Cu doar câteva săptămâni rămase până la Crăciun, și cu românii care-și fac listele pentru a cumpăra ceea ce-și permit pentru a pune pe masă de Sărbători, carnea fiind nelipsită, cel puțin anii trecuți, din meniul tradițional, ministrul Agriculturii face o comparație cu situația din alte state europene în care spune că a fost.

Preţurile au crescut peste tot în Europa – spune oficialul.

Petre Daea a fost întrebat de ce este atât de scumpă carnea de porc la noi în țară, în contextul în care preţul carcasei de porc din România e de 220 de euro, faţă de media din UE de 208 euro. „Am această preocupare de a cunoaşte exact despre ce este vorba în fiecare loc şi a mă interesa cum pot face eu în ţară cât mai mult şi cât mai bine. Am fost în UE şi mă duc săptămâna viitoare şi în fiecare ţară atunci când ajung mă duc în unităţile comerciale. Nu am văzut nicăieri o carne mai ieftină decât în România, în ţările în care am fost”, a susţinut ministrul Agriculturii, miercuri, într-o conferință de presă.

Trei explicații pentru creșterile de prețuri

Totodată, șeful de la Ministerul Agriculturii a spus că sunt magazine, în Bucureşti şi în ţară, unde jambonul de porc este la 18 lei/kg, iar cotletul 19 lei/kg. Daea a recunoscut, însă, că preţurile au crescut în ultima perioadă și a oferit 3 ecplicații pentru această situație. „De ce au crescut aceste preţuri? Sunt legate de trei mari factori. Primul este oferta de piaţă. Noi am avut şi avem o problemă cu pesta porcină africană şi, trebuie să recunoaştem, ne obligă realitatea să spunem acest lucru”, a spus ministrul.

A doua problemă? Iată ce a spus șeful de la Ministerul Agriculturii: „Preţurile au crescut peste tot în Europa, iar datele din statisticile UE spun că aceste creşteri sunt cu 40-50% mai mari la produse agroalimentare. Avem şi acel necaz de lângă noi, unde nu mai vorbesc oamenii ci vorbesc armele, şi atunci când vorbesc armele se strică regulile peste tot (…) cu influenţe asupra preţurilor”.

„Al treilea factor: scumpirea inputurilor (…). Gazele, energia s-au scumpit peste tot, iar ele prin preţ sunt elemente constitutive ale costului de producţie”, a mai declarat oficialul guvernamental.

Rapoartele privind atacuri semnificative împotriva a două baze aeriene rusești reprezintă o nouă și periculoasă turnură în războiul din Ucraina.

Una dintre explozii a avut loc la baza aeriană Engels-1 din regiunea Saratov, iar cealaltă la Diaghilevo, în zona Riazan. Moscova a acuzat imediat Ucraina pentru loviturile, care par să fi fost efectuate cu ajutorul unor drone. Guvernul de la Kiev nu are o poziție clară.Washingtonul “nu încurajează Ucraina” să lanseze lovituri în Rusia.

Atacurile au avut loc pe un fundal tactic important: o campanie de bombardamente rusești în creștere împotriva infrastructurii critice din Ucraina.

În timp ce jocul său în războiul terestru continuă să se clatine, președintele rus Vladimir Putin a luat calea aerului pentru a pedepsi populația civilă, comentează Bloomberg. Este cea mai recentă dintr-o serie de crime de război rusești, care are loc chiar în momentul în care vine iarna, iar electricitatea și căldura devin chestiuni de viață și de moarte.

Presupunând că Ucraina a lansat atacurile cu drone împotriva unor ținte militare legitime, deși la peste 500 km în Rusia, care sunt implicațiile pentru întregul conflict?

De ce rusul invadator ar avea drepturi? Ucrainenii au suferit timp de luni de zile din cauza crimelor, violurilor, bombardamentelor nediscriminatorii asupra locuințelor civile și a atacurilor asupra electricității, apei și centralelor nucleare. Cine îi poate sfătui să stea pur și simplu deoparte și să accepte ceea ce Putin vrea să le dea?

Poate “sfătuitorii tactici” din lumea rețelelor sociale- o grămadă de amețiți brusc rusofili, antioccidenali, anti orice. Tăiau frunză la câini, dar războiul i-a reactivat. Culmea, Moscova nu dă nici o copeică pe ei.

Liderii de la Kiev vor încerca să mențină un nivel minim de negare cu privire la loviturile pe teritoriul rusesc, dar nu există nicio îndoială că vor juca mai dur.  Din punctul lor de vedere, nu prea au prea multe de pierdut. Rusia este deja pe picior de război total și, în afară de utilizarea armelor nucleare (o linie pe care chiar și Putin ar ezita să o treacă), Kremlinul chiar nu are cărți de luptă suplimentare de jucat.

Este posibil ca aceste lovituri să fi fost calibrate pentru a servi pur și simplu ca o demonstrație a capacității ucrainene, deși cu efecte limitate. În continuare, Kievul poate merge mai departe, dar va avea grijă să lovească doar ținte pur militare – teoretic –  păstrând avantajul față de Rusia în ceea ce privește dreptul internațional. Dacă Putin nu se retrage din războiul aerian (foarte puțin probabil), patria sa va fi atacată.

Susținătorii occidentali vor încerca să îi împiedice pe ucraineni să lanseze atacuri de mai mare amploare, sperând să reducă riscul  cel mare: conflictul să se extindă și mai mult și să atragă direct NATO.

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord va încerca să îi liniștească pe ucraineni oferindu-le mai multe și mai bune rachete sol-aer pentru a-și apăra orașele și ar putea lua în considerare în mod serios furnizarea de avioane de luptă.

Dacă ucrainenilor li se oferă srpijin pentru a „închide cu adevărat cerul” deasupra națiunii lor, aceștia ar putea fi mai dispuși să se abțină de la atacuri cu rază lungă de acțiune. Dar, așa cum stau lucrurile, Ucraina poate să răspundă împotriva țintelor din interiorul Rusiei.

Pe de altă parte, aceste atacuri vor întări probabil hotărârea Kremlinului și îi vor oferi lui Putin subiectele de discuție pe care le dorește pentru populația rusă: Ucraina ne atacă! Dar, după mai mult de nouă luni de război brutal, ratingul său de aprobare acasă suferă și sprijinul internațional este în scădere.

La fel ca faimosul raid aerian asupra orașului Tokyo al colonelului american Jimmy Dolittle în primele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial, atacurile cu drone arată o slăbiciune a unui front intern presupus invulnerabil.

Rușii obișnuiți ar putea să vadă costurile tot mai mari a ceea ce ar putea fi cel mai bine numit „războiul ego-ului lui Putin”.

Condițiile pentru o soluționare pașnică a războiului din Ucraina „nu există acum”, a declarat șeful NATO, Jens Stoltenberg, care i-a îndemnat pe membrii alianței occidentale să continue să furnizeze arme Kievului în timpul iernii, deoarece Rusia pregătește o ofensivă de primăvară.

Comentariile lui Stoltenberg vin după săptămâni de speculații cu privire la posibilitatea unor discuții diplomatice cu privire la războiul care durează de mai bine de nouă luni și după comentarii ale unor înalți oficiali occidentali care au făcut referire la posibile negocieri Kiev-Moscova.

„Condițiile pentru discuții nu există în prezent, deoarece Rusia nu a dat niciun semn de angajare în negocieri care să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, a declarat secretarul general al NATO într-un interviu acordat miercuri în cadrul evenimentului Global Boardroom al Financial Times.

„Ucrainenilor le revine sarcina de a decide când este momentul potrivit pentru a începe să negocieze și pentru a conveni asupra condițiilor”, a adăugat Stoltenberg. „Majoritatea războaielor și cel mai probabil și acest război se va încheia la masa negocierilor”.

Președintele american Joe Biden a declarat săptămâna trecută că este dispus să discute cu Vladimir Putin despre disponibilitatea liderului rus de a pune capăt conflictului, la câteva săptămâni după ce șeful armatei americane, generalul Mark Milley, a declarat că iarna ar putea oferi o deschidere pentru a se angaja în discuții cu Moscova.

Cancelarul german Olaf Scholz l-a îndemnat pe Vladimir Putin „să ajungă cât mai repede posibil la o soluție diplomatică, inclusiv la retragerea trupelor rusești”.

Aceste tatonări nu rezolvă nimic, iar discuțiile despre o posibilă soluționare cu Moscova, în special una condusă de puterile occidentale, au alarmat Kievul și aliații săi est-europeni.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că țările occidentale trebuie să pregătească o viitoare „arhitectură de securitate” și să ofere „garanții Rusiei în ziua în care aceasta va reveni la masa negocierilor”, remarci care au stârnit furie în Europa de Est.

Mai mult,  oficialii occidentali din domeniul apărării și al serviciilor de informații spun în privat că niciuna dintre părți nu pare dispusă în prezent să deschidă potențiale negocieri de pace, chiar dacă Stoltenberg a avertizat că Rusia caută o „pauză” în lupte pentru a se pregăti pentru un nou asalt la începutul anului viitor.

Putin nu poate negocia cu Occidentul, retragerea armatei ruse din Ucraina ar însemna o condamnare acasă și prăbușirea sa politică.

Ucraina nu are ce negocia, e o țară invadată și nu are de gând să poarte dialoguri cu Rusia. Și probabil nici să ofere concesii puterilor occidentale, de dragul sprijinului militar.

Până să se afle decizia de la Consiliul JAI, de joi, pe tema aderării țării noastre la Spațiul Schengen, știut fiind faptul că doar acest stat se opune dezideratului României de a accede la Schengen, ministrul PNL a transmis un mesaj subtil. Care ar putea să ajungă la urechile românilor cu planuri de vacanță de iarnă în Austria, una dintre destinațiile preferate îndeosebi de către cei care schiază.

Ministrul Daniel Cadariu a adus în discuție statisticile și ce în special arată ele în dreptul numărului compatrioților care aleg să meargă, ca turiști, pe teritoriul statului austriac.

„Media numărului de turiști români în Austria este de 370.000. Anul trecut au fost doar 290.000, dar vorbim de un an cu restricții. Prin comparație, numărul de turiști care vin din Austria în România nu se depășește bariera de 40.000. Anul acesta, potrivit statisticilor din primele 10 luni, din cei 1,3 milioane de turiști străini, doar 30.000 sunt din Austria”, a spus ministrul Turismului, miercuri, la Digi24.

Și alte țări au condiții bune pentru schiat

Nu mai e un secret pentru nimeni că principalul punct de atracție pentru turiștii din România care merg în Austria o reprezintă pârtiile de schi, însă chiar și așa oficialul PNL aflat în fruntea Ministerului Turismului le-a dat câteva „idei” celor care plănuiesc o vacanță la schi în afara țării.

Printre variante s-ar număra, din câte a fost auzit spunând ministrul, Elveția sau Italia. „E clar că principala țintă a turiștilor români în Austria sunt pârtiile de schi, însă știm cu toții că nu numai în Austria sunt condiții ideale pentru schiat. Sunt astfel de condiții, poate în unele cazuri și mai bune, în Elveția, Italia, Franța, Germania”, a declarat Cadariu.

Totodată, ministrul Cadariu a catalogat drept „de neînțeles” atitudinea guvernului austriac în privința aderării României la Schengen.

Ciucă: Blocarea aderării României la Schengen nu va aduce răspunsurile dorite de Austria

Și tot miercuri, 7 decembrie, cu o zi înainte de Consiliul JAI de la Bruxelles, premierul CIucă, liderul PNL, a făcut declarații de ultim moment pe tema aderării României la Spațiul Schengen.

„La acest moment, toate statele membre ne susțin în avansarea aderării, inclusiv Olanda și Suedia, cu excepția Austriei. Avem inclusiv susținerea fermă a Franței și Germaniei, reconfirmată la toate nivelurile.

Referitor la Austria, putem afirma că am avut întâlniri la nivelurile cele mai înalte -Președintele României cu Cancelarul Austriei, miniștrii de Interne și experții tehnici. Datele, inclusiv de la instituțiile europene, Frontex, confirmă că România nu se află pe fluxurile de migrație care să genereze temeri.

Practic, nu putem vorbi despre o justificare reală în acest moment.

Înțelegem cu toții că problema migrației ilegale este foarte sensibilă politic în multe state membre și că este nevoie de măsuri mai eficiente de răspuns la acest fenomen, însă blocarea aderării României la Schengen nu va aduce răspunsurile dorite de Austria.

Dimpotrivă, aderarea României va face spațiul Schengen și mai sigur prin implicarea României care, după aderare, va avea și mai multe instrumente la îndemână, având la dispoziție tot instrumentarul Schengen, pentru a ajuta la controlul și contenirea acestui fenomen”, a declarat Ciucă, de la sediul Guvernului.

Ciucă: Mâine, la Consiliul JAI, vom merge la vot

„Un lucru este cert – suntem hotărâți să mergem până la capăt în aceste demersuri, inclusiv prin a cere un vot pentru România în Consiliul JAI de mâine, 8 decembrie 2022. Starea actuală de incertitudine nu mai poate continua”, a mai spus premierul.

Totodată, Ciucă a mai declarat că, „dincolo de situația concretă a României și de o credibilitate a procesului: nu putem menține o stare de neclaritate și anume lipsa unei decizii în ceea ce privește un stat membru care nu numai că dorește să devină parte a Schengen, dar a dovedit-o în nenumărate rânduri că este pregătit, existând o confirmare clară în acest sens”.

„Așadar, mâine (joi-n.red), la Consiliul JAI, vom merge la vot. Integrarea în Spațiul Schengen este obiectivul nostru național”, a conchis premieurl Nicolae Ciucă.