Miliardarul francez și directorul general al Louis Vuitton l-a devansat pe Elon Musk de la Tesla și a devenit cea mai bogată persoană din lume.

Pe lista Forbes a miliardarilor în timp real, Bernard Arnault se află pe locul 1, cu o avere de 188,6 miliarde de dolari, în timp ce Musk se mulțumește „doar” cu 178,6 miliarde.

Arnault este președinte și director general al LVMH Moët Hennessy – Louis Vuitton, cel mai important grup de produse de lux la nivel global. Omul de afaceri, în vârstă de 73 de ani, a fost multă vreme un pilon principal al bogăției, dar, spre deosebire de Musk și alți magnați înfometați de publicitate, are apariții publice rare și nu este activ pe rețele sociale.

Cu toate că LVMH Moet Hennessy Louis Vuitton SE emană extravaganță, cu zeci de branduri, de la Dom Perignon și Christian Dior la Tiffany, Arnault a căutat un profil scăzut într-o țară în care expunerea „bling-bling” a avuției este descurajată.

Născut în Roubaix, în nordul Franței, în 1949, Bernard Arnault a absolvit școala de inginerie de elită École Polytechnique. A lucrat în cadrul afacerii de familie – Ferret Savinel – înainte de a se muta în SUA în 1981, unde s-a aventurat în domeniul dezvoltării imobiliare.

S-a întors în Franța în 1984 și a preluat Boussac Saint-Freres – grupul textil falimentar care deținea Christian Dior. Ulterior, el a divizat majoritatea celorlalte afaceri ale companiei și a folosit câștigul pentru a cumpăra o participație de control în LVMH – ale cărei două companii principale – Louis Vuitton și Moet Hennessy au fuzionat.

De-a lungul deceniilor, Arnault a transformat LVMH într-un colos al luxului care vinde șampanie, vinuri, băuturi spirtoase, modă, marochinărie, ceasuri, bijuterii, parfumuri și produse cosmetice în peste 5.500 de magazine din întreaga lume.

Este, de asemenea, un colecționar de artă – ceea ce a dus la deschiderea Fundației Louis Vuitton în Bois de Boulogne din Paris în 2014: un muzeu privat monumental, proiectat de Frank Gehry. Găzduiește colecția corporativă a LVMH, precum și pe cea a lui Arnault.

La începutul acestui an, LVMH a eliminat limita de vârstă a directorului său general – permițându-i lui Arnault să rămână la conducere până la 80 de ani.

Potrivit Bloomberg Billionaires Index,  marea majoritate a averii lui Arnault provine din participația sa de 97,5% în Christian Dior, care, la rândul său, controlează aproximativ 41% din LVMH. Familia deține o participație suplimentară la LVMH de aproximativ 6%.

În copilărie, Samuel Tacchi a avut o pasiune insațiabilă pentru jucăriile Lego, montate cu celebrele „cărămizi roșii” din plastic.Astăzi, el le concepe, în cel mai mare secret, în flagship-ul grupului danez, care a fost furnizorul preferat al lui Moș Crăciun timp de decenii.

Sediul ultramodern al companiei din Billund nu primește vizitatori: Lego păstrează cu gelozie misterul.

Tacchi lucrează la sediul de proiectare Lego Technic. „Întotdeauna încep cu o mică schiță pe hârtie. Avem elemente pe un raft în spatele nostru, sunt ușor de accesat și putem să punem împreună câteva elemente, să asamblăm seturi și să vedem dacă ideea noastră funcționează în practică. Apoi toate datele sunt introduse într-un computer pentru dezvoltarea kiturilor de jucării”, a declarat el pentru AFP.

O afacere de familie, Lego are peste 20.000 de angajați în întreaga lume, dintre care mai mult de un sfert se află în Billund, unde se află cea mai veche fabrică. Aici, într-o hală în care roboții se mișcă într-o coregrafie bine pusă la punct, sunt create zilnic sute de mii de piese, combinate în mai multe forme.

Păstrate în lăzi, în funcție de model, într-un depozit adiacent, piesele sunt apoi trimise la alte fabrici, în funcție de necesități, pentru a completa noile truse.

Deși astăzi totul este fabricat din plastic, acest imperiu al jucăriilor a fost construit de un tâmplar care a fost foarte atent la calitatea lemnului folosit.În 1932, Ole Kirk Kristiansen, o victimă a Marii Crize economice, s-a orientat către jucăriile din lemn și a avut primul său succes local cu yo-yo-urile. A renunțat la afacerea de tâmplărie și, patru ani mai târziu, și-a numit compania Lego, o contracție de la „Leg godt”, care în daneză înseamnă „joacă-te bine”.

După cel de-al Doilea Război Mondial, Kristiansen a trecut treptat la materiale plastice și și-a investit toate economiile în mașini de turnare prin injecție.

Cărămizile au sosit mai târziu, inițial fără mecanismul care le permitea să fie montate împreună, al cărui brevet a fost înregistrat abia în 1958, deschizând calea unui catalog reînnoit în mod constant.

Numărul unu pe piața jucăriilor, potrivit firmei de analiză de piață Statista, Lego a devansat în 2021 japonezii de la Bandai Namca și americanii de la Hasbro și Mattel.Anul acesta, Lego susține că are cel mai mare catalog prezentat vreodată, fără a dezvălui numărul exact de jocuri oferite.

Producătorul din Michigan va privilegia în anii următori o ofertă mai americană și de vârf de gamă, renunțând la ceea ce a fost până acum punctul forte al grupului cu ovalul albastru. Cu riscul de a pierde o mare parte din baza de clienți europeni?

Dealerii Ford vor trebui să se pregătească pentru o adevărată revoluție. Marca americană nu o spune deschis, dar este foarte clar: intenționează să vândă tot mai puține mașini în Europa în următorii zece ani. Și-a dat seama că este imposibil să concureze cu grupurile Volkswagen și Stellantis, care pun în comun costurile între mărci, în timp ce Ford este pe cont propriu.

“Ciclurile rapide de reînnoire, prețurile competitive și marjele generoase nu sunt la îndemâna tuturor producătorilor și este suficient să comparăm marjele Ford și Stellantis pentru a ne da seama că David joacă împotriva lui Goliat”, comentează Automobile Magazine.

Acesta este, în parte, motivul pentru care Ford a anunțat retragerea Focus și Fiesta, două modele care i-au făcut renume în Europa. Viitorul va fi american, aventuros și de lux.

Christian Weingartner, directorul de marketing al Ford în Germania, a rezumat foarte bine situația: „Acum profităm de această ocazie pentru a ne repoziționa complet. Modelele viitoare vor fi mai americane, iar din 2030 vor fi toate electrice”.

Pentru a asigura tranziția, Ford dorește să își mute rețeaua europeană la celebrul model de “contract de agent”. Dealerul nu mai este un operator independent, ci un  un simplu asistent de vânzări care acționează în contul și în numele furnizorului care facturează. Scopul Ford: să vândă mașini la prețuri nenegociabile și în principal online.

Revoluție în reprezentanțe, dar și în catalog, cu niște sloganuri foarte catchy: “Wild Performance”, „Urban Escape”, „Active Adventure” sau „Ultimate Outdoor”.

Toți acești termeni corespund unor modele cu viitor: Mustang, Puma, Explorer sau Ranger. Și să nu uităm de miticul Bronco, care va fi lansat pentru prima dată în istorie în 2023 pe Bătrânul Continent.

O alternativă excelentă la un Jeep Wrangler sau Land Rover Defender, dar  mai ales o oportunitate pentru Ford de a vinde un vehicul scump, cu o imagine puternică și mult mai profitabil decât un Fiesta.

Dar ce se va întâmpla cu acești cumpărători de Fiesta? Weingartner  explică: „atunci vor trece la Puma”. Nu este sigur că șoferii îl vor asculta  sau că vor avea bugetul necesar pentru a urma politica impusă de producătorii care doresc să avanseze pe piață și să crească marjele.

Comerțul mondial ar urma să atingă un nou record de 32.000 de miliarde de dolari în 2022, în creștere cu 12% pe fondul unei cereri „rezistente” de bunuri și servicii, înainte de a încetini anul viitor, potrivit Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (Unctad).

Comerțul cu bunuri va totaliza aproape 25.000 de miliarde de dolari, o creștere de aproximativ 10% față de 2021, în timp ce comerțul cu servicii ar urma să ajungă la aproape 7.000 de miliarde de dolari, în creștere cu 15%.

„Volumul comerțului a continuat să crească pe parcursul anului 2022, un semnal al cererii globale rezistente. Creșterea substanțială a schimburilor comerciale  s-a datorat în mare parte valorii comerțului cu produse energetice”, a precizat Unctad în raportul Global Trade Update.

Cu toate acestea, deteriorarea condițiilor economice și creșterea incertitudinilor au dus la o încetinire a schimburilor comerciale în a doua jumătate a acestui an.

În trimestrul al treilea, comerțul cu bunuri a scăzut cu aproximativ 1% față de trimestrul precedent. În schimb, comerțul cu servicii a fost mai rezistent, înregistrând o creștere de aproximativ 1,3 procente în aceeași perioadă.

În prezent, se preconizează că valoarea comerțului mondial va scădea în trimestrul al patrulea atât pentru bunuri, cât și pentru servicii.

Fricțiunile geopolitice, inflația persistentă, creșterea economică mai scăzută, prețurile mai mari la bunurile tranzacționate și nivelurile record ale datoriilor vor afecta comerțul internațional în anul următor.

Prețurile ridicate ale energiei și creșterea continuă a prețurilor materiilor prime și bunurilor de consum sunt de așteptat să diminueze cererea de importuri și să conducă la o scădere a volumului comerțului global.

Pe de altă parte, îmbunătățirile în sectorul logistic și acordurile comerciale regionale care se concretizează sunt printre factorii pozitivi care ar putea da un impuls sectorului.

„Porturile și companiile de transport maritim s-au adaptat acum la provocările aduse de pandemia de Covid-19. Noile nave intră în serviciu, iar congestionarea porturilor este rezolvată. Tarifele de marfă și mărfuri sunt încă mai mari decât mediile pre-pandemie, dar tendința lor este în jos”, a adăugat Unctad.