Valul de frig care afectează  nordul continentului va continua și săptămâna viitoare. Temperaturile în scădere vor începe să pună presiune asupra aprovizionării cu energie, care este esențială pentru ca Europa să supraviețuiască iernii fără pene de curent.

O toamnă blândă a limitat consumul de gaze și a ajutat la umplerea depozitelor, atenuând îngrijorările legate de posibilele penurii cauzate de pierderea fluxurilor rusești. Dar acum încep provocările.

O cerere mai mare de încălzire și o lipsă de aprovizionare din partea parcurilor eoliene din Marea Britanie, Germania și țările nordice vor pune la încercare rețelele, la fel cum centralele nucleare franceze și suedeze se confruntă cu dificultăți.

Deși guvernul Germaniei, cea mai mare economie europeană, se așteaptă să aibă suficientă energie în lunile mai reci, autoritatea de reglementare a rețelei BNetzA a îndemnat locuințele și întreprinderile să reducă încălzirea pentru a economisi combustibil.

„Este foarte probabil să existe o creștere a cererii de încălzire pentru a face față condițiilor mai reci care vor persista în cea mai mare parte a lunii”, a declarat Alexandra Sherred, meteorolog asociat la The Weather Co.

Deși va fi mai cald în jurul Mediteranei, nordul Europei va resimți gerul până săptămâna viitoare.

Îngrijorarea este că aceste condiții însoțesc o agravare a crizei de energie în Suedia, cu o întrerupere a celui mai mare reactor nuclear al țării crescând riscul real de deconectări. Asta înseamnă că națiunea va trebui să se bazeze pe importurile de energie din Norvegia, Germania și Polonia.

În Germania, cetățenii au fost lăudați pentru că au economisit gaz când temperaturile erau încă blânde în noiembrie. Dar cererea de încălzire crește acum, când temperaturile ajung la aproximativ -7 grade Celsius în orașe precum Berlin și Hamburg.

Există și alte amenințări meteorologice la adresa sistemului energetic al Europei. Producția eoliană se află la niveluri scăzute și va rămâne așa în următoarele zile.

Cele mai mari bănci centrale din lume vor încheia cel mai agresiv an de majorări ale ratelor dobânzilor din ultimele patru decenii, lupta lor împotriva inflației nefiind încă încheiată, chiar dacă economiile încetinesc.

Rezerva Federală a SUA ar urma să majoreze miercuri dobânda sa cheie cu 50 de puncte de bază, până la un interval cuprins între 4% și 4,5%, cel mai ridicat nivel din 2007 încoace, și să semnaleze noi majorări la începutul lui 2023.

O zi mai târziu, potrivit Bloomberg, este probabil ca Banca Centrală Europeană și Banca Angliei să urmeze cu mișcări de jumătate de punct. Iar costuri mai mari ale împrumuturilor sunt, de asemenea, în cărți în Elveția, Norvegia, Mexic, Taiwan, Columbia și Filipine.

Anul se termină mult mai diferit decât a început. În ianuarie, majoritatea factorilor de decizie politică recunoșteau că au greșit când au pariat că valul de inflație din 2021 va dispărea în curând, dar continuau să presupună că pot limita prețurile.

În schimb, mai multe măsurători arată cum o accelerare a inflației globale până la aproximativ două cifre i-a forțat să acționeze mai dur.

Bank of America  a reperat aproximativ 275 de creșteri ale ratelor în acest an, suficient pentru una în fiecare zi de tranzacționare, cu doar 13 reduceri.Peste 50 de bănci centrale au executat creșteri de 75 de puncte de bază, odată rare, unele alăturându-se Fed în repetate rânduri

Un indicator Bloomberg Economics al ratelor la nivel mondial estimează că anul se va încheia la 5,2%, față de 2,8% în ianuarie.Deși există tot mai multe semne că inflația a atins un nivel maxim în majoritatea țărilor, marea întrebare este ce se va întâmpla în 2023.

În cel mai rău caz, inflația se dovedește încăpățânată și încep recesiunile, creând un coșmar stagflaționist pentru băncile centrale. Cea mai bună speranță este ca  prețurile de consum să se retragă suficient de repede pentru a le permite să nu mai majoreze ratele și să ia în considerare reducerea acestora pentru a stimula creșterea.

În timp ce mulți investitori se așteaptă la un moment dat la o pivotare, președintele Fed, Jerome Powell, și președintele BCE, Christine Lagarde, care vor lua cuvântul în această săptămână, spun că obiectivul lor rămâne combaterea inflației, chiar dacă dăunează cererii și angajărilor.

În timp ce Fed este de așteptat să înceapă să tempereze ritmul înăspririi politicii monetare în această săptămână cu o creștere de jumătate de punct, rata țintă pentru împrumuturile bancare overnight va continua să fie ridicată la începutul anului 2023.

O altă creștere de 50 de puncte de bază ar reprezenta o creștere de 4,25 puncte procentuale a ratelor dobânzilor față de 2022, un an în care inflația a urcat la un nivel maxim de patru decenii

BCE va majora probabil ratele cu 50 de puncte de bază, după ce luna trecută inflația din zona euro a încetinit pentru prima data. Cu toate acestea, în condițiile în care creșterea prețurilor de consum se situează încă la 10%, o a treia mișcare consecutivă de 75 de puncte de bază nu poate fi complet exclusă.

Decizia Consiliului guvernatorilor va fi, de asemenea, influențată de noile previziuni economice trimestriale, care vor înregistra o reducere a creșterii și o îmbunătățire a proiecțiilor privind inflația pentru 2023.

Se așteaptă ca Banca Angliei să majoreze rata dobânzii de referință pentru împrumuturi cu o jumătate de punct, până la 3,5%, ceea ce ar fi cel mai ridicat nivel din 2008.

În condițiile în care inflația a atins un nivel maxim al ultimilor 41 de ani, de 11,1%, iar consumatorii se așteaptă din ce în ce mai mult la prețuri ridicate în următorii ani, factorii de decizie politică conduși de guvernatorul Andrew Bailey au declarat că vor acționa cu fermitate pentru a preveni o spirală a prețurilor salariale.

Conflictul privind o propunere de plafonare a prețurilor la gazele naturale în Uniunea Europeană s-a intensificat: un grup de 12 state membre solicită un plafon de intervenție semnificativ mai mic pentru a limita impactul unei crize energetice fără precedent asupra consumatorilor și întreprinderilor din blocul comunitar.

Această decizie a fost luată de țări precum Belgia, Grecia, Italia, Polonia, România și Slovenia, cu patru zile înainte de o reuniune de urgență a miniștrilor europeni ai energiei.

Coaliția dispune de suficiente voturi pentru a bloca un acord în cazul în care cererile sale nu sunt îndeplinite.

Conform unei propuneri a Comisiei Europene din octombrie, așa-numitul mecanism de corecție a pieței gazelor naturale ar intra în vigoare atunci când prețul contractelor pentru luna următoare în cadrul mecanismului olandez de transfer al titlurilor ar depăși 275 de euro pe megawatt/oră, iar diferența dintre prețurile mondiale ar fi mai mare de 58 de euro.

Guvernul ceh, care deține președinția rotativă a UE, a propus la începutul acestei luni ca plafonul de preț să fie redus la 220 de euro, iar diferența dintre piața UE și cea mondială la 35 de euro.

Reducerea propusă a pragurilor de intervenție a fost îngrijorătoare pentru națiuni precum Germania, Olanda și Danemarca, care au solicitat o abordare prudentă în ceea ce privește plafonarea prețurilor.

Împreună cu Austria, Ungaria și Estonia, acestea au avertizat că mecanismul de corecție trebuie să garanteze că prețurile din regiune rămân competitive față de piețele mondiale, în timp ce Europa caută surse alternative de aprovizionare.

Pentru susținătorii unei intervenții mai agresive, reducerea propusă de guvernul ceh nu este suficientă, potrivit diplomaților. Grupul de 12 țări susține că nivelurile de 220 și 35 de euro nu sunt acceptabile și trebuie să fie reduse semnificativ. Națiunile doresc, de asemenea, să extindă domeniul de aplicare al plafonului prețului la gaze la toate centrele comerciale europene și la piețele extrabursiere.

Unii diplomaţi sunt sceptici că se va ajunge la un acord săptămâna aceasta. Deși majoritatea statelor membre UE cere un plafon concret impus preţului gazelor, se opune grupul condus de Germania și Olanda, care argumentează că un plafon de preţ i-ar face pe furnizori să îşi vândă în altă parte gazele şi ar elimina stimulentele pentru reducerea consumului.