Guvernul pregătește un prim pas pentru concretizarea demarării proiectelor reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, prin semnarea unui acord de sprijin al statului român pentru Nuclearelectrica. Drumul e lung, anevoios și extrem de costisitor, iar la capătul lui, în 2031, am putea avea 1.450 MW livrați în sistemul energetic. Potrivit ordonanței decarbonizării, însă, România va închide 3.780 MW până la sfârșitul anului 2025, cu un total de 4.920 MW în 2032.
Teoretic, adică pe hârtie, România ar trebui să mai construiască două termocentrale pe gaz, una la Ișalnița, de 850 MW – cu punere în funcțiune în 2026, și una la Turceni 475 MW – cu punere în funcțiune în 2026. La ritmul la care se mișcă lucrurile, este puțin probabil ca acestea să fie funcționale în 2032. Tot teoretic, dar cu șanse mai mari de reușită, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă vor începe să producă energie în 2031, 1.450 MW, însă pașii care trebuie făcuți sunt extrem de greoi, iar costurile sunt uriașe.
Totuși, dintre toate investițiile anunțate, reactoarele sunt cele mai viabile și eficiente în timp, pentru că nu depind nici de existența sau prețul gazelor, nici de soare și nici de vânt și produc energie constant. În Ordonanța decarbonizării mai sunt trecute 8 parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 735 MW, trecute ca funcționale din 2024. Acestea ar trebui să înlocuiască închiderea, la sfârșitul anului 2022, a unor capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit de 660 MW și a altor capacități de producție de energie electrică pe bază de lignit de 1.425 MW, până la sfârșitul anului 2025. Mai mult, din 2027 până în 2029, reactorul 1 va fi retehnologizat, astfel că dispar din sistem 750 MW. Deci în 2026, din Sistemul Energetic Național ies 3.780 MW și intră în loc doar 2.060 MW, capacitate instalată, căci producție ar fi undeva la 1.500 de MW, dacă luăm în calcul intermitența fotovoltaicelor. Deci, în 2026 vom avea un deficit de 2.280 MW, la care se va mai adăuga, din 2027, un deficit de 750 MW. Cam atât cu independența energetică. Ieri, la ora 16.40, România importa 1.530 MW energie. Eolianul producea doar 27 MW, din 3.000 MW capacitate instalată, iar fotovoltaicele, zero. Asta ca să înțelegeți ce ne așteaptă.
Statul își preia responsabilitățile
Ministerul Energiei a emis un proiect de lege pentru aprobarea semnării Acordului de Sprijin între Statul român și Societatea Națională Nuclearelectrica S.A. pentru Proiectul Unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă. Angajamentul Statului român în Acordul de sprijin constă în realizarea demersurilor necesare pentru finanțarea Proiectului inclusiv prin acordarea de garanții de stat finanțatorilor proiectului, în cadrul oricăror acorduri sau memorandumuri interguvernamentale de sprijin sau în afara unor astfel de acorduri. Societatea EnergoNuclear S.A. se va împrumuta direct de la finanțatori internaționali, urmând ca Ministerul Finanțelor să acorde acestor finanțatori garanții de stat pentru 100% din valoarea împrumutului, după obținerea aprobărilor din partea Comisiei Europene. Statul român își va asuma obligația implementării prevederilor Taxonomiei în scopul atragerii de resurse financiare pentru dezvoltarea proiectului, promovării cadrului legislativ pentru implementarea schemei de tip „Contracte pentru diferență” și adoptării măsurilor administrative și/sau legislative în vederea asigurării îndeplinirii criteriilor tehnice prevăzute în Actul Delegat Complementar. Totodată, potrivit Acordului, statul român va contribui cu aport în natură, aportul fiind reprezentat de cantitatea de apă grea și de octoxidul de uraniu aferent primei încărcături de combustibil nuclear, apa de răcire pentru funcționarea celor 2 unități nucleare și finalizarea liniilor de transport a energiei electrice necesare în scopul racordării la Sistemul Energetic Național și evacuarea energiei electrice produse în cele două unități nucleare.
Mai dispare o sursă de finanțare a bugetului
Acordul prevede că, pe toată durata desfășurării investiției, adică până în 2031, profitul contabil rămas Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN), după deducerea impozitului pe profit, se va repartiza în cuantum de maxim 50% ca dividende acționarilor acesteia. ”De asemenea, Statul român, în calitatea sa de acționar semnificativ al SNN se obligă să adopte toate măsurile necesare în vederea aprobării și implementării unei politici de distribuire a dividendelor SNN pentru întreaga perioadă de realizare a Proiectului, la un nivel maxim de 50% din profitul contabil rămas SNN după deducerea impozitului pe profit. Ministerul Energiei va întreprinde demersurile legale necesare pentru ca societatea EnergoNuclear să dezvolte Proiectul și să dețină, în proprietate, activele Proiectului și să utilizeze activele Proiectului pentru producția de energie electrică și vânzarea acesteia în piața de energie electrică”, se arată în Acord.
Cu telefonul mobil în mână și o geantă de lux agățată de braț, Laia Falco – venită din Spania – cutreieră străzile din Andorra la Vella pentru a-și alimenta contul lifestyle de Instagram, unde se postează în restaurantele și magazinele de haine. Are peste 170.000 de urmăritori.
Pentru că, în lipsa AVIZULUI OBLIGATORIU al Băncii Naționale a României pentru fuziunea EximBank cu Banca Românească, conducerea unității bancare de stat nici măcar nu poate înainta în instanță dosarul!
Iar cum decizia definitivă a instanței de judecată privind anularea licenței pentru Banca Românească și posibilitatea declanșării astfel a procedurilor privind preluarea de facto a tuturor operațiunilor bancare aferente de către EximBank trebuie să poarte cel târziu data de 31 decembrie 2022 este clar că nu mai este timp pentru întrunirea condițiilor legale! Nici măcar dacă guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu ar semna ”ieri” avizul obligatoriu al BNR! Numai că, ghinion, nu doar că șefii Băncii Naționale nu au eliberat acest aviz fără de care juristul lui Halalai nu poate depune barem dosarul de fuziune în instanță, dar departamentele de specialitate ale BNR tocmai ce efectuează o amplă operațiune de control la EximBank.
