Elon Musk se află sub o nouă presiune din partea SUA și a UE cu privire la proprietatea sa asupra Twitter, în timp ce autoritățile de reglementare iau măsuri drastice împotriva eforturilor miliardarului de a transforma rețeaua socială într-un paradis al libertății de exprimare.

Comisia Europeană tocmai l-a amenințat pe  Musk cu o interdicție dacă Twitter nu respectă regulile stricte de moderare a conținutului, în timp ce secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a indicat că Washingtonul revizuiește achiziționarea rețelei sociale.

Avertismentul de la Bruxelles a venit în cadrul unei convorbiri video între Musk și Thierry Breton, comisarul UE însărcinat cu punerea în aplicare a normelor digitale ale blocului, potrivit unor surse CNBC.

Breton i-a spus lui Musk că Twitter trebuie să respecte o listă de reguli, inclusiv să renunțe la o abordare „arbitrară” în ceea ce privește repunerea în drepturi a utilizatorilor interziși(aluzie la Donald Trump), să urmărească „agresiv” dezinformarea și să accepte un „audit independent extins” până anul viitor.

Pe celalată parte a Atlanticului,  controlul autorităților asupra Twitter pare să se concentreze asupra proprietății străine a platformei de socializare. În comentariile făcute la o conferință a New York Times, Yellen a menționat Comitetul pentru investiții străine din SUA atunci când a fost întrebată despre Twitter, spunând că acesta a analizat tranzacțiile care implică ” riscuri pentru securitatea națională”.

Documentele de securitate arată că prințul Alwaleed bin Talal bin Abdulaziz din Arabia Saudită a transferat 35 de milioane de acțiuni, sau 3,5% din totalul acțiunilor Twitter, în noua companie privată, ca parte a achiziției de 44 de miliarde de dolari a lui Musk.

Între timp, au fost vești mai bune pentru Elon Musk în ceea ce privește disputa sa cu Apple privind eliminarea Twitter din App Store.  Magnatul a declarat că a „rezolvat neînțelegerea” cu producătorul iPhone după o conversație cu directorul general Tim Cook și o vizită la sediul „frumos” al companiei din Cupertino.

Banca Centrală Europeană este pe punctul de a intra într-o nouă fază a luptei sale împotriva inflației, anunțând decizii mai controversate în materie de politică monetară.

Începând din această lună, creșterile ratelor dobânzilor vor fi însoțite de o pârghie suplimentară de înăsprire, pe măsură ce se conturează procesul de relaxare a bilanțului, toate acestea fiind complicate de o recesiune probabilă.

Având în vedere că fiecare majorare necesită judecăți mai fine cu privire la impactul economic și la condițiile de finanțare, această încurcătură va face ca mișcările drastice din acest an să fie greu de repetat în 2023.

“Luna decembrie a fost una dificilă și nu se știe când va atinge inflația punctul culminant și cât de repede va scădea.Vom vedea mai multă tensiune în cadrul BCE”, a declarat Veronika Roharova, economist la Credit Suisse.

Indiferent ce vor face oficialii conduși de Christine Lagarde cu privire la majorarea costurilor de împrumut la ședința monetară din 15 decembrie, decizia lor va aduce, aproape sigur, la un nivel aproximativ considerat că nu mai stimulează creșterea economică.

Acest lucru va deschide un nou capitol în strategia băncii centrale, deoarece creșterile viitoare pentru a controla inflația vor trece de la un cadru neutru la o constrângere reală a economiei în timpul unei crize. Apoi, există întrebarea cât de mult ar trebui să crească în cele din urmă dobânzile.

În timp ce ratele vor rămâne instrumentul cel mai important, BCE va soluționa, de asemenea, problema cum să înceapă reducerea de trilioane de euro din deținerile de obligațiuni – așa-numita înăsprire cantitativă.

Potrivit Bloomberg, elaborarea acestei politici ar putea sfârși prin a reflecta o decizie de compromis care să cuprindă mărimea majorării ratei din decembrie și ritmul mișcărilor viitoare.

În afară de experiența Rezervei Federale a SUA, oficialii nu au prea multe indicații pe care să le folosească atunci când încearcă să evalueze impactul reducerii bilanțului asupra piețelor financiare.

Se va adăuga situația economică tulbure, combinată cu incertitudinea cu privire la momentul în care impactul majorărilor anterioare ale ratelor de dobândă – 200 de puncte de bază până în prezent – va ajunge în cele din urmă la consumatori și întreprinderi.

Recesiunea care se anunță nu va fi suficient de severă pentru a tempera semnificativ prețurile. O piață a muncii puternică și măsurile de relaxare fiscală susțin cheltuielile, ceea ce îi determină pe economiști să avertizeze asupra pericolului unor presiuni inflaționiste prelungite.

Economiștii au  avertizat împotriva „creșterilor excesiv de rapide și mari ale ratelor” care ar putea „ încetini activitatea economică”.

Amenințarea unei spirale salarii-preț în regiunea euro este limitată pentru moment. Chiar și așa, nici BCE, nici Comisia Europeană nu prevăd în prezent o revenire la ținta de 2% în următorii doi ani.

Statele Unite au intrat în recesiune mai devreme decât Europa și Marea Britanie și au suferit mai devreme și o creștere a inflației, astfel încât a fost întotdeauna probabil ca economia americană să își revină mai devreme.

Dar SUA ies din recesiune în timp ce Europa și Regatul Unit încă se scufundă în recesiunea lor? Asta sugerează datele economice: PIB-ul real al SUA a crescut în al treilea trimestru al anului cu 0,3%, ceea ce înseamnă o rată anualizată de 2,9%. Cifra a fost negativă în primele două trimestre ale anului, scăzând cu o rată de 0,6% în al doilea trimestru.

PIB-ul zonei euro a crescut cu 0,8% în al treilea trimestru, și cu 2,1% în ultimul an. Cu toate acestea, direcția de deplasare este clar descendentă, indicii managerilor de achiziții indicând o contracție accentuată.

America  pare să fi ieșit dintr-o scurtă recesiune, în timp ce în UE recesiunea încă nu a ajuns în mod oficial. Trebuie adăugată o avertizare: toate cifrele pentru al treilea trimestru sunt provizorii și pot fi revizuite.

Chiar și așa, nu ar trebui să fie o surpriză dacă SUA își revine, în timp ce Europa rămâne la pământ. Cea mai mare piedică economică din Europa este criza energetică, cauzată de prăbușirea livrărilor de gaz din Rusia. În schimb, SUA, care sunt autosuficiente din punct de vedere energetic, nu se confruntă cu o astfel de criză. Acolo, inflația este mai degrabă rezultatul anilor de relaxare financiară – banii ușori.

Economia americană a depășit de mult timp performanțele Europei, dar s-ar putea ca această diferență să se accelereze ca urmare a politicii energetice.

În următorii câțiva ani, chiar și în cazul unei rezolvări rapide a războiului din Ucraina, Europa va fi supusă trecerii de la combustibilii fosili la surse de energie mai puțin fiabile.

SUA, chiar și sub conducerea lui Biden, nu s-au supus unei astfel de obligații. În timp ce Legea privind reducerea inflației a introdus măsuri care vizează reducerea emisiilor de carbon, nu impune nicio obligație legală de a ajunge la zero net până la o anumită dată.

În schimb, Europa s-a plasat în mod voluntar în condiții de penurie energetică pe termen lung. Implicațiile acestei decizii vor deveni clare în timp util: un decalaj din ce în ce mai mare între creșterea economică din SUA în comparație cu cea din Europa.

ONU va avea nevoie de 51,5 miliarde de dolari în 2023 pentru a face față nevoilor de ordin umanitar, o creștere de 25% față de începutul acestui an.

Având în vedere că 339 de milioane de persoane au nevoie de asistență în 69 de țări, anul 2023 va stabili un alt record în ceea ce privește nevoile de ajutor umanitar, de a asista 230 de milioane de persoane în 68 de state din întreaga lume, a declarat șeful agenţiei umanitare a ONU, Martin Griffiths.

“Nevoile umanitare, care au cunoscut un vârf în timpul pandemiei de coronavirus, nu au scăzut de atunci încoace. Seceta şi inundaţiile letale au făcut ravagii  din Pakistan şi până în cornul Africii. Războiul din Ucraina a transformat o parte din Europa într-un câmp de luptă. Peste 100 de milioane de persoane au fost strămutate la nivel mondial. Şi toate acestea, în plus faţă de distrugerile pe care pandemia le-a produs în rândul celor mai săraci din lume”, a subliniat Griffiths.

Cel puţin 222 milioane de persoane din 53 de ţări se vor confrunta cu insecuritatea alimentară acută la sfârşitul lui 2022. Patruzeci şi cinci de milioane de persoane din 37 de ţări riscă să moară de foame.

Cinci țări se află deja în condiții apropiate de foamete: Afganistan, Etiopia, Haiti, Somalia şi Sudanul de Sud, a precizat purtătorul de cuvânt al biroului de coordonare a afacerilor umanitare al ONU, Jens Laerke.

Virusul Covid-19, variola maimuței, bolile transmise prin vectori și epidemiile de holeră și Ebola pun la grea încercare sănătatea publică.

De asemenea, schimbările climatice nu fasc decât să crescă riscurile și vulnerabilitățile, îndeosebi în națiunile sărace. Căldura extremă ar putea ucide până la sfârșitul secolului la fel de mulți oameni precum cancerul.