Ministerul Energiei a luat decizia, în ultima clipă, să nu mai scoată din sistem cei 660 MW energie produsă pe cărbune, din cauza pericolului iminent al unui blackout generalizat. Potrivit datelor oficiale prezentate de instituție, atât România, cât mai ales statele UE se confruntă cu un colaps energetic, din cauza prăbușirii producției din regenerabile, hidro și nucleare, lucruri care fac imposibil importul de energie pentru funcționarea sistemului din țara noastră.

România nu-și permite să închidă cele două grupuri energetice pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, programate pentru tăiere și vânzare la fier vechi la sfârșitul acestei luni. Ministerul Energiei a ajuns la concluzia, în ultima clipă, că, fără cei 660 MW de la CEO, funcționarea Sistemului Energetic Național (SEN) nu este posibilă. Astfel, consumul de energie electrică pentru vârful de sarcina în iarna 2022 -2023 a fost estimat la aproximativ 9.000 – 9.500 MW, însă, din analiza grupurilor disponibile și a resurselor energetice avute la dispoziție în perioada de iarnă, în zilele în care nu sunt condiții pentru funcționarea centralelor cu surse regenerabile, la nivelul SEN se pot produce maximum 7.000 MW.

”Pentru perioada de iarnă 2022-2023 există riscul ca funcționarea centralelor termoelectrice pe hidrocarburi să fie diminuată semnificativ față de iarna anterioară din cauza lipsei disponibilității sursei primare de energie. Se estimează o reducere a puterii maxime care poate fi produsă în centralele electrice pe hidrocarburi de aproximativ 500 MW. Un aspect cu mare influență pentru funcționarea centralelor electrice pe hidrocarburi în iarna 2022 – 2023 va fi dat de prețul de achiziție a gazelor naturale pentru centralele care asigură și termoficare”, susține Ministerul Energiei.

Import masiv din țările vecine

În perioadele cu producție redusă în centralele electrice eoliene și fotovoltaice consumul de energie electrică este asigurat printr-un nivel ridicat al producției în centralele termoelectrice pe hidrocarburi și cele hidroelectrice, respectiv prin import masiv din sistemele electroenergetice vecine. O problemă majoră o constituie faptul că centralele electrice eoliene sunt situate preponderent în zona de Sud-Est a SEN, fără o repartiție uniformă pe teritoriul României, aspect care poate conduce la lipsa totală a producției în aceste centrale. Restricții semnificative în funcționarea centralelor electrice eoliene au loc și în perioadele geroase, unde turbinele eoliene se opresc la o temperatură a mediul ambiant mai mică de -20 de grade și repornesc dacă temperatura are o valoare mai mare -15 de grade. În zona de Sud – Est apar restricții de funcționare pentru centralele electrice eoliene și din cauza depunerilor de gheață pe palele turbinelor eoliene și a apariției vibrațiilor. Situația poate deveni critică la vârful de seară, unde nu este producție nici în centralele electrice fotovoltaice, semnalează Ministerul Energiei.

A scăzut și energia hidro

În SEN nu mai sunt disponibile centrale electrice cu funcționare mixtă la care gazul natural să poată fi înlocuit cu păcură. Mai mult, nivelul de hidraulicitate este mult mai redus în anul 2022 față de anul 2021, deoarece energia electrică produsă de centralele hidroelectrice în perioada ianuarie – septembrie a scăzut în anul 2022 4.000 de GWh, față de 2021. Potrivit Ministerului Energiei, deși capacitatea de import a rețelei electrice de transport este estimată la aproximativ 3.000 MW pentru perioada de iarnă 2022 – 2023, în condițiile actuale de piață (prețuri cu creșteri considerabile, sursele primare mult diminuate față de anii anteriori), acoperirea necesităților de adecvanță a SEN din import a căpătat un nivel de incertitudine ridicat, mai ales în perioadele de vârf de consum maxim de iarnă.

Prăbușire în toate statele UE

Situația energetică s-a deteriorat la nivel european, susține Ministerul Energiei, din cauza prăbușirii producției pe gaze a Germaniei și a reducerii masive a producției nucleare a Franței, pe fondul secetei, cele două țări fiind principalii exportatori de energie ai Europei. În Austria, producția din centralele pe gaze a scăzut din cauza frigului, iar energia hidro a fost mai puțină, pe fondul secetei, reducerea totală fiind de 15%.  În Croația producția de energie electrică este mai mică cu aproximativ 20 % față de media ultimilor ani, în Spania centralele hidroelectrice cu lac de acumulare funcționează la aproximativ 36 % din capacitatea nominală, respectiv cu 17 % mai mică decât valoarea minimă istorică, în Portugalia centralele hidroelectrice cu lac de acumulare funcționează la aproximativ 30 % din capacitatea nominală, iar Franța are o disponibilitate foarte redusă în centralele electrice nucleare, în prezent aceasta fiind cu aproximativ 10.000 MW mai mică față de minimul istoric de până acum, iar producția în centralele hidroelectrice este la minimul istoric. Totodată, Italia a înregistrat o reducere record de 40% a producției în centralele hidroelectrice, iar Polonia are dificultăți în ceea ce privește adecvanța sistemului pe fondul stocurilor limitate de cărbune.