Andreea Marin și Violeta. Mamă și fiică!
Prezențe românești în Catalogul Artiștilor Internaționali Contemporani 2023. Colega noastră, Simona Toader, prezentă cu trei lucrări
A apărut Catalogul Artiștilor Internaționali Contemporani 2023, volumul V, ediție limitată. Acesta își propune și de această dată să sprijine artiștii zilelor noastre, fie ei debutanți sau consacrați, de-a lungul călătoriei lor artistice. Pentru că ei continuă să creeze în ciuda oricăror probleme cu care se confruntă societatea contemporană.
Printre artiștii prezenți în catalog se numără și trei români și suntem mândri să o regăsim aici pe colega noastră Simona Toader – Director Executiv al ziarului Național.
Autoarea lucrărilor prezentate în pagina 106 a catalogului ne-a mărturisit pasiunea ei pentru desen și pictură, manifestată încă din anii copilăriei și care a însoțit-o permanent, împletindu-se cu formarea profesională în domeniul economic.
“Așa cum latura mea pragmatică se regăsește în știintele exacte, la fel și latura mea artistică se regăsește în abilitatea de a descoperi frumosul în lumea înconjurătoare. Pentru mine vizitarea unui muzeu de artă este echivalentul unei conectări la energia creatoare multiculturală înmagazinată aici. Iar realizarea unei lucrări este rezultatul decantării percepțiilor personale. Din acest motiv sunt bucuroasă, onorată și recunoscătoare să fac parte din acest minunat proiect.”
Puteți viziona întregul conținut al catalogului AICI
Umilință maximă. Statul român plătește de 4 ori mai mult pentru chiriile ucrainenilor, decât pentru polițiști
Un polițist din România primește doar 350 de lei pentru a-și achita chiria, în timp ce un cetățean din Ucraina beneficiază de 1.500 de lei de la statul român. Sindicaliștii din MAI se plâng că polițiștii au ajuns să stea și câte trei într-o garsonieră și cer Guvernului să actualizeze valoarea chiriilor, care a rămas raportată la nivelul anului 2009. Mai mult, ucrainenii refugiați în România au ajuns să crească atât de mult nivelul chiriilor încât, în unele zone, niciun român nu-și mai permite să închirieze.
Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC) a solicitat premierului Nicolae Ciucă și ministrului de Interne, Lucian Bode, să ia măsuri urgente pentru actualizarea contravalorii drepturilor acordate polițiștilor pentru plata chiriilor, care, la ora actuală, este total insuficientă pentru asigurarea spațiului de locuit al unui polițist.
”Vorbim, în prezent, de sume de 350 de lei, la niște salarii oricum foarte mici. Este imposibil să-ți asiguri un trai decent în condițiile în care cei mai mulți dintre cei care termină școlile de poliție sunt repartizați în alte județe și cea mai mică chirie ajunge la 1.000 de lei. Au ajuns să locuiască trei într-o garsonieră sau în locuințe insalubre, ceea ce duce la o stare de nemulțumire totală în rândul polițiștilor. Dacă ne uităm la ce bani primesc ucrainenii pentru chirie de la statul român observăm că sunt niște discrepanțe foarte mari, ceea ce nu este normal. În plus, sunt foarte multe orașe în care cetățenii din Ucraina au ocupat apartamentele scoase la închiriere, iar colegii nou-veniți în aceste zone nu își mai găsesc locuințe și sunt nevoiți să facă naveta cu trenul, cu mijloace de transport în comun sau la ocazie”, ne-a declarat Mihai Zlat, vicepreședintele SNPPC. Acesta susține că Guvernul și Ministerul de Interne nu sunt în stare să gestioneze corect sistemul de resurse umane, care să-și fidelizeze angajații, care să-și atragă în județele de domiciliu absolvenții școlilor de poliție și care să atragă tinerii în sistem.
2.200 de lei salariu
Majoritatea polițiștilor care sunt obligați să închirieze un imobil trebuie să plătească din salariu, care începe de la 2.200 lei, o sumă în completare pentru închirierea unui spațiu decent, în care să locuiască în localitatea în care au fost repartizați, susțin sindicaliștii de la SNPPC. ”Solicităm majorarea sumelor pentru chirie în contextul în care ajutorul acordat refugiaților ucraineni a influențat piața chiriilor, înregistrându-se tarife și de trei ori mai scumpe. Pentru că o familie care cazează 3 ucraineni primește în jur de 900 de euro de la autorități, unii proprietari au mărit tarifele chiar și de 3 ori. Situația se observă cel mai bine pe litoral, unde sunt 10% dintre ucrainenii stabiliți temporar la noi, dar și în orașe ca Brașov, Cluj-Napoca și Galați. Spre exemplu în Sighet nu se mai găsesc apartamente de închiriat, prețul chiriei la garsoniere sărind de 200 de euro până la 600 euro, iar la apartamente chiriile s-au dublat”, se arată într-un comunicat al SNPPC.
Un milion de euro pentru 900 de locuințe
Sindicaliștii semnalează faptul că, doar în Constanța și Năvodari, 6.500 de ucraineni stau în apartamente pentru care statul român plătește chiria. Datele oficiale ale Primăriei Năvodari arată că în luna septembrie au fost plătiți aproape un milion de euro pentru 900 de locuințe, cele mai multe aflate în Mamaia Nord. ”Cu alte cuvinte, chiria este de peste 1.100 de euro pentru un apartament. Economiștii și agenții imobiliari susțin că în Constanța preţul de închiriere al apartamentelor în multe cazuri s-a triplat față de anul trecut. Potrivit datelor furnizate de Primăria Galați, în total, în luna septembrie, ucrainenii au primit un sprijin de peste 250 de mii de euro pentru cele 184 de locuinţe închiriate oficial. Rezultă astfel că prețul real al chiriei a depășit 1.300 de euro pe lună, în Galați. Statisticile oficiale arată că în acest moment, în România, sunt 83 de mii de refugiați ucraineni, iar pentru 73 de mii dintre ei statul plăteşte cazarea”, se mai precizează în comunicatul Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual.
Trădare supremă. Ciucă și Virgil Popescu au decis să arunce toate termocentralele la fier vechi
La mai puțin de 10 zile de la publicarea în Monitorul Oficial a Legii care aprobă Ordonanța decarbonizării, Virgil Popescu și Nicolae Ciucă au anulat, printr-o ordonanță de urgență, tot ce era benefic pentru sistemul energetic românesc. Prin modificările aduse, nicio termocentrală nu mai intră în rezervă tehnică pentru a asigura consumul energetic al țării, toate fiind tăiate și aruncate la fier vechi.
Tot scandalul iscat în Parlament și toate eforturile aleșilor de a convinge Guvernul că dezmembrarea termocentralelor pe cărbune, după închidere, fără a se pune altceva în loc, este sinucidere curată, care s-au concretizat într-o lege cât de cât echilibrată, s-au dus pe apa Sâmbetei. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, și premierul Nicolae Ciucă, au introdus, pe șest, modificări legislative, strecurate într-o altă ordonanță de urgență, și au decis ca termocentralele pe cărbune care se vor închide să fie duse direct la fier vechi și să nu mai fie păstrate ca rezervă tehnică. Fără îndoială că gravitatea fără precedent a unei asemenea măsuri necesita consultarea partidelor din coaliție, ceea ce înseamnă că a fost un acord unanim. Mai ales că nicio voce din PSD sau UDMR nu s-a auzit să protesteze în spațiul public. Potrivit unor informații publicate de profit.ro, Comisia Europeană ar fi condiționat acest lucru de aprobarea unei cereri de plată din fondurile PNRR, însă acest lucru nu prea stă în picioare, având în vedere că, din declarațiile guvernanților a reieșit că s-a negociat și s-a aprobat trecerea în rezervă tehnică a termocentralelor. Zilele trecute semnalam un lucru pozitiv venit de la Ministerul Energiei, acela al facilitării și urgentării, prin derogarea de la birocrație, a nouă amenajări hidroenergetice, din fonduri europene. Ordonanța a trecut în ședința de Guvern de miercuri, însă, în actul normativ, a fost băgată, pe ascuns, și modificarea cu termocentralele.
Lucrurile se schimbă
Senatorul PSD Daniel Zamfir ne spune că Marcel Ciolacu ar fi negociat dur cu PNL pentru plafonarea la prețurile energiei, pentru că liberalii nici nu voiau să audă, și că a mers până la a-i amenința că social-democrații ies de la guvernare. Probabil că aici s-a făcut compromisul, PSD acceptând aruncarea termocentralelor la fier vechi. În plus, PSD a fost momit și cu măsura de construcție și finalizare a celor nouă hidrocentrale. În cazul în care șantajul Comisiei Europene cu plățile din PNRR la schimb cu scoaterea definitivă din funcțiune a termocentralelor este real, lucrurile se schimbă. Și asta pentru că, atâta timp cât Comisia Europeană a fost de acord să se treacă termocentralele în rezervă tehnică și apoi s-a răzgândit, este foarte posibil ca hidrocentralele să nu fie finalizate niciodată, mai ales că depind de aprobarea Comisiei. La acest aspect trebuie punctate și presiunile ONG-urilor de mediu din UE, care nu mai vor extinderea hidrocentralelor în țările Europei de Est, pe motiv că ar dezechilibra resursele de apă ale statelor occidentale.
Punem lacătul
Potrivit senatorului PSD Daniel Zamfir, dacă respectăm țintele din planul de decarbonizare, pe care și le-a asumat ministrul Energiei, Virgil Popescu, în numele României, la negocierea de la Comisia Europeană, închidem economia. ”Punem lacătul, efectiv. Până în 2025 trebuie să scoatem 3.800 de MW și nu punem în loc decât 400 MW, în cel mai fericit caz, dacă se termină centrala de la Iernut. Deci o să avem un deficit de 3.400 de MW și vorbesc de energie în bandă, că pe fotovoltaice și pe eoliene nu te poți baza, că au o fluctuație uriașă. Cea mai sigură energie provine din cărbune și din centralele nucleare, că la hidroenergie poți avea și secetă, iar la gaz poți avea probleme cu presiunea la temperaturi scăzute. Virgil Popescu este un trădător de țară, care a făcut jocurile OMV, pentru că a închis termocentralele pe cărbune ca să favorizeze OMV”, ne-a declarat senatorul Daniel Zamfir.
Unde de șoc: Marea Perturbare globală este abia la început
Sfârșitul lui 2022 este aproape și, odată cu el, sosește și ritualul de lungă durată al mediului de afaceri, care constă în publicarea de către analiști a proiecțiilor pentru anul următor.
Firma de consultanță AlixPartners a intervievat aproximativ 3.000 de directori de afaceri din întreaga lume cu privire la experiențele lor, concluzionând că aproximativ trei sferturi dintre ei se confruntă în prezent cu “un nivel ridicat de perturbare din cauza evenimentelor mondiale”, în timp ce 70% consideră că locurile lor de muncă sunt în pericol. Un procent remarcabil de 98% estimează că modelele lor de afaceri vor trebui să se schimbe în următorii trei ani.
Un sondaj realizat de revista Chief Executive arată că, deși majoritatea liderilor de afaceri se așteaptă la venituri mai bune în următoarele 12 luni, același sentiment de „incertitudine globală și internă” domină gândirea oamenilor.
Policriză
Într-adevăr, cuvintele „perturbare” și „incertitudine” apar în mod repetat. „În ceea ce privește ultimele decenii, acest sentiment de dezorientare este nou”, spune Adam Tooze, economist la Financial Times. Într-un articol recent, el a reînviat noțiunea de „policriză”, pentru a surprinde senzația actuală de șocuri multiple în cascadă.
Ce explică toată această teamă? Lumea se resimte din cauza undelor de șoc generate, printre altele, de criza energetică, inflație, temeri de recesiune, de războiul din Ucraina, de ascensiunea inteligenței artificiale și de pandemia Covid-19.
Sondajul Alix arată că 88% dintre respondenți cred că ar trebui să își reconfigureze lanțurile de aprovizionare pentru a face față deglobalizării, în timp ce 56%, consideră că inovația tehnologică se produce atât de rapid încât compania lor nu poate ține pasul.
Probabil că există și o altă explicație: șocul cognitiv. Majoritatea liderilor de afaceri din prezent – împreună cu oricine altcineva din Generația X – și-au construit cariera într-o lume în care li se părea normal să se aștepte un sentiment de stabilitate și să poată face previziuni pe termen lung. Sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI a fost o perioadă în care o altă expresie la modă a devenit populară: „Marea Moderație”. Aceasta era ideea că inflația era scăzută și creșterea atât de constantă încât ciclul economic era aproape mort.
Istoria se poate inversa
A fost, de asemenea, o perioadă în care istoricul Francis Fukuyama a publicat un volum care anunța „Sfârșitul istoriei”. Deși Fukuyama s-a înșelat, ideea de bază care a fost absorbită de această generație a fost că istoria mergea inexorabil într-o singură direcție, devenind mai democratică, mai globalizată și mai capitalistă. Toate acestea au fost definite drept „progres”.
Cu toate acestea, din 2008, am fost martori la modul în care istoria se poate inversa: globalizarea, capitalismul de piață liberă și democrația au fost atacate.
Între timp, Marea Moderație a fost demascată ca fiind o iluzie sau, poate mai exact, o piesă de inginerie financiară evocată pentru o perioadă de condițiile de creditare excesiv de relaxate. Previziunile pentru următorii 50 de ani nu mai par foarte raționale.
Unii ar spune că această oscilație este doar un caz de revenire a lumii la norma istorică. La urma urmei, cea mai mare parte a umanității în majoritatea epocilor s-a confruntat cu instabilitate și, adesea, cu violență. Că ultimele câteva decenii au fost aberația, nu invers.
Asta nu e o consolare pentru persoanele aflate în prima linie a crizelor. Teoria „probabil ne vom întoarce la stabilitatea din trecut” nu-și mai găsește locul acum.
Punctul cheie de reținut este următorul: istoria arată că întreruperile cauzate de război, sau de orice altceva, creează nu doar costuri teribile, ci și oportunități pentru unii.
Sony s-a născut atunci când cel de-al doilea război mondial a distrus societatea japoneză, care era rigidă.
America a devenit dominantă în producția industrială globală după distrugerea Europei. Cuvântul „perturbare”, la urma urmei, provine din latinul „a rupe în bucăți”.
Securitate biometrică și tranzacții de miliarde la viteza luminii: bine ați venit în centrele de date
Clădiri rezistente la bombe, legitimații de securitate biometrice și tranzacții financiare la viteza luminii. Bine ați venit în centrele de date, o industrie globală în plină expansiune care găzduiește mai mult ca niciodată banii și consumul de energie din lume.
La poalele Alpilor italieni, unul dintre cele mai noi centre de date din Europa este un exemplu perfect al modului în care aceste clădiri de tip „cutie” au devenit centre ale economiei. Din iunie, Euronext New Exchange Technology a facilitat un sfert din tranzacțiile cu acțiuni europene în fostul oraș textil Ponte San Pietro.
Viteza contează!
În cadrul rețelei de cabluri de 800 de kilometri a clădirii, bănci precum Goldman Sachs Group și JPMorgan Chase trimit date de tranzacționare către serverele celorlalți în decurs de 20 de microsecunde, adică milionimi de secundă.
„Viteza contează”, a declarat Manuel Bento, directorul operațional al Euronext, într-un interviu pentru Bloomberg, referindu-se la schimbările în cultura de tranzacționare.
Centrul de date gestionează în prezent volume medii de 13 miliarde de euro în fiecare zi – aproximativ de două ori mai mari decât cele ale Deutsche Boerse sau London Stock Exchange Group.
Acestea sunt tranzacții care, înainte de Brexit, se desfășurau într-un depozit la fel de impunător, situat la câțiva kilometri est de Londra. A fost nevoie de puțin peste un an pentru a muta operațiunea în Italia.
Noul sediu, situat la aproximativ o oră de Milano, face parte dintr-o industrie care se accelerează pe măsură ce firmele își digitalizează serviciile, iar viața de zi cu zi se transformă online. De fiecare dată când ceva se întâmplă în „cloud”, se întâmplă în centrul de date al cuiva.
Investițiile în această industrie la nivel global au crescut de peste două ori în 2021, ajungând la 59,5 miliarde de dolari, potrivit unui studiu realizat de firma de avocatură DLA Piper, impulsionate de creșterea unor firme precum Meta Platforms, Alphabet și Microsoft.
Investițiile din 2022 au urcat deja la 21,3 miliarde de dolari până la 7 iunie. Această cerere stimulează și companiile care furnizează echipamente pentru centrele de date, inclusiv producătorul de cipuri Nvidia și specialistul în rețele Cisco Systems.
Pentru companiile financiare, atracția utilizării centrelor de date poate consta în timpi de tranzacționare mai rapizi – în special dacă pot închiria un loc într-un centru de date aproape de contrapartidele sale de pe piață.
Firmele care au nevoie de o putere de calcul uriașă, cum ar fi procesatorii de plăți sau minerii Bitcoin, pot obține o mai mare flexibilitate de la un centru de date decât de la propriul hardware.
Costul verde
Una dintre cele mai mari preocupări legate de această industrie este impactul asupra mediului. Centrele de date au utilizat 1% din energia globală în 2021, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, iar în Irlanda acest procent a crescut de peste trei ori, ajungând la 14% din 2015. În Danemarca, se preconizează că se va tripla la 7% până în 2025.
În Norvegia, operatorul de centre de date Green Mountain răcește unul dintre sediile sale cu apă extrasă dintr-un fiord din apropiere, adânc de 150 de metri.
Euronext spune că ar putea avea o altă soluție: generează energie din panouri solare și hidroelectricitate pe râul Brembo, care coboară din Alpii Bergamo.
Între timp, viitorul centrelor de date se schimbă deja. Beatriz Saiz, consultant în domeniul datelor și analizelor la EY, prezice că rolul lor va fi îndeplinit de servere cloud alimentate cu energie regenerabilă în următorii cinci până la zece ani.
Să vezi suceală: Washingtonul elimină companiile chineze de pe lista neagră
Administrația Biden intenționează să elimine unele companii chineze de pe „lista neagră” a comerțului Statelor Unite, pe fondul unei apropieri între Washington și Beijing.
Planul de a elimina aceste companii de pe lista așa-numitelor „entități neverificate” este un răspuns la „eforturile guvernului chinez de a permite controale americane asupra locurilor de producție”.
Companiile de pe listă trebuie să obțină o “licență specială” pentru a cumpăra componente americane, chiar și cele cu valoare tehnologică redusă.
Nu se cunoaște numărul sau numele firmelor implicate, iar Departamentul Comerțului a refuzat să comenteze.
Decizia, care înseamnă că societățile americane nu vor mai fi obligate să efectueze verificări suplimentare înainte de a exporta bunuri către partenerii lor chinezi, nu anunță neapărat un dezgheț total al tensiunilor comerciale și geopolitice dintre cele două superputeri.
Întrebat joi despre această decizie în cadrul unei ședințe de informare a Ministerului chinez de Externe, purtătorul de cuvânt Wang Wenbin a îndemnat Statele Unite să nu mai adopte practici nedrepte și discriminatorii împotriva unor companii chineze.
„China va continua să apere interesele legitime și justificate ale companiilor chineze”, a precizat el.
În plus, se așteaptă ca administrația Biden să adauge producătorul chinez de cipuri Yangtze Memory Technologies (YMTC) pe o listă mai strictă de control al exporturilor încă de săptămâna aceasta, potrivit unei alte surse apropiate de acest subiect.
YMTC a fost deja investigată de Departamentul Comerțului pentru încălcarea normelor de export din SUA.Companiile sunt adăugate pe lista “neagră” atunci când reprezetanții americani nu pot efectua vizite la fața locului.
Scopul inspecțiilor este de a determina dacă Washingtonul poate avea încredere în aceste entități, deoarece este posibil să primească tehnologie americană considerată sensibilă. Astfel de inspecții necesită aprobarea Ministerului chinez al Comerțului.
NEP-9: Piețele emergente vor remodela ordinea globală. Puterea Occidentului scade
„Occidentul trebuie să se adapteze la ascensiunea lumii în curs de dezvoltare”. Acesta este modul în care Haico Ebbers, profesor de economie internațională la Universitatea de Afaceri Nyenrode din Țările de Jos, a avertizat țările occidentale, deoarece crede că lumea se îndreaptă către un „secol al pieței emergente”.
Conceptul său de „NEP-9”, un grup de nouă piețe emergente majore – China, India, Brazilia, Rusia, Africa de Sud, Indonezia, Mexic, Turcia și Coreea de Sud – câștigă din ce în ce mai mult atenția. Și vor deveni “o putere geopolitică globală crucială în viitorul apropiat”.
“Lumea se schimbă în următoarele decenii către piețele emergente mai mari. Pentru prima dată în 300 de ani, țările occidentale nu pot domina economia și politica mondială așa cum au făcut-o”, a declarat Ebbers pentru Global Times.
Această lume în schimbare poate fi văzută în multe privințe: în primul rând, în 2050, opt din cele zece mari economii vor fi piețele emergente de astăzi.
Revenirea economică va continua, în ciuda mai multor crize economice pe termen scurt, creșterea pe termen lung a acestor țări va fi mai mare decât în cele occidentale.
În al doilea rând, în 2030, 70% din clasa de mijloc globală va fi situată în Asia.Capitalismul de stat modern de astăzi în țări precum Coreea de Sud și Singapore este foarte aproape de capitalismul privat din Țările de Jos, Suedia și Danemarca.
Ebbers susține că, în 2050, puterea de cumpărare a economiei Chinei va fi cu 40% mai mare decât cea a SUA.
Țările emergente mai mari pot avea diferențe în economie și politică, dar națiuni precum China, India, Turcia, Indonezia au toate punctul de vedere că o piață are nevoie și de o intervenție guvernamentală pentru a rezolva eșecurile pieței.
Este clar că multe țări au astăzi de ales în ceea ce privește sistemul economic pe care și-l doresc. Nu este doar implementarea modului de dezvoltare economică occidental, condus de FMI, cu mai multă piață și mai puțin guvern, dar există în mod clar un sistem economic alternativ în care guvernul este mai vizibil.
De asemenea, centrul de greutate global pentru cercetare și tehnologie se mută rapid către piețele emergente. China, India și Brazilia au fost în top 10 în ceea ce privește cheltuielile pentru inovare, cercetare și dezvoltare în 2019.
Datele demografice s-au schimbat și vor continua să se deplaseze către piețele emergente. Dacă expresia „oamenii sunt cel mai mare atu al nostru” este adevărată, atunci aceste piețe sunt într-adevăr bogate.
În primele 10 țări cu cea mai mare populație în 2021, nouă sunt piețe emergente. Singura țară occidentală de pe această listă este SUA. Această dezvoltare va continua în următoarele decenii.
Un alt motiv pentru care trebuie să fie înțeles noul rol al celor mai mari piețe emergente este că ascensiunea și dezvoltarea lor va continua pe parcursul următoarelor decenii.
Probabil vom vedea crize economice pe termen scurt și tulburări sociale, dar opinia consensuală este că o lume diferită va fi apărut până în 2050. Ne îndreptăm către un secol de piață în curs de dezvoltare.
Mașinile au devenit smartphone-uri pe roți. Ecranele mari, privilegiul Mercedes.
De aproximativ zece ani, afișajele au invadat serios mașinile noastre. Dar în 2022, Mercedes a făcut un pas pe care este singurul care îl face în prezent: un ecran de 1,41 m lățime. O inovație inedită, iar clienții par încântați.
Prin urmare, interiorul automobilelor devine un privilegiu pentru producători de top. Acest lucru este cu atât mai adevărat odată cu generalizarea ecranelor, indusă atât de era „smartphone” în care trăim, cât și de creșterea funcționalităților la bordul mașinilor.
Iar în această digitalizare a interioarelor, Mercedes a atins până acum un vârf. Pe mașinile sale electrice premium, precum SUV-ul EQS, hiperscreenul este disponibil fie ca dotare standard, fie ca opțiune. În spatele acestui anglicism se află o suprafață de sticlă de 1,41 m lățime, sub care sunt afișate trei ecrane.
În stânga se află tabloul de bord, în mijloc ecranul multimedia, iar în dreapta un alt ecran dedicat pasagerului. Pare a fi cea mai bună inovație de bord în 2022 și demonstrează tot know-how-ul Mercedes în acest domeniu.
„MBUX Hyperscreen reprezintă o fuziune între designul digital și cel analogic, cu trei ecrane într-o impresionantă bandă de afișare curbată de peste 141 cm lățime”, a precizat Markus Schafer, șeful departamentului de tehnologie și dezvoltare al Mercedes-Benz
„Inteligența artificială și software-ul de învățare permit sugestii personalizate pentru funcțiile de infotainment, de confort și de vehicul. De Hyperscreen beneficiază nu numai șoferul, ci și pasagerul din față, care are propria zonă de afișare și control.”
Frica de recesiune: “efectul de ruj” asupra afacerilor
Volumul și mărimea fuziunilor și achizițiilor au înregistrat o scădere semnificativă în acest an, deoarece tensiunile macroeconomice au influențat negativ piața globală.
Pentru prima dată după mai bine de trei ani, în trimestrul al treilea nu au existat mega tranzacții evaluate la peste 10 miliarde de dolari, potrivit celui mai recent raport privind fuziunile și achizițiile realizat de Willis Towers Watson.
Doar 49 de tranzacții mari evaluate la peste un miliard de dolari în timpul trimestrului, comparativ cu 67 încheiate în aceeași perioadă a anului trecut.
În ciuda temerilor legate de recesiunea globală, a tensiunilor geopolitice și a așteptărilor ca inflația și ratele dobânzilor să continue să crească în 2023, WTW preconizează că activitatea de tranzacționare va continua.
Dar a prezis că frica de recesiune ar putea declanșa anul viitor un “efect de ruj”( “lipstick effect”) în care cumpărătorii se vor concentra din ce în ce mai mult pe tranzacții mai mici, mai degrabă decât pe cele de mare valoare.
Mediul operațional dificil va determina, de asemenea, companiile să vândă activele secundare. De exemplu, firmele din domeniul energiei ar putea continua să renunțe la activele cu emisii mari de carbon.
Sectorul tehnologic ar putea asista la un val de achiziții pe piețele de inteligență artificială și învățare automată în 2023, având în vedere nevoia de viteză în transformarea digitală în toate industriile.
Perturbările persistente ale lanțului de aprovizionare, de tip pandemic, ar putea determina companiile să se orienteze către fuziuni și achiziții pentru a spori rezistența operațională, însă la o „scară redusă”, se arată în raport.
„Pe măsură ce trecem în 2023, incertitudinea economică va continua să definească și să provoace activitatea de fuziuni și achiziții, dar vor exista și oportunități”, a spus Massimo Borghello, șeful departamentului de consultanță al WTW.
De exemplu, în Asia Pacific, transformarea digitală, tranziția energetică și procesul de adaptare la impactul geopolitic vor continua să ofere un impuls pentru încheierea de tranzacții.
În Europa, companiile din domeniul bioștiințelor Novozymes și Chr. Hansen vor fuziona în cadrul celei mai mari tranzacții daneze până în al patrulea trimestru al anului 2023.
Fără importuri: cum moare producția industriei Rusiei
Sancțiunile au afectat lanțurile de aprovizionare rusești și au făcut ca multe companii să se confrunte cu penuria de produse și piese de marcă străine. Unii economiști au prezis o prăbușire rapidă a economiei Rusiei, poate chiar cu 30%. Dar acest lucru nu s-a întâmplat: veniturile din petrol și gaze au continuat să curgă, iar rubla și-a revenit.
În schimb, ceea ce apare este ceva diferit – nu un declin dramatic, ci o degradare constantă a capacității de producție, despre care analiști din Rusia și din Occident susțin că împinge țara înapoi cu zeci de ani.
Rusia încearcă să opereze o economie modernă fără a avea capacitatea de a importa multe dintre componentele, materiile prime și tehnologiile de care depinde.
Impactul se resimte în sectoare întregi – de la băncile care au nevoie de servere pentru a procesa plățile până la industria farmaceutică, chimică, producția de mașini și mineritul.
Firmele agricole se luptă să se aprovizioneze cu anvelope pentru tractoare, în timp ce companiile aeriene nu reușesc să obțină componente străine pentru a-și repara avioanele.
Lovitura a fost deja semnificativă. Datele furnizate de partenerii comerciali ai Rusiei arată că importurile rusești au scăzut cu 20-25% de la începutul invaziei Ucrainei.
“Este greu de găsit o industrie în Rusia care să nu depindă de importuri pentru cel puțin 50% din inputuri”, spune Elina Ribakova, economist la Institutul de Finanțe Internaționale.
Pe termen mediu, este probabil ca sancțiunile să dea economia Rusiei înapoi cu mulți ani. Consumatorii vor fi forțați să se readapteze la o gamă mai limitată de bunuri și la o calitate slabă a produselor care ar putea fi un ecou al privațiunilor de la sfârșitul epocii sovietice.
În cele din urmă, viitorul economic pe termen lung al Rusiei depinde de capacitatea Moscovei de a produce rapid alternative interne la bunurile străine pe care nu le mai poate accesa sau de a se aproviziona din țări “prietene” precum China.
Banca Mondială, FMI și alte instituții prognozează că importurile rusești în acest an vor scădea cu un sfert față de 2021. În perioada iunie-august, Rusia a importat cu 4,5 miliarde de dolari mai puțin pe lună decât anul trecut, potrivit Institutului Kiel pentru Economie Mondială.
Cererea de import a scăzut, de asemenea, pe măsură ce economia a intrat în recesiune și inflația a început să strângă veniturile gospodăriilor, în timp ce un număr tot mai mare de companii occidentale care aveau filiale în Rusia s-au retras.
Atât de mulți producători și dealeri occidentali de automobile și-au vândut afacerile din Rusia încât au rămas pe piață doar 14 pentru cumpărătorii ruși. Și majoritatea sunt din China.
Deși nu a avut loc o dezintegrare a economiei, analiștii consideră că creșterea pe termen lung va fi substanțial diminuată, deoarece restricțiile la importuri toacă potențialul de modernizare tehnologică. Industriile locale care sfârșesc prin a înlocui producția sunt adesea mai ineficiente,în timp ce fluxurile de importuri de pe piața neagră sunt volatile.
Cu o floare nu se face primăvară. Ce poate face racheta Patriot pentru Ucraina?
Sistemele de rachete Patriot au fost mult timp râvnite de aliații SUA șiconsiderate un scut de apărare în Europa, Orientul Mijlociu și în Pacific.
Americanii au de gând să trimită o baterie Patriot în Ucraina, însă specialiștii avertizează că eficiența sistemului este limitată și posibil ca acesta să nu fie o schimbare de situație în război.
Patriot este un sistem de rachete ghidate sol-aer din anii 1980 și care poate viza avioane, rachete de croazieră și rachete balistice cu rază scurtă de acțiune.
Fiecare baterie Patriot are opt lansatoare montate pe un camion, care pot conține până la patru rachete interceptoare fiecare, un radar terestru, o stație de control și un generator.
Rachete Patriot sunt operate sau cumpărate de Olanda, Germania, Japonia, Israel, Arabia Saudită, Kuweit, Taiwan, Grecia, Spania, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite, Qatar, România, Suedia, Polonia și Bahrain.
Actuala rachetă interceptoare pentru sistemul Patriot costă aproximativ 4 milioane de dolari, iar lansatoarele aproximativ 10 milioane de dolari fiecare, potribiv unui raport al Institutului Internațional de Studii Strategice(CSIS).
La acest preț, notază AP, nu este rentabilă folosirea lor pentru a doborî dronele iraniene mult mai mici și mult mai ieftine pe care Rusia le-a cumpărat și le-a folosit în Ucraina.
„Să tragi cu o rachetă de milioane de dolari într-o dronă de 50.000 de dolari este o propunere perdantă”, a declarat Mark Cancian, colonel în rezervă al Corpului de Marină al SUA și consilier senior la CSIS.
O baterie Patriot poate avea nevoie de până la 90 de soldați pentru a o opera și a o întreține, iar luni de zile SUA au fost reticente în a furniza Ucrainei acest sistem complex.
Existau temeri că desfășurarea Patriot ar putea provoca Kremlinul sau ar risca ca o rachetă lansată să ajungă să lovească în interiorul Rusiei, ceea ce ar putea duce la o escaladare și mai mare a conflictului.
Un obstacol cheie va fi antrenamentul. Trupele americane vor trebui să antreneze forțele ucrainene cu privire la modul de utilizare și întreținere a sistemului.
Un fost oficial militar american a declarat sub rezerva anonimatului că rachetele Patriot reprezintă un mesaj puternic de sprijin al administrației Biden pentru Ucraina, dar o baterie nu va schimba cursul războiului.
Potrivit Raytheon, producătorul Patriot, aceste rachete au fost implicate în 150 de interceptări din 2015.
Cu toate acestea, rata de succes a Patriot a fost pusă la îndoială în mod repetat. Un raport al Government Accountability Office din 1992 nu a găsit dovezi care să susțină afirmațiile potrivit cărora sistemul ar fi atins o rată de succes de 70% împotriva rachetelor Scud în Războiul din Golf.
În 2018, campania Arabiei Saudite în utilizarea Patriot împotriva rachetelor lansate de rebelii Houthi din Yemen a fost pusă sub semnul întrebării atunci când au apărut videoclipuri cu sisteme care au cedat.
Ce înseamnă „puterea poporului”. A fost Trump sau Brexit cea mai mare greșeală?
În perioada postbelică, în Marea Britanie au avut loc două referendumuri. Ambele au cerut poporului să răspundă la o întrebare simplă despre o problemă complicată.
În 1975, întrebarea a fost dacă Marea Britanie ar trebui să adere la Comunitatea Economică Europeană. Aproximativ 2 din 3 alegători au spus da. În 2016, întrebarea a fost dacă Marea Britanie ar trebui să rămână în Uniunea Europeană. Puțin sub 52% au votat nu. Acum, sondajele de opinie indică faptul că 56% dintre britanici consideră că Brexit a fost o greșeală.
În mod similar, un număr tot mai mare de americani sunt de părere că alegerea unui narcisist ignorant și obsedat de celebritate ca președinte al Statelor Unite – în același an cu Brexit – a fost imprudentă. Alegerile de la jumătatea mandatului arată că brandul lui Donald Trump a fost pătat și că influența sa asupra Partidului Republican ar putea să scadă.
Cu toate acestea, în timp ce Brexit și alegerea lui Trump au provocat șocuri grave atât în Marea Britanie, cât și în SUA, se pare că daunele provocate de Brexit vor fi mai grave și vor dura mai mult. O reamintire a faptului că referendumurile sunt o modalitate dezastruoasă de a rezolva probleme mari.
Cei patru ani ai lui Trump au fost destul de răi, cu siguranță. El a îngroșat discursul politic, a inflamat diviziunile deja grave din SUA și a mințit atât de nerușinat încât încrederea în politicieni a fost serios erodată, notează Bloomberg. De asemenea, refuzând să respecte rezultatele alegerilor prezidențiale și stârnind furia populară împotriva instituțiilor pe care se bazează orice democrație, inclusiv un sistem judiciar independent și o presă liberă, a subminat încrederea nu doar în politicieni, ci și în sistemul democratic însuși.
Cu toate acestea, alegerea unui candidat nepotrivit în cea mai înaltă funcție nu este ceva neobișnuit, iar o democrație liberală robustă poate supraviețui unor lideri neîndemânatici, chiar corupți.
Nu același lucru se poate spune despre Brexit. Faptul că Marea Britanie a optat nu doar pentru a părăsi UE, ci și piața unică europeană va continua să afecteze economia națiunii în anii următori.
Promisiunea că acest regres va fi mai mult decât compensat prin noi acorduri comerciale teribiliste cu SUA, Japonia și alte țări îndepărtate de Europa se dovedește a fi o himeră.
Fostul prim-ministru, Harold Macmillan, a afirmat cândva că Marea Britanie postbelică, post-imperială, ar putea rămâne o putere semnificativă doar în interiorul Europei, mai degrabă decât într-o „splendidă izolare”.
Poporului britanic i s-a pus o întrebare – păcăleală la referendumul din 2016. A rămâne sau a pleca a fost o alegere absurdă. Oamenii nu au fost întrebați ce fel de țară își doresc ca rezultat și care ar trebui să fie relația viitoare cu UE.
Margaret Thatcher – nu întâmplător – a numit referendumurile „un instrument al dictatorilor și demagogilor”.
Ce atâta boicot? Ciocul mic și joc de glezne!
Faptul că tot mai multe voci, din zone importante, ne îndeamnă să încetăm boicotul împotriva Austriei este o dovadă clară că boicotul funcționează și are efecte. Că președintele a ieșit să ne tragă o scatoalcă după ceafă și să ne treacă, agresiv, pe poziția în genunchi este, însă, o altă poveste, care ne arată, de fapt, adevărata față a lui Klaus Iohannis și adevăratele lui interese, care nu au coincis niciodată cu cele ale poporului.
Mai întâi, dacă eram în locul lui Klaus Iohannis, pentru ca interpretarea actoricească (a supărării și dezamăgirii că am picat iar de proștii Europei) să aibă o brumă de credibilitate, aș fi returnat decorația aia de la austrieci, de pe vremea când era primar al Sibiului și aducea servicii Austriei. Bine, sigur că, înainte de gestul melodramatic, aș fi vorbit cu nenea Karl și l-aș fi pregătit sufletește, asigurându-l că gestul e pentru prostime, ca să mai liniștească apele. Dar o făceam. Faptul că a ieșit, însă, public și a făcut și conferință de presă pentru asta, spunând că este exclus ca statul român să boicoteze Austria, pe fondul unei furii generalizate a populației, a fost, fără îndoială, o mare mizerie, taxată, ca atare, în toate mediile. Președintele a arătat, poate mai clar ca oricând, că nu gândește românește și nici nu simte românește. Nici n-ar avea cum, că doar e neamț, nu? Știind că declarația va avea un impact devastator asupra imaginii sale mai mult decât șifonată, Iohannis nu a pregetat. Dar oare de ce? Singura explicație plauzibilă ar fi aceea că președintele a fost băgat în ședințe austriece, că doar, așa cum s-a văzut limpede în ultimii ani, ordinele pentru conducerea țării și a guvernelor vin, în majoritatea lor, de la Viena. Vestea bună în toată ticăloșia asta europeană este că boicotul chiar a avut și are efect. Nu pentru că s-ar fi zdruncinat marile afaceri austriece făcute din bogățiile țării și din banii României, ci pentru că un popor de sclavi, absolut insignifiant pentru mai-marii UE, a îndrăznit să se revolte și să își reverse ura asupra stăpânilor.
România, mereu surprinzătoare
Mărturisesc că reacția spectaculoasă a românilor, care au decis, în felul lor, să boicoteze tot ce e austriac, deși, cum am mai spus, și tot ce este olandez ar trebui să aibă același tratament, m-a surprins, în mod plăcut, bineînțeles. Este pentru prima oară, în ultimii 33 de ani, când populația se ridică demn și se revoltă, conștientizând, mai mult ca niciodată, că poziția în genunchi nu a adus nimic bun pentru țară. Ura asta manifestată hotărât față de austrieci nu vine doar de la Schengen, ci de la faptul că un stat mic și fără resurse a profitat de trădările succesive ale guvernanților din România și a luat tot ce se putea lua de aici, de la resurse energetice și păduri, până la bănci, de am ajuns sclavi în propria țară. Și tocmai ei, austriecii, care și-au ridicat nivelul de trai și și-au dezvoltat economia pe resursele țării noastre, au îndrăznit să ne arunce în șuturi din spațiul Schengen. Iar pe acest fond, vii tu, președintele României, și ne spui că trebuie să batem toba diplomației. Păi de 11 ani tot cu diplomație am bătut la ușile Schengen și tot pe preș ne țin și acum. Și, mai grav, acolo o să și rămânem.
Să ziceți mersi!
Răspunsul cancelarului austriac, Karl Nehammer, față de boicotul românilor la adresa firmelor din țara sa, a fost unul incredibil de sfidător, arătând că acesta ar dăuna României, deoarece companiile de la el aduc bani la noi și oferă locuri de muncă. Deci am avut noroc cu Viena, că altfel cine ne mai extrăgea petrolul și gazele, cine ne mai rădea pădurile și cine ne mai lua cea mai importantă bancă a statului român? Să zicem mersi că ne oferă locuri de muncă și că plătește impozite pe salarii, că pe profit, doar simbolic. Sigur că sfidarea lui Karl a pus și mai mult paie de foc, iar boicotul continuă. Până la final…
BANCHERUL SERVICIILOR, TURNAT de BĂDĂLĂU!
28 noiembrie: ”În baza art. 226 C.proc.pen. admite în parte propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DNA, în dosarul de urmărire penală nr. 256/P/2022. În baza art. 202 C.proc.pen. rap. la art. 223 alin.2 C. proc. pen. dispune arestarea preventivă a inculpatului Bădălău Niculae, (date), pentru o perioadă de 30 de zile”.
Aceasta este ”minuta instanței” care pare să fi pecetluit soarta Crăciunului pentru de acum fostul vicepreședinte al Curții de Conturi pe probleme de audit.
Numai că, ghinion pentru unii, ”Nae” Bădălău nu și-a epuizat chiar toate ”căile de atac”. Și nu ne referim aici musai la recursul depus de avocații săi. Cât mai ales de posibilitatea absolut legală a încheierii unui ”Acord de Recunoaștere a Vinovăției” izbăvitor. Informațiile de ultimă oră intrate în posesia noastră arătând că, în negocierea ”ARV”-ului care mai poate salva ce mai este de salvat din situația juridică altfel dezastruoasă a lui Bădălău, acesta nu are practic de răspuns decât la o întrebare! O singură întrebare…
”Nae, cine te-a chemat la EximBank în martie…?”
Acum, răspunsul este binecunoscut inițiaților sistemului. Uite însă că nu doar celor care, ce este drept, i-au oferit și până acum protecție ”omului roz” al sistemului. Dar odată cu declanșarea noii anchete în urma devăluirilor ”NAȚIONAL” – ”Îngroapă Mortul” și ”HALALAI a fugit în Dubai! EximBank nu are avizul BNR” – și ”strângerea lațului” dosarului de pe numele președintelui băncii de stat, se va spulbera și ”mitul” imunității totale de care ar beneficia Traian Sorin Halalai.
Cel care, oricât de puternic ar fi fost el ”legendat” drept bancherul serviciilor, a intrat în panică după ce a fost informat că deja s-a trecut la verificarea pretinsului ”nepot” Claudiu. Cel care i-a tot promis că poate face ce vrea cu banii românilor de la banca de stat EximBank, că ”unchiul” lui generalul nu se supără. Poate… Dar doar pe persoană fizică… Oricum, până la demascarea totală a ”falsului nepot”, deja a fost documentată cu an, lună, oră, sală și imagini coordonatele descinderii pușcăriabilului Niculae Bădălău la sediul EximBank. Acolo unde a fost chemat de urgență – de cine, Nae…? – nu pentru a își salva inspectorii din ”ghearele” liderilor ”Grupului Halalai” din jurul EximBank… Ci tocmai pentru a îi presa și el, din postura de atunci de ditamai vicepreședinte al Curții de Conturi și coordonator al Autorității de Audit de Audit pe cei doi subalterni aflați în control. Și ”vinovați” că au descoperit prejudiciul uriaș rezultat în urma devalizării băncii de stat EximBank.
Nu putem schimba Raportul, atunci schimbăm toată echipa de control!
Subliniind încă o dată integrritatea profesională totală a celor doi inspectori ai Curții de Conturi și care arată astfel că încă nu este totul pierdut în ”eșuatul stat” român, nu facem decât să îmbogățim rechizitoriul procurorilor anticorupție cu noi acuze oricând posibil de probat prin chiar declarațiile victimelor. Cele care, deși aflate în misiune oficială, au fost ”bombardate” cu promisiuni, presiuni și chiar amenințări! Numai că inspectorii au refuzat să schimbe Raportul de control de la EximBank”!
Sau barem să ”uite” de prejudiciul constatat! Așa că s-a recurs la ”intimidatorul suprem”, prin chemarea la sediul băncii, pentru a fi ”defilat” în fața celor doi inspectori, a chiar șefului lor direct. Și chiar dacă ditamai vicepreședintele Curții de Conturi și-a urnit imediat posteriorul de pe scaun și a dat fuguța la sediul EximBank, raportul tot nu a putut fi schimbat! Așa că, într-o ultimă încercare de a face dispărut ”prejudiciul penal” constatat, ”oamenii roz” ai sistemului au schimbat cu totul echipa de control! Noii inspectori asumându-și această misiune penală, fără a se gândi cât de ușor este de probat fapta lor. Pentru că simpla ”luare” la mână a rapoartelor din luna martie 2022 le poate lua cel mult câteva zile procurorilor…
Halalai, ”dezgroapă mortul”!
”Îngroapă mortul” titram ”lovitura” din 5 decembrie. Cea în care dezvăluiam operațiunea de devalizare a băncii de stat EximBank, prin îngroparea unei plăți de peste 320 milioane de euro – strict din banii contribuabililor români ! – pentru ”înghițirea” Băncii Românești. Unitate bancară de fapt cu acționariat grec, în ciuda mioriticei denumiri comerciale. Și unde directori erau chiar creditorii pe persoană fizică – cu 1.000.000 de euro și fără nicio dobândă! – ai șefului EximBank, Traian Sorin Halalai. Cel care a împrumutat milionul de euro de la directorii greci de la Banca Românească, Kouninis Efstathios și Kitsopanos Alexandros tocmai în perioada în care procurorii DNA au deschis un dosar pentru că s-ar fi plătit un milion de euro pentru ocuparea unei funcții în conducerea EximBank. Și uite cum, în cadrul unei ”scheme de devalizare” premeditată a băncii de stat, Traian Sorin Halalai a împrumutat, pe persoană fizică, 1.000.000 de euro de la directorii greci ai Băncii Românești.
După care, odată instalat astfel în fruntea EximBank, s-a ”luptat ca un leu” pentru ca EximBank să plătească 320 de milioane de euro pentru ”fuziunea” cu ”banca lui creditoare”! Ce este drept, planul părea unul perfect, pe data de 31 decembrie 2022 urmând a fi declarată finalizarea fuziunii și implicit ”ștergerea urmelor” poate celei mai mari devalizări din sistemul bancar românesc, de la BANCOREX încoace. Numai că, ghinion, dezvăluirile ”NAȚIONAL” au ”întors mortul de la groapa” fuziunii. Astfel că Banca Națională a României nu doar că nu a mai acordat avizul obligatoriu fără de care nu se poate înainta dosarul retragerii licenței pentru Banca Românească în instanță, dar a declanșat concomitent și un amplu control de ultimă oră la EximBank. Astfel că fuziunea izbăvitoare pentru ”bancherul serviciilor” și grupul său de interese nu mai poate fi realizată sub nicio formă până la termenul legal de 31 decembrie 2022. Traian Halalai fiind astfel obligat, după ce a eșuat și încercarea de ”împachetare” a ministrului Finanțelor pentru prelungirea acestui termen să ”dezgroape mortul” BROM… Cu riscurile penale de rigoare, bineînțeles…
600 de acționari au spus NU !
Pentru că ”fuziunea lui Halalai” nu este în acest moment blocată doar de către Banca Națională a României și implicit în instanța de judecată! Acolo unde dosarul de fuziune nu a fost trimis nici acum…
Dar, din Dosarul EximBank se poate disjunge deja și Dosarul Banca Românească – BROM…Mai ales după ce 600 de acționari au refuzat să aprobe fuziunea care le diluează clar valoarea acțiunilor deținute. Capitalul social al EximBank fiind mult mai mare decât cel al ”înghițitei” BROM. Astfel că toți cei 600 de acționari care deja au spus NU fuziunii vor contesta în instanță procedura! Mai ales că ei, ca și acționari persoane fizice oricum nu pot fi cooptați în acționariatul băncii de stat EximBank! Astfel că, pe lângă deja vădita rea-credință din schema devalizării EximBank prin fuziunea cu Banca Românească, nu putem să nu remarcăm și nivelul de ”profesionalism” al bancherului Halalai. Cel care nu știe nici măcar ce prevede propriul regulament de funcționare în privința ”cooptării de acționari persoane fizice”…
S-a găsit Statul paralel
1. În America s-a dat legea care protejează căsătoria între persoane de același sex. E bună, e foarte bună. Noi suntem înapoiați, premierul Austriei a spus că „România trebuie să mai îndeplinească niște condiții”, păcat, mare păcat. Se zice că diferența dintre noi și America e de 100 de ani, dar ar fi bine să ne grăbim și să dăm legea asta peste 50 de ani.
2. Bine că a învins Franța, bine că a învins Argentina! O finală Croația-Maroc ar fi fost ca Dan Barna președinte. Am văzut la televizii că în Franța „au existat acte de vandalism după meci”, dar „actele” alea reprezintă meritul Franței, fiindcă a avut oameni îngăduitori la Serviciul Pașapoarte, la Evidența Populației și a făcut Schengen înainte de Schengen. În tribună era și Macron, sper că a fost și la vestiar și a avut o a doua stupoare (după cea matrimonială) când a văzut ce bine dispuși ies cocoșii galici de la duș. M-a speriat gândul unei finale Argentina – Maroc. Erau două posibilități. Cea logică – un 3-0 scurt pentru Argentina – și cea progresistă, adică un 0-0 din ăla chinuit, fals, ecologic și să ajungă Marocul campioană mondială după loviturile de la 11 metri. Finala Argentina – Franța înseamnă că ne-am recuperat măcar fotbalul.
3. Am avut o necesitate, am intrat într-o instituție austriacă de cămătărie. Niște asupriți sovietici depuneau hârtii, sute de hârtii de 200 de lei. Le scoteau dintr-o valiză. Era un proces care nu se mai termină, o mizerie agasantă ca acel război.
4. „Anul își ninge ultima filă/ copiii de țărani colinde ne spun/ și îl așteaptă pe moș gerilă/ să îl aducă pe Moș Crăciun.” Adrian Păunescu – tunet și fior! Comunist din arivism și patriot creștin, nu neomarxist ateu furajat de oengeuri. Și astea nu sunt cele mai bune versuri ale lui publicate înainte de 1989. Vreun intelectual băsescoid a scris așa ceva înainte de ’89? Normal că nu. Liicenii fac anticomunism la seral de 33 de ani. Spre deosebire de ei, Păunescu avea talent și când era lamentabil. Sigur, au versuri izbutite și parțial eclozații din Piața Victoriei. „Unde-i statul paralel?/ Că vreau să mă mut în el.” Nivel literar de cruce scrijelită în grabă, dar nu la Săpânța, ci într-o Săpânța fake, o Săpânța cu marfă din China. Unde-i statul paralel, tefeloazelor? Într-o carte de Daniel Morar, un om de-al vostru. Cel mai grav lucru e că acești trotinetiști neocomuniști și bubuiți în Centrul Vechi au avut tupeul să ne sfideze cu lozinca „nu se comentează deciziile justiției.”
CAZ TERIFIANT. Băiat de 17 ani, acuzat de fapte cumplite! Ce i-ar fi făcut mătușii sale, nevăzătoare. E cercetat pentru profanare de cadavre
Un caz absolut îngrozitor – cu acuzații greu de imaginat ce planează asupra unui băiat de doar 17 ani – a ajuns în atenția oamenilor legii sibieni. Au apărut detalii cutremurătoare din ancheta deschisă după ce o tânără de 35 de ani, mătușa băiatului, nevăzătoare, a fost găsită moartă în casă.
Minorul în vârstă de 17 ani, din Mediaș, a fost reținut de către procurori, potrivit mesageruldesibiu.ro. Detaliile venite de la anchetatori sunt absolut înfiorătoare. S-a aflat că băiatul locuia cu mătușa sa, nevăzătoare, într-un apartament din Mediaș.
Se pare că săptămâna trecută tânărul ar fi ucis-o pe femeie. Ar fi înjunghiat-o cu un cuțit, în timp ce aceasta dormea. Motivul oribilului gest l-ar fi reprezentat faptul că ar fi vrut sa-i ia banii victimei.
Încă o acuzație șoc! „A întreținut cu victima decedată un raport sexual normal”
Și nu sunt singurele acuzații înfiorătoare ce planează asupra acestui băiat. „În data de 06.12.2022 inculpatul, care locuia împreună cu mătușa sa nevăzătoare, în vârstă de 35 de ani, într-un apartament situat în mun. Mediaș, a luat hotărârea de a o omorî pentru a-i putea fura banii. În jurul orelor 22°°, 23°° a înjunghiat-o pe aceasta cu un cuțit în zona gâtului în timp ce dormea şi i-a aplicat mai multe lovituri în cap cu un obiect din fier, urmare a loviturilor primite victima decedând.
Imediat după aplicarea loviturilor inculpatul a întreținut cu victima decedată un raport sexual normal. A sustras apoi banii pe care victima îi deţinea şi tototdată, în zilele următoare a folosit fără drept cardul bancar al acesteia”, se menționează într-un comunicat transmis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu.
Tânărul e acuzat de omor calificat și profanare de cadavre
Conform sursei citate, tatăl băiatului a fost cel care a dat alerta la poliție, după ce ar fi descoperit situația cumplită. Tânărul e acuzat de omor calificat, dar și de profanare de cadavre.
„Tatăl inculpatului a fost cel care a descoperit fapta după aproximativ o săptămână de la săvârşirea ei şi a anunţat organele de poliţie.
Prin ordonanţa procurorului din data de 15.12.2022 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale pentru infracţiunile de omor calificat prevăzută de art. 189 alin 1 lit d CP cu aplicarea art. 199 alin 1 CP, art. 77 lit e și art 113 alin 3 CP, furt prevăzută de art. 228 alin 1 CP, profanare de cadavre prevăzută de art. 383 alin 1 CP, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art. 250 CP și acces ilegal la un sistem informatic, prevăzută de art. 360 alin 1 CP”, se mai precizează în comunicat.
Conform aceleiași surse, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu va sesiza judecătorul de drepturi şi libertăţi cu propunere de arestare preventivă a inculpatului, pentru 30 de zile.
George Simion, în poarta PSD-ului. A venit Poliția – VIDEO
Liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) a venit, joi, la sediul Partidului Social Democrat cu un „cadou” pentru PSD.
A ajuns cu o dubă în care, din câte a spus chiar politicianul, se aflau semnături strânse pentru demiterea președintelui Klaus Iohannis.
Semnăturile se aflau în cutii puse în duba care s-a oprit în poarta PSD-ului. Și care șeful AUR ar fi vrut să ajungă la PSD.
„Sunt două milioane de semnături strânse în perioada noiembrie 2021-mai 2022”, a spus George Simion, într-un video postat pe pagina sa de Facebook.
Duba nu a fost lăsată să intre în curtea clădirii ce adăpostește formațiunii conduse de către Marcel Ciolacu. De altfel, liderul PSD nu era la sediu, acesta aflându-se, alături de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, la Bacău.
A fost chemată poliția, iar un echipaj a ajuns la sediul partidului.
Suma uriașă pierdută de România prin neaderarea la Schengen. Cifrele la nivel de pierderi pe lună + totalul/Anunțul lui Bode
Ca urmare a deciziei luate la Consiliul JAI de zilele trecute, când s-a aflat că țara noastră a ratat din nou dezideratul de a adera la Schengen, au existat numeroase reacții la nivelul clasei politice autohtone cu privire la votul care a „barat” accesul României la spațiul de liberă circulație.
Mai nou, s-au adus în discuție pierderile financiare suferite de România ca urmare a faptului că încă nu a intrat în Schengen. Ministrul de Interne, liberalul Lucian Bode, a declarat joi că pierderile suferite de România prin faptul că nu intră în spaţiul Schengen depăşesc suma de 25 de miliarde de euro.
Bode: Depăşim 25 de miliarde de euro pierderi înregistrate de România
Șeful MAI a fost întrebat, joi, de presă, la Parlament, câţi bani au fost investiţi pentru asigurarea frontierelor externe la standardele Schengen. În răspunsul său, ministrul a venit cu cifre și a subliniat că sunt 11 ani de când România „îndeplineşte toate condiţiile” pentru accedere. „Exista o evaluare la un moment dat, costurile doar pentru Ministerul Afacerilor Interne depăşeau un miliard de euro – parţial din bugetul României, parţial din fonduri europene. Vorbim de capabilităţile de la frontieră, tehnică modernă, dotările, pregătirea a peste 60.000 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne în cele două centre de pregătire Schengen de la Buzău şi de la Ploieşti.
Dincolo de acest efort financiar, pierderile înregistrate de România în cei 11 ani de când îndeplineşte toate condiţiile şi nu beneficiază şi de drepturile aferente sunt incomensurabile. Am văzut o analiză a unei dintre companiile din Big Four – calculul era undeva la 200 de milioane de lei pierderi pe lună. Faceţi un calcul şi depăşim 25 de miliarde de euro pierderi înregistrate de România prin neaderarea la acest spaţiu comun”, a afirmat Lucian Bode, potrivit Agerpres.
Ce a mai anunțat, joi, ministrul
Totodată, Bode a anunțat, joi, 15 decembrie, de această dată pe Facebook, faptul că în cursul acestei zile a participat la reuniunea Comitetului Interministerial de Nivel Înalt al Forței de Jandarmerie Europeană.
„Cu un an în urmă, România prelua Președinția, pentru a doua oară de la înființarea acestui for, în cadrul reuniunii CIMIN de la Varșovia, iar mandatul general a fost acela de a coordona eforturile forțelor de jandarmerie europene în scopul consolidării statutului EUROGENDFOR, ca instrument la dispoziția Uniunii Europene și a celorlalte organizații internaționale.
În tot acest timp, România, reprezentată prin intermediul Jandarmeriei Române, și-a îndeplinit obiectivele stabilite, statutul EUROGENDFOR fiind promovat atât la nivelul celor mai importante organizații internaționale, precum Organizația Națiunilor Unite, cât și prin continuarea cooperării cu Uniunea Europeană, prin participarea la misiuni sub egida UE”, a transmis, între altele, ministrul Bode, pe pagina sa de Facebook.
Gala Fotbalului Românesc – 2022: Nicolae Stanciu – cel mai bun jucător, Dan Petrescu – antrenorul anului
Gala Fotbalului Românesc, ajunsă la ediţia a 23-a, şi-a desemnat laureaţii pentru anul 2022. Având în vedere derularea campionatului intern, precum și desfășurarea Campionatului Mondial de Fotbal din Qatar, evenimentul organizat de către Clubul Sportiv al Jurnaliştilor s-a desfăşurat, anul acesta, online.
Nominalizările şi câştigătorii acestei ediții au fost:
Cel mai bun portar: Horaţiu Moldovan (Rapid), Ştefan Târnovanu (FCSB), Marian Aioani (FC Farul Constanţa). CÂŞTIGĂTOR: Horaţiu Moldovan (Rapid).
Cel mai bun fundaş: Andrei Raţiu (Huesca), Andrei Burcă (CFR Cluj), Nicuşor Bancu (Universitatea Craiova). CÂŞTIGĂTOR: Andrei Burcă (CFR Cluj).
Cel mai bun mijlocaş: Ciprian Deac (CFR Cluj), Nicolae Stanciu (Wuhan Three Towns), Alexandru Maxim (Gaziantep FK). CÂŞTIGĂTOR: Nicolae Stanciu (Wuhan Three Towns).
Cel mai bun atacant: Denis Alibec (FC Farul Constanţa), Andrei Cordea (FCSB), Florin Tănase (Al Jazira Club). CÂŞTIGĂTOR: Andrei Cordea (FCSB).
Cel mai bun tânăr fotbalist: Robert Popa (FC U Craiova 1948), Octavian Popescu (FCSB), Radu Drăguşin (Genoa). CÂŞTIGĂTOR: Octavian Popescu (FCSB).
Cel mai bun stranier: Gabriel Debeljuh (CFR Cluj), Juan Bauza (FC U Craiova 1948), Andrea Compagno (FCSB). CÂŞTIGĂTOR: Andrea Compagno (FCSB).
Cel mai bun preşedinte de club: Gheorghe Popescu (FC Farul Constanţa), Cristian Balaj (CFR Cluj), Daniel Niculae (Rapid). CÂŞTIGĂTOR: Daniel Niculae (Rapid).
Cel mai bun arbitru: Istvan Kovacs, Ovidiu Artene, Vasile Marinescu. CÂŞTIGĂTOR: Istvan Kovacs.
Cel mai bun antrenor: Gheorghe Hagi (FC Farul Constanţa), Dan Petrescu (CFR Cluj), Liviu Ciobotariu (FC Voluntari). CÂŞTIGĂTOR: Dan Petrescu (CFR Cluj).
Cel mai bun fotbalist: Nicolae Stanciu (Wuhan Three Towns), Andrei Cordea (FCSB), Ciprian Deac (CFR Cluj). CÂŞTIGĂTOR: Nicolae Stanciu (Wuhan Three Towns).
„Sunt fericit şi mândru că pot primi acest trofeu, sunt fericit pentru anul pe care l-am avut, atât la echipa de club, cât şi la echipa naţională. Ce îmi doresc acum este să se termine anul cât mai bine, să reuşim să fim campioni în China, iar pentru echipa naţională e clar că toate gândurile noastre vor fi să reuşim să ne calificăm la Euro 2024, să facem milioane de romni fericiţi, pentru că şi noi, şi ei, avem nevoie de o calificare la un turneu final”, a declarat Nicolae Stanciu, fotbalistul anului 2022.
Prezentarea evenimentului, precum și declarațiile laureaților le puteți vedea, accesând link-ul: https://www.youtube.com/@clubulsportivaljurnalistil9325/videos
Replica dată de Ciolacu după declarațiile lui Iohannis: „Boicotul fiecăruia dintre noi pentru umilinţa la care ne-a supus Austria e… ” – VIDEO
La doar o zi după ce președintele Iohannis a ales să spună clar că nu va exista un boicot la adresa Austriei din partea statului sau autorităților publice, Marcel Ciolacu a venit cu o reacție, răspunzând întrebărilor presei. Fiecare are dreptul să reacţioneze personal faţă de gestul actualilor conducători ai Austriei, după blocarea aderării României la Schengen – reiese din spusele liderului PSD. Iar românii trebuie să apeleze, în primul rând, la companiile româneşti – a mai declarat acesta.
Concret, aflat joi în Bacău, Ciolacu a fost întrebat, într-o conferință de presă, cum comentează declaraţiile preşedintelui Iohannis cu privire la neatacarea la Curtea de Justiţie Europeană a verdictului de la JAI şi la faptul că nu va exista un boicot la adresa Austriei.
Ciolacu: În continuare consider că acest lucru trebuie să îl facă statul român
Șeful formațiunii social-democrate a amintit că liderul de la Cotroceni se află, joi, la Bruxelles, pentru a participa la reuniunea Consiliului European.
„În acest moment preşedintele României participă la Consiliul European. Am înţeles că deja este anunţată o intervenţie a preşedintelui şi vom vedea dacă Consiliul European va lua vreo decizie în ceea ce priveşte, în primul rând, votul Austriei nejustificat împotriva României.
Vorbim de două lucruri diferite. În primul rând, eu am declarat şi susţin în continuare dacă decidenţii, conducătorii din Austria din acest moment au găsit de cuviinţă să voteze total nejustificat şi împotriva unei recomandări a Comisiei Europene, aceea ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Spaţiul Schengen, atunci cred că şi statul român este îndreptăţit să răspundă cu aceeaşi monedă. Ştiţi foarte bine că deciziile se iau printr-un consens. Un vot împotrivă înseamnă un vot un drept de veto. În continuare consider că acest lucru trebuie să îl facă statul român.
Repet, Austria a votat din interese mici, meschine care ţin de alegerile interne din Austria. Nu ai dreptul la acest nivel, la nivelul Consiliului JAI, să-ţi exprimi un vot în funcţie de interesele tale politice locale. Vorbim de ceea ce ne-a unit când s-a format Uniunea Europeană”, a declarat în primă fază Marcel Ciolacu.
Ce spune despre boicotul asupra companiilor austriece
Continuându-și răspunsul, președintele Camerei Deputaților și al PSD-ului a menționat că românii ar trebui, în primul rând, să apeleze la companiile româneşti.
„În ceea ce priveşte boicotul asupra companiilor austriece, este cu totul altă discuţie. Şi aici îmi menţin părerea că, în primul şi în primul rând, românii trebuie să apeleze la companiile româneşti. Noi trebuie să ne implicăm ca aceste companii, chiar şi bănci, cum este CEC-ul, cu capital românesc, trebuie să fie mai dinamice şi mai prezente în mediul de afaceri, este cu totul altceva. Dar dacă companiile româneşti au oferte mai bune decât celelalte companii, nu neapărat austriece, şi produsele româneşti sunt mai bune decât celelalte produse importate, mi se pare corect. Boicotul fiecăruia dintre noi pentru umilinţa la care ne-a supus Austria e cu totul altceva. Fiecare dintre noi avem dreptul, indiferent ce funcţie avem sau nu avem, avem dreptul să reacţionăm personal faţă de gestul făcut nu de austrieci, făcut de cei care, vremelnic, la fel ca şi noi, conduc acum statul austriac”, a mai afirmat liderul PSD.
Iohannis: „Este exclus”
Miercuri, șeful statului a declarat că integrarea în spațiul Schengen rămâne obiectiv strategic național, menționând că atitudinea Austriei „este rezervată, acum a votat NU, dar recent Cancelarul austriac a spus că acest vot înseamnă, de fapt, o amânare, nu înseamnă un NU definitiv”.
„Acest moment, după părerea mea, poate fi tratat într-o singură cheie – cu diplomație. Orice altceva, după părerea mea, este exclus. Am auzit în ultimele zile nenumărate opinii, sfaturi și așa mai departe. Și vreau să vă spun foarte clar: nu va exista, deci, atenție, nu va exista un boicot la adresa Austriei din partea statului sau autorităților publice. Nu așa se tratează astfel de probleme”, a susținut Klaus Iohannis, miercuri, de la Bruxelles, înaintea participării la Summitul Uniunea Europeană – Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN).
Români, sclavi la o fermă din Spania! Cum au fost descoperiți escrocii și cum acționau
Trafic cu muncitori români în Spania, în orașul sevillian Tocina și acuzații extrem de dure pentru membrii unei bande, formată în mare parte tot din români: trafic de ființe umane și falsificare de documente.
Zece persoane care aparțineau unei organizații bine structurate care nu făcea altceva decât să înșele oameni nevinovați dornici să câștige prin muncă cinstită, în mare parte conaționali români, au fost arestate.
Muncitori români în Spania, exploatați la Alcalá de Guadaíra
Escrocii promiteau locuri de muncă în Spania, evident locuri de muncă bine plătite, iar după ce îi aduceau în Spania le confiscau documentele și le dădeau documente false. Îi exploatau la munci agricole și îi cazau în condiții inumane.
Potrivit Poliției Naționale, ancheta a început în luna octombrie anul trecut. Forțele de ordine au primit o mărturie de la o persoană posibilă victimă a traficului de ființe umane în scopul exploatării prin muncă.
Agenții au început verificările care au dus direct către un grup de persoane, condus de un bărbat de naționalitate română. În fiecare dimineață ridica un „număr mare” de persoane și le ducea la o fermă situată în orașul sevilian Alcalá de Guadaíra, la munci agricole, potrivit ziarulromânesc.es.
În momentul în care au reușit să adune suficiente probe, agenții aparținând Unității Centrale de Rețele de Imigrare Ilegală și Falsificare de Documente au efectuat o inspecție împreună cu Inspectoratul Provincial de Muncă din Sevilla.
Au fost identificate 74 de persoane, dintre care șapte de naționalitate română cu documente false. Cei doi lideri ai organizației care făcea trafic cu muncitori români au fost arestați sub acuzația de trafic de persoane și falsificare de documente.
Cine trebuie să depună declaraţii pe proprie răspundere pentru a beneficia de plafonarea preţului la energie electrică și ce trebuie să conțină documentele – MODEL declarație
ANRE a prezentat, așa cum anunțase, un model de declarație pe proprie răspundere pentru consumatorii care au mai mult de un loc de consum.
Prin această declarație, care trebuie remisă furnizorului, consumatorii casnici declară practic la ce loc de consum vor să li se aplice nivelul cel mai avantajos de plafonare, urmând ca la celelalte locuri de consum să plătească 1,3 lei/kWh.
Plafonare cu declarație pe proprie răspundere
Legea proaspăt promulgată de președinte, în ciuda criticilor venite de la actorii pieței de energie, a modificat OUG 119/2022 și se aplică de la 1 ianuarie 2023. În noua formă, plafonarea cea mai avantajoasă prețului energiei nu se va aplica decât pentru un loc de consum.
Cine deține mai multe locuri de consum (mai multe apartamente, case etc.) va avea plafonare de 0,68 lei/kWh,sau 0,8 lei/kWh doar pentru unul dintre ele – cel indicat în declarația pe proprie răspundere. Pentru restul va plăti 1,3 lei/kWh.
Ce prevede legea privind declarația pe proprie răspundere pentru energie electrică?
”Clientul casnic care are atât adresă de reşedinţă, cât şi adresă de domiciliu poate beneficia de preţul plafonat fie la adresa de domiciliu, fie la adresa de reşedinţă, pe baza unei declaraţii pe proprie răspundere depusă la furnizor, privind faptul că nu beneficiază de preţ plafonat pentru un alt loc de consum”, se arată în forma finală a legii energiei.
De asemenea, trebuie să depună declarație și clienţii finali casnici care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare efectuării tratamentelor, cei care au în întreținere cel puțin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani, respectiv 26 de ani în cazul în care urmează o formă de învățământ, familiile monoparentale și care au în întreținere cel puțin un copil cu vârsta de până la 18 ani, respectiv 26 de ani în cazul în care urmează o formă de învățământ. Restul clienţilor casnici beneficiază de preţ plafonat în mod automat fără alte formalităţi – deci nu trebuie să depună declarația.
ANRE a prezentat acum și modelul acestei declarații pe proprie răspundere. Oficialii spun că poate fi depusă la furnizorii de energie atât în format fizic, cât şi în format electronic. Nu este clar cum va fi completată, dat fiind că declarația prezentată de ANRE nu pare destinată clienților casnici care au mai multe locuri de consum. Din documentele prezentate de ANRE pare că aceștia ar trebui mai degrabă să depună cererea, doar că legea se referă explicit la declarație.
Când trebuie depusă declarația pe proprie răspundere pentru energie electrică?
Cu o lună înainte. Practic, clienții vizați care nu o vor depune în decembrie 2022 nu vor avea parte de nivelul cel mai avantajos de plafonare în ianuarie 2023.
Cine o depune abia în ianuarie va beneficia de nivelul cel mai avantajos de plafonare în februarie și așa mai departe.
Ce se întâmplă dacă un consumator casnic nu depune declarația pe proprie răspundere pentru energie electrică?
Teoretic, va plăti cel mai mare plafon, adică 1,3 lei/kWh pentru toate locuri de consum, în loc să plătească 0,68 lei/kWh,sau 0,8 lei/kWh pentru un loc de consum.
Potrivit calculelor ANRE, ar fi vorba de circa 900.000 de clienți care trebuie să depună declarația pe proprie răspundere. Furnizorii nu sunt însă mulțumiți, atât din cauza volumului de documente pe care îl vor avea de procesat, cât și din cauza neclarităților din lege.
Ei susțin că nu au niciun fel de instrument de verificare și nu pot refuza acordarea plafonării, chiar dacă consumatorul a depus declarații pe proprie răspundere pentru mai multe locuri de consum.
Europa tremură de frig. Cel puţin 12 oameni au murit, răpuşi de ger şi furtuni de zăpadă / Vremea rea s-a dezlănțuit și peste Ocean
Cel puţin 12 oameni au murit în ultimele trei zile din cauza frigului şi a furtunilor de zăpadă care au cuprins întreaga Europă.
Gerul, zăpada şi mai ales poleiul continuă să provoace haos în estul Marii Britanii, sudul Germaniei şi într-o mare parte a Franţei.
Britanicii tremură la minus 17 grade
În Paris, a căzut prima ninsoare din acest an. Pe marile aeroporturile – Orly şi Charles de Gaulle – sute de zboruri au fost anulate sau au întârzieri. În toată regiunea Ile de France, autorităţile le-au cerut oamenilor să îşi limiteze deplasările şi, pentru a evita alte incidente, transporturile şcolare şi interurbane au fost suspendate în trei departamente.
#EiffelTower in snow storm #Paris, #France pic.twitter.com/z8MaDFfsch
— Daniel Voglesong – Birthyear 1957 – BabyBoomer (@DannyVoglesong) December 11, 2022
În Nordul Angliei şi Scoţia temperaturile au scăzut noaptea trecută sub -17 grade Celsius. În mai multe regiuni, mii de oameni au rămas fără curent şi într-un ger greu de suportat în propriile case.
People stuck on the highway and running low on gas across the UK amidst a massive snow storm.
One stranded driver posting on Twitter – “Please can someone update us as to how long we will be stuck? I am low petrol now and can’t heat the car and I have a child.
/ pic.twitter.com/xiAxEsK4Tk— ᖇᗝᗝᔕᗴᐯᗴᒪ丅 丅ᗴᖇᖇᎥᗴᖇᔕ (@RTerriers) December 13, 2022
Un avertisment de cod roşu pentru ninsoare a fost emis şi în zona alpină din sudul Germaniei, iar Letonia, Lituania, Cehia sunt şi ele sub cod galben de vânt şi temperaturi scăzute.
#SevereWeather 📹
Spectacular snowstorm in #Estonia.In addition to the heavy snowfalls ❄️, wind gusts have been very intense in recent days. Numerous incidents have occurred. pic.twitter.com/QKsv8gxA6z
— Meteored | YourWeather (@MeteoredUK) December 14, 2022
Nici SUA nu scapă de temperaturile extreme
Şi Statele Unite ale Americii sunt lovite de fenomene extreme. În nord, ninsoare, viscol şi ger, iar în sud, vânt puternic şi tornade. În Louisiana, o fetiţă a murit, iar mama ei este dată dispărută, după o tornadă severă. Mai la nord, câteva autostrăzi au fost închise din cauza gheţii sau a stratului de zăpadă care a trecut pe alocuri de 50 de centimetri.
O femeie şi băiatul ei de opt ani au fost primele victime ale dezastrului, într-un orăşel din Louisiana.
Numărătoarea inversă a spermatozoizilor. Omenirea s-ar putea confrunta cu o criză a fertilității masculine
Omenirea s-ar putea confrunta cu o criză a fertilității dacă nu se iau rapid măsuri, avertizează cercetătorii care au descoperit o scădere a concentrației de spermatozoizi, care s-a redus la jumătate în ultimii 40 de ani, iar rata declinului se accelerează.
O echipă internațională de oameni de știință care a publicat cercetări alarmante despre numărul redus de spermatozoizi și despre faptul că tendința se accelerează a stârnit, firește, îngrijorare.
Concentrația de spermatozoizi a scăzut în ultimii 40 de ani
Declinul, au avertizat ei, ar putea deveni o problemă prea mare pentru a fi ignorată, cu potențialul de a „amenința supraviețuirea omenirii”, potrivit Euronews.
Profesorii Hagai Levine și Shanna Swan, care au studiat sănătatea reproducerii de zeci de ani și au publicat aceste ultime descoperiri, au făcut paralele cu criza climatică.
Deci, cât de îngrijorați ar trebui să fim în legătură cu numărul de spermatozoizi? Ce înseamnă de fapt numărul de spermatozoizi pentru fertilitatea masculină? Ce motivează acest declin? Și, important, ce putem face în privința asta?
Fertilitatea este complexă și cu mai multe fațete și niciuna dintre aceste întrebări nu are răspunsuri clare.
De ce contează numărul de spermatozoizi?
Numărul de spermatozoizi este important, dar nu este totul. Când un bărbat merge la un control de fertilitate și își face o analiză a spermei, sunt analizați trei parametri cheie: numărul spermatozoizilor, dar și mobilitatea spermatozoizilor și morfologia spermatozoizilor.
Numărul de spermatozoizi este pur și simplu mai ușor de urmărit în mod constant. Tehnicile de analiză a spermei au evoluat de-a lungul anilor, dar numărarea lor s-a bazat în mare parte pe un dispozitiv destul de simplu numit hemocitometru. În meta-analiza cercetării asupra numărului de spermatozoizi din 1973, echipa lui Levine și Swan a selectat doar studii – 223 dintre ele – care au folosit această metodă.
Ei au remarcat că, în timp ce numărul de spermatozoizi este „un proxy imperfect pentru fertilitate”, ele sunt strâns legate de șansele de fertilitate.
Un număr anormal de scăzut de spermatozoizi, numit și oligospermie, este atunci când un bărbat are mai puțin de 15 milioane de spermatozoizi pe mililitru de spermă.
Dar echipa lui Levine și Swan observă că cercetările sugerează că sub un prag de 40-50 milioane/ml – media globală se află în prezent la aproximativ 49 milioane/ml – probabilitatea de concepție scade rapid, ceea ce înseamnă că cuplurile vor trebui probabil să aștepte mai mult pentru a avea un copil.
Experții în reproducere subliniază, de asemenea, că numărul de spermatozoizi este un indicator util al sănătății generale.
Bărbații cu un număr scăzut de spermatozoizi tind să trăiască o viață mai scurtă și au mai multe șanse de a avea cancer, diabet și boli cardiovasculare decât bărbații mai fertili.
„Abilitatea de a produce testosteron și spermă depinde în mare măsură de sănătatea generală și este unul dintre lucrurile care sunt cele mai vulnerabile la un bărbat”, a spus profesorul Bradley Anawalt, endocrinolog de reproducere de la Universitatea din Washington.
Sunt substanțele chimice de vină pentru scăderea numărului de spermatozoizi?
Deși studiul lor nu a explorat cauzele scăderii numărului de spermatozoizi, Levine și Swan subliniază rolul stilurilor de viață și al substanțelor chimice artificiale care sunt omniprezente în lumea noastră modernă.
La urma urmei, mare parte din alimentele pe care le mâncăm și produsele de zi cu zi pe care le folosim sunt ambalate în materiale plastice – de la cosmeticele și produsele noastre de curățat până la floricelele de porumb care pot fi preparate la microunde și mâncărurile la pachet. Substanțele chimice din aceste materiale plastice se scurg în alimentele noastre, în mediul nostru și în corpurile noastre.
Cercetările arată că substanțele chimice precum ftalații, care au fost folosiți de mult timp pentru a face plasticul moale și flexibil, și bisfenolul A (BPA), care este folosit în sticlele de plastic dur, pot perturba sistemele hormonale și reproductive ale oamenilor, în special în primele stadii de dezvoltare.
Rata declinului, în creștere
Rata declinului pare să fie în creștere: analizând datele culese pe toate continentele din 1972, cercetătorii au descoperit o scădere a concentrației de spermă cu 1,16% pe an. Cu toate acestea, când s-au uitat la datele culese începând cu anul 2000, scăderea a fost de 2,64% pe an.
„Cred că acesta este un alt semnal că ceva este în neregulă și că trebuie să luăm măsuri în privința asta. Deci da, cred că avem de-a face cu o criză, pe care ar fi mai bine să o abordăm acum, înainte ca aceasta să ajungă la un punct de cotitură care ar putea să nu fie reversibil”, a spus profesorul Hagai Levine, autor al cercetării de la Universitatea Ebraică din Ierusalim.
Studiile anterioare au sugerat că fertilitatea este compromisă dacă concentrația spermatozoizilor scade sub aproximativ 40 milioane per ml. „Un astfel de declin reprezintă în mod clar o scădere a capacității populației de a se reproduce”, a spus el.