Acasă Blog Pagina 971

CADOU de PAX AMERICANA de la ”MOȘ” CIUCĂ: 6 MILIARDE!

”Sâmbătă, 17 decembrie, premierul Nicolae Ionel Ciucă l-a primit la Palatul Victoria pe comandatul Operațiilor Speciale ale Statelor Unite ale Americii  (US SOCOM), generalul Bryan P. Fenton.

Dacă nici măcar Cîțu și Orban nu au semnat…

Premierul Ciucă a evidențiat, în timpul întrevederii, importanța forțelor pentru operații speciale, a modernizării și înzestrării acestora, mai ales în actualul context de securitate. De asemenea, prim – ministrul Nicolae Ionel Ciucă a subliniat relevanța prezenței forțelor SUA pe teritoriul României, a coeziunii NATO și a determinării de a proteja aliații”.

Banii de corvete, redirecționați către JLTV

Comunicatul Guvernului dat într-o zi și mai ales la o oră când altădată doar jandarmii mai bântuie prin Palatul Victoria ”a închis cercul” prin care generalul român Ciucă și-a prezentat ”omagiile” generalului american Bryan P. Fenton. Plus un mic ”cadou de la Moșul”, de nici mai mult nici mai puțin de 6 miliarde de lei! Menit și a mai atenua din supărarea comandantului Operațiilor Speciale, US SOCOM fiind tocmai structura căreia – după cum seria de dezvăluiri a ”NAȚIONAL” a dus deja la ”ejectarea” generalului Hăpău din sistem! – Direcția Generală de Informații a Armatei Române îi ”păpase” fondurile operative alocate ”vânătorii de spioni GRU”.

Permiteți să raportez: Am rezolvat pe 14!

Descinderea de câteva ore a generalului Fenton la București, într-o zi de sâmbătă, având loc doar pentru ca premierul României să îi poată raporta astăzi, personal, că ”a rezolvat” și contractul Oshkosh – JLTV. Ce este drept, cu o întârziere considerabilă… De-abia pe data de 14 decembrie 2022, Guvernul României – de această dată sub conducerea premierului Nicolae Ionel Ciucă – adoptând o Hotărâre privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente fazei I din cadrul Etapei I a programului de înzestrare ”Autovehicule tactice blindate de tip ușor” – ATBTU. Comunicatul oficial al Ministerului Apărării Naționale fiind ”rostogolit” de-a dreptul isteric de către propaganda operativă. Cea care s-a mobilizat pentru a arunca în ochii opiniei publice ”invazia rusă din Ucraina” în urma căreia s-ar fi luat decizia de ”a atribui un contract multianual având ca obiect furnizarea a 1.509 de ATBTU în 9 configurații – varianta de bază și opt tipuri de derivate”.

După Humvee gata depășite tehnic, luăm ATBTU după modelul Piranha V

Costurile totale aproximate la 6 miliarde lei, cu tot cu TVA și ”echipamentele care vor fi puse la dispoziție ca „material client” urmând ” a fi asigurate pe perioada de derulare a contractului multianual, în limita creditelor de angajament și a creditelor bugetare aprobate cu această destinație prin legile bugetare anuale pentru Ministerul Apărării Naționale”.

Acum, la câte miliarde am dat pe Piranha V, Humvee și PATRIOT bune doar de ”speriat rușii” cu ele din depozite, ce ar mai conta că premierul Ciucă a mai găsit un miliard și ceva de dolari și pentru o mie de autovehicule.

Mai ales că ”unitățile media” au inseminat deja informația că ”modelul ATBTU de care are nevoie Armata Română pare cel mai compatibil cu cel produs de compania americană Oshkosh”.

3 noiembrie 2020: ”Șantaj la Orban: semnează sau pleacă”!

Desigur, ”transparența” va fi asigurată de Guvernul Ciucă prin ”procedurizarea contractului de atribuire”. Cel de 6 miliarde lei… Și pe care ”scurgerile controlate” îl dau ca fiind ”compatibil” cu produsele Oshkosh. Pe 18 decembrie 2022, când și oficial Ciucă l-a informat pe comandantul US SOCOM că”avem banii” pentru astfel de autovehicule. Numai că ”suspansul” fusese risipit încă din ”lovitura” din 3 noiembrie 2020! Acum în urmă cu peste doi ani! Și când publicam raportul contrainformativ care avertiza că deja ”contractul ATBTU va fi atribuit companiei americane Oschkosh”!

Americanii au venit sâmbăta la București ca să scoată Sherpa francez din competiție

Atunci când avertizam și că, ”alertat că gunoiul achizițiilor de tehnică militară de miliarde de dolari nu mai poate fi ținut sub preșul  Ministerului Apărării Naționale, ministrul Nicolae Ionel Ciucă va intra din nou la rupere. Astfel că Ludovic Orban va fi supus unui adevărat atac raider, urmând a fi declanșat și asaltul final asupra acestuia, dacă va refuza să semneze Contractul Oshkosh. ”

Și Orban nu a semnat! Așa că a fost debarcat. Totul pentru ca barem o parte din miliardele alocate licitației internaționale a corvetelor câștigată de francezii de la Naval Group să fie redirecționate către mașinile de teren americane JLTV produse de compania Oshkosh”.

Nici Cîțu nu a semnat…

Numai că, ghinion, nici succesorul lui Orban nu a semnat! Florin Cîțu fiind blocat, în chiar ultima clipă, de un alt raport – tot ”extern”!- în care era avertizat că ”și-a asumat achiziția directă de baterii de coastă NSM și astfel banii au fost virați în contul Raytheon”. Și sfătuit să ” nu cumpere prin achiziție directă și mașini blindate JLTV de la Oshkosh. Cele care ar urma să intre în dotarea Forțelor pentru Operațiuni Speciale pentru a înlocui mai vechile Humvee care sunt considerate acum depășite din punct de vedere al protecției asigurate militarilor”. Astfel că ofițerii contrainformativi i-au solicitat premierului Cîțu să ceară cel puțin ”compensări” pentru ”țeapa” Humvee, cumpărate tot de la americani.

Mai ales că în Raportul care l-a ”speriat” pe fostul premier Cîțu se indica încă de atunci că în cazul mașinilor JLVT se va aplica ”rețeta succesului” – pentru samsarii americani de armament, bineînțeles, ci nu pentru Armata Română ! – folosită la achiziția de transportoare blindate Piranha V. Atunci când acestea au fost achiziționate la un preț declarat oficial, dar fără a include și turelele! Astfel că a fost nevoie de alte contracte suveică, pentru ca intermediara israeliană ELBIT să monteze ulterior, pe bani grei, și turelele fără de care Piranha chiar nu aveau rost.

În ”lovitura” din 11 iulie 2021 dezvăluind că ”ținând cont de prevederile exprese de confidențialitate ale înțelegerii cu americanii de la Oshkosh, singura structură contrainformativă care mai funcționează în statul eșuat român nu are cum să nu avertizeze că există informații îngrijorătoare privind posibila achiziție directă de vehicule blindate Oshkosh – JLVT „chele”!

Prețul real al acestora putând fi dublat în final prin montarea echipamentului militar incluzând rachete ghidate antitanc! Dar prin contracte separate”.

Iar dacă nici măcar Cîțu nu a mai semnat, uite că, totuși, Ciucă a făcut-o! Chiar dacă de-abia acum! Dar, ce este drept, pe o sumă totală de 6 miliarde lei! Și cu niște ”prevederi tehnice” care să scoată direct din joc eventuala ofertă franceză de blindate similare Sherpa 4×4. Cu tot cu prevederea expresă ca ”70% din autovehicule să fie produse direct în România”!

În timp ce americanii de la Oshkosh s-au rezumat să menționeze ”cu sictir”, în scrisoarea de intenție înaintată MapN, doar că ”sunt dispuși să coopereze industrial cu firme de apărare din România”…

Guvernul a înnebunit poporul! Încă o modificare la legea privind plafonarea tarifelor la energie!

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a transmis marți, printr-un mesaj publicat pe Facebook, că eliminarea declarației pe propria răspundere pentru plafonarea prețurilor ”este în curs de rezolvare” și ”va fi pus în transparență decizională în seara aceasta”.

Anunțul ministrului PNL vine la scurt timp după ce PSD a transmis că va cere în coaliția de guvernare eliminarea acestei declarații.

Preţ plafonat, indiferent de numărul de locuinţe

Astfel, urmează se elimine obligativitatea depunerii declaraţiei pe proprie răspundere pentru cei care au mai multe locuri de consum.

Referitor la prevederea din legea aprobată de Parlament prin care românii cu mai multe locuri de consum au obligația să dea o declarație pe proprie răspundere, anunț că situația este în curs de rezolvare.

Încă de la sfârșitul săptămânii trecute, premierul Nicolae Ciucă a trasat sarcina creării unui proiect de ordonanță care să ELIMINE aceste declarații, pentru ca toți cetățenii să beneficieze de tarifele plafonate indiferent de numărul locurilor de consum.

Proiectul va fi finalizat și pus în transparență decizională în seara aceasta, urmând să fie aprobat săptămâna viitoare, în cadrul ultimei ședințe de guvern de anul acesta„, a scris ministrul Energiei, Virgil Popescu, pe pagina de Facebook.

Tot astăzi, anterior anunțului ministrului Energiei, Partidul Social Democrat a emis un comunicat de presă prin care a solicitat eliminarea declarațiilor pe proprie răspundere pentru cetățenii care au mai multe locuri de consum.

Invitație la Palatul Copiilor pentru petrecerea Crăciunului cu Adagio

0

Mâine seară, 21 decembrie, de la ora 18:30, grupul vocal Adagio ne invită la un spectacol extraordinar, susținut pe scena Palatului Național al Copiilor.

Sub comanda profesoarelor Oana Pârvu și Ileana Dumitrache, copiii de la ansamblul Adagio vor sărbători Crăciunul cu cei prezenți, într-un show, generic intitulat „Crăciun la Adagio”. Spectatorii se vor bucura de colaje internaționale, interpretări la vioară și la chitară, momente de coregrafie și, evident, colinde tradiționale.

Spectacolul va cuprinde și interpretări făcute de cei înscriși la Cercul de Pian, sub îndrumarea profesoarei Gabriela Dumitriu. De asemenea, va fi prezentat și un vernisaj al lucrărilor de la cercul de Artă Decorativă, condus de profesoara Teodora Cinschi.

Invitați speciali ai evenimentului vor fi Teodora Dinu, Angela Văduva și Denisa Cosoreanu. Spectacolul se va desfășura la Sala Mare a Palatului Național al Copiilor, iar intrarea este liberă!

Messi şi-a „înşelat” soţia: cu cine a fost văzut în pat! Argentinianul, nedespărţit de trofeul Cupei Mondiale 2022 (VIDEO)

Lionel Messi lasă impresia că a fost obsedat de câştigarea Cupei Mondiale 2022. Starul „pumelor” a dormit în pat cu trofeul câștigat în Qatar, dar a reușit și să doboare un record. Colajul pe care l-a postat pe Instagram a devenit rapid cea mai apreciată imagine din istoria rețelelor sociale.

După ce l-a ținut lângă el pe teren, în vestiar, în avion și la festivitatea din Buenos Aires, Messi s-a fotografiat cu trofeul și în pat, în timp ce dormea.

I-a călcat pe urme lui Maradona

Lionel Messi a fost fotografiat pregătindu-se de somn, având lângă el prețiosul trofeu câștigat după finala dramatică cu Franța, decisă în urma loviturilor de departajare. Atacantul a marcat de două ori în timpul regulamentar, dar a și deschis seria loviturilor de la 11 metri.

„Puricele” a obținut, în sfârșit, trofeul pe care și l-a dorit cel mai mult în carieră. Cu toate acestea, cabinetul de trofee colective obținute de Messi este incomplet.

Comparat în permanenţă cu marele Diego Armando Maradona, care a câştigat Cupa Mondială în 1986, Lionel Messi şi-a văzut şi el, aşadar, visul cu ochii, în Qatar.

Cum „renunță” UE la țițeiul rusesc. Germania și Polonia au cerut deja petrol gigantului Transneft

Compania Transneft din Rusia, care gestionează sistemul de conducte ce transportă țițeiul din această țară, a primit cereri de petrol pentru 2023 din partea Poloniei și Germaniei, a declarat șeful monopolului de stat al conductelor de petrol pentru postul de televiziune Rossiya-24.

 

Uniunea Europeană s-a angajat să nu mai cumpere petrol rusesc prin rutele maritime începând cu 5 decembrie, iar națiunile occidentale au impus, de asemenea, plafoane de preț pentru țițeiul rusesc, însă conducta Drujba rămâne scutită de sancțiuni.

Germania a depus deja o cerere

Comentariile Transneft sunt în contradicție cu sugestiile de luna trecută, potrivit cărora Polonia ar intenționa să renunțe la un acord de cumpărare a țițeiului rusesc.

Surse familiare cu discuțiile au declarat pentru Reuters că Polonia căuta sprijinul Germaniei pentru sancțiunile UE asupra secțiunii polono-germane a conductei Drujba, astfel încât Varșovia să poată renunța la un acord de cumpărare de petrol rusesc anul viitor fără a plăti penalități.

„Ei au anunțat că nu vor mai lua petrol din Rusia de la 1 ianuarie. Iar acum am primit solicitări din partea consumatorilor polonezi: dați-ne 3 milioane de tone anul viitor și 360.000 de tone pentru decembrie, iar Germania a depus deja o cerere pentru primul trimestru”, a declarat marți directorul Transneft, Nikolay Tokarev, citat de TASS.

Tokarev a mai spus că portul Novorossiisk de la Marea Neagră și-a extins capacitatea de export pentru petrolul cu conținut scăzut de sulf la 40 de milioane de tone pe an.

Maia Sandu și politica pumnului în gură. Televiziunile, închise pentru că nu au dat știri despre război

Republica Moldova, care de 3 ani își tot prelungește starea de urgență, a luat-o pe urmele lui Zelenski și a închis toate televiziunile potrivnice președinției și Guvernului. Motivul halucinant invocat de CNA-ul de dincolo de Prut a fost că cele șase posturi TV anihilate ”au evitat să vorbească despre război”. Maia Sandu consideră că măsura extremă (sau extremistă) are ca scop protejarea spațiului informațional național și prevenirea tentativelor de destabilizare.

Prelungirea la nesfârșit a stării de urgență în Republica Moldova, ba pe motiv de Covid, ba pe motiv de criză energetică, pune mari semne de întrebare în ce privește sistemul de guvernare în forță din țara vecină. Pozând în luptător pentru respectarea democrației și libertăților cetățenilor, președintele Maia Sandu a reușit, în foarte scurtă vreme, să aducă țara în sapă de lemn și să suprime dreptul la exprimare, remarcându-se doar prin promovarea drepturilor LGBT. Pentru că a sabotat relația cu Federația Rusă, de care Republica Moldova era dependentă energetic în totalitate, Maia Sandu și-a adus cetățenii într-o sărăcie cumplită, când alternativa firească pentru o țară fără resurse era o neutralitate jucată inteligent. Rămasă fără surse de energie și gaze, Republica Moldova a apelat la singurul cotizant disponibil, România, care, de dragul fraților moldoveni, a fost nevoită să-și sacrifice propriii cetățeni. Curios este că Maia Sandu a ajuns, prin declarațiile făcute în timp făcea tururi prin cancelariile europene, cel mai crâncen dușman al Rusiei, având grijă să mai apară, când și când, informații despre iminenta invadare a Moldovei de către ruși. Când terenul a fost pregătit, puterea de la Chișinău a aplicat lovitura de grație și a închis, pur și simplu, șase posturi importante de televiziune din Republica Moldova, reușind să șocheze chiar și statele europene.

Tăcere pasiv-agresivă

Ca să justifice măsura anti-democratică, Maia Sandu a ieșit repede cu explicații, care nu au fost prea convingătoare. „Păstrarea păcii și stabilității în Moldova este prioritatea noastră, în contextul dificil în care ne aflăm, având război la hotar. Iar protejarea spațiului informațional național este un pas important pentru prevenirea tentativelor de destabilizare, puse la cale de persoane supuse sancțiunilor internaționale. Nu putem admite ca, în această perioadă plină de provocări, securitatea statului și viața liniștită a cetățenilor să fie puse în pericol de fugari care doresc un singur lucru – să scape de justiție”, a declarat Maia Sandu.

În schimb, justificarea oficială a CNA-ului din Republica Moldova este absolut halucinantă. Cele șase postrui TV închise au comis păcatul capital de a evita să vorbească despre război. Adică au tăcut, dar și tăcerea asta era una pasiv-agresivă, manipulatoare, destabilizatoare și, evident, pro-rusă. „De exemplu, înainte de începutul războiului, patru din cele șase posturi retransmiteau activ emisiuni informative rusești, care reprezentau un atac informațional asupra Ucrainei și o pregătire informațională pentru invadarea acesteia. Atât prevederile Codului Serviciilor Media Audiovizuale, cât și standardele de bază ale jurnalismului cu privire la informarea corectă erau grav încălcate. În primele zile ale agresiunii, aceste posturi au renunțat la retransmisiunea programelor informative din Rusia, dar au adoptat o altă tactic, manipulare prin omisiune. Adică aceste posturi au evitat să vorbească despre război”, a afirmat Liliana Vițu, președintele Consiliului Audiovizualului din Republica Moldova.

Presa incomodă

Închiderea celor șase posturi TV este un semnal clar dat și celorlalte canale care mai îndrăznesc să critice regimul de la Chișinău. Probabil că în vizor se mai află și postul Realitatea Moldova, care publica, în vara acestui an, o informație șocantă despre șefa CNA. Astfel potrivit postului TV, Liliana Vițu a încasat în anul 2020, 1,5 milioane de euro din venituri reprezentând salarii, ca specialist în comunicare în cadrul Biroului de Cooperare al Elveției din Republica Moldova, unde a lucrat în perioada 2018-2021. Asta înseamnă că a fost plătită cu 125.000 de euro pe lună, un salariu de patru ori mai mare ca al Ursulei von der Leyen, președintele Comisiei Europene.

Tehnocrația salvează România? Nu, o îngroapă!

Se vorbește de câțiva ani de nevoia unei schimbări totale, căci lumea nu mai poate înainta pe drumul actual, care înseamnă regres din toate punctele de vedere – economic, civic, climatic. Una dintre opțiunile salvatoare vânturate și prin fața noastră este cea a tehnocrației, prezentată ca alegerea cea mai bună, cu specialiști în loc de politicieni, cu oameni de știință veritabili, nu habarniști ajunși pe pile în poziții-cheie. Pe hârtie, pare societatea ideală, dar în realitate , lucrurile stau complet altfel. Tehnocrația nu salvează (România), ci îngroapă!

Acceptând că societatea trebuie transformată în tehnocrație, atunci e clar că și oamenii care trăiesc în ea trebuie transformați în transumani. Cu alte cuvinte, o societate utopică perfect eficientă, imaginată de tehnocrați, ar fi murdărită dacă în ea ar locui oameni slabi, în actuala formă a imperfecțiunii, cum nu se spune că suntem.

Tocmai de aceea vedem că mulți tehnocrați de elită se identifică și ca transumaniști, iar printre vârfurile de lance îi regăsim pe Elon Musk, de la SpaceX și Neuralink, Jeff Bezos (Amazon), Ray Kurzweil (Google) sau Peter Thiel (PayPal).

Legătura dintre tehnocrație și transumanism

Pentru a înțelege întregul tablou, este necesar să abordăm trei întrebări:

  1. Ce este tehnocrația?;
  2. Ce este Transumanismul?;
  3. Care este lipiciul dintre ele?

În 1939, pe când omenirea cunoștea ororile războiului declanșat de naziști, revista americană Technocrat avea alte preocupări. Iată ce se scria acum 80 de ani despre sistemul social al viitorului: „Tehnocrația este știința ingineriei sociale, funcționarea științifică a întregului mecanism social pentru a produce și distribui bunuri și servicii întregii populații”. De atunci, ni se tot explică despre cum tehnocrația caută să evite capitalismul, întreprinderea liberă și politicienii aleși, urmărind crearea unui sistem economic bazat pe resurse, în care oamenii de știință, inginerii și tehnicienii sunt singurii planificatori și controlori ai societății.

Azi, mulți se declară tehnocrați, dar nu au nicio idee despre obiectivele mai profunde ale tehnocrației. Chiar și așa, fiindcă este în  trend și dă bine la imagine, își folosesc expertiza spre a produce schimbări majore, fără a se ține cont de procesele politice tradiționale care, așa învechite cum par ele, au la bază un principiu simplu – cel ales este reprezentantul societății, trimis acolo de oameni care au investit încredere în el. Are mandat, adică! Tehnocrații nu țin cont de asta, ei au un obiectiv general, să înlocuiască sistemul economic din prezent cu o poveste despre Dezvoltare Durabilă (mantia sub care se ascunde tehnocrația), economie verde, Green New Deal etc.

Transumanismul, pe de altă parte, este o mișcare mai slab definită, care s-a dezvoltat treptat abia în ultimele două decenii. Transumanismul înseamnă o clasă de filozofii ale vieții care caută continuarea și accelerarea evoluției inteligente dincolo de forma sa umană actuală și limitările umane prin intermediul științei și tehnologiei, ghidate de principii și valori (Max More, 1990). În traducere, transumaniștii vor să aplice tehnologia avansată condiției omului de rând pentru a prelua procesul evolutiv și a crea literalmente „oameni 2.0”. Sfântul Graal al transumanismului este atingerea nemuririi, dar până acolo se lucrează la eliminarea caracteristicilor „negative” ale „omului 1.0” – spiritul critic, natura războinică, inconsistența și nesiguranța etc.

Vorbim despre o „curățenie” genetică totală.

Cele două, tehnocrația și transumanismul, sunt legate prin scientologie, o alternativă religioasă prezentată pentru prima dată de filosoful francez Henri de Saint-Simon, undeva acum două secole. El a propus ca toată conducerea lumii religioase să fie înlocuită de o preoțime formată din oameni de știință și ingineri, care să interpreteze oficial absolut totul și să ghideze spiritual societatea.

Scientologii vor ca știința să fie ridicată la o stare de evlavie imuabilă, venerată de adepții săi.

Tehnocrații și transumaniștii cred că știința avansată, ingineria și tehnologia sunt instrumentele exclusive ale progresului. Sunt experți în manipularea guvernelor, de la care obțin resurse (banii contribuabililor) pentru a-și finanța proiectele utopice.

O altă legătură între tehnocrație și transumanism este că ambele sisteme nu văd niciun viitor pentru lume așa cum există astăzi. Ecologiștii radicali, ca Greta Thunberg, cred că lumea mai are doar 12 ani înainte ca o apocalipsă climatică să distrugă planeta. Elon Musk își folosește miliardele pentru a fugi de pe Pământ; finanțează SpaceX cu intenția de a coloniza Marte. Jeff Bezos are același scop – investește în Blue Origin tot ca să ajungă pe Marte. Ambii cred că singurul viitor pentru omenire este în spațiul cosmic, populând Universul, deoarece Pământul va ajunge într-o fundătură atunci când resursele sale naturale se vor epuiza.

Urmare a adoptării de către ONU a agendei de Dezvoltare Durabilă (Agenda 21), politica tehnocrată s-a răspândit în fiecare colț al planetei. În ignoranța totală a capcanei care le-a fost întinsă, oamenii cer acum mai mult, nu mai puțin. Încălzirea globală este folosită ca berbec pentru a descompune sistemul economic actual, deschizând calea spre singura alternativă oferită: dezvoltarea durabilă, cunoscută și sub numele de tehnocrație.

Pentru cine mai crede că elita lumii științifice este alcătuită din idealiști binevoitori cu inima pură, care lucrează pur și simplu pentru binele omenirii, să își amintească de răposatul Jeffrey Epstein, miliardarul american care a pătruns în profunzimile depravării, desfrânării, șantajului și traficului sexual și care era, de asemenea, membru al Comisiei Trilaterale elitiste. Epstein a fost un tehnocrat și un transumanist declarat, care spera să obțină nemurirea în timpul vieții sale. Cum a sfârșit, ne amintim…

Zi istorică pentru şoferii români: preţuri „mici” la benzină şi motorină

Ce preţuri au benzina şi motorina marţi, 20 decembrie. Carburanţii standard se comercializează astăzi în România cu preţuri cuprinse între 6 lei/l și 7.40 lei/l.

Prețurile practicate de stațiile de carburanți din București și din țară, astăzi, 20 decembrie 2022, pot fi verificate online de șoferi pe Monitorul Preţurilor.

Au scăzut cu până la 90 bani/L

Carburanţii continuă, cel puţin pentru moment, să se ieftinească. Liderul pieţei de distribuţie, Petrom, a afişat şi astăzi o ieftinire semnificativă de 10 bani la pompă, atât la benzină, cât şi la motorină. Dacă luăm în considerare ultimele trei săptămâni, prețurile au scăzut cu până la 90 de bani pe litru, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată în istoria recentă.

În acest moment, preţul benzinei standard este, în medie, de 6,55 de lei pe litru, iar al motorinei de 7,68 de lei pe litru. Însă preţurile reale pe care le plătiţi la pompă sunt cu 50 de bani mai mici, ca urmare a subvenţiei de la stat.

Preţurile la principalele staţii PECO:

  • PETROM: benzină standard – 6.00-6.06 lei/l, benzină premium – 6.46-6.52 lei/l, motorină standard – 7.16-7.19 lei/l, motorină premium – 7.52-7.55 lei/l
  • ROMPETROL: benzină standard – 6.20-6.26 lei/l, benzină premium – 6.84-6.90 lei/l, motorină standard – 7.33-7.37 lei/l, motorină premium – 7.64-7.88 lei/l
  • OMV: benzină standard – 6.11-6.15 lei/l, benzină premium – 6.76-6.80 lei/l, motorină standard – 7.24-7.27 lei/l, motorină premium – 7.75-7.78 lei/l
  • MOL: benzină standard – 6.20-6.25 lei/l, benzină premium – 6.84-6.90 lei/l, motorină standard – 7.33-7.37 lei/l, motorină premium – 7.84-7.88 lei/l
  • SOCAR: benzină standard – 6.19 lei/l, benzină premium – 6.79 lei/l, motorină standard – 7.29-7.34 lei/l, motorină premium – 7.69-7.74 lei/l
  • LUKOIL: benzină standard – 6.00-6.05 lei/l, benzină premium – 6.70-6.75 lei/l, motorină standard 7.18-7.21 lei/l, motorină premium – 7.54-7.57 lei/l.

Prime de milioane de euro pentru conducerea Lufthansa, în ciuda ajutorului de la stat

Cei șase membri ai consiliului de administrație al companiei aviatice Lufthansa au dreptul la bonusuri de milioane de euro pentru 2021 și 2022, ani în care grupul a primit ajutoare de stat masive din cauza Covid-19.

Board-ul Lufthansa, (Germania) care controlează conducerea celui mai mare grup aerian din Europa, a aprobat plățile, în valoare de o sumă nedezvăluită, în cadrul unei reuniuni la începutul lunii decembrie, potrivit cotidianului german de afaceri Handelsblatt, care citează surse apropiate companiei.

9 miliarde de euro ajutor public

„Remunerația consiliului de administrație, care este în prezent în discuție, nu va fi plătită decât cel mai devreme în 2025, în funcție de diverși factori”, a declarat un purtător de cuvânt al Lufthansa, fără a da detalii.

Cu toate acestea, unii reprezentanți ai angajaților din consiliul de administrație au votat împotriva deciziei, considerând-o o încălcare a termenilor pachetului de salvare pe care grupul l-a primit în 2020, potrivit ziarului.

Pandemia Covid-19 a provocat o criză fără precedent în aviație, iar Lufthansa a supraviețuit doar datorită unui plan de 9 miliarde de euro de ajutor public și credite garantate, în schimbul unei intrări de capital din partea statului, care a devenit cel mai mare acționar al companiei în 2020, scrie Le Figaro.

Acest plan prevedea că membrii conducerii grupului nu puteau primi bonusuri în perioada de utilizare a ajutorului public, amintește Handelsblatt.

Guvernul și-a vândut toate acțiunile pe care le deținea la compania aeriană în septembrie anul trecut, iar Lufthansa a reușit să ramburseze toate ajutoarele de stat la sfârșitul anului 2021. Consiliul de supraveghere „respectă legea aplicabilă în toate deciziile privind remunerarea executivilor”, a asigurat purtătorul de cuvânt”.

„Doar” 1,63 de milioane de euro, salariul directorului

În 2021, directorul general al grupului, Carsten Spohr, a primit un salariu fix de 1,63 milioane de euro și nici o primă, față de un total de 4,97 milioane de euro în 2019 (inclusiv bonusuri de 3,3 milioane de euro), anul dinaintea Covid-19, ceea ce reprezintă o scădere cu două treimi a remunerației sale.

După ce 30.000 de locuri de muncă au fost desființate între 2020 și 2021 din cauza crizei din domeniul sănătății, Lufthansa a lansat în noiembrie o campanie de recrutare a 20.000 de angajați în Europa, în contextul unei redresări puternice a traficului aerian și al lipsei de forță de muncă în acest sector.

Fețele scumpirilor. Inflația s-a trezit ca un adolescent irascibil

Aparent, panica inflației se calmează. Prețurile la energie s-au stabilizat, iar întreruperile de aprovizionare legate de pandemie se atenuează. Numai acești factori ar trebui să însemne că inflația în Occident se va retrage de la ratele de două cifre amețitoare din ultima vreme.

Băncile centrale par din ce în ce mai încrezătoare că au recâștigat controlul. Piețele de obligațiuni și de acțiuni respiră ușurate.

Pe măsură ce inflația scade de la două cifre, investitorii se îndreaptă spre întrebarea unde s-ar putea stabili în cele din urmă. Ne îndreptăm din nou spre inflația încăpățânat de scăzută care a predominat în cea mai mare parte a ultimelor două decenii? Sau se va menține la un nivel mai ridicat?

După părerea economistului Karen Ward, strateg de piață la JPMorgan Assert Management, „3 procente va fi noul 2 procente”. Acest lucru are implicații majore pentru investitori.O rată mai mare și mai volatilă a inflației prețurilor bunurilor este o parte din poveste.

Prețurile bunurilor vor fi, în viitor, probabil supuse unor crize de inflație a prețurilor materiilor prime, la fel cum am văzut anul acesta. În urma invaziei Rusiei în Ucraina, Occidentul și-a pierdut principalul furnizor de numeroase mărfuri.

În plus, achizițiile de bunuri nu mai sunt guvernate de costul cel mai scăzut. Deținerea controlului asupra aprovizionării cu factori de producție cheie și a lanțului de producție mai larg este acum de o importanță capitală atât pentru companii, cât și pentru guverne. Asta ar putea implica onshoring sau reshoring în țări în care forța de muncă este mai costisitoare.

Băncile centrale ar putea argumenta că, dacă inflația bunurilor este în mod constant mai mare, vor trebui pur și simplu să forțeze inflația din sectorul serviciilor să scadă.

Deși este corectă în teorie, realitatea politică este mai puțin clară. Într-o inversare completă a experienței din ultimii 30 de ani, lucrătorii din sectorul serviciilor din Occident ar trebui să accepte o creștere a salariilor sub rata de creștere a prețurilor bunurilor la nivel mondial.

Este probabil ca băncile centrale să respingă ideea că ținta de inflație ar trebui să fie majorată până când cel mai recent episod de scumpiri va fi trecut cu mult în urmă. Dar investitorii trebuie să ia în considerare implicațiile unei inflații ușor mai ridicate în lume.

Investitorii în obligațiuni ar face bine să renunțe la ideea că 3% va fi rata nominală neutră a dobânzii pe termen lung. Ei ar trebui să ceară un randament mai mare decât cel pe care l-au obținut în medie în ultimele două decenii și o primă de risc pentru a recunoaște că va exista, de asemenea, o volatilitate mai mare.

În cele din urmă, investitorii vor avea nevoie de active care să îi protejeze de episoade ocazionale de inflație ridicată. Din păcate, după cum demonstrează prea bine acest an, nici obligațiunile, nici acțiunile nu fac treaba asta.

Inflația s-a trezit ca un adolescent irascibil – brusc mai mare, capabilă să golească visteriile guvernelor și predispusă la crize de volatilitate.

 

Trecerea la vehiculele electrice, de neoprit. La fel și criza cipurilor

Industria auto globală va suferi anul viitor de penurie de semiconductori pe măsură ce tranziția la vehiculele electrice se va accelera.

Hassane El-Khoury, directorul executiv al producătorului american de cipuri Onsemi, a declarat pentru Financial Times că a „epuizat” deja cipurile din carbură de siliciu (SiC), semiconductori de putere avansați utilizați în mare parte în mașinile electrice, cel puțin până la sfârșitul anului 2023, din cauza cererii puternice.

Jochen Hanebeck, directorul executiv al producătorului de cipuri Infineon, a făcut un avertisment similar cu privire la livrări, în cadrul unei conferințe economice desfășurată la  München. „Mă aștept la o penurie destul de îndelungată”, a spus el.

Constructorii de automobile se pregătesc, de asemenea, pentru probleme. „Constrângerile legate de cipuri vor continua să bântuie industria și anul viitor”, a declarat Carlos Tavares, directorul executiv al Stellantis, al patrulea producător auto din lume după vânzări.

Cererea de cipuri auto a impulsionat producători precum Onsemi, Infineon, STMicroelectronics, NXP Semiconductors și Nexperia.

Luna trecută, Infineon și-a majorat prognoza de creștere a veniturilor de la 9% la peste 10% în următorii ani. Producătorul german va investi 5 miliarde de euro pentru a construi o fabrică la Dresda.

Onsemi își extinde producția la fabricile din Roznov din Republica Cehă, Busan din Coreea de Sud și New Hampshire din SUA, ceea ce, potrivit estimărilor companiei, va duce la o creștere a capacității cu 30% anul viitor.

Cererea de cipuri auto a fost alimentată în principal de funcțiile mai conectate ale vehiculelor  și de trecerea la mașinile electrice, care este posibil să se accelereze și mai mult pe măsură ce motoarele cu combustie sunt eliminate treptat.

Gregg Lowe, directorul executiv al Wolfspeed, un important furnizor de materiale utilizate pentru fabricarea cipurilor SiC, a declarat că trecerea de la motoarele cu combustie la vehiculele electrice este „de neoprit”.

Perspectivele optimiste pentru cipurile auto contrastează cu alte părți ale sectorului, care furnizează semiconductori pentru smartphone-uri și computere personale.Aceste grupuri, care includ Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC), Intel și Samsung, au suferit o scădere a cererii.

TSMC, cel mai mare producător de cipuri contractuale din lume, care aprovizionează companii precum Apple, Google și Amazon, și-a redus cheltuielile de capital planificate cu aproximativ 10%, până la 36 de miliarde de dolari în acest an.

 

 

Cel mai pesimiști afaceriști: Investitorii milionari, mușcați de colții „pieței urșilor”

0

„Bear market” este o perioadă în care bursele de valori înregistrează scăderi dramatice ale prețurilor. Și investitori bogați văd scăderi cu două cifre ale acțiunilor anul viitor, potrivit CNBC Millionaire Survey.

Cincizeci și șase la sută dintre investitorii milionari intervievați se așteaptă ca indicele S&P 500 să scadă cu 10% în 2023. Aproape o treime se așteaptă la scăderi de peste 15%. Sondajul a fost realizat în rândul investitorilor cu active investibile de un milion de dolari sau mai mult.

De asemenea, ei se așteaptă ca scăderea acțiunilor să le reducă bogăția. Întrebați care este cel mai mare risc pentru averea lor personală în următorul an, cei mai mulți (28%) au răspuns că este vorba despre piața bursieră.

Ultima dată când investitorii milionari au fost atât de pesimiști a fost în timpul crizei financiare și a Marii Recesiuni de acum mai bine de un deceniu.

„Acesta este cel mai pesimist grup de afaceri pe care l-am văzut de la criza financiară din 2008 și 2009”, a declarat George Walper, președintele Spectrem Group, coordonatorul sondajului.

Inflația, creșterea ratelor și potențialul de recesiune sunt toate în atenția investitorilor bogați, Și în timp ce piețele au scăzut deja în acest an, cu S&P 500 alunecând cu  18%, ei prognozează și mai multă suferință anul viitor.

Perspectivele sumbre ar putea, de asemenea, să exercite o presiune suplimentară asupra piețelor, deoarece investitorii milionari dețin peste 85% din acțiunile deținute individual.

Mai mult de o treime dintre milionari se așteaptă ca randamentul global al investițiilor lor (care include obligațiuni și alte clase de active, alături de acțiuni) să fie negativ în 2023, iar 60% se  așteaptă ca economia să fie „mai slabă” sau „mult mai slabă” la sfârșitul anului viitor.

Pe lângă criza financiară, pesimismul milionarilor este și un ecou al anilor 1990, când S&P a fost în derivă timp de mai bine de un deceniu.

În plus, afectează și părerea pe care o au despre consilierii lor financiari. Majoritatea declară că s-au consultat „foarte puțin” sau „deloc” cu aceștia privind modul în care să se poziționeze în fața inflației.

Walper a precizat că nivelurile de aprobare pentru consilierii financiari „nu au scăzut niciodată atât de mult și atât de repede, la toate nivelurile de avere”.

Da, guvernele au profitat de Covid pentru a extinde supravegherea globală

3

Majd Ramlawi stătea la o terasă în Orașul Vechi din Ierusalim, când un mesaj text  a apărut pe telefonul său: „Ai fost reperat ca fiind participant la acte de violență în Moscheea Al-Aqsa.Te vom trage la răspundere”.

Ramlawi, pe atunci în vărstă de 19 ani, se  număra printre sutele de oameni  care, potrivit estimărilor avocaților pentru drepturile civile, au primit textul anul trecut, în toiul uneia dintre cele mai turbulente perioade recente din Țara Sfântă, notează AP.

Mulți, inclusiv Ramlawi, spun că doar locuiau sau lucrau în cartier și nu au avut nimic de-a face cu tulburările. Ceea ce nu știa el era că temuta agenție de securitate internă, Shin Bet, folosea tehnologia de supraveghere în masă mobilizată pentru depistarea contactelor Covid împotriva rezidenților și cetățenilor israelieni în scopuri care nu au legătură cu pandemia.

În primele zile ale crizei sanitare, milioane de oameni din întreaga lume au crezut oficialii guvernamentali care spuneau că au nevoie de date confidențiale pentru noile instrumente tehnologice care ar putea ajuta la oprirea răspândirii coronavirusului.

În schimb, guvernele au primit o mulțime de informații despre sănătatea privată a persoanelor, fotografii care surprindeau măsurile faciale și adresele lor de domiciliu.

Acum, de la Beijing la Ierusalim, de la Hyderabad, India, și până la Perth, Australia, The Associated Press a descoperit că autoritățile au folosit aceste tehnologii și date pentru a conecta informațiile despre sănătatea oamenilor la alte instrumente de supraveghere și de aplicare a legii.

În unele cazuri, datele au fost partajate cu agențiile de spionaj. Problema a căpătat o nouă urgență după aproape trei ani de pandemie, deoarece politicile ultra-stricte ale Chinei, de tip „zero-covid”, au declanșat recent cea mai aspră mustrare publică la adresa conducerii autoritare a țării de la protestele pro-democrație din Piața Tiananmen din 1989.

La fel cum echilibrul dintre confidențialitate și securitatea națională s-a schimbat după atacurile teroriste din 11 septembrie, Covid-19 le-a dat oficialilor justificare să încorporeze instrumente de urmărire în societate care au durat mult după izolare.

Tehnologiile concepute pentru a combate Covid au fost redirecționate de serviciile de aplicare a legii și de serviciile de informații din alte țări, deoarece guvernele și-au extins arsenalele digitale în contextul pandemiei.

În India, recunoașterea facială și tehnologia inteligenței artificiale au explodat după ce partidul naționalist hindus de dreapta al primului ministru Narendra Modi a ajuns la putere în 2014, devenind un instrument pentru poliție pentru a monitoriza adunările în masă.

A doua cea mai populată națiune din lume încearcă să construiască ceea ce va fi printre cele mai mari rețele de recunoaștere facială la nivel mondial.

Cum vor evolua datele colectate și  instrumentele dezvoltate în perioada de vârf a pandemiei rămâne o întrebare deschisă. Dar utilizările recente din Australia și Statele Unite pot oferi o imagine.

Agențiile de informații din Australia au fost surprinse „întâmplător” culegând date din aplicația națională COVIDSafe. Vestea încălcării a apărut într-un raport din noiembrie 2020 al inspectorului general de informații și securitate.

În SUA, care s-au bazat pe un amalgam de ordine de carantină la nivel statal și local pentru a asigura respectarea normelor Covid, guvernul federal a profitat de această ocazie pentru a-și dezvolta setul de instrumente de supraveghere, inclusiv două contracte în 2020 în valoare de 24,9 milioane de dolari cu compania de supraveghere și de extragere a datelor Palantir Technologies Inc.

„Ceea ce a făcut Covid a fost să accelereze utilizarea de către stat a acestor instrumente și date și să le normalizeze, astfel încât să se potrivească cu ideea că există un beneficiu public. Orice intervenție care sporește puterea statului de a monitoriza oamenii este un mecanism periculos, puțin probabil să dispară vreodată”, a avertizat John Scott-Railton, cercetător principal la Citizen Lab.

„Acum, întrebarea este: vom fi capabili să avem o reglare de conturi în jurul utilizării acestor date sau aceasta este noua normalitate?”

Aur, dolari, acțiuni, criptomonede: regretele și oportunitățile unui an volatil

0

Mulți investitori vor fi plini de regrete după un  2022 volatil, în special cei care s-au înghesuit în active riscante la vârful pieței în luna noiembrie a anului trecut, pentru ca acestea să se prăbușească de la maximele umflate.

Lumea investițiilor a fost dată peste cap în acest an, și nu numai din cauza războiului dintre Rusia și Ucraina.Am asistat, de asemenea, la un șoc energetic, la blocajele Covid în curs de desfășurare în China și, cel mai important din punct de vedere investițional, la sfârșitul erei banilor ieftini, pe măsură ce inflația revine după mai bine de 40 de ani. Stimulente fiscale și monetare s-au încheiat brusc, iar ratele dobânzilor au crescut.

Poate că un șoc mai mare este faptul că și clasele de active sigure s-au prăbușit. Indicele S&P 500 din SUA a avut un deceniu extraordinar, în timp ce Amazon, Apple, Microsoft, Tesla și Alphabet, proprietarul Google, s-au transformat în companii de mii de miliarde de dolari. Cu toate acestea, în acest an, S&P 500 a scăzut cu mai mult de un sfert, laolaltă cu Nasdaq.

Investitorii cumpără acțiuni la  companii în creștere pentru a participa la profiturile lor viitoare, dar atunci când inflația explodează, erodează valoarea acestor câștiguri în termeni reali, făcându-le mai puțin atractive.

Perspectivele pentru indicii tehnologici în 2023 se bazează acum pe prețurile de consum și pe mișcările ratelor dobânzii, spune Joshua Mahony, analist senior de piață la platforma de tranzacționare online IG. „Microsoft, Meta, Amazon și Google au înregistrat toate câștiguri în ultima vreme, dar aceleași nume pot fi lovite puternic dacă inflația se dovedește greu de controlat”, adaugă el.

Dimpotrivă, investitorii de criptomonede nu au regrete. Chiar dacă industria este lovită de un val de falimente, ei susțin că orice eșec este de obicei văzut ca un pas înainte.

Nici măcar prăbușirea Bitcoin de la 67.000 de dolari la 16.500 de dolari nu a diminuat entuziasmul pentru această clasă de active în mare parte inutilă. Nici prăbușirea FTX și arestarea fondatorului Sam Bankman-Fried pentru fraudă și acuzații de conspirație.

Bitcoin chiar a crescut la aflarea veștii, deoarece investitorii în criptomonede o percep  ca pe un alt pas spre reglementare și respectabilitate.

Categoric, nimeni nu va regreta că a cumpărat dolari americani în 2022. În prezent, bancnota verde se tranzacționează cu peste 7% față de euro, dolarul australian, canadian și neozeelandez, cu aproape 10% față de lira sterlină și cu aproape 20% față de yenul japonez.

Rămâne cel mai bun refugiu sigur și deasupra celorlalte valute majore, subliniază Fawad Razaqzada, analist de piață la City Index și Forex.

Aurul ar trebui să fie investiția supremă „fără regrete”, datorită reputației sale de acoperire împotriva inflației, dar anul acesta a fost extrem de dezamăgitor.

După ce a atins un vârf de 2.074,60 dolari pe 8 martie, prețul aurului a scăzut sub 1.700 în septembrie și și-a revenit ușor pentru a se tranzacționa acum  la 1.775.

Prețul aurului este exprimat în dolari americani, iar puterea dolarului l-a făcut mai scump pentru cumpărătorii în alte monede, ceea ce a afectat cererea, la fel ca și blocajele din China.

 

 

 

 

America joacă după cum îi cântă Big Tech

Un efort legislativ pasionat și bipartizan pentru a ține în frâu cele mai mari companii de tehnologie din Statele Unite s-a prăbușit în această săptămână, victimă a unei campanii epice de lobby din partea Amazon, Apple, Google și Meta.

Titanii internetului au scos arme grele: și-au apărat poziția cheltuind sute de milioane de dolari și au trimis la Washington directori influenți și grupuri comerciale pentru a abroga două proiecte de lege antitrust inițiate de senatorii Amy Klobuchar(democrată din Minnesota) și Chuck Grasley(republican din Iowa).

Potrivit Bloomberg, proiectele de lege, urmărite îndeaproape, au avansat mai mult decât orice altă reformă antitrust din ultimele decenii și au apărut în urma unei investigații de 18 luni a Camerei condusă de democratul David Cicilline din Rhode Island.

Ar fi împiedicat giganții din domeniul tehnologiei să își folosească platformele pentru a dezavantaja concurenții, în timp ce Legea privind piața deschisă a aplicațiilor ar fi redus controlul exercitat de Apple și Google asupra app stores.

Companiile Big Tech au fost nevoite să facă schimbări semnificative în Europa pentru a se conforma unor legi similare ale Uniunii Europene care vor intra în vigoare în anii următori.

Susținătorilor americani care  cred că acest lucru se va întâmpla și la ei în țară merită să li se amintească faptul că fiicele lui Chuck Shumer, liderul majorității din Senat, lucrează pentru Amazon și Meta.

Dar lobby-ul tehnologic a avut o „amploare uriașă”, a declarat purtătorul de cuvânt al senatoarei Klobuchar, Jane Meyer. “Marile companii au lăsat rivalitățile deoparte și și-au unit forțele”. Au cheltuit peste 100 de milioane de dolari pe lobby în doi ani, depășind industriile cu cheltuieli mari, cum ar fi cele farmaceutice și de apărare. Au donat mai mult de 5 milioane de dolari politicienilor și au fost sprijinite de imperiile media ale miliardarului Rupert Murdoch, Fox și News.Corp.

Conform datelor serviciului de analiză publicitară AdImpact, companiile au investit 130 de milioane de dolari în campanii publicitare, vizând în special „state swing” precum Georgia, New Hampshire și Arizona.

Campania a susținut că proiectele de lege ar distruge Google Search și Amazon Prime și ar perturba economia globală. Amazon și organizația non-profit Connected Commerce, susținută de tehnologie, au adus la Washington zeci de proprietari de mici afaceri pentru a susține că acestea ar avea de suferit.

Google a apelat la foști oficiali de securitate națională de pe statul său de plată pentru a spune că proiectele de lege ar putea afecta „securitatea națională”. Apple a vărsat bani într-un grup de piață liberă, Taxpayer Protection Alliance, pentru a lansa „App Security Project”, care a susținut că legislația ar face telefoanele vulnerabile la hackeri și spionaj.

Tim Cook și Sundar Pichai, directorii executivi ai Apple și Google, și-au folosit influența în discuții cu membri ai Comitetului Judiciar al Senatului, inclusiv cu democratul Delaware Chris Coons, un aliat apropiat al președintelui Joe Biden.

2023, aceeași criză energetică. Plafonarea prețului gazelor, iluzia UE

Țările UE au ajuns în sfârșit la o înțelegere pentru limitarea prețului gazelor, dar acordul final ar putea ajunge să nu placă nimănui.

Conform acestui plan, care urmează să intre în vigoare la 15 februarie și să dureze un an, tranzacțiile pe bursele de gaze din Europa vor fi plafonate la 180 de euro pe megawatt-oră, în cazul în care acest nivel de preț este atins timp de trei zile lucrătoare, iar prețurile europene angro la gaze sunt, pentru aceeași perioadă de timp, cu 35 de euro mai mari decât prețul global al gazului natural lichefiat (GNL).

Instrumentul de politică complex – care este stabilit cu mult sub prețul de declanșare de 275 de euro propus inițial de Comisia Europeană și se aplică contractelor pe o lună, pe trei luni și pe un an – a fost aprobat de țările UE cu o majoritate calificată; Ungaria s-a opus, în timp ce Austria și Țările de Jos s-au abținut.

Această politică a fost concepută pentru a evita vârfurile de preț înregistrate în vară, când prețurile la principalul centru de tranzacționare din Europa, Dutch Title Transfer Facility (TTF) de la Amsterdam, au atins pentru scurt timp 345 euro pe MWh.

În prezent, aceste prețuri s-au redus considerabil, ajungând la 115 euro pe MWh, dar rămân de patru până la cinci ori mai mari decât media înregistrată înainte ca Rusia să invadeze Ucraina și să provoace haos în aprovizionarea cu gaze a Europei, ceea ce a creat o presiune asupra consumatorilor și întreprinderilor, în special în sectoarele mari consumatoare de energie, cum ar fi industria chimică, siderurgică și a sticlei.

Dacă va fi declanșat vreodată, plafonul s-ar aplica, în teorie, pentru cel puțin 20 de zile lucrătoare, relatează Politico.Într-un semn al cât de divizată rămâne încă discuția, un diplomat de rang înalt a declarat că măsura „nu este suficientă și este doar una de urgență temporară”, afirmând că prețurile angro la gaze sunt încă de patru ori mai mari decât în mod normal și ar fi  necesară o reformă mai amplă a pieței. Ideea este că  UE “nu-și permite” un preț de 180 de euro pe megawatt-oră.

Țările pro-plafonare a prețurilor – inclusiv Belgia, Italia, Spania și Grecia – au pus în prim-planul argumentelor lor necesitatea (atât materială, cât și politică) de a reduce facturile la energie pentru cetățeni și întreprinderi.

Chiar dacă va fi declanșat în cele din urmă, plafonul ar putea fi suspendat dacă se consideră că va determina creșterea cererii de gaze, reducerea importurilor de GNL, afectarea stabilității pieței, reducerea volumului de gaze tranzacționate la TTF sau îndepărtarea tranzacțiilor de gaze din Europa.

Timm Kehler, directorul general al grupului german din industria gazelor naturale Zukunft Gas, a calificat întreaga inițiativă drept o „iluzie politică”, care nu va „supraviețui verificării realității”. „Într-o economie de piață, prețurile sunt determinate de cerere și ofertă – și nu de decrete politice”, a subliniat el.

În urma valului de frig din Europa din luna decembrie, nivelurile de depozitare a gazelor naturale au scăzut de la aproape plin la 84%.

Este încă un nivel destul de confortabil pentru această perioadă a anului, dar modul în care plafonul de preț ar putea interacționa cu piața globală a gazelor în primăvara și vara viitoare, când țările europene se vor grăbi din nou să își umple instalațiile de depozitare, va fi o întrebare pentru miniștrii energiei atunci când se vor întâlni din nou în 2023: un an nou, dar aceeași criză energetică.

 

Cum să cumpere o carte unii care n-au trimis vreodată o vedere?

1. E groasă, de Crăciun ne iubim mult de tot între două sarmale, ne facem cadouri mai mari decât leafa. La un mall, intrarea în parcare era supravegeata de poliție, care montase jaloane – „poftiți pe banda asta!” Un observator mai bun decât mine al fenomenului a scris că e pericol mare să nu-ți strivești copilul în ușile batante, iar scara rulantă a devenit mai primejdioasă decât trotinetiștii care merg pe contrasens. Bineînțeles că nu puteau să lipsească reporterii ProTV. „Ce ați cumpărat, ce aveți în cărucior?” Din fericire, ziariciul a dat de o adevărată doamnă. O cucoană cu școala veche, nu vreo gornistă din Piața Victoriei. „Stimate domn, chiar sunteți indiscret!” Panaramezul rămăsese interzis. El a învățat că a fi neam prost e o virtute a profesiei.

2. Înainte de Crăciun doar șofer prin București să nu fii! Am dus-o și am luat-o pe fiica mea de la școală, am dus-o și am luat-o de la sport, am dus-o, am stat după ea și am luat-o dintr-un magazin. Toate traseele în aceeași zi. Și la întoarcerea spre casă mi-a zis „tu nu ești bun nici de șofer. Un șofer câștigă bani pentru munca asta.”

3. M-a întrebat cineva dacă în preajma Crăciunului se mai cumpără cărți. E complicat. Bătrânii s-au prăpădit sau nu mai au bani, iar eu, când intru într-o librărie, trebuie să mă controlez, ca să nu scuip pe vreo carte care are pe toată coperta poza unui clovn. Și ar mai fi a treia categorie. Aici e vorba despre parțial eclozații din Generația Gadget. Cum să cumpere o carte unii care n-au trimis vreodată o vedere? Erau frumoase ilustratele trimise din tabără. Pe fața lucioasă – vreo cinci fotografii mici cu stațiunea respectivă. Pe verso, în dreapta destinatarul, iar în stânga textul – „dragii mei, aflați despre mine că sunt bine, ceea ce vă doresc și vouă. Mâncarea e bună. Vă pupă al vostru Gigel”.

4. Dacă se poate, mai subțire cu „magia sărbătorilor”! Creștinismul nu e cu magicieni, vrăjitoare, horoscopiste. Magia joacă la concurență, la echipele de corporatriști sau porcoratiști (n-a fost un calambur, am avut altele mai bune, dar nu știu cu tastatura) care petrec de Halloween pe o muzică a zeilor, adică pe o muzicoasă cimpanzeică.

De ce se tem românii tot mai mult de colindători? Motivele pentru care nu le deschid uşa

Colindătorii pot fi cea mai mare bucurie cu ocazia Sărbătorilor de iarnă, dar şi o bătaie de cap. Există și persoane rău intenționate care se folosesc de acest obicei pentru a comite infracțiuni în locuințele oamenilor.

Tocmai de aceea este bine să fim atenți și să nu lăsăm ușile sau porțile descuiate, tocmai pentru ca străinii să nu intre pe spațiul privat ori de câte ori își doresc și oricum vor.

Colindătorii se anunţă între ei cine dă

Hoții se pot strecura și ei în curte odată cu colindătorii. Există și persoane rău intenționate în perioada sărbătorilor, care ar profita de orice moment ca să se îmbogățească.

Am deschis anul trecut unei familii modeste, le-am dat 100 de lei și după au trimis dânșii tot cartierul, de veneau expres la noi și băteau cu forță de ne-am speriat. Cel mai ciudat a fost când a venit la trei zile după un cetățean cu cagulă pe față care încerca ușa, drept urmare această tradiție pentru noi a murit, never again„, a povestit un român care a primit cu colinda.

Sunt şi urători impetinenţi

Nu mai deschidem și nici părinții mei nu mai deschid. În București rar vin copii, majoritatea sunt gherțoi de 25+. Iar părinții mei la țară au deschis la un grup de copii pe la 8-10 ani acum 3 ani.

Puștanii după ce au ieșit din curte ne-au aruncat o petardă în grădina și ne-am pierdut câinele. Totul s-a terminat cu bine, însă ai mei au pierdut noaptea respectivă căutând câinele pe stradă, grădina, la vecini etc”, a spus un alt bărbat.

Un nou cutremur puternic cu magnitudinea 6,4. Val seismic la sfârșit de an – VIDEO

Un cutremur cu magnitudinea 6,4 s-a produs marți dimineață în largul coastei nordice a Californiei, potrivit USGS (US Geological Survey), dar nu a existat nicio alertă de tsunami.

Cutremurul, relativ puțin adânc, s-a produs la aproximativ 40 de kilometri sud-vest de orașul portuar Eureka, în California, SUA.

Avertismentul seismologilor

Într-o evaluare preliminară, USGS a declarat că probabilitatea de decese sau răniri este redusă, dar că sunt posibile pagube materiale. Centrul Național de Alertă pentru Tsunami a subliniat că nu se așteaptă valuri de maree.

California este zguduită în mod regulat de cutremure, iar seismologii avertizează că un cutremur capabil să provoace distrugeri pe scară largă este aproape sigur că va lovi statul în următorii 30 de ani.

În 1994, un cutremur cu magnitudinea de 6,7 grade în Northridge, la nord-vest de Los Angeles, a ucis cel puțin 60 de persoane și a provocat pagube estimate la 10 miliarde de dolari, în timp ce un cutremur de 6,9 grade în San Francisco, în 1989, a ucis 67 de persoane.

PSD susţine că are salvarea pentru românii cu mai multe locuri de consum: eliminarea declarațiilor pentru plafonare!

Social-democrații susţin că vor cere în Coaliție eliminarea declarațiilor care trebuie depuse de cei care dețin mai multe imobile pentru a beneficia de prețul plafonat la energie în locul de reședință.

Formularea din lege este neclară, iar aplicarea ei ar introduce discriminări, în special în cazul chiriașilor care se încadrează în limitele de consum pentru care se acordă prețuri mai mici la energia electrică.

Ce a anunţat PSD?

„PSD va propune în Coaliția de guvernare ca Executivul să dispună în regim de urgență eliminarea reglementării privind depunerea unei declarații pe proprie răspundere în care trebuie precizat locul consum la care se acordă prețurile plafonate la energie electrică”, au anunțat social-democrații într-un comunicat de presă.

Arătând că „formularea din lege este neclară, iar aplicarea ei ar introduce discriminări, în special în cazul chiriașilor care se încadrează în limitele de consum pentru care se acordă prețuri mai mici la energia electrică”, PSD a mai susținut, totodată, că „o astfel de cerință creează probleme majore la nivelul furnizorilor de energie electrică în privința gestionării unui număr mare de declarații ce ar trebui depuse într-un termen foarte scurt”.

„Nu în ultimul rând, în forma actuală, reglementarea descurajează economisirea de energie pentru categorii largi de cetățeni, ceea ce contravine politicii stabilite la nivelul Uniunii Europene”, au mai susținut social-democrații.

Cine va depune, totuşi, declaraţii?

Se vor menține însă declarațiile pe proprie răspundere în cazul familiilor cu cel puțin trei copii, familiilor monoparentale și al persoanelor cu dizabilități care au nevoie de aparatură medicală.

În aceste situații, declarația pe proprie răspundere este necesară pentru acordarea unui beneficiu special, destinat exclusiv acestor trei categorii de consumatori.

Scandalul Qatargate. Eva Kaili recunoaște că și-a pus tatăl să ascundă banii

Eva Kaili, fostă vicepreședinte a Parlamentului European, și-a recunoscut parțial implicarea în scandalul Qatargate. Eurodeputata a declarat că și-a instruit tatăl să ascundă banii.

Dezvăluirile în scandalul Qatargate continuă. Statul din Golf este suspectat că a oferit compensații financiare în schimbul sprijinului unor oficiali europeni. Eva Kaili, fostă vicepreședintă a Parlamentului European, a fost acuzată de apartenență la o organizație criminală, corupție și spălare de bani în asociație organizată.

„Inculpata recunoaște că l-a instruit pe tatăl său să ascundă banii”

Eva Kaili a fost responsabilă de dezvoltarea relațiilor dintre UE și peninsula arabă. Ea a fost audiată de anchetatorii belgieni și ar fi mărturisit că i-ar fi cerut tatălui său să ascundă bani, potrivit unui document consultat de Le Soir și La Repubblica.

Tatăl Evei Kaili, care a fost arestat în ziua descinderii de amploare de către serviciile belgiene, se refugiase în hotelul Sofitel din Bruxelles cu o valiză plină de bani.

„Inculpata recunoaște că l-a instruit pe tatăl său să ascundă banii”, a scris judecătorul de instrucție Michel Claise în mandatul de arestare emis pe 9 decembrie împotriva europarlamentarei de origine greacă, scrie Le Figaro.

„Ea a declarat că știa în trecut despre activitatea soțului ei (Francesco Giorgi) cu Pier Antonio Panzeri (fost europarlamentar arestat în aceeași zi) și că prin apartamentul acestuia din Bruxelles au trecut valize cu bani”.

Eva Kaili „a încercat să-l prevină pe Pier Antonio Panzeri, dar și pe doi europarlamentari menționați în prezenta anchetă”, se arată în mandat. Acesta din urmă, care a fost arestat cu 600.000 de euro în numerar în apartamentul său, și-ar fi recunoscut parțial implicarea în această afacere, dar a denunțat un europarlamentar belgian: Marc Tarabella.

„El l-a denunțat pe europarlamentarul Marc Tarabella ca beneficiar al cadourilor din Qatar”, se arată  înn document. Tarabella a negat orice influență și orice cadou primit din partea Qatarului.

Eva Kaili, care se află în arest, va apărea, joi, în fața unei instanțe din Bruxelles care va decide dacă ea va fi eliberată, sub anumite condiții sau nu, sau dacă va rămâne încarcerată.

Jaf șocant, doi bărbați reținuți! O femeie și nepoții ei au fost legați de mâini și de picioare. Hoții au furat din casă bani și bijuterii

1

Un caz cu amănunte înspăimântătoare, desprins parcă dintr-un scenariu de film cu răufăcători, a fost instrumentat de către polițiștii hunedoreni. Doi bărbați au fost reținuți, după o anchetă începută în septembrie, când o femeie și cei doi nepoți ai săi au trecut prin momente de coșmar, în propria casă, din cartierul Peștișul Mare, fiind legați de mâini și de picioare. Ulterior, hoții au reușit să fugă cu o sumă de bani, mai multe bijuterii, dar și alte bunuri.

IPJ Hunedoara a anunțat, marți, 20 decembrie, într-un comunicat, că poliţiştii hunedoreni au desfăşurat, în cursul zilei precedente, o acţiune de amploare pe raza municipiului Hunedoara. Totul, în contextul investigațiilor desfăşurate sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Hunedoara, într-un dosar de cercetare penală privind comiterea infracţiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal şi tâlhărie calificată.

S-au făcut 5 percheziții domiciliare la locuinţele a doi hunedoreni, în vârstă de 31 şi 33 de ani, bănuiţi de comiterea acestor infracțiuni.

Au pus bandă adezivă pe gura femeii și a nepoților

Poliţiştii au stabilit, în urma cercetărilor, că cei doi bărbaţi, la data de 03 septembrie 2022, au pătruns într-o locuință situată în cartierul Peștișul Mare, din Hunedoara, unde au exercitat acțiuni violente împotriva persoanei vătămate, o femeie în vârstă de 64 de ani şi a nepoţilor acesteia, în vârstă de 8 şi de 10 ani, pe care i-au lipsit de libertate în mod ilegal, legându-le mâinile și picioarele şi aplicându-le bandă adezivă pe gură, după care au sustras din locuință 37.000 de lei, mai multe bijuterii, ceasuri şi alte bunuri”, conform sursei citate.

Oamenii legii au mai informat că după furt, bărbaţii au părăsit locuința lăsând victimele legate, adică atât femeia, cât și nepoții, cei trei fiind găsiți „la scurt timp de un membru al familiei”, care a și alertat poliţia.

De ce a durat atât ancheta

Din comunicatul poliției reiese că ancheta a fost una foarte complexă, „faptele fiind comise pe timp de noapte”, fiind îngreunată și de faptul că cei doi s-au străduit să nu poată fi identificaţi, având fețele acoperite cu cagule și mănuși pe mâini.

Chiar și așa, oamenii legii le-au dat, într-un final, de urmă. „În urma administrării probatoriului, poliţiştii au luat măsura preventivă a reținerii, pentru 24 de ore, față de cei doi bărbaţi, care au fost depuși în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă, urmând fi prezentaţi magistraţilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Hunedoara, în vederea luării unor măsuri preventive”, se mai menționează în comunicatul IPJ Hunedoara.

Berbecii „democrației” mână oile spre foamete și frig

Lumea în care litera de lege a devenit globalizarea, este o mare de oi mânată de niște berbeci tot mai agresivi. Păstori iresponsabili și cinici se folosesc de coarnele berbecilor ca să împingă turma între gardurile unde îi așteaptă lupta pentru supraviețuire. Pentru că resursele de hrană vor fi tot mai puține și turma tot mai mare. Oile de „rasă” vor fi ajutate să supraviețuiască, cele mai puțin rezistente vor fi sacrificate. Cam asta-i fabula care descrie criza pe care o trăim. 

Cum sunt rezolvate crizele economice generate de deciziile unor conducători inepți, iresponsabili, cinici și vanitoși? Prin inflamarea sau crearea unor conflicte între națiuni, de jos în sus. De la oi la berbeci. Care degenerează în războaie. Care războaiele distrug pentru ca mai apoi  câțiva să câștige din reconstrucție și rapida circulație a banilor. Acolo unde sunt mulți. Pierderile de vieți omenești sunt statistică. Istoria ne învață  că asta s-a întâmplat până prin anii 70. Când prima criza economică postbelică a cutremurat piețele financiare. Când în lumea „civilizată” războaiele s-au redefinit. În numele drepturilor omului trâmbițate în instituții internaționale fără număr, s-au născut treptat mișcările separatiste și mai apoi  revoluțiile în culori flamboaiante și terorismul. Întâmplător sau nu exact acolo unde erau resurse necesare în economia care creștea în zonele de proveniență ale capitalului dulău. Ajungem în anii 90 când marca germană, motorul Europei alimentat cu gaz ieftin rusesc, gâfâia. De la atâta gâfâit în economia vest- europeană s-a clătinat cortina de fier, s-a prăbușit pentru ca în aceste zile să se mute mai spre est. Nu de fier, că tehnologia materialelor a evoluat. Acum cortina se preconizează a deveni una virtual operațională.

Întâmplător sau nu, în România, țara cu cele mai multe resurse din  UE  acum, (Norvegia nu este în UE), s-a declanșat o revolta populară „spontană”. Scânteia a fost decizia de mutare a pastorului reformat László Tőkés din Timișoara. Care s-a dovedit un iubitor de democrație pentru dulăi. După 33 de ani, evenimentele din Timișoara, descifrate în spiritul experiențelor personale și naționale ale majorității celor care le-au trăit și-au pierdut definiția de revoluție declanșată spontan. România devalizată de resursele ei în numele  luptei pentru democratizare și anticorupție a „fraților si surorilor” din Europa democrată și incoruptibilă, s-a ales doar cu libertatea de a exporta muncitori calificați ieftini, doctori și asistente medicale, bușteni din pădurile virgine, materie primă și lachei în Parlamentul European și de a importa energie, hrană, tehnologie, democrație și mai nou gunoaie de la frații săi iubitori. De atâta iubire ni se refuză dreptul de a circula liber. Trebuie zgardă pentru cățeii needucați. Berbecul șef va avea grijă ca România să fie educată. Cu 3% din PIB pentru educație. De atât este nevoie ca să învățăm ca să cerem de pomană și apoi să spunem mulțumesc pentru venitul minim garantat de pastorii UE pentru ca să plătim factura pentru un bec și făina de insecte și carnea sintetică, fericiți ca suntem liberi să salvăm planeta de noi.

Noroc că după 33 de ani mai putem sărbători (încă!) venirea Pastorului adevărat iubitor de oameni, în care ne punem speranța că ne mai poate salva de farisei. Când? Asta depinde de noi și de modul în care vom rupe gardurile țarcului care ne separă de adevărata libertate.

Crăciun cu lumină  în suflet și minte vă doresc.

Statele UE cer o nouă evaluare a impactului pesticidelor. Piața cerealelor, bulversată de războiul din Ucraina

Statele membre ale UE solicită o nouă evaluare a impactului pesticidelor. Cei 27 de țări sunt îngrijorate de impactul reglementărilor privind utilizarea pesticidelor asupra randamentelor agricole, care sunt deja amenințate de războiul din Ucraina.

Cei 27 au aprobat cererea lor de realizare a unei noi evaluări de impact asupra regulamentului care vizează reducerea drastică a utilizării pesticidelor în UE, amânând discuțiile asupra acestui text, spre marea nemulțumire a organizațiilor neguvernamentale, deja indignate de prelungirea cu un an a autorizației pentru glifosat.

Piața cerealelor, perturbată de războiul lui Putin în Ucraina

Comisia Europeană a detaliat, la sfârșitul lunii iunie, foaia sa de parcurs pentru a reduce la jumătate până în 2030, comparativ cu perioada 2015-2017, utilizarea și riscurile legate de pesticidele chimice sau periculoase la nivelul UE, prin interzicerea aproape totală a acestora în ariile naturale protejate.

Acest proiect de text stârnise o rezistență acerbă din partea unor state membre, îngrijorate de soarta agricultorilor rămași „fără alternative” și de o posibilă scădere a randamentelor agricole, în timp ce războiul declanșat în Ucraina de către Rusia perturbă piețele mondiale de cereale și de îngrășăminte.

După o discuție recentă între miniștrii agriculturii din UE, statele membre „solicită Comisiei să furnizeze un studiu suplimentar” asupra textului în termen de șase luni, a declarat luni seara președinția cehă a UE. Evaluarea de impact realizată anterior „se bazează pe date colectate înainte de izbucnirea războiului din Ucraina” și „este posibil să nu ia în considerare impactul pe termen lung asupra securității alimentare” în UE, se arată în comunicat. Studiul „nu oferă analize cantitative adecvate ale impactului potențial asupra sectorului agricol și ale creșterii potențiale a dependenței alimentare europene”, adaugă acesta, notează Le Monde.

Între timp, „vor continua doar lucrările la nivel tehnic asupra punctelor care nu sunt vizate”, notează comunicatul de presă, reamintind că cei 27 se așteaptă, de asemenea, la „flexibilitate” în ceea ce privește obiectivele naționale atribuite fiecărui stat.

ONG-urile denunță „protecția marilor intereselor agricole”

ONG-urile de mediu se tem că întârzierea cauzată de așteptarea unui nou studiu va împiedica adoptarea regulamentului înainte de alegerile europene din 2024 – în cele din urmă, acesta va trebui să facă obiectul unor negocieri între statele membre și deputații europeni.

„Este o strategie pentru a ucide acest plan anti-pesticide, folosind criza alimentară din Ucraina ca justificare, dar această opoziție face parte din protecția marilor interese agricole”, a declarat la începutul lunii Helmut Burtscher-Schaden, expert al ONG-ului austriac Global 2000.

În plus, din cauza lipsei de consens între statele membre pe această temă, Comisia Europeană a adoptat în mod oficial, la începutul lunii decembrie, decizia de a prelungi cu un an autorizația glifosatului în UE, în așteptarea unei evaluări științifice cruciale a acestui erbicid controversat. Actuala autorizație, reînnoită în 2017, a expirat la 15 decembrie.

Or, în luna mai, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a anunțat amânarea până în iulie 2023 a unui studiu mult-așteptat privind „riscurile expunerii la glifosat pentru animale, oameni și mediu”. Această evaluare este considerată esențială pentru a decide dacă se prelungește sau nu autorizația acordată erbicidului pentru cinci ani.

Marea Britanie: Nouă grevă națională a asistentelor medicale. Guvernul refuză să negocieze / Val de proteste de sărbători – VIDEO

Asistentele medicale din Marea Britanie au organizat, marți, a doua zi de grevă fără precedent la nivel național, într-o mișcare care amenință să dureze, pentru salarii mai bune în fața unui guvern inflexibil.

 

După o primă zi de grevă, joia trecută, asistentele medicale din Marea Britanie continuă să ceară o creștere substanțială a salariilor după ani de austeritate într-un sistem de sănătate publică (NHS) subfinanțat cronic.

„Suntem suprasolicitați și prost plătiți”

Iar într-o țară care se confruntă cu o inflație de peste 10%, asistentele au devenit un simbol al unei populații care suferă din cauza crizei costului vieții și care se simte insuficient sprijinită de guvern.

„Avem nevoie de mai mulți bani, de mai mult personal, de mai multă siguranță pentru pacienți”, a declarat Lucy Savage, o asistentă medicală în vârstă de 21 de ani, de pe o linie de pichetare din Liverpool (nord). „Suntem suprasolicitați și prost plătiți”, a adăugat tânăra, care se gândește să părăsească profesia dacă lucrurile nu se îmbunătățesc.

Suni George, o șefă de echipă în vârstă de 45 de ani, cu o vechime de 17 ani în profesie, a declarat: „Salariul pe care îl primim este același”. „Avem o mulțime de impozite, așa că, chiar și atunci când venitul anual pare să fi crescut, nu avem mai mulți bani”, a spus ea.

Lucrători feroviari, lucrători din domeniul logisticii, șoferi de ambulanță, polițiști de frontieră, lucrători din aeroporturi etc., multe sectoare au decis să intre în grevă la sfârșit de an, iar pentru mulți și la începutul lunii ianuarie.

În timp ce unii britanici critică unele dintre aceste proteste pentru că le strică planurile de Crăciun, asistentele medicale beneficiază de un puternic sprijin public. Acest lucru se datorează faptului că au fost în prima linie în timpul pandemiei Covid-19 și suferă de o criză care afectează de ani de zile sistemul de sănătate publică gratuită, foarte respectat în țară.

Potrivit unui sondaj YouGov publicat duminică în Sunday Times, aproape două treimi dintre britanici susțin greva asistentelor medicale și jumătate greva ambulanțelor, față de 37% care susțin greva lucrătorilor feroviari.

Guvernul refuză să negocieze

Această popularitate pune presiune asupra guvernului, care a fost până acum inflexibil, refuzând să majoreze creșterea medie de aproximativ 4,75% planificată pentru acest an, care corespunde recomandării unui organism de experți, și chiar să negocieze direct.

Aflat luni într-o vizită în Letonia, primul ministrul Rishi Sunak a apărat din nou abordarea „responsabilă și corectă” a guvernului său, informează Boursorama. Guvernul insistă asupra faptului că orice sumă suplimentară ar fi nesustenabilă pentru finanțele publice britanice.

Marți dimineață, de pe o linie de pichetare din Newcastle (nord), secretarul general al principalului sindicat al asistentelor medicale, Royal College of Nursing (RCN), Pat Cullen, , i-a cerut șefului guvernului să negocieze în privința salariilor.

„Așezați-vă la masă și începeți să vorbiți cu mine” în numele asistentelor medicale, a declarat Pat Cullen, al cărui sindicat are 100.000 de membri. „Este singurul lucru respectabil și decent de făcut” pentru a pune capăt grevelor, a spus ea.

Dar, având în vedere riscul de deteriorare în continuare a îngrijirii pacienților și popularitatea mișcării, unitatea în cadrul conservatorilor a fost erodată în ultimele zile.

Unii parlamentari din tabăra premierului au îndemnat guvernul să o lase mai moale sau cel puțin să deschidă un dialog mai constructiv cu asistenții medicali. Au fost menționate mai multe căi, cum ar fi solicitarea unei noi recomandări din partea grupului de experți, dar guvernul nu pare să dorească să accepte acest lucru pentru moment.

Guvernul încearcă să limiteze impactul grevelor asupra populației. Acesta intenționează să mobilizeze miercuri 750 de militari pentru a-i înlocui pe șoferii de ambulanță aflați în grevă, iar 625 vor fi mobilizați pentru a-i înlocui pe ofițerii de poliție de frontieră.

Haosul declarațiilor pentru prețuri plafonate la energie! Românii au luat cu asalt furnizorii / Oameni puși degeaba pe drumuri

4

Statul pune zilele astea pe drumuri circa 1.000.000 de consumatori care trebuie să meargă la furnizorul de energie să declare la care punct de consum ar dori să se aplice plafonarea (dacă au mai mult de un punct de consum în proprietate), să declare că au mai mult de trei copii în întreținere, că au echipamente medicale în dotare care consumă mult curent electric sau că au în întreținere monoparentală un copil.

1.000.000 de cetățeni – estimarea este făcută de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) -, încadrabili cel puțin într-una din categoriile menționate, vor face cozi la furnizori pentru o declarație pe proprie răspundere.

Mulți români preferă să depună fizic declarația

Mulți dintre ei au luat deja cu asalt furnizorii de energie. În ciuda frigului de afară, clienții unei companii energetice s-au așezat la rând în fața unui punct de lucru din Ploiești pentru a depune declarațiile.

Oamenii susține că se tem să nu plătească prețuri mai mari la factura de curent, de aceea s-au dus fizic la ghișeu, deși cererea și declarația pot fi depuse și online.

Și la Mehedinți oamenii au stat în frig pentru a depune declarațiile. În Drobeta Turnu Severin, zeci de oameni s-au pus la coadă încă de la primele ore ale dimineții.

Haosul e cu atât mai mare cu cât este neclar ce se întâmplă dacă ai mai multe puncte de consum la diferiți furnizori de energie, în diferite localități.

Legea se aplică și retroactiv pentru 2022

O nouă lovitură de teatru pe piața energiei. Legea plafonării obligă mulți dintre consumatori să achite mai mult la energia electrică, nu doar de la 1 ianuarie 2023, ci și retroactiv, pentru anul 2022.

Anunțul a fost făcut de Asociația România inteligentă.

”Un cititor al site-ului Asociației Energia Inteligentă a semnalat un aspect, care, sincer, a scăpat în analiza noii legi a plafonării prețului la energie: articolul introdus în lege care stabilește că plafonarea se aplică la un singur loc de consum, nu se aplică doar de la 1 ianuarie 2023, ci și retroactiv pentru ultimele 4 luni din anul 2022. Aberant!!!

Legea plafonării prețului la energie electrică stabilește că dacă pentru perioada viitoare există posibilitatea să primești totuși preț plafonat, dacă parcurgi o anumită birocrație, legea nu îți dă nici o posibilitate ca pentru perioada trecută să beneficiezi preț plafonat. Ești pus la zid și trebuie să achiți din urmă mai mulți bani, chiar dacă ai consumat în anul 2021 în medie doar 95 kWh/lună, chiar dacă ai închis toate becurile și ai consumat și în anul 2022 în medie 91 kWh/lună, vine această lege și te obligă să achiți cu 90% mai mult. Aberant!!!

Să luăm exemplul care ni s-a prezentat la Asociație, un consumator de energie electrică are domiciliul la o adresă (fără a preciza dacă este proprietate proprie sau chirie), acolo unde și l-a stabilit pentru a-și putea înscrie copilul la o anumită școală, dar locuiește la un alt imobil, unde are reședința. La locul unde efectiv locuiește și are reședința a consumat 95 kWh în medie în anul 2021, energie electrică. În perioada 1 septembrie 2022 – 19 septembrie 2022 are un consum de energie electrică de 364 kWh, pentru care înaintea publicării noii legi a energiei trebuia să achite 247,52 lei, contravaloarea energiei electrice consumate. După noua lege este necesar să achite pentru acest consum realizat anterior existenței legii 473,2 lei, adică cu 92% mai mult. Aberant!!!

Solicităm schimbarea urgentă a acestei legi și eliminarea articolelor aberante care obligă românii să scoată mai mulți bani din buzunar, atât pentru consumurile de energie electrică din urmă, cât și pentru consumurile viitoare, dar și pentru faptul că în prag de sărbători, în plină iarnă cu temperaturi scăzute, această lege aduce oamenii disperați la cozii uriașe la ghișeele furnizorilor. STOP aberațiilor!!!”, se arată pe pagina Asociației Energia Inteligentă.