Invazia Rusiei în Ucraina, protestele din Iran, soarta dreptului la avort în SUA, catastrofele climatice sunt numai câteva din cele mai importante evenimente mondiale din 2022.

La 24 februarie, Vladimir Putin a invadat Ucraina, aruncând lumea într-o criză nemaiîntâlnită de la sfârșitul Războiului Rece. Confruntat cu țările NATO care își arată sprijinul pentru Kiev, președintele rus evocă spectrul armelor nucleare, spunând că este gata să folosească „toate mijloacele” din arsenalul său.

„Denazificarea” Ucrainei și criza umanitară

Războiul aduce cel mai mare aflux de refugiați în Europa de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și costă viața a mii de soldați și civili. Putin – care pretinde că vrea să „denazifice” Ucraina – se află foarte izolat din punct de vedere diplomatic.

Occidentul impune sancțiuni economice Rusiei, care au fost înăsprite în timp, în timp ce furnizează arme Ucrainei, care obține, de asemenea, statutul de candidat la UE.

Mărturiile care acuză armata rusă de abuzuri, inclusiv uciderea civililor, tortură și violuri, abundă. La începutul invaziei, trupele rusești au renunțat să mai încercuiască capitala Kiev, unde președintele ucrainean Volodimir Zelenski se adresează zilnic liderilor mondiali pentru a le cere sprijinul.

Războiul reprezintă, de asemenea, amenințarea unei crize alimentare globale, din cauza blocadei maritime a Rusiei în Marea Neagră. Un acord încheiat în iulie permite Ucrainei să reia treptat exportul producției sale abundente de cereale.

În septembrie, Putin a decretat mobilizarea a circa 300.000 de rezerviști și a semnat anexarea a patru teritorii ucrainene ocupate în urma unor „referendumuri”, în timp ce armata rusă a acumulat reculuri pe teren. După ce abandonează regiunea Harkov (prima sa captură), Moscova ordonă retragerea forțelor sale din Herson (sud) la începutul lunii noiembrie.

Rusia lansează sute de lovituri de împotriva rețelelor energetice ucrainene, aruncând milioane de ucraineni în întuneric în timp ce se apropie iarna.

Criza energetică și inflația

Creșterea bruscă a prețurilor, care a început în 2021 din cauza întreruperii lanțurilor de distribuție, combinată cu cererea puternică de produse și servicii esențiale pentru redresarea economiilor după Covid-19, se accelerează în 2022 până la niveluri nemaiîntâlnite de zeci de ani.

Se așteaptă ca inflația să ajungă la 8% în trimestrul al patrulea în țările G20, ceea ce va pune presiune asupra creșterii globale prin creșterea costurilor de producție pentru întreprinderi. Aceasta este alimentată de războiul din Ucraina, care aruncă Europa într-o criză energetică profundă.

Rusia, supusă sancțiunilor occidentale, își intensifică represaliile, lovind chiar punctul slab al UE: dependența sa de gazul rusesc. Exporturile sale de gaze, în special către Germania și Italia, țări extrem de dependente, sunt în cădere liberă.

„Economia mondială se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din anii ’70 încoace”, a declarat OCDE.De asemenea, războiul crește prețul cerealelor și prețul hranei pentru animale. Restricțiile sanitare persistente legate de Covid-19 încetinesc, de asemenea, multe sectoare din cauza penuriei de cipuri electronice, cele mai multe dintre ele fiind fabricate în Taiwan.

Pentru a controla inflația, banca centrală a SUA a crescut agresiv ratele dobânzilor începând din martie, făcând ca împrumuturile să fie din ce în ce mai scumpe, iar Banca Centrală Europeană a urmat exemplul.

Răsturnare de situație în privința avortului în SUA

În iunie, Curtea Supremă a SUA a dat fiecărui stat libertatea de a interzice avorturile pe teritoriul său, îngropând astfel decizia istorică „Roe vs. Wade” din 1973. În urma acestei schimbări, aproximativ douăzeci de state fie interzic complet, fie restricționează drastic dreptul la întreruperea voluntară a sarcinii (avort), iar această problemă devine o temă de campanie electorală în alegerile de la jumătatea mandatului.

În noiembrie, midterms nu au produs „valul conservator la care se așteptau susținătorii fostului președinte Donald Trump. Democrații au păstrat controlul Senatului, iar republicanii au obținut doar o majoritate restrânsă în Camera Reprezentanților.

Cu toate acestea, Trump și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din 2024. Bătălia pentru nominalizarea republicană promite să fie acerbă, cu mai mulți alți potențiali candidați, printre care guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, o stea în ascensiune a dreptei dure americane.

Candidatura fostului președinte ar putea fi, de asemenea, afectată de potențiale procese, în condițiile în care un procuror special a fost numit în noiembrie pentru a se ocupa de două dintre numeroasele anchete împotriva sa.

Instabilitate politică în Marea Britanie

După o succesiune de scandaluri și o serie de demisii în cadrul guvernului său, premierul conservator Boris Johnson a demisionat în iulie. Liz Truss a fost desemnată oficial de regina Elisabeta a II-a pentru a-i succeda la Downing Street cu două zile înainte de moartea suveranei, pe 8 septembrie, după 70 de ani de domnie. Pe 10, Carol al III-lea este proclamat rege.

Liz Truss a fost cel mai „scurt” prim-ministru din istoria modernă a țării, a rezistat doar 44 de zile înainte de a demisiona, după ce a provocat o criză politică și financiară cu programul său economic radical. Rishi Sunak a venit la putere la sfârșitul lunii octombrie, într-o perioadă de instabilitate fără precedent în Marea Britanie. El este al cincilea prim-ministru britanic de la referendumul pentru Brexit din 2016.

Pentru fostul bancher și ministru de finanțe, în vârstă de 42 de ani, urmează provocări imense: inflație de peste 10%, un sistem de sănătate în declin …. Sfârșitul anului este marcat de o succesiune de greve.

Fenomene meteorologice extreme

În anul 2022 s-a înregistrat o creștere a dezastrelor legate de încălzirea globală. Vara a fost cea mai fierbinte înregistrată vreodată în Europa, cu temperaturi record și valuri de căldură care au provocat secetă și incendii dramatice (peste 660 000 de hectare de pădure au ars din ianuarie până la jumătatea lunii august în UE, un record). Ghețarii din Alpi se confruntă cu o pierdere record de masă de gheață.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cel puțin 15.000 de decese sunt direct legate de căldura de pe bătrânul continent. De asemenea, China se confruntă cu o căldură record în luna august, iar seceta amenință Cornul Africii cu foametea.

Incendiile și defrișările ating noi recorduri în Amazonia braziliană. În Pakistan, inundațiile istorice provocate de muson au provocat moartea a peste 1 700 de persoane și strămutarea a opt milioane de oameni, în timp ce o treime din țară se află sub ape.

Dacă previziunile din acest an se confirmă, cei opt ani dintre 2015 și 2022 vor fi cei mai călduroși din istorie, avertizează Organizația Meteorologică Mondială (OMM).

După negocieri dificile, Conferința ONU privind clima (COP27) se încheie la 20 noiembrie la Sharm el-Sheikh (Egipt) cu un compromis privind ajutorul acordat țărilor sărace afectate de schimbările climatice, dar și cu un eșec în stabilirea unor noi ambiții de reducere a gazelor cu efect de seră.

Revolte istorice în Iran

La 16 septembrie, Mahsa Amini, o tânără kurdă iraniană în vârstă de 22 de ani, a murit la spital, la trei zile după ce a fost arestată de poliția morală pentru că a încălcat codul vestimentar al Republicii Islamice, care impune femeilor să poarte vălul în public.

Moartea ei declanșează un val de proteste în Iran, fără precedent de la Revoluția Islamică din 1979. Tinerele femei se află în fruntea protestului, unele dintre ele îndepărtându-și și arzându-și vălurile de pe cap în semn de sfidare față de autorități.

Protestele pentru libertatea femeilor se transformă treptat într-o mișcare mai amplă împotriva regimului islamic, răspândindu-se pe străzi, în universități și chiar în școli, în ciuda represiunii. Autoritățile raportează peste 300 de morți, iar un ONG cu sediul în Norvegia numără cel puțin 448.

La începutul lunii decembrie, guvernul a făcut un gest față de demonstranți, anunțând dizolvarea poliției morale.

China: Încoronarea lui Xi și provocarea „zero Covid-19”

Președintele chinez Xi Jinping a fost reales în fruntea Partidului Comunist, în octombrie, la cel de-al 20-lea Congres al PCC, înconjurându-se de aliați loiali pentru a deveni cel mai puternic lider din China modernă. În decursul unui deceniu la conducere, Xi Jinping a dat dovadă de o dorință de control, amestecându-se în aproape toate aspectele afacerilor țării și confruntându-se cu critici internaționale în ceea ce privește drepturile omului.

De asemenea, totul pe fondul unei rivalități sporite cu SUA. Tensiunile din strâmtoarea Taiwan sunt la cel mai înalt nivel din ultimii ani, după vizita președintelui Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, pe insula autonomă la începutul lunii august. China ripostează cu manevre militare pe uscat și pe mare, care nu au mai fost văzute de la mijlocul anilor 1990. Și președintele american Joe Biden spune că trupele sale vor apăra Taiwanul dacă insula va fi invadată de China.

Strategia „zero Covid-19” a țării, care presupune izolarea unor cartiere sau orașe întregi imediat ce apar focare, declanșează demonstrații de o amploare nemaiîntâlnită de zeci de ani. Autoritățile au reacționat prin represiune, dar și prin relaxarea politicii sanitare.

Soarta contrastantă a extremei drepte

După patru ani la putere, președintele de extremă dreapta al Braziliei, Jair Bolsonaro, a fost învins la limită de simbolul stângii, Luiz Inácio Lula da Silva, în alegerile prezidențiale din 30 octombrie, după o campanie dură. Lula, care a fost în închisoare pentru corupție (2018-2019) înainte de a i se anula condamnările de către instanțe, va reveni oficial la conducerea statului brazilian la 1 ianuarie 2023. Succesul său pare să confirme revenirea la putere a stângii în America Latină.

Pe de altă parte, în Europa, ultraconservatorii se bucură de un succes răsunător în alegerile parlamentare din mai multe țări, începând din aprilie cu a patra victorie consecutivă a partidului liderului naționalist maghiar Viktor Orban.

În Franța, partidul de extremă-dreapta Rassemblement National al lui Marine Le Pen a devenit cel mai mare partid de opoziție în Adunarea Națională, unde șeful statului Emmanuel Macron a pierdut majoritatea absolută.

Partidul naționalist și anti-imigrație Democrații Suedezi (SD) este marele câștigător al alegerilor din septembrie, devenind a doua forță politică a țării.

În Italia, Giorgia Meloni a obținut o victorie istorică în septembrie cu partidul său post-fascist Fratelli d’Italia și a fost numită șef al guvernului în octombrie.

Speranță de pace în Etiopia

După doi ani de conflict, guvernul federal etiopian și autoritățile rebele din regiunea Tigray (nord) au semnat la 2 noiembrie, la Pretoria, un acord de „încetare a ostilităților”, care ar fi trebuit să pună capăt unui război descris de ONG-uri ca fiind „unul dintre cele mai mortale din lume”. După un armistițiu de cinci luni, luptele au fost reluate la sfârșitul lunii august.

Conflictul dintre Etiopia, sprijinită de forțele din Eritreea vecină, și autoritățile rebele din Tigray a fost marcat de posibile crime împotriva umanității comise de „toate părțile” potrivit ONU. Războiul a strămutat peste două milioane de etiopieni.

Pe lângă dezarmarea rebelilor, acordul de pace ar trebui să permită furnizarea de ajutor umanitar în Tigray, care a fost practic izolat de lume și ai cărui șase milioane de locuitori sunt lipsiți de hrană și medicamente de peste un an. Primul convoi de ajutor de la sfârșitul lunii august va sosi pe 16 noiembrie.

Qatar, criticat pentru găzduirea Cupei Mondiale

Găzduirea Cupei Mondiale de fotbal din 2022 în Qatar – între 20 noiembrie și 18 decembrie – a dus la o avalanșă de critici la adresa micului stat din Golf.

Prima țară arabă care a găzduit evenimentul a fost criticată pentru modul în care îi tratează pe muncitorii străini, persoanele LGBT+ și femeile, precum și pentru aerul condiționat de pe stadioanele sale, în contextul încălzirii globale.

Situația dificilă a muncitorilor migranți – piese esențiale într-o țară în care qatarezii reprezintă doar 10 % dintr-o populație de trei milioane de locuitori – este scoasă în evidență. Unele relatări din presă avansează mii de morți pe șantierele de construcții, cifră pe care Doha o neagă, amenințând chiar cu o acțiune în justiție în fața criticilor vest-europene.

Ca urmare a amenințării cu sancțiuni sportive din partea FIFA, organismul de conducere al fotbalului mondial, nicio echipă nu a avut căpitanul purtând banderola anti-homofobie „One Love” la începutul turneului.

Criticile au fost exprimate prin câteva gesturi simbolice (miniștrii europeni au purtat în tribune banderola curcubeu), în timp ce competiția era în plină desfășurare.