Un vânător turc a fost împușcat mortal de câinele său, după ce animalul a apăsat accidental trăgaciul puştii.
Potrivit cotidianului Cumhuriyet, Ozgur Gevrekoğlu, în vârstă de 32 de ani, plecase împreună cu patru prieteni la vânătoare în munţii din regiunea Samsun de pe coasta Mării Negre, când s-a întâmplat tragedia.
Câinele a apăsat accidental pe trăgaci
La un moment dat, în drum spre o altă zonă de vânătoare, unul dintre prieteni l-a ajutat să-şi urce câinele în portbagajul mașinii, iar atunci animalul a apăsat cu laba trăgaciul puştii şi l-a împușcat pe stăpânul său.
Victima a fost atinsă de glonţ direct în gât şi a murit pe loc.
Autorităţile continuă cercetările în cazul acestui „eveniment aproape imposibil”, pentru a stabili dacă a fost vorba într-adevăr de un accident nefericit, potrivit sursei citate.
Dimineața zilei de miercuri, 30 noiembrie, a adus în peisaj ceața, în zone din câteva județe din Moldova. Meteorologii au transmis atenționări nowcasting COD GALBEN.
Mai precis, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o atenționare tip nowcasting COD GALBEN pentru zona joasă a județelor Suceava și Neamț, valabilă miercuri dimineață, 30 noiembrie, în intervalul orar 6:40 – 10:00.
Conform ANM, se vor semnala local ceață care determină scăderea vizibilității sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri, asociată cu burniță ce va favoriza, în funcție de condițiile locale, formarea poleiului sau a ghețușului.
Tot până la ora 10:00 este în vigoare un COD GALBEN nowcasting pentru județul Botoșani, atenționare prin intermediul căreia meteorologii transmit că se vor semnala local ceață care determină scăderea vizibilității sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri, asociată cu burniță ce va favoriza, în funcție de condițiile locale, formarea poleiului sau a ghețușului.
Avertizare de la Infotrafic: Reduceți viteza! Vizibilitate scăzută din cauza ceții
Și tot miercuri dimineață, cu puțin înainte de ora 7, Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române a informat că, pe mai multe artere rutiere de pe raza județelor Bihor, Botoșani, Neamț, Suceava și Vaslui, ceața reduce vizibilitatea în trafic, izolat, sub 200 de metri.
În acest context, pentru evitarea unor evenimente nedorite, șoferii aflați în trafic sunt sfătuiți să reducă viteza și să mărească distanța dintre mașini. „Recomandăm conducătorilor auto folosirea corespunzătoare a luminilor, evitarea opririi pe benzile de circulație, reducerea vitezei de deplasare și mărirea distanţei de siguranță dintre autovehicule”, au transmis reprezentanții Centrului Infotrafic.
Comisia Europeană a recomandat, miercuri, înghețarea a peste 13 miliarde de euro din fondurile UE destinate Ungariei. Acești bani sunt extrem de necesari pentru această țară, care se confruntă cu o inflație de peste 20%.
Update 13.38. Comisia Europeană a recomandat miercuri, 30 noiembrie, înghețarea a 7,5 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru Ungaria și a 5,8 miliarde de euro din planul de redresare, atâta timp cât reformele în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției nu au fost realizate în mod corespunzător.
Statele membre au termen până la 19 decembrie pentru a decide cu majoritate calificată. Executivul UE a considerat că măsurile luate până în prezent de guvernul ungar nu au fost suficiente pentru a răspunde preocupărilor sale.
În septembrie, ca răspuns la nereguli în achizițiile publice din Ungaria, Comisia Europeană a recomandat statelor membre – care au ultimul cuvânt – să înghețe 7,5 miliarde de euro din fondurile de coeziune destinate acestei țări.
Ungaria așteaptă, de asemenea, aprobarea de către UE a planului său de redresare post-Covid, în valoare de 5,8 miliarde de euro, care a fost blocat, de asemenea, din cauza unor probleme legate de statul de drept. Dacă planul nu primește undă verde până la sfârșitul anului, 70% din fonduri vor fi pierdute.
„Șantajul” lui Viktor Orban
Comisia Europeană a ales în cele din urmă să se opună ferm liderului ungar Viktor Orban, acuzat de „șantaj”: Budapesta blochează mai multe dosare europene (plan comun de ajutor de 18 miliarde de euro pentru Ucraina, impozit minim pe profiturile multinaționalelor). Ungaria – care neagă orice legătură între aceste blocaje și problema fondurilor europene – se opune, de asemenea, noilor sancțiuni împotriva Rusiei, cu care menține legături, și rămâne singura țară NATO, alături de Turcia, care nu a ratificat aderarea Suediei și Finlandei la alianță.
Sub presiunea Parlamentului European, executivul UE va propune statelor membre, care au termen până la 19 decembrie să decidă, să suspende 7,5 miliarde de euro din fondurile de coeziune care urmau să fie plătite Ungariei în cadrul bugetului UE pentru 2021-2027, au declarat surse europene.
În aprilie a fost lansată împotriva acestei țări o procedură menită să protejeze bugetul UE de încălcări ale statului de drept, o premieră pentru UE, în special din cauza unor „nereguli sistematice în atribuirea de contracte publice”, a unor „eșecuri” în domeniul procedurilor judiciare și al luptei împotriva corupției.
Perspectiva de a fi privată de fonduri a determinat Ungaria să ia 17 măsuri pentru a răspunde preocupărilor Bruxelles-ului, inclusiv înființarea unei „autorități independente” pentru a controla mai bine utilizarea fondurilor UE, suspectate de îmbogățirea unor persoane apropiate lui Viktor Orban.
Dar Comisia consideră că reformele nu au fost realizate în mod satisfăcător până la termenul limită de 19 noiembrie. Executivul UE stabilise acest termen în septembrie pentru a oferi Ungariei o șansă de a scăpa de înghețarea a 7,5 miliarde de euro (aproximativ 20% din fondurile UE pe care trebuie să le primească în perioada 2021-2027).
Executivul european a decis, de asemenea, să valideze planul de redresare a Ungariei post-Covid (5,8 miliarde de euro), dar cu 27 de condiții, inclusiv 17 măsuri anticorupție și reforme pentru îmbunătățirea independenței sistemului judiciar. Nu se va efectua nicio plată până când nu sunt îndeplinite aceste condiții, informează France 24.
Ungaria acuză o „presiune politică enormă”
Comisia, care până de curând părea să favorizeze o abordare conciliantă față de Ungaria, subliniind progresele înregistrate de aceasta din urmă, și-a înăsprit în cele din urmă poziția. Potrivit mai multor surse europene, influența eurodeputaților, care s-au reunit săptămâna trecută în sesiune plenară și s-au pronunțat în mare parte în favoarea unei atitudini dure față de Orban, a fost decisivă.
Posibilitatea unei moțiuni de cenzură din partea Comisiei în cazul deblocării fondurilor a fost chiar evocată, în special de grupul Renew Europe (centriști). Negociatorul ungar Tibor Navracsics a denunțat marți această „presiune politică enormă” din partea Parlamentului European.
Cu un an și jumătate înainte de alegerile europene, mulți eurodeputați doresc să militeze pentru apărarea statului de drept în fața tendinței antidemocratice din UE. Rămâne de văzut dacă această linie dură va fi urmată de statele membre, care trebuie să ia o decizie cu majoritate calificată (15 din 27 de țări, reprezentând cel puțin 65% din populația totală a UE).
O reuniune a miniștrilor economiei și finanțelor este programată pentru 6 decembrie. În timp ce țările scandinave și cele din Benelux sunt în mod tradițional exigente în ceea ce privește statul de drept și problemele legate de anticorupție, multe țări din estul și sudul Europei ar putea fi mai reticente în ceea ce privește înghețarea fondurilor.
Ungaria, afectată de o inflație galopantă și de o monedă (forintul) care se prăbușește, are mare nevoie de bani. Este probabil ca guvernul său să folosească toate căile de atac posibile împotriva acestei măsuri, inclusiv în fața instanțelor UE. De asemenea, ar putea solicita ca această chestiune să fie decisă în cadrul următorului Consiliu European, programat pentru 15-16 decembrie.
Noutăţi pentru viitorii părinţi. Guvernul României vrea să schimbe perioada concediului maternal şi paternal. Taţii ar putea sta două luni în concediul de paternitate, în timp ce perioada de îngrijire a copilului acordată mamelor s-ar putea reduce.
Concediul pentru creşterea copilului în România este de doi ani. Pentru el poate opta mama sau tatăl nou-născutului. Celălalt părinte are dreptul la 30 de zile libere plătite de stat.
Cel puțin 2 luni din concediul total vor fi alocate părintelui care nu a solicitat acest drept
Guvernul vrea să schimbe regulile pentru o împărţire mai echitabilă a responsabilităţilor între bărbaţi şi femei privind îngrijirea copilului. Astfel că ia o lună de la cel care stă acasă mai mult, pentru a-i da celuilalt părinte.
Legea actuală stabilește ca mama bebelușului să beneficieze de concediu de maternitate timp de doi ani. În urma schimbărilor recente, și tatăl trebuie să stea acasă cu copilul cel puțin două luni de zile. În condițiile în care perioada de concediu în cazul unui părinte crește la două luni, celălalt adult va avea parte de un concediu mai scurt cu opt săptămâni.
Mai mult, mamele și tații care beneficiază de concediul de creștere a copilului, pot lucra fără a exista riscul să nu primească acea indemnizație de la stat. Dacă în prezent legea permite unui părinte care stă acasă să-și crească copilul să obțină venituri în valoare de 5 indemnizații, de anul viitor valoarea aceasta crește la opt indemnizații pe an.
A fost majorat nivelul de venituri de la 600 de lei la 10.512 lei. De altfel, veniturile acestea pot fi obținute până în momentul în care copilul împlinește vârsta de doi ani, sau trei ani pentru copiii cu handicap. Aceste schimbări vor putea intra în vigoare de la începutul anului 2023.
Noile prevederi ce urmează a fi aprobate de Guvernul României vor intra în vigoare începând de pe 1 ianuarie 2023.
Miercuri, 30 noiembrie, e zi de mare sărbătoare, marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox. Este cinstit Sfântul Apostol Andrei cel întâi chemat, Ocrotitorul României. Pentru credincioșii care țin Postul Nașterii Domnului (Postul Crăciunului) este zi cu dezlegare la pește.
Sfântul Andrei, asemeni fratelui său, Sfântul Apostol Petru, fiii lui Iona din Betsaida, au fost pescari. Au fost primii ucenici ai lui Hristos, potrivit crestinortodox.ro, iar Sfântul Apostol Andrei a fost martirizat la Patras, în Grecia. Nu se știe exact anul morții sale. Tradiția spune că a fost răstignit pe o cruce în formă de X.
Zi în care nu se lucrează
Conform sursei amintite, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în anul 1995, ca ziua de 30 noiembrie să fie trecută cu cruce roșie în calendarul bisericesc, iar doi ani mai târziu Sfântul Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României. Din 2012, ziua de 30 noiembrie a fost declarată zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează.
De Sfântul Andrei, peste 900.000 de români își sărbătoresc onomastica. „La multi ani” tuturor celor care își sărbătoresc miercuri, 30 noiembrie, ziua de nume!
Bucureștiul a devenit capitala diplomației internaționale în aceste zile. Cel mai important eveniment NATO găzduit de România în ultimii 14 se desfășoară marți și miercuri aici.
Miniștrii de Externe ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, s-au reunit pentru a discuta despre conflictul din Ucraina şi despre modalităţile de consolidare a apărării comune. Reuniunea din 29-30 noiembrie transmite însă și alte mesaje puternice atât pentru cetățenii României cât și pentru Occident, în contextul războiului din Ucraina.
Declarația NATO de la București contra Rusiei
Alături de şefii diplomațiilor din cele treizeci de state membre, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg şi ceilalți înalți oficiali politici şi militari ai Alianței, la Reuniunea NATO de la Bucureşti au analizat evoluția războiului Rusiei în Ucraina şi au dispus măsuri fără precedent pentru a continua sprijinul acordat armatei ucrainene împotriva agresiunilor Federației Ruse.
Declarația miniștrilor de externe la reuniunea NATO de la București:
1. „Ne-am reunit la București, în apropierea țărmului Mării Negre, într-un moment în care invazia în derulare a Rusiei în Ucraina amenință pacea, securitatea și prosperitatea euroatlantice. Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru acest război, o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a principiilor Cartei ONU. Agresiunea Rusiei, inclusiv atacurile persistente și inadmisibile asupra civililor ucraineni și infrastructurii energetice privează milioane de cetățeni ucraineni de servicii de bază pentru populație. A afectat aprovizionarea globală cu alimente și a pus în pericol țările și popoarele cele mai vulnerabile de pe glob. Acțiunile inacceptabile ale Rusiei, inclusiv activitățile hibride, șantajul energetic și retorica nucleară necugetată subminează ordinea internațională bazată pe reguli. Suntem solidari cu Polonia ca urmare a incidentului din 15 noiembrie 2022, care a dus la pierderi tragice de vieți ca rezultat al atacurilor Rusiei cu rachete împotriva Ucrainei. Condamnăm acțiunile crude ale Rusiei împotriva populației civile din Ucraina, încălcările și abuzurile împotriva drepturilor omului, precum deportările forțate, tortura, tratamentul barbar aplicat femeilor, copiilor și persoanelor aflate în situații vulnerabile. Toți cei responsabili de crime de război, inclusiv de violență sexuală în cadrul conflictului, trebuie trași la răspundere. De asemenea, condamnăm pe toți aceia, inclusiv Belarusului, care facilitează în mod activ războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
2. Salutăm prezența de astăzi a ministrului de externe Kuleba, suntem pe deplin solidari cu guvernul și cu poporul Ucrainean în apărarea eroică a națiunii și a țării și aducem un omagiu tuturor celor care și-au pierdut viața. Rămânem consecvenți în angajamentul nostru pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei. Nu vom recunoaște niciodată anexările ilegale ale Rusiei, care constituie o încălcare flagrantă a Cartei ONU. Vom continua și intensifica sprijinul politic și practic pentru Ucraina, care continuă să își apere suveranitatea și integritatea teritorială, precum și valorile noastre comune împotriva agresiunii Rusiei și vom menține acest sprijin atât timp cât va fi necesar. În acest context, NATO va continua să se coordoneze strâns cu actorii relevanți, inclusiv organizațiile internaționale, în special UE, precum și statele cu care împărtășim aceleași valori și viziune. Pornind de la sprijinul acordat până acum, vom ajuta Ucraina să își consolideze reziliența, să își apere populația și să contracareze campaniile de dezinformare și minciunile Rusiei. Aliații vor acorda asistență Ucrainei pentru repararea infrastructurii energetice pe măsură ce își apără populația de atacurile cu rachete. De asemenea, rămânem hotărâți în sprijinirea eforturilor pe termen lung ale Ucrainei pe calea reconstrucției post-conflict și a reformelor, astfel încât Ucraina să își poată asigura viitorul liber și democratic, să își modernizeze sectorul de apărare, să își consolideze interoperabilitatea pe termen lung și să descurajeze agresiuni viitoare. Vom continua să întărim parteneriatul nostru cu Ucraina pe măsură ce avansează în aspirațiile sale euroatlantice.
3. Finlanda și Suedia participă astăzi în calitate de state invitate să adere la Alianță. Aderarea le va face mai sigure, NATO mai puternic și spațiul euroatlantic mai sigur. Securitatea lor este de importanță directă pentru Alianță, inclusiv pe perioada procesului de aderare.
4. Reamintind faptul că Balcanii de Vest și regiunea Mării Negre sunt zone de importanță strategică pentru Alianță, salutăm întâlnirea noastră cu miniștrii de externe din statele partenere, Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova, în condițiile în care NATO își consolidează sprijinul adaptat pentru edificarea integrității și rezilienței, dezvoltarea capacităților și susținerea independenței politice. Angajamentul nostru pentru politica ușilor deschise rămâne ferm. Reafirmăm decizia adoptată la Summitul de la București, în 2008, și toate celelalte decizii subsecvente cu privire la Georgia și Ucraina.
5. NATO este o alianță defensivă. NATO va continua să protejeze populațiile noastre și să apere fiecare centimetru al teritoriului Aliat în orice moment. Vom proceda în acest mod în conformitate cu abordarea de 360 de grade și împotriva tuturor amenințărilor și provocărilor. Condamnăm terorismul în toate formele și manifestările sale și suntem solidari cu Turcia în durerea pricinuită de pierderile de vieți după recentele atacuri teroriste oribile. Ne confruntăm cu amenințări și cu provocări din partea unor actori autoritari și competitori strategici din toate direcțiile strategice. În fața celei mai serioase amenințări la adresa securității euroatlantice din ultimele decenii și în conformitate cu Conceptul Strategic, implementăm un nou fundament pentru postura noastră de descurajare și apărare prin consolidarea sa semnificativă și prin dezvoltarea întregii game de forțe și capabilități robuste, gata de luptă. Toate aceste demersuri vor consolida de o manieră substanțială descurajarea și apărarea înaintată a NATO. Rămânem hotărâți să ne pregătim, să descurajăm și să ne apărăm împotriva atacurilor ostile la adresa infrastructurii critice Aliate. Orice atac împotriva Aliaților va primi un răspuns unit și hotărât. Rămânem uniți și solidari în acțiunile noastre și reafirmăm caracterul durabil al legăturii transatlantice între națiunile noastre. Vom continua să depunem eforturi pentru pace, securitate și stabilitate în întreaga zonă euroatlantică.
Până în 2035, arsenalul nuclear al Chinei va ajunge la 1.500 de focoase nucleare, fiind pe cale să se tripleze, a anunțat Pentagonul într-un raport publicat marți. Departamentul american al Apărării a subliniat, de asemenea, îmbunătățirea constantă a forțelor aeriene chineze.
SUA a identificat China ca fiind principala sa provocare militară, iar raportul anual privind armata chineză evidențiază o creștere atât a forțelor nucleare, cât și a celor convenționale.
„Progrese rapide pe toate fronturile”
Pentagonul estimează că stocul chinezesc de focoase nucleare operaționale a depășit 400, precizează raportul, adăugând că, „dacă China continuă să își mărească arsenalul nuclear în acest ritm, va avea, după toate probabilitățile, un stoc de aproximativ 1.500 de focoase” până în 2035.
Această extindere a arsenalului nuclear chinez ar putea fi o sursă de instabilitate, potrivit purtătorului de cuvânt al Pentagonului, generalul Pat Ryder. Totuși, arsenalul Chinei este mult în urma celui al Statelor Unite și al Rusiei, care au fiecare câteva mii de focoase nucleare.
Beijingul lucrează de asemenea la modernizarea rachetelor balistice care ar putea purta aceste focoase și a testat 135 în 2021, „mai multe decât restul lumii” dacă nu le luăm în calcul pe cele lansate în conflicte militare, se arată în raport, informează Le Journal de Montreal.
Iar forțele aeriene chinezești fac pași mari, „recuperând rapid decalajul față de forțele aeriene occidentale”. Un oficial militar de rang înalt a declarat, înainte de publicarea raportului, că forțele aeriene chineze încearcă să facă „progrese rapide pe toate fronturile”, inclusiv în ceea ce privește echipamentele, piloții și alt personal.
De asemenea, China întreprinde „acțiuni mai coercitive și mai agresive în regiunea Indo-Pacific”. Acest lucru este valabil mai ales în jurul Taiwanului, o insulă revendicată de Beijing ca parte a teritoriului său.
O vizită pe insulă a președintelui Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, în august, a sporit tensiunile, iar China a efectuat cele mai agresive exerciții militare în jurul insulei din anii 1990 încoace, ca răspuns.
De atunci, tensiunile au scăzut, dar oficialul militar de rang înalt a declarat că activitatea chineză în jurul Taiwanului, deși a scăzut, este în continuare mai mare decât înainte și reprezintă un motiv de îngrijorare.
În urmă cu un an, lumea întreagă dezbătea activ soarta armelor americane furnizate Afganistanului care ajunseseră în mâinile teroriștilor și a bandelor criminale. Potrivit chiar președintelui Biden, cheltuielile militare totale ale SUA între 2001 și 2021, pentru operațiunile militare din Afganistan, au depășit două trilioane de dolari; numai ajutorul militar total acordat armatei afgane s-a ridicat la 88 de miliarde! După 20 de ani de stăpânire, Kabulul s-a scuturat de democrația americană, dar a păstrat echipamente, arme și muniții cât pentru câteva armate din NATO!
După fuga rușinoasă a SUA din Afganistan, o cantitate uriașă de arme nu numai că a ajuns în mâinile talibanilor, dar a apărut și pe piața neagră. Iar de asta au profitat multe grupări extremiste și teroriste, ca să nu mai vorbim de crima organizată.
Congresmanul Jim Banks afirma în august 2021 că talibanii aveau peste 75.000 de vehicule militare, 200 de avioane și elicoptere de atac Black Hawk, plus câteva sute de mii de arme de calibru mic. Un arsenal superior chiar unor state membre NATO.
Unde au ajuns armele americane din Afganistan
Încercările de a afla în mod clar unde au fost depozitate și câte arme a furnizat cu generozitate US Army afganilor s-au dovedit inutile. La fel și identificarea acelor indivizi specifici din administrația politică și militară care erau de vină pentru un astfel de comportament iresponsabil. „Top secret level 5” peste tot și nici măcar Congresul nu a putut sparge blocada Pentagonului.
Însă, așa cum susține și Tucker Carlson, la Fox News, nici măcar Pentagonul încă nu mai are idee cât de mult echipament militar a lăsat în urmă în Afganistan și în ce mâini au mai ajuns armele, în afară de ale talibanilor. Cel mai recent raport prevedea doar că valoarea totală a echipamentului abandonat a fost de aproximativ 7,12 miliarde de dolari. Dar fără o evidență clară, dimensiunea reală a acestui arsenal rămâne necunoscută.
Potrivit numeroaselor dovezi prezentat în mass-media occidentală, multe din aceste arme au început deja să iasă la suprafață în conflictele armate din Africa și Orientul Mijlociu, ajungând în mâinile criminalilor și a milițiilor.
Pericolul din Ucraina. Arme de zeci de miliarde înmânate lui Zelenski
De curând, îngrijorările sunt că scenariul se repetă și în Ucraina. Dar la un cu totul alt nivel, mult mai periculos, asta fiindcă SUA au tras după ele în conflictul ăsta și țările NATO, plus alte state din regiuni mai îndepărtate, ca Japonia, Australia și Coreea de Sud. În această politică nesăbuită de înarmare a Ucrainei nu s-a mai ținut cont de nimic, mai cu seamă de grija pentru traseul urmat de armele livrate Kievului.
Potrivit datelor furnizate chiar de premierul Denîs Șmîhal, Ucraina a primit deja armament în valoare de 23 de miliarde de dolari, iar un alt ajutor, de 37,7 miliarde, din partea Statelor Unite, este așteptat pentru lunile următoare. Nici măcar cheltuielile militare pe ultimul an ale Italiei, Canadei sau Poloniei nu se ridică la acest nivel! Și, după cum se poate observa, aceste cifre sunt considerabil mai mari decât cantitățile de arme furnizate Afganistanului. Prin urmare, și consecințele negative vor fi pe măsură!
Însă, după cum arată Biroul Național de Investigații finlandez, multe dintre armele furnizate Ucrainei (și nu vorbim doar despre armele de calibru mic) au ajuns în mâinile organizațiilor criminale din Europa. Au fost deja găsite în Finlanda, Suedia, Danemarca și Olanda.
Europol a avertizat în vară că puternice grupări infracționale încearcă să introducă ilegal arme din Ucraina în țările membre UE. Recent, și o anchetă a ziarului austriac Exxpress confirma că armele furnizate de Europa și SUA guvernului ucrainean dispar; în loc să ajungă pe front la trupele care au nevoie, echipamentele militare sunt vândute de Kiev crimei organizate.
Rutele de contrabandă cu arme din Ucraina sunt arhicunoscute. De exemplu, banda de motocicliști „Bandidos” are reprezentanți în fiecare oraș ucrainean important și în toate porturile maritime. Ei joacă un rol important pe piața neagră, fiind liantul între politicienii și generalii ucraineni și crima organizată din Europa.
Apariția armelor pe piața neagră este o afacere extrem de profitabilă pentru SUA. Și nu neapărat financiară… Aceste arme de contrabandă destabilizează situația din Europa (Balcani, dar nu numai) și creează noi conflicte regionale. Adică, noi puncte fierbinți de unde Washingtonul își poate căptuși cu succes buzunarele. Rapoarte din intelligence-ul militar susțin că sunt atât de multe arme ajunse în mâinile crimei organizate și a grupărilor neo-naziste încât în orice moment s-ar putea da o lovitură de stat într-o țară UE!
Ucraina primește arme în cantități mari și acesta este un lucru bun, spun analiștii. Dar nimeni nu suflă un cuvânt despre faptul că, mulți ani de acum încolo, ne vom confrunta cu pericolul armelor vândute pe piața neagră. Acesta este doar un alt preț pe care va trebui să-l plătim pentru lupta împotriva Rusiei, în afară de cel economic, despre care am tot scris.
Ministerul Afacerilor Interne urmează să înregistreze cel mai negru record din istorie. Pentru prima dată, locurile de la școlile de Poliție scoase la concurs nu se vor mai ocupa, dat fiind că s-au înregistrat sub 1,5 pe un loc, în condițiile în care mai urmează probele sportive, testarea psihologică și proba scrisă, de care mulți nu vor reuși să treacă. Scăderea autorității, salarizarea mizerabilă și spectrul creșterii vârstei de pensionare au distrus, iremediabil, atractivitatea profesiei de polițist, susțin reprezentanții sindicatelor din MAI.
De la 12 și chiar 20 de concurenți pe un loc la școlile de Poliție, s-a ajuns la sub 1,5 la ultima sesiune din acest an. Sindicaliștii din MAI trag un semnal de alarmă ministerului, care a reușit să transforme profesia de polițist în una dintre cele mai neatractive din piață. Astfel, la Şcoala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” din Câmpina, pe 1.340 locuri au rămas 1.832 candidați, respectiv 1,36 candidați pe loc, la Şcoala de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan” din Cluj-Napoca, pe 300 locuri au rămas 426 candidați, respectiv 1.42 candidați pe loc, iar la Școala de Pregătire a Agenţilor Poliţiei de Frontieră „Avram Iancu” din Oradea, pe 240 locuri au rămas 275 candidați, respectiv 1,14 candidați pe loc.
”Lipsa de predictibilitate în salarizare, în carieră și în pensionare constituie principalele cauze ale acestei crude realități, care determină o bază ineficientă de selecție a viitorilor polițiști, asta chiar și în condițiile unei perioade reduse de școlarizare, ceea ce se va repercuta negativ asupra întregii societăți, în viitorul apropiat. La admiterea care se va finaliza luna următoare a.c., pentru prima dată în istorie nu se vor ocupa locurile la Școlile de Agenți de Poliție din MAI, în condițiile în care nici măcar locurile de încadrare directă din sursă externă, din toamna anului 2022, nu au fost ocupate în totalitate; în viitorul apropiat, deficitul ar putea ajunge la 30.000 polițiști, iar funcționarea sistemului de ordine publică se va bloca de la sine”, se arată într-un comunicat al Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC).
”O să se închidă ministerul”
Este foarte posibil să nu se ocupe locurile la școlile de Poliție, având în vedere că nu sunt nici doi candidați pe loc, mai ales că urmează probele sportive, testarea psihologică și examenul scris, ne spune Vasile Zelca, președintele SNPPC. ”În ritmul acesta, o să se închidă ministerul și o să plecăm toți acasă, că n-o să mai aibă cu cine să lucreze. Toată lumea a observat bătaia de joc din sistemul de ordine publică, toată lumea a observat că salarizarea stagnează, că dotările sunt cum sunt, toată lumea a observat degringolada din ultimul timp în ceea ce privește pensionarea. Nu mai spun că sunt oameni care au venit în sistem și au plecat după două luni- trei luni când au văzut nivelul de salarizare, de 2.000-3.000 de lei. Bani din care trebuie să plătească și chiria, pentru că MAI aocordă compensare pentru chirie la nivelul anului 2009, de 400 de lei. La Otopeni, de exemplu, chiria pentru o garsonieră este de 400 de euro. Concluzia este că în viitorul foarte apropiat vom ajunge să vedem câți se mai înscriu la școlile de Poliție, ca să vedem câte locuri scoatem la examen, pentru că nu va mai fi concurs”, ne-a declarat președintele SNPPC, Vasile Zelca. Acesta arată că lipsa de concurență duce la scăderea nivelului de pregătire, pentru că nu mai intră cei mai buni, ci intră cei care iau note de trecere. ”Și vorbim de o structură care se vrea de elită, care se vrea în slujba cetățeanului, pregătită corespunzător. Nici măcar locurile din sursă externă nu s-au ocupat, decât undeva la 75%”, ne-a mai precizat președintele SNPPC, Vasile Zelca.
Salarizare rezonabilă
Sindicaliștii de la SNPPC atrag atenția conducerii MAI și Guvernului că orice polițist trebuie să beneficieze de o carieră previzibilă în timp, sigură și stabilă, în funcție de studiile absolvite, de experiența dobândită pe parcurs, de rezultatele profesionale, de nevoile sale de dezvoltare profesională, dar și de cele ale sistemului. Un Ghid al carierei, cu bătaie lungă, similar Statutului polițistului – adică reglementat la nivel de lege, este absolut necesar, astfel încât tinerii să poată determina, în proporție de minim 90%, cariera pe care o vor urma în structurile polițienești ale MAI. ” Orice tânăr care își dorește o carieră de polițist va fi interesat și de salarizare. Aceasta trebuie să-i asigure polițistului – cap de familie – un trai decent și, implicit, să nu creeze premise pentru devianțe profesionale sau corupție. De aceea, salarizarea nu trebuie sa fie batjocoritoare și impredictibilă, cum se întâmplă de o vreme, iar nivelul venitului lunar oferit de stat trebuie să aibă un cuantum rezonabil”, se precizează într-un comunicat al SNPPC.
Noua strategie națională de reducere a riscului seismic, elaborată de Ministerul Dezvoltării și de Banca Mondială, introduce, pentru prima oară, perspectiva demolării clădirilor a căror reabilitare ar avea costuri prea mari. Astfel, decizia de consolidare a clădirilor va trebui să implice o analiză complexă, bazată pe criterii tehnico-economice, cu luarea în considerare a opțiunilor privind demolarea și reconstruirea, atunci când nu mai este posibilă consolidarea. Strategia nu schimbă cu nimic abordarea finanțării, astfel că cetățenii vor fi obligați să contribuie financiar la consolidarea blocurilor.
Sprijinul financiar din fonduri publice pentru proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare seismică a fost reglementat încă din 1994, însă ritmul extrem de lent de realizare a lucrărilor de intervenție și lipsa elementelor de planificare și prioritizare a investițiilor, care nu sunt fundamentate de datele referitoare la risc, au făcut ca lucrurile să stagneze.
Strategia națională de reducere a riscului seismic, elaborată anul acesta de Ministerul Dezvoltării, cu sprijinul Băncii Mondiale, stabilește obiective specifice de reducere a riscului seismic care urmează să fie realizate în etape, până în anul 2050. Astfel, se propune mobilizarea investițiilor pe baza unor criterii de prioritizare care iau în considerare riscul seismic al clădirilor, nivelul de expunere al comunităților și beneficiile acțiunilor de reducere a riscului seismic. Soluțiile de intervenție propuse trebuie să fie eficiente din punct de vedere al costurilor și să aibă potențialul de a fi replicate la scară mai largă, pe un grup de clădiri care necesită intervenții similare. Potrivit strategiei, în situații excepționale să va aplica demolarea și înlocuirea clădirilor vechi și vulnerabile seismic, fără valoare de patrimoniu, care nu sunt monumente istorice, nu fac parte din zonele construite protejate, nu au valoare arhitecturală, ca alternativă viabilă în programele de reducere a riscului seismic, în susținerea aplicării principiului „Reconstruiește mai bine”, dar care să țină seama de standardele actuale ce corespund nevoilor curente ale utilizatorilor și publicului larg.
Analize cost-beneficiu
Criteriile pentru evaluarea deprecierii totale a unei clădiri vor fi dezvoltate prin studii dedicate, bazate pe analiza cost-beneficiu și pe baza impactului asupra mediului. De asemenea, programele de investiții trebuie să cuprindă un set de criterii clare și imparțiale pentru decizia de înlocuire, ținând seama de beneficiile structurale și funcționale, iar implementarea unor astfel de programe trebuie să fie precedată de crearea mecanismelor juridice, economice și financiare, care să facă posibil acest tip de soluții. Setul de criterii trebuie să fie bazat pe analize cost-beneficiu, pe studii de impact asupra mediului, dar, în egală măsură, și pe analiza vârstei clădirii în raport cu durata de viață proiectată, se arată în strategie. Totodată, documentul va promova o abordare participativă și o acțiune incluzivă prin eforturi pe termen lung în direcția comunicării aspectelor legate de riscul seismic, cu resurse umane și fonduri dedicate, și prin colaborare între părțile-cheie implicate în gestionarea riscului seismic. Implementarea eficientă a strategiei, susține Ministerul Dezvoltării, va depinde de participarea și implicarea cetățenilor, a autorităților și a celorlalți factori interesați. Finanțarea va fi susținută, ca și până acum, atât prin programe multianuale din fonduri publice, cât și prin finanțare privată și din fonduri europene.
75% din populație, expusă riscului seismic
România este considerată una dintre țările cu cea mai activă seismicitate din Europa și între primele 10 țări din lume în ceea ce privește expunerea la cutremur, după suprafața construită, conform statisticilor la nivel european și internațional. Evaluările recente de risc indică faptul că aproape 75% din populație și peste 60% din infrastructura existentă sunt expuse riscului seismic, reprezentând o pondere de peste 70% din produsul intern brut (PIB). Datele statistice arată că aproximativ 70% din populație este expusă la niveluri de hazard seismic mediu sau ridicat. Pe baza analizei demografice a zonelor de hazard seismic la nivel național, s-a concluzionat că aproximativ 12% din populație este expusă la un nivel de hazard seismic ridicat și 57% la un nivel de hazard mediu.
Presată de SUA, Uniunea Europeană a acceptat, în cele din urmă, să acorde un ajutor Ucrainei în valoare de 6 miliarde de euro. Până acum, Zelenski a primit doar un miliard de euro, din bugetul UE, însă acum Comisia Europeană se va împrumuta de la bănci pentru a trimite, până la sfârșitul acestui an, și celelalte 5 miliarde de euro. Pentru a acoperi riscul foarte previzibil ca Ucraina să nu-și achite ratele scadente, statele membre au fost obligate să contribuie cu diferite sume, România urmând să plătească peste 60 milioane de euro.
În relația cu UE nu mai contează decizia politică internă și nici măcar legislația internă. Deciziile se iau de către Parlamentul și Consiliul European, iar acestea se transpun, formal, în statele membre. Este și cazul deciziei de acordare a unei asistențe macrofinanciare excepționale Ucrainei de 5 miliarde de euro, peste suma un miliard de euro plătită de UE lui Zelenski din bugetul Uniunii. Pentru a finanța asistența macrofinanciară excepțională din partea Uniunii, Comisia Europeană a fost împuternicită, în numele Uniunii, să împrumute fondurile necesare de pe piețele de capital sau de la instituții financiare și să le împrumute mai departe Ucrainei. Împrumuturile au împreună o scadență medie de maximum 25 de ani. Pentru a ține seama de circumstanțele extraordinare declanșate de războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei, pachetul de 5 miliarde de euro diferă de operațiunile obișnuite în mai multe aspecte importante, susține Guvernul României. Unul dintre acestea este că pachetul vine cu elemente concesionale consolidate (maturitate mai lungă, de până la 25 de ani în medie, subvenționarea din bugetul UE a costurilor UE cu rata dobânzii și comisioanele administrative pe durata actualului Cadru Financiar Multianual/ CFM 2021-2027), se arată într-un memorandum al Ministerului de Finanțe, prezentat în ultima ședință de Guvern.
5 miliarde de euro intră, până în decembrie, în conturile Ucrainei
Pentru a proteja bugetul Uniunii, împrumuturile aferente asistenței macrofinanciare excepționale acordate Ucrainei de UE, în valoare de până la 6 miliarde euro, suma cumulată din ambele tranșe, ar trebui să beneficieze de o acoperire de 70 % prin provizionare vărsată (la nivelul de 9 %), care va fi completată cu garanții din partea statelor membre pentru a asigura acoperirea bugetară a pierderilor de până la încă 61 % din valoarea împrumutului, respectiv de până la o valoare totală de 3.660.000.000 de euro. Asistența financiară de 5 miliarde de euro are o perioadă de disponibilitate de un an și urmează să fie plătită într-un număr mic de rate pentru a contribui la deficitul de finanțare al Ucrainei și pentru a asigura funcționarea continuă a celor mai critice funcții ale statului ucrainean, susține Ministerul de Finanțe. Având în vedere nevoile urgente de finanțare ale Ucrainei pentru restul anului 2022, se așteaptă ca asistența (sub rezerva condițiilor care permit îndeplinirea acesteia) să fie plătită integral până la sfârșitul anului. De precizat că, la Consiliul ECOFIN din 9 septembrie 2022, miniștrii de finanțe ai UE au adoptat o Declarație comună prin care și-au exprimat intenția să sprijine cu garanții de la bugetele naționale asistența macrofinanciară excepțională.
Cum se execută garanțiile
Garanțiile vor fi executate atunci când sunt îndeplinite condiții stricte referitoare la caracterul adecvat al provizioanelor disponibile și în cazul în care UE nu primește o plată din partea Ucrainei pentru împrumuturile aferente asistenței macrofinanciare excepționale acordate. Astfel, Comisia Europeană va încheia un acord de garantare cu fiecare stat membru, în care se stabilește obligația statelor membre de a onora cererile de executare a garanțiilor efectuate de Comisie, garantează că cererile de executare a garanțiilor se efectuează în mod proporțional și se bazează pe cheia de contribuție, stipulează că cererile de executare a garanțiilor asigură capacitatea Uniunii de a rambursa fondurile împrumutate, în urma unei neplăți, chiar preconizate, de către Ucraina, ceea ce include cazurile de modificare a unui calendar de plată din orice motiv și garantează că cererile de executare a garanțiilor pot fi utilizate pentru a realimenta fondul comun de provizionare pentru provizionarea care a fost utilizată în ceea ce privește asistența financiară acoperită.
La fel cum am dezvăluit în exclusivitate data exactă a debarcării generalului Marian Hăpău din fruntea Direcției Generale de Informații a Armatei și înlocuirea sa cu generalul Petru Băiceanu, tot așa am avertizat și că misiunea acestuia de reformare a serviciului secret al Ministerului Apărării Naționale s-ar putea dovedi una de-a dreptul imposibilă…
După dosarul muniției din Taiwan, colonelul Purcărea s-a dat cu turcii
Și în niciun caz pentru că generalul Băiceanu nu și-ar dori această resetare totală de după Hăpău. Sau că nu ar avea pregătirea optimă de adevărat ofițer de informații militare… Ci, pur și simplu, pentru că nu va fi lăsat! Interesele de miliarde de euro din jurul contractelor de înzestrare a Armatei fiind atât de uriașe, încât ”bifarea” unui ”cap” în plus de ofițer român de informații nici măcar n-ar mai trece observată pe ”tava” marilor producători sau samsari de armament ai lumii. Iar începând cu data de 29 noiembrie, generalul Băiceanu nu își joacă doar funcția sau soarta structurii pe care o conduce, ci chiar viitorul Armatei Române! Și implicit a securității naționale!
Generale Băiceanu, dă drumul la raport!
Pentru că, mai ales după ce au primit sprijinul informativ total al colegilor de la Serviciul de Informații Externe, iată că și ofițerii DGIA nu trebuie să uite că au depus jurământul militar doar în fața statului român! Și să dea drumul, pe fluxul informativ legal, către Administrația Prezidențială, CSAT, noul ministru al Apărării și ceilalți beneficiari legali ai raportului cu privire la ”deschiderea ofertelor” pentru ”clarificare” de la sediul ROMTEHNICA!
Ministrul Tîlvăr o ști de unde ia rachete…?
Contractul pentru achiziția rahetelor cu rază foarte scurtă de acțiune având nu doar o miză financiară finală de până la 1,4 miliarde euro.. Dar mai ales o miză vitală pentru asigurarea securității naționale a României, în condițiile în care Armata are ACUM nevoie ca de aer de astfel de sisteme de rachete. Așa că, după ce tot le-au dat externii ”mură în gură” documentarea informativă a noului dosar de la ROMTEHNICA, șefii actuali ai DGIA trebuie să își îndeplinească de îndată obligațiile din fișa postului. Și barem să atașeze la raport și plângerea de ultima oră a companiei Saab, acolo unde sunt ”decodate” o bună parte din ”dedesubturile” ultimelor ”caiete de clarificări” pentru rachetele cu rază foarte scurtă de acțiune…
Raytheon a stat o tură…
”PAX AMERICANA la Ankara: Cui ne lasă SUA…” titram chiar ultima ”lovitură”… Cea în care avertizam, negru pe alb: ” Iar chiar pe data de 29 noiembrie s-au „rezolvat” și „clarificările” pentru rachetele cu bătaie foarte scurtă. Ajungându- se la o nouă situație de-a dreptul halucinantă… Una în care premierul Ciucă aleargă după americani cu banii, dar aceștia nu mai primesc! De ce? Pentru că, pe telefonul operativ li s-a transmis să rămână în stand by cu contractul NASAMS… Cel care trebuia deja negociat, chiar în aceste zile, de noul ministru al Apărării român cu reprezentanții Raytheon”…
Avem nevoie de MANPADS!
Iar imediat după această dezvăluire am intrat și în posesia confirmării oficiale a retragerii companiei americane Raytheon și din cursa care părea ”dinainte câștigată” pentru livrarea către Armata Română de sisteme MANPADS! Și vorbim aici de principalul contractant al Armatei Române din ultimii ani! Numai că, așa după cum avertizam chiar ieri, pe 29 noiembrie, la sediul ROMTEHNICA au depus ofertele de clarificare pentru prima etapă de 700 milioane euro a contractului de achiziție de sisteme MANPADS pentru Armata Română doar firmele Saab, Mbda, Raketsan și Thales. ”Nucleara” fiindcă principalul favorit, gigantul american oricum abonat la contractele cu MApN nu s-a mai prezentat!
Desigur, structurile contrainformative românești au obligația să ia în calcul și varianta de lucru a forțării creării în acest fel a unui nou scandal de genul celui din jurul contractului corvetelor, pentru ca astfel să se anuleze licitația și să se facă un nou ”deal” G2G direct cu contractorii americani recomandați de Pentagon.
Purcărea… Cornel Purcărea… De la DiM…
Numai că, până la documentarea acestei piste, mult mai lesne de urmat este cea a … plângerii Saab. Compania participantă la licitație care a depus deja o contestație prin care se solicită ” verificarea corectă a valorilor de livrări declarate și care fac obiectul descalificării”. Temerea fiind că ROMTEHNICA nu îndrăznește să verifice și ”inseminraea” informativă a articolului care prevede condiția eliminatorie ca în ultimii 5(cinci) ani de zile, companiile participante să fi livrat sisteme MANPADS de minim 750 milioane de euro. Astfel încât cine nu nu are această sumă contractată și livrată să fie automat descalificat.
Umbra familiei Băsescu la ROMTEHNICA…
Numai că în raportul contrainformativ intrat în posesia noastră există referiri cu privire la ”sfaturile” date de ”consultantul locotenent colonel în rezervă Cornel Purcărea”. Cel care a coordonat activitatea DiM din cadrul DGIA, de unde s-a ridicat și actualul șef al serviciului secret al MApN. Competitorii occidentali acuzând că astfel ”Raketsan a prezentat niște cifre false de livrări”, compania turcă emblematică a regimului Erdogan luând astfel fața celor mai importanți competitori mondiali din domeniu! În timp ce MApN tace… DGIA tace… ROMTEHNICA tace…
Cu toate că numele consultantului din umbra Raketsan nu este deloc unul necunoscut… Cornel Purcărea fiind implicat în mai multe dosare cu armament și muniție, instrumentate de DIICOT, DNA sau Secția Parchetelor Militare…
Astfel, la DIICOT a fost acuzat că a încălcat regimul materialelor radioactive. Atunci când a importat din Taiwan mii de tone de muniție pentru a fi neutralizată, printre containere fiind descoperite și proiectile conținând uraniu sărăcit. Pentru o simplă astfel de afacere, colonelul DiM Cornel Purcărea încasând 19 milioane de euro…
Însă cel mai exploziv caz rămâne, cu siguranță, cel al Direcției Naționale Anticorupție cu privire la legăturile de afaceri dintre colonelul Purcărea și familia Băsescu. Containerele importate de fostul șef al DiM fiind depozitate în spațiile aparținând Ralucăi Băsescu în Portul Constanța. Iată însă că nu doar cu Mircea Băsescu, fratele pușcăriaș al fostului președinte a fost asociat actualul consultant din umbra Raketsan…
De ce nu luăm de la SUA…? De la UE…?
Armata Română are, chiar are nevoie de sisteme MANPADS! Dar de ce nu le luăm de la partenerii strategici americani, dacă tot avem banii…? Sau de la companiile occidentale din Uniunea Europeană…? Ci ”condiția eliminatorie” inseminată în ”caietul de clarificări” asigură ”culoarul” companiei turce Raketsan…? Ceea ce înseamnă implicit ”predarea” Armatei Române tocmai către Turcia lui Erdogan?
Ofițerii români de intelligence români știind foarte bine că de la americani, suedezi, francezi sau germani este mai greu să încasezi ”paraîndărătul”… Dar cu ”frații turci” parcă altfel te poți înțelege…
Raytheon s-a retras… Generalii DGIA dorm pe ei!
Astfel, întâmplător sau nu, în ultimele ore a depășit orice record de accesări dosarul documentării unui alt partener de afaceri al colonelului Purcărea. Este vorba despre ”miliardarul fără chip” Mohamed Bilal Wehbe. Cetățeanul libanez cunoscut, desigur, și pentru mesele îmbelșugate de la restaurantul său de fițe unde se înghesuie să prindă un loc cam toată ”lumea bună” nu doar a politicii, dar și chiar a sistemului… Cu toate că serviciile secrete românești tocmai ce s-au antrenat acum într-o luptă contracronometru pentru a se dezice de ”legăturile cu Mohamed Wehbe”…
Cel care a obținut asigurarea pazei de pe Aeroportul Otopeni… Având rolul său, discret, ca de obicei, și în afacerea Insulei Mari a Brăilei… Și care ”operează” și în agricultură, în special în județul Călărași, prin silozurile unde asociat i-a fost documentat public a fi chiar colonelul Purcărea…
Așa că PATRIOT operaționale încă nu avem! Francezii amenință că își retrag MAMBA după ”țeapa” corvetelor! Iar pentru salvatoarele MANPADS, DGIA, MApN și ROMTEHNICA lasă Armata Română la mâna Raketsan-ului turcesc… Păi o fi bine, domnilor generali…?
Stă să înceapă minivacanța de 1 decembrie, care va aduce câteva zile libere pentru bugetari. Startul minivacanței se va da chiar miercuri, pe 30 noiembrie, de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României.
În tot acest context, cei care vor merge și miercuri, joi și vineri la muncă sau care au de făcut diverse drumuri prin oraș, pentru a rezolva anumite probleme ori, de ce nu, pentru a ajunge într-un parc pentru o plimbare, și vor să folosească metroul află după ce program vor circula trenurile în zilele următoare.
Metrourile vor veni la interval de 10 minute
„Metrorex informează că în perioada 30.11.2022 – 04.12.2022, circulația trenurilor de metrou se va desfășura conform graficelor aprobate pentru weekend și sărbători legale, la un interval de 10 minute, pe toate magistralele de metrou”, a anunțat, marți, 29 noiembrie, compania, într-un comunicat de presă.
Reprezentanții companiei menționează, totodată, că în cazul în care va fi cazul, numărul trenurilor va fi suplimentat, pe 1 decembrie, când vor avea loc ceremonii organizate cu prilejul Zilei Naționale. „Pentru a veni în întâmpinarea celor care vor să asiste la ceremoniile organizate cu ocazia Zilei Naționale, Metrorex va introduce trenuri suplimentare, după caz, pentru preluarea fluxurilor crescute de călători”, transmite aceeași sursă.
Ce a anunțat STB despre programul pentru 30 noiembrie și 1 decembrie
De asemenea, locuitorii Capitalei care intenționează să circule miercuri și joi, 30 noiembrie și, respectiv, 1 decembrie, cu transportul public de suprafață află ce a anunțat Societatea de Transport București (STB) despre programul din cele două zile.
Și anume că „în zilele de 30 noiembrie şi 1 decembrie, vehiculele de transport public vor circula după un program special
În ziua de „Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României” și de „Ziua Națională a României” (30.11.2022 și 01.12.2022), liniile de transport public vor funcționa conform programului unei zile de duminică.
Programul de circulație poate fi accesat aici: http://stbsa.ro/ora_statii”, din câte s-a transmis într-o informare postată luni, 28 noiembrie, pe site-ul stb.sa.
Compania constructoare de tuneluri a lui Elon Musk, The Boring Company, își prezintă de mult timp planurile de transport subteran în fața oficialităților municipale, dar orașele au devenit rapid dezamăgite și au pus capăt proiectelor.
Mai puțin cunoscută decât Twitter sau Tesla, Elon Musk deține, de asemenea, The Boring Company, o companie constructoare de tuneluri care vrea să revoluționeze transportul urban.
Proiecte în fundătură
În cadrul acestui proiect, aceste tuneluri găzduiesc mașini autonome Tesla care ar urma să asigure deplasarea. Scopul este de a evita blocajele în trafic. Dar, în ultimele luni, The Boring Company a renunțat în ultimul moment la mai multe orașe din SUA, iar promisiunile sale par să cadă în desuetudine
Cel mai recent exemplu este orașul Ontario din California. Municipalitatea a renunțat la ideea unei legături feroviare foarte costisitoare între Aeroportul Internațional Ontario și o gară (1 miliard de dolari) în favoarea proiectului de 45 de milioane de dolari al The Boring Company. Numai că, după întâlniri și negocieri, compania lui Elon Musk pur și simplu nu a depus o ofertă până la termenul limită din ianuarie 2022.
Până atunci, estimările de costuri au crescut la peste 500 de milioane de dolari. În plus, municipalitatea a solicitat o analiză a impactului proiectului asupra mediului. În acest moment, discuțiile s-au rupt între cele două părți.
Acesta nu este un caz izolat, deoarece a fost deja observat în Maryland și Chicago. De asemenea, în Los Angeles, The Boring Company a anunțat cu mare fast o legătură subterană de mare viteză de 3,6 mile între linia de metrou de la Hollywood și Dodger Stadium din Los Angeles. Un proiect care încă nu s-a concretizat.
The Wall Street Journal și foști angajați ai The Boring Company invocă mai multe motive pentru opririle de activitate. Compania a întâmpinat obstacole birocratice, cum ar fi obținerea de autorizații de construcție și efectuarea de analize de mediu. Iar promisiunile nesustenabile nu se referă doar la costuri, ci și la termenele de livrare a șantierelor, scrie BFMTV.
„Traficul mă înebunește”
Până în prezent, un singur proiect a fost finalizat: un tunel pe sub Centrul de Convenții din Las Vegas. Cu toate acestea, compania atrage investitori și este evaluată în prezent la 5,7 miliarde de dolari. Printre investitori se numără mari companii imobiliare, printre care Brookfield, Lennar și Tishman Speyer.
Ironia pentru Elon Musk este chiar originea companiei The Boring Company. El a lansat compania cu un tweet din decembrie 2016: „Traficul mă înnebunește. O să construiesc o mașină de forat tuneluri și o să încep să sap”, a scris Elon Musk. „Chiar am de gând să o fac”, a adăugat el într-un al doilea tweet. Iar compania s-a născut câteva luni mai târziu.
Traffic is driving me nuts. Am going to build a tunnel boring machine and just start digging…
Boring Company este în mod evident legată de celelalte afaceri ale miliardarului: mașinile din tuneluri sunt Tesla, iar Boring este condusă de un prieten de lungă durată al lui Elon Musk de la SpaceX.
Acest lucru a dus la unele piedici, deoarece unii investitori s-au plâns că Boring absoarbe resursele SpaceX, inclusiv angajații și echipamentele achiziționate cu fonduri SpaceX. La fel ca politica de management impusă la Twitter de la preluarea sa, angajații Boring lucrează multe ore și în weekend-uri, iar compania are probleme în a păstra angajații.
UE a externalizat o mare parte din politica sa de migrație către o flotă de ambarcațiuni private care caută în apele Mediteranei solicitanți de azil în situații de criză.
În ultimele săptămâni, aceste nave – conduse de o serie de ONG-uri și firme care nu sunt controlate direct de niciun guvern – au devenit punctul central al unei furtuni tot mai puternice în materie de migrație, în timp ce țările se tem de un nou aflux de persoane și se ceartă cu privire la locul în care ar trebui să fie plasate în UE, relatează Politico.
Italia a condus o coaliție de state din sudul Europei, susținând că ambarcațiunile de „salvare” încurajează de fapt solicitanții de azil și ar trebui să fie mai strâns legate de țara (adesea îndepărtată) în care sunt înregistrate.
De cealaltă parte se află națiuni precum Germania, unde sunt înregistrate mai multe dintre aceste ONG-uri.
UE susține că, din punct de vedere juridic, Bruxelles-ul nu poate crea propriile norme în acest domeniu.
„Externalizarea migrației”, a spus Stephanie Pope, expert în migrație în UE în cadrul organizației umanitare Oxfam, „este o distragere a atenției asupra problemei în cauză, și anume că statele membre și instituțiile UE nu au reușit în mod continuu să convină asupra unei împărțiri corecte și eficiente a responsabilităților”.
Contextul e tensionat: cererile de azil din UE au atins cel mai ridicat nivel lunar din 2016. În plus, 1,5 milioane de ucraineni se află în Polonia și peste 800.000 în Germania.
Însă atenția s-a îndreptat către ambarcațiunile ONG la începutul acestei luni, când noul guvern de dreapta al Italiei a refuzat să lase o navă privată să-și debarce migranții salvați. A trebuit să meargă în Franța, unde organizația era înregistrată.
Mișcarea a stârnit nervi între Roma și Paris. Deși Franța a fost de acord să accepte nava, invocând motive umanitare, ulterior a suspendat un acord de relocare voluntară a solicitanților de azil din Italia. Atât Franța, cât și Comisia au acuzat Roma că nu a respectat dreptul internațional.
Problema s-a transformat de atunci într-o dezbatere mai amplă a UE cu privire la numărul tot mai mare de solicitanți de azil care sosesc în Mediterana Centrală din țări precum Libia și Tunisia – cel puțin 90.000 până acum, cu peste 50% mai mult decât anul trecut.
Într-o declarație comună, Italia, Grecia, Cipru și Malta au acuzat ONG-urile că operează „în mod necoordonat”.
De asemenea, Italia și cei din linia dura a migrației au acuzat ONG-urile că, în esență, încurajează traficul de oameni și, poate, chiar se înțeleg cu traficanții de migranți.
Grecia va reintegra mii de lucrători din domeniul sănătății care au refuzat să fie vaccinați împotriva Covid-19, a anunțat marți ministrul Sănătății, în urma unei hotărâri judecătorești.
Decizia de excludere a acestor lucrători ar trebui să fie anulată de la 1 ianuarie 2023 de către Consiliul de Stat.
6.500 de angajați nevaccinați au fost marginalizați
„Hotărârea va fi pusă în aplicare, deși, în opinia mea, este o decizie periculoasă pentru sănătatea publică”, a declarat ministrul Sănătății, Thanos Plevris, la postul Mega TV.
Potrivit acestuia, decizia care a intrat în vigoare în urmă cu un an de a marginaliza aproximativ 6.500 de angajați nevaccinați ar trebui să fie anulată de la 1 ianuarie 2023 și, eventual, mai devreme, scrie Le Figaro.
Cotidianul Kathimerini a relatat în octombrie că peste 2.000 de lucrători din domeniul sănătății au rămas nevaccinați, inclusiv 170 de medici. Săptămâna trecută, cea mai înaltă instanță administrativă a Greciei, Consiliul de Stat, a cerut anularea măsurii.
Peste 5,3 milioane de cazuri de Covid-19 au fost înregistrate în Grecia de la începutul pandemiei. Peste 34.000 de decese au fost atribuite coronavirusului, potrivit Ministerului Sănătății.
Liderii europeni se ceartă cu privire la nivelul a două plafoane ale prețurilor la energie: gaze naturale în Europa și exporturile rusești de petrol.Nu contează dacă produsul final seamănă mai degrabă cu o himeră.
Primul dintre plafoanele energetice este cel intern: prețul cu ridicata al gazelor în Uniunea Europeană. Grupul se concentrează asupra mecanismului de transfer al titlurilor (TTF), care servește drept punct de referință pentru continent. Comisia Europeană a propus un plafon de preț de 275 de euro pe megawatt oră, față de prețurile actuale de aproximativ 125 de euro pe MWh. TTF a avut o medie de aproximativ 20 de euro pe MWh între 2010 și 2020.
Cu toate acestea, propunerea are două condiții suplimentare: plafonul va fi declanșat numai dacă contractul TTF pe prima lună se tranzacționează timp de 10 zile de tranzacționare consecutive peste 275 EUR pe MWh și dacă se tranzacționează la o primă semnificativă față de prețurile globale ale GNL.
Aceste condiții sunt extreme: ele nu au fost îndeplinite în timpul crizei gazelor din UE din august, când prețurile TTF au atins pentru scurt timp un nivel record de aproape 339 EUR pe MWh. Criticii descriu propunerea ca fiind „insuficientă” (Franța), o „bătaie de joc” (Spania) sau o „glumă” (Polonia).
Acest plafon nu va limita nimic.Dar probabil că așa a fost gândit. Comisia Europeană știe că este inutil să reglementeze prin decret prețurile globale ale energiei.
De fapt, singurul mod în care va funcționa o plafonare strictă a prețurilor este ca guvernele UE să introduă o plafonare strictă a cererii, subliniază Bloomberg. Dar nimeni în Europa nu este pregătit să reglementeze cine poate consuma gaz și în ce cantitate. Prin urmare, plafonarea prețurilor la această sursă de energie este sortită eșecului.
Adevărata problemă care stă la baza dezbaterii este capacitatea fiscală. Fiecare națiune a UE va trebui să subvenționeze consumul de energie – și să salveze companiile – dacă prețurile gazelor rămân ridicate.
Acesta este un scenariu probabil nu doar în această iarnă, ci și în sezonul 2023-2024. Germania are puterea financiară de a-și permite subvențiile; alte națiuni UE nu. Au nevoie de un plafon de preț pentru a-și limita cheltuielile cu subvențiile energetice.
Negocierile privind celălalt plafon – pe petrol – sunt concurente, dar implică un set mai larg de interese naționale. Discuțiile fac parte dintr-un plan al Grupului celor Șapte de a impune un plafon aliat asupra prețului exporturilor de petrol rusești, ca o lovitură pentru Moscova.
Plafonul propus este de aproximativ 65-70 USD pe baril Acel interval este peste locul unde țițeiul lui Putin se vinde în prezent.Din nou, un plafon de preț care nu va limita nimic. Și din nou, acesta este obiectivul ascuns.
Washingtonul și alții doresc să păstreze petrolul rusesc să intre pe piață, astfel încât prețurile globale rămân sub 100 de dolari pe baril, chiar dacă compromisul este că Rusia continuă să se bucure de un flux puternic de petrodolari.
În Europa, Polonia și alții doresc un plafon de preț care să definanțeze Kremlinul, crezând că ar putea grăbi sfârșitul războiului din Ucraina.
Dar ideea că un preț plafon la 65-70 de dolari pe baril va avea un impact asupra președintelui Vladimir Putin este ridicolă. Cu producția de petrol aproape la fel de mare ca înainte de începerea invaziei în februarie, Kremlinul câștigă bani mai mult decât suficienți pentru a-și finanța mașina de război.
Există o singură politică care poate reduce fluxul de petrodolari către Putin: un embargo petrolier complet, similar celui impus Irakului în 1990, după ce a invadat Kuweitul. Costul în ceea ce privește prețul petrolului va fi enorm. Nimeni din Occident nu este pregătit să apuce taurul de coarne.
Numai că în raportul contrainformativ intrat în posesia noastră există referiri cu privire la ”sfaturile” date de ”consultantul locotenent colonel în rezervă Cornel Purcărea”. Cel care a coordonat activitatea DiM din cadrul DGIA, de unde s-a ridicat și actualul șef al serviciului secret al MApN. Competitorii occidentali acuzând că astfel ”Raketsan a prezentat niște cifre false de livrări”, compania turcă emblematică a regimului Erdogan luând astfel fața celor mai importanți competitori mondiali din domeniu! În timp ce MApN tace… DGIA tace… ROMTEHNICA tace…
Astfel, întâmplător sau nu, în ultimele ore a depășit orice record de accesări dosarul documentării unui alt partener de afaceri al colonelului Purcărea. Este vorba despre ”miliardarul fără chip” Mohamed Bilal Wehbe. Cetățeanul libanez cunoscut, desigur, și pentru mesele îmbelșugate de la restaurantul său de fițe unde se înghesuie să prindă un loc cam toată ”lumea bună” nu doar a politicii, dar și chiar a sistemului… Cu toate că serviciile secrete românești tocmai ce s-au antrenat acum într-o luptă contracronometru pentru a se dezice de ”legăturile cu Mohamed Wehbe”…
În ultimele săptămâni, aceste nave – conduse de o serie de ONG-uri și firme care nu sunt controlate direct de niciun guvern – au devenit punctul central al unei furtuni tot mai puternice în materie de migrație, în timp ce țările se tem de un nou aflux de persoane și se ceartă cu privire la locul în care ar trebui să fie plasate în UE, relatează Politico.
Primul dintre plafoanele energetice este cel intern: prețul cu ridicata al gazelor în Uniunea Europeană. Grupul se concentrează asupra mecanismului de transfer al titlurilor (TTF), care servește drept punct de referință pentru continent. Comisia Europeană a propus un plafon de preț de 275 de euro pe megawatt oră, față de prețurile actuale de aproximativ 125 de euro pe MWh. TTF a avut o medie de aproximativ 20 de euro pe MWh între 2010 și 2020.