Liderii UE se reunesc, marți, în Albania, la Tirana, pentru un summit cu șase țări din Balcanii de Vest, conștienți de faptul că a nu fi cel mai atractiv partener are un preț geopolitic din ce în ce mai mare.
Războiul din Ucraina a subliniat, de asemenea, importanța pentru europeni de a stabiliza această regiune fragilă din sud-estul Europei, pentru a contracara influența Rusiei, precum și a Chinei, care a investit în infrastructura acestor țări.
„Un nou dinamism în relațiile noastre”
Un summit cu liderii a șase țări din Balcanii de Vest va fi organizat de Bruxelles, pentru a revigora un parteneriat considerat și mai esențial în contextul războiului din Ucraina. UE s-a confruntat cu un cvasi-boicot ultima dată când a încercat să reunească țările din Balcanii de Vest la Bruxelles, când trei lideri, în frunte cu Aleksandar Vucic din Serbia, au amenințat că nu vor participa. De data aceasta, Bruxelles se duce în Balcani, nerăbdător să nu piardă regiunea în favoarea dominației rusești și chineze.
Toți cei 27 de lideri ai UE se vor deplasa marți în capitala Albaniei pentru o reuniune de o zi în cadrul căreia își vor expune punctul de vedere, marcând astfel prima dată când un summit UE-Balcanii de Vest se desfășoară în regiune.
Schimbarea locației, a declarat un oficial UE de rang înalt implicat în planificarea summitului, „reprezintă un nou dinamism în relațiile noastre”, informează Politico.
Toți cei șase participanți care nu sunt membri ai UE – Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia – se află în diferite stadii în încercarea de a adera la blocul comunitar. Și sunt uniți într-un singur aspect – frustrarea față de ritmul lent al procesului. Procesul de extindere s-a blocat efectiv de la aderarea României și Bulgariei în 2007, mulți membri occidentali deplângând faptul că unele țări care au aderat mai recent, cum ar fi Ungaria și Polonia, nu respectă standardele UE privind statul de drept și democrația.
UE, trezită de războiul din Ucraina
Dar încercarea Rusiei de a cuceri Ucraina a dat un nou suflu expansiunii UE, reorientând atenția Europei către propria curte. Europenii au realizat că reticența de a se extinde spre est are consecințe geopolitice din ce în ce mai mari, creând un vid pe care Rusia și China încearcă deja să îl umple.
Rusia deține de mult timp influența într-o regiune în care are legături istorice puternice. Serbia, cea mai mare țară din Balcanii de Vest, are poate cele mai strânse legături cu Moscova. Cele două țări au organizat anul trecut exerciții militare comune în apropierea capitalei Belgrad, iar Rusia a furnizat țării avioane de luptă MiG-29.
De asemenea, președintele Vucic a rezistat presiunilor de a se alinia la sancțiunile UE împotriva Moscovei și continuă să importe gaz din Rusia. Iar principala companie petrolieră din Serbia, NIS, este deținută majoritar de gigantul energetic rus Gazprom.
Dar Serbia a reușit, de asemenea, să meargă pe o linie fină, cenzurând Rusia atunci când a fost necesar. De exemplu, a sprijinit o rezoluție a Adunării Generale a ONU care condamnă utilizarea de către Moscova a referendumurilor frauduloase din estul Ucrainei ca pretext pentru o tentativă de anexare.
Descinderea Chinei în Balcanii de Vest
Activitatea Chinei în regiune reprezintă, de asemenea, o preocupare din ce în ce mai mare pentru UE, pe fondul unei reevaluări a relației blocului cu cea de-a doua economie mondială. În ultimii ani, Beijingul a făcut incursiuni în Balcanii de Vest în cadrul masivului său program de investiții Belt and Road, oferind o alternativă atractivă pentru țările obosite să aștepte pe holul UE.
Dovezi ale buzunarelor adânci ale Chinei sunt vizibile în Balcanii de Vest. Muntenegru se străduiește să ramburseze un împrumut chinezesc contractat în 2014 pentru a contribui la finanțarea unui proiect controversat de autostradă care rămâne neterminat – un simbol elocvent al compromisurilor implicate de investițiile chinezești.
În Serbia, China Rail International (CRI) și China Communications Construction Company au început anul trecut lucrările la calea ferată Belgrad-Budapesta, în valoare de 1 miliard de euro, în timp ce Hesteel Group din China a achiziționat producătorul sârb de fier Zelezara Smederevo în 2016.
În total, Balkan Investigative Reporting Network (BIRN) estimează că China a fost implicată în 136 de proiecte regionale majore, în valoare de peste 32 de miliarde de euro, între 2009 și 2021.
„China joacă un joc pe termen lung”, a declarat Goran Buldioski, care urmărește influența Beijingului în regiune în calitate de director de programe pentru Open Society-Europa și Asia Centrală. „Ei aduc nu numai bani și investiții, ci și o mulțime de provocări atunci când vine vorba de negocierile cu UE”, a adăugat el, menționând că banii Chinei vin fără standardele anticorupție și de mediu ale UE.
Narațiunea UE, sufocată de propaganda rusă
Teama de a ceda influența unor actori precum China și Rusia contribuie la ascuțirea minților în timp ce liderii UE se reunesc la Tirana. Printre punctele de pe ordinea de zi de marți se numără combaterea manipulării informațiilor străine și îmbunătățirea securității cibernetice, în contextul în care se conștientizează din ce în ce mai mult faptul că UE pierde bătăliile în domeniul comunicării atunci când vine vorba de a vinde povestea sa țărilor din Balcanii de Vest.
Mijloacele de informare aliate Kremlinului, precum Sputnik în Rusia, au contribuit la crearea unei povești pro-ruse în regiune. Încercarea UE de a transmite faptul că este de departe cel mai mare investitor și partener comercial al regiunii, responsabil pentru aproximativ 70 % din schimburile comerciale ale Balcanilor de Vest, a fost sufocată.
Un sondaj de opinie realizat în această vară a arătat că 51% dintre sârbi ar vota împotriva aderării la UE în cadrul unui referendum, în timp ce 40% dintre respondenți l-au apreciat foarte mult pe liderul rus Vladimir Putin.
Ce vrea Bruxelles-ul la schimb
Cu toate acestea, în ultimele câteva luni s-au înregistrat progrese în relația UE-Balcanii de Vest. Săptămâna trecută, țările UE au convenit să permită cetățenilor din Kosovo să călătorească fără vize în întreaga UE începând cu 2024. Iar în vara anului trecut, liderii UE au decis să lanseze negocierile de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, la trei ani după ce președintele francez Emmanuel Macron a blocat o astfel de inițiativă.
De asemenea, se așteaptă ca summitul de marți să producă mai multe rezultate. Va fi semnat un acord privind reducerea tarifelor de roaming, o continuare a unui anunț făcut anul trecut. De asemenea, se așteaptă ca UE să raporteze noi progrese în ceea ce privește programele de educație pentru a aborda ceea ce este considerat a fi un „exod al creierelor” din regiune (de exemplu, în Albania, anul acesta, un val de tineri a părăsit țara pentru Marea Britanie).
Liderii vor discuta, de asemenea, despre noua platformă comună de achiziție a gazelor naturale a UE, menită să reducă prețurile foarte ridicate. Mecanismul a fost deschis membrilor din Balcanii de Vest pentru a le atrage atenția asupra renunțării la combustibilul fosil rusesc.
Alinierea cu politica externă și de securitate a Europei se numără printre obiectivele cheie ale reuniunii de marți, au declarat oficialii. De asemenea, UE cere mai multe angajamente din partea Serbiei pentru a-și alinia politicile în materie de vize cu cele ale UE, ca urmare a creșterii numărului de migranți care intră în UE în acest an prin Balcanii de Vest.
În prezent, Serbia permite călătoria fără vize din țări precum India, Tunisia și Burundi, dar beneficiază, de asemenea, de un acord de călătorie fără vize cu UE, ceea ce facilitează trecerea migranților în UE.
