Profesorul Andrei Marga a realizat o radiografie a motivelor din cauza cărora ţara noastră a ratat aderarea la spaţiul Schengen. El spune că, pe lângă factorii externi, destul de clari și de netăgăduit, există mult mai mulți factori interni care au dus la acest nou eșec de proporții care îi face pe români să se simtă europeni de rangul II.

„Nu va fi altă Românie fără schimbare energică, imediată – o schimbare de personal ce poate aduce schimbări de viziune, de proceduri, de proiecte”, spune Marga.

Marga, despre nivelul scăzut din politică

„Anticipări ce se adeveresc” – este analiza complexă a profesorului Andrei Marga, pe care o prezentăm în continuare:

„Neacceptarea, foarte costisitoare și injustă, a României în sistemul de liberă circulație Schengen, în 2022, ridică întrebări pentru toți cei implicați. Mă refer aici doar la câteva dintre ele.

O întrebare privește Uniunea Europeană. După anii fructuoși ai lui Jacques Delors și Romano Prodi, în care s-a lucrat pe proiectul inițial, democratic, al unității europene, au venit anii derapajului birocratic. Ca urmare, Uniunea a fost convertită tacit într-o piață mai mare.

Din cauze ce se pot discuta, unele țări fac față cu greu competiției, încât a devenit tentantă relativizarea tratatelor și ierarhizarea rolurilor. Pe acest fundal, unii folosesc ocazia pentru consolidarea propriilor industrii pe seama altora, alții plătesc din greu. Vechi scheme ale inegalității de tratament revin, sub noi ideologii.

Schema „suveranității limitate”, care s-a aplicat în 1968 Cehoslovaciei de către sovietici, atrage acum birocrația bruxelleză, care, desigur, i-a primenit justificarea. În realitate, nu este vorba de „corelarea suveranităților”, ce vine odată cu asocierea în uniuni mai mari, cum se spune. Este altceva – în fapt, forțare, poate confuzie, și strivirea suveranității.

De altfel, promovarea de către Bruxelles a unei „corectitudini politice” dăunătoare cauzei europene și favorizarea de propagandiști și de decidenți mediocri, dar docili, au devenit curente.

Nemijlocit, este vorba de nivelul jos al politicii externe a țării, redusă la excursii și aranjamente oneroase, de amatorismul decidenților, de păguboasa gestionare a resurselor naturale și umane proprii. România a bătut, de pildă, recordul la privatizări care au însemnat lichidarea de unități productive sau pierderea lor. Ea bate recordul la jocuri interne opuse intereselor ei„, a scris Marga în Cotidianul.

Românii fug din ţară

„Mijlocit, este vorba de irosirea timpului cu „proiecte” contraproductive, prin care cei ajunși la decizii au evitat democratizarea până la capăt a societății. Ca fapt istoric, mai toate „proiectele” ultimelor două decenii au eșuat, dar după ce s-au cheltuit cu ele timp, energii și resurse. Bunăoară, înaintarea economiei s-a făcut în condițiile fraudării și jefuirii, care abia încep să fie dezvăluite public. „Lupta cu corupția” a fost concepută sectar, ca instrument de lovire a unor rivali, încât corupția s-a putut rafina și a sporit.

Lămurirea trecutului s-a folosit mai curând ca armă de înlăturare a oamenilor competenți, care s-au și dovedit capabili, și a eșuat într-o ofensivă a impostorilor și în măsluirile lor. Reforme indispensabile demarate în anii nouăzeci privind administrarea, educația, sănătatea au fost desfigurate. MCV-ul a șubrezit o justiție care nici nu a apucat să aplice Constituția României. „Proiecte” precum „România normală”, „România educată” sunt, la drept vorbind, pentru inși socotiți imaturi, ofensatoare și ridicole. Despărțirea de trecut s-a făcut diletant, încât s-au extins minciuna și sărăcia.

Din cauze multiple, clivajele din societate se adâncesc, integrarea socială este redusă, iar aspirația de a părăsi țara este mare. Așa cum arată sondajele printre tineri, ea este în creștere.

S-a stins până și capacitatea de a descrie lucid ce este în jur și de a înjgheba o dezbatere argumentativă. La Centenar, nu s-a putut pune pe masă nici măcar istoria lămuritoare a ultimului secol. Autodefinite „elite”, vizibil rupte de interesul public și defazate, își epuizează acțiunea în rezolvări private.

Aceste fapte, ca și altele, le observă tot mai mulți. Nu se poate spune că nu s-au semnalat carențele care îngreunează viața oamenilor pe aceste meleaguri. Dintre cei care intervin public, mulți au invocat fapte care ar fi fost cazul să alarmeze – cu precădere, minoratul decidenților. Cum spunea plastic un francez, „la aceștia nu-i capacitate!”.

Pe bună dreptate, unii se întreabă de unde vin toate acestea. Răspunsul tot mai frecvent în ultimii ani este că acest răspuns îl auzi și în Bucovina, și în Dobrogea, și în Oltenia, și în Transilvania, și în Muntenia.

Trei mi se par a fi cauzele reprezentării păguboase a României, înăuntru și în afară. Una ține de educație, alta ține de selecție, a treia ține de nesiguranța din instituții.

La ce bun să te strădui în propria pregătire? se poate întreba elevul și studentul care asistă la spectacol. La ce să mai rămâi aici? continuă cel aflat în plină putere.

Spus cât se poate de direct, neacceptarea în Schengen în 2022 atestă, între altele, dar pentru a câta oară?, că în România de azi este cazul schimbării pe scară mare – începând cu schimbarea de personal. Este cazul înlocuirii autorilor eșuării ce ține de „statul eșuat”. Rareori o garnitură a adunat atâtea fapte nefaste pentru propria comunitate„, continuat acelaşi Marga.