Acasă Blog Pagina 96

Kylian Mbappe, aproape de a pune mâna pe ultimii bani de la patronii PSG

0

Kylian Mbappe, starul lui Real Madrid, se apropie de o rezolvare în disputa financiară cu fostul său club, PSG. Francezul mai are de primit 55 de milioane de euro, reprezentând bonusuri și prime prevăzute în contract, pe care Nasser al-Khelaifi a refuzat să le plătească după plecarea acestuia gratis la Madrid.

Mbappe a apelat la avocați și e optimist că situația se va încheia curând. „Dosarul e la avocați. Sunt încrezător că se va rezolva, nu mă preocupă prea mult asta”, a declarat atacantul pentru Le Parisien.

„Nu voi ezita să-i strâng mâna lui al-Khelaifi”

Deși relația dintre cei doi s-a răcit, Mbappe susține că nu are resentimente față de fostul său patron. „Am avut șapte ani extraordinari la PSG și nu mă voi concentra pe părțile negative. Știu să fiu recunoscător pentru ce am trăit acolo. Bineînțeles că i-aș strânge mâna lui al-Khelaifi dacă ne-am întâlni”, a spus el.

Despre Griezmann și zvonurile din presă

Mbappe a dezmințit speculațiile că retragerea lui Antoine Griezmann de la națională ar fi avut legătură cu o dispută între ei. „Avem o relație excelentă. Ne-am văzut de multe ori, m-a invitat chiar și la el acasă. Știam de mult că se va retrage, mi-a explicat motivele. Nu e nimic adevărat din ce s-a scris.”

„Deschamps m-a convocat prima dată, îl respect”

Mbappe a clarificat și neînțelegerile cu selecționerul Didier Deschamps. „În orice echipă apar momente de dezacord, dar asta nu înseamnă că nu te respecți. Deschamps m-a convocat prima oară la națională și am câștigat trofee împreună. Relația noastră nu se poate strica din cauza unor mici divergențe.”

Mbappe rămâne concentrat pe cariera sa la Real Madrid, lăsând în urmă controversele din trecut.

Războiul comercial va scumpi medicamentele? Avertismentul Big Pharma

Producătorii de medicamente îndeamnă administrația Trump și oficialii Uniunii Europene să excludă produsele medicale din extinderea războaielor tarifare, în speranța de a evita creșterea prețurilor la medicamentele cele mai vândute în Europa.

În discuțiile cu oficialii americani, industria farmaceutică a avertizat  că tarifele impuse UE ar crește costurile medicamentelor și ar crea bariere de acces pentru pacienți, punând în pericol prioritățile subliniate în decretele lui  Donald Trump referitoare la prețurile medicamentelor și la creșterea speranței de viață a americanilor, potrivit surselor Reuters.

Unii semnalează dorința de a extinde producția în Statele Unite, făcând în același timp presiuni pentru scutiri fiscale și modificări de reglementare care ar facilita realizarea acestui lucru.

Pacienții vor plăti prețul tarifelor

Transmitem cu fermitate administrației Trump și Uniunii Europene mesajul că pacienții vor plăti prețul tarifelor, a declarat un oficial de la un producător european de medicamente.

Directorii din industrie fac presiuni asupra politicienilor de la Bruxelles, îndemnând UE să nu aplice tarife de retorsiune, chiar dacă Trump include medicamentele într-o dispută comercială.

Produsele farmaceutice au fost mult timp ferite de războaiele comerciale din cauza potențialelor prejudicii. Însă decizia lui Trump de a crește tarifele la bunurile din China, inclusiv la medicamentele finite și la materiile prime, precum și o rundă inițială de tarife între SUA și UE la oțel și anumite băuturi alcoolice, a generat așteptări ca medicamentele să se alăture listei.

Majoritatea medicamentelor importate din China au o valoare monetară scăzută. Însă SUA depind de medicamente produse parțial în Europa, care aduc venituri de sute de miliarde de dolari.

De exemplu, Novo Nordisk produce o parte din ingredientul farmaceutic activ pentru pentru medicamentul injectabil împotriva obezității Wegovy în Danemarca, în timp ce Keytruda de la Merck și Botox de la AbbVie sunt produse în Irlanda.

Guvernul SUA, un cumpărător important de medicamente pentru programele sale de sănătate Medicare și Medicaid, s-ar putea confrunta cu prețuri mai mari pentru a ține cont de costul tarifelor, a precizat Simon Baker, șeful departamentului global de cercetare biofarmaceutică de la Redburn Atlantic.

Pandemia Covid-19 a evidențiat dependența Statelor Unite și a UE de China și India pentru materiile prime necesare fabricării medicamentelor esențiale, în timp ce guvernele au concurat pentru materialele utilizate în vaccinuri și echipamente de protecție.

Mulți producători de medicamente au încercat de atunci să despartă lanțurile de aprovizionare pentru piețele occidentale și chineze. Dar ideea separării legăturilor de producție între Europa și SUA nu a fost luată în considerare în mod serios.

Construirea unei noi unități de producție în SUA poate costa până la 2 miliarde de dolari și poate dura între 5 și 10 ani înainte de a fi operațională, inclusiv timpul și costurile legate de îndeplinirea cerințelor de reglementare, potrivit grupului comercial din industrie PhRMA.

Cenzura UE a ajuns și la Curtea de Conturi Europeană. Raportul devastator privind eșecul mașinilor electrice, secretizat

Așteptat cu mare interes de criticii din ce în ce mai numeroși ai politicii Green Deal a Comisiei Europene, Raportul ”De la Dieselgate la interzicerea motoarelor termice”, pe care Curtea de Conturi Europeană a anunțat că îl va publica în data de 5 martie 2025, a fost, brusc, secretizat, fără niciun fel de explicații. Motivul este legat, cel mai probabil, de concluziile deloc favorabile Ursulei von der Leyen, instituția acreditând deja ideea avansării cu pași repezi spre faliment a industriei auto.

Marea cenzură din UE a contaminat și instituția Curții de Conturi Europene, care, iată, a trecut la secret unul dintre cele mai importante documente referitoare la consecințele nefaste ale politicii Green Deal, aplicate fără discernământ de Comisia Europeană. Pentru data de 5 martie 2025, Curtea de Conturi a anunțat publicarea unui raport privind     concluziile dialogului strategic pe care l-a lansat la sfârșitul lunii ianuarie cu privire la viitorul industriei auto europene.

Raportul însă nu a mai apărut, fapt care pune mari semne de întrebare asupra credibilității și prestigiului instituției, acest lucru fiind fără precedent. Din preambulul raportului, apărut pe site-ul Curții de Conturi Europene în 26 februarie 2025, s-a întrezărit o critică devastatoare față de Green Deal în sectorul auto. ”Planul de acțiune rezultat ar trebui să sprijine acest sector supus unei presiuni enorme, care asigură, direct și indirect, 13 milioane de locuri de muncă și generează o cifră de afaceri anuală de peste o mie de miliarde de euro (7 % din PIB-ul UE). Strategia climatică a UE urmărește ca, până în 2050, să se atingă zero emisii nete. Reducerea sau eliminarea emisiilor generate de mașini este un element esențial al strategiei: trebuie să se diminueze emisiile de dioxid de carbon provenite de la autoturismele cu motoare cu ardere internă, să se exploreze opțiuni de combustibili alternativi și să se asigure adoptarea pe scară largă a vehiculelor electrice pe bază de baterii. Auditurile Curții au concluzionat că primul obiectiv s-a soldat deocamdată cu un eșec, cel de al doilea nu pare viabil pe scară largă, iar cel de al treilea riscă să se dovedească scump atât pentru industrie, cât și pentru consumatorii europeni”, relata Curtea de Conturi Europeană.

Toate teoriile, desființate

În materialul care anunța marele raport, Curtea de Conturi Europeană a desființat, practic, toate teoriile referitoare la reducerea emisiilor pentru autoturisme, combustibili alternativi și trecerea la vehicule electrice. În ce privește reducerea emisiilor, concluzia a fost că acestea nu au scăzut semnificativ.

Eficiența motoarelor s-a îmbunătățit, dar acest lucru este contrabalansat de creșterea greutății vehiculelor (aproximativ +10 % în medie) și, în consecință, a puterii motoarelor (aproximativ +25 %). Combustibilii alternativi, cum ar fi e-combustibilii sau hidrogenul, sunt adesea menționați drept potențiali succesori ai benzinei și ai motorinei, dar ei nu pot oferi însă o alternativă fiabilă și credibilă pe scară largă pentru autoturisme, în principal din cauza cantității de combustibil disponibile, a costurilor de producție și a impactului asupra mediului. ”Țările din UE se străduiesc să accelereze tranziția către vehiculele electrice, dar drumul este plin de hopuri. Industria europeană a bateriilor a rămas în urmă la nivel mondial, prin urmare, pentru ca până în 2035 să ajungă să aibă un parc de vehicule cu emisii zero, este posibil ca UE să nu aibă altă opțiune decât să se bazeze în mare măsură pe importul de baterii și de vehicule electrice, în dauna industriei auto europene și a locurilor de muncă asigurate de aceasta”, arăta Curtea de Conturi Europeană.

Se pregătește un alt raport ”bombă”

Un alt raport ”bombă” anunțat de Curtea de Conturi Europeană riscă să fie și el la fel de cenzurat, în măsura în care concluziile nu sunt pe placul celor de la Bruxelles. Este vorba despre un subiect extrem de sensibil, care a explodat în ultima perioadă, referitor la transparența finanțărilor acordate ONG-urilor de către UE. ”Cât de transparentă este în realitate finanțarea pe care UE o acordă ONG-urilor? Auditorii Curții de Conturi Europene sunt pe cale de a finaliza un raport în care vor aborda acest subiect, pe care l-au studiat îndeaproape timp de un an. Să nu uităm: transparența față de public se referă la informarea adecvată a cetățenilor, astfel încât aceștia să poată trage la răspundere factorii de decizie publici. Cu alte cuvinte, trebuie să fie clar nu numai cui, de ce și în ce scop s-au acordat fonduri din partea UE, ci și modul în care au fost utilizate fondurile, sumele implicate și dacă destinatarii fondurilor au respectat valorile UE. Interesul public față de îmbunătățirea cerințelor în materie de transparență pentru ONG-urile finanțate de UE a crescut după scandalul „Qatargate” din 2022, iar recent a atins cote maxime, deoarece această chestiune a revenit în centrul dezbaterii politice”, a precizat Curtea de Conturi Europeană.

America nu poate fi în siguranță dacă Europa este nesigură

Liderii europeni se întreabă dacă Statele Unite – fondatorul alianței transatlantice – mai sunt angajate față de securitatea Europei și a Occidentului în general. Declarațiile recente ale președintelui Donald Trump  sugerează că răspunsul este negativ.

Și mulți dintre acești lideri cred acum că nu au de ales decât să declare independența strategică față de SUA și să lanseze un program de urgență pentru a-și apăra singuri continentul. Dar nu ar trebui.

În afară de cheltuielile incredibile pe care le presupune realizarea unei poziții credibile de apărare europeană fără sprijinul militar al SUA, chiar și exprimarea unei astfel de intenții riscă să grăbească un divorț total care ar amenința securitatea atât a Europei, cât și a Americii de Nord.

Europenii trebuie să-și asume povara apărării

Europenii pot  face mai mult pentru a-și apăra continentul, astfel încât povara să nu cadă în mod disproporționat asupra Statelor Unite, scrie Foreign Affairs.

În anii următori, America și Europa se vor confrunta cu mai multe provocări militare interconectate: descurajarea Rusiei de la atacarea membrilor NATO, protejarea flancului sudic al Europei de consecințele instabilității din Orientul Mijlociu și Africa, apărarea intereselor alianței în Arctica și abordarea Chinei.

Factorul comun de care depinde cel mai mult succesul în toate aceste domenii este o bază industrială de apărare puternică, iar Europa trebuie să se concentreze în primul rând asupra acesteia pornind de la o evaluare cuprinzătoare a misiunilor specifice pe care va trebui să le îndeplinească pentru a-și garanta securitatea pe termen lung.

Atât timp cât Statele Unite continuă să se asigure că descurajarea nucleară a NATO rămâne credibilă, membrii europeni ar trebui să accepte sarcina de a apăra flancul estic vulnerabil al alianței prin mijloace convenționale.

Împreună, armatele europene au în prezent aproape două milioane de militari activi. Însă doar între 20 000 și 30 000 dispun de sprijinul logistic și mobilitatea necesare pentru a opera la o distanță considerabilă de bazele lor de origine pe perioade îndelungate.

Extinderea capacității de apărare a Europei va necesita subvenționarea producătorilor, facilitarea contractelor de achiziții pe mai mulți ani, extinderea producției cu dublă utilizare și achiziționarea de muniție în avans pentru a consolida stocurile. Sunt aceleași instrumente pe care Statele Unite încep să le utilizeze pentru a-și aborda propriile slăbiciuni ale industriei de apărare.

Costul total al inițiativelor pe care Europa ar trebui să le ia pentru a reînnoi alianța transatlantică ar depăși 100 de miliarde de dolari pe an. Înseamnă că, în medie, bugetele militare ale țărilor europene ar trebui să ajungă la 2,5% din PIB.

Mai presus de toate, Washingtonul trebuie să clarifice faptul că umbrela nucleară a Statelor Unite – un factor de descurajare crucial și testat în timp împotriva agresiunii ruse – rămâne în vigoare. America nu poate  fi în siguranță dacă Europa este nesigură.

Inhibițiile postbelice devin istorie: Germania se reînarmează rapid

Parlamentarii germani intenționează să voteze o creștere masivă a cheltuielilor pentru apărare și infrastructură, propusă de viitorul cancelar Friedrich Merz, pe fondul îngrijorării cu privire la angajamentul Statelor Unite față de securitatea Europei.

Planurile elaborate în grabă reprezintă o schimbare radicală pentru o țară tradițional reticentă în asumarea unor cheltuielile militare de sute de miliarde de euro, având în vedere ororile trecutului său nazist, notează AFP.

”Acțiune rapidă”

Merz, a cărui alianță conservatoare CDU/CSU a câștigat alegerile luna trecută, a îndemnat la o ”acțiune rapidă”, pe măsură ce crește îngrijorarea că angajamentul de zeci de ani al SUA  față de apărarea europeană se clatină sub președintele Donald Trump.

Planurile lui Merz prevăd exceptarea cheltuielilor pentru apărare de la normele stricte privind datoria Germaniei  (așa-numitul mecanism de „frânare a datoriei”), atunci când acestea depășesc un procent din PIB și crearea unui fond de 500 de miliarde de euro pentru investiții în infrastructură.

Schimbare fiscală radicală

Pe lângă stimularea investițiilor interne, pachetul de cheltuieli – supranumit de presa germană „bazooka” fiscală – ar elibera un sprijin suplimentar de trei miliarde de euro pentru Ucraina în 2025.

Creșterea finanțării reprezintă „o schimbare fiscală radicală pentru Germania”, a scris Holger Schmieding de la Berenberg Bank. Merz și echipa sa „se ridică la înălțimea provocărilor cu care se confruntă Germania în vremuri de convulsii geopolitice aproape fără precedent pentru Europa”.

Merz este implicat în negocieri pentru formarea unei coaliții cu social-democrații  cancelarului Olaf Scholz. Conservatorii și SPD au convenit asupra planurilor de stimulare a armatei și a economiei Germaniei ca parte a discuțiilor inițiale de coaliție de la începutul lunii martie.

Dar, în loc să aștepte formarea noului guvern, partidele doresc să obțină aprobarea planurilor de cheltuieli de către parlament, care rămâne în funcție până săptămâna viitoare. CDU/CSU și SPD se bazează pe sprijinul Verzilor pentru a ajunge la majoritatea de două treimi necesară modificării frânei privind datoria.

În Germania, negocierile de coaliție durează adesea mai multe săptămâni sau chiar luni. Însă Merz a stabilit un calendar ambițios pentru a avea un guvern până la Paște sau imediat după. Dacă totul decurge conform planului, noul parlament va vota dacă îl va numi în funcția de cancelar la 23 aprilie.

Cheltuielile pentru apărare în Germania au crescut cu 23,2% anul trecut, transmite BBC. ”Cu toate acestea, la trei ani de la invazia Ucrainei, cazul Germaniei ne reamintește că mai mulți bani pentru apărare sunt necesari, dar nu suficienți, a precizat Ed Arnold, analist senior la think tank-ul Royal United Services Institute.

„Europa are nevoie de lideri în domeniul apărării și securității care să fie capabili să navigheze într-un mediu de securitate euro-atlantic care se deteriorează rapid”.

Primăvara vrajbelor noastre

Gata avem prezidențiabili. Nu doi, mulți cât să încaiere toată iarba și toată frunza. Avem pentru toate buzunarele minții. Cațavenci, Joițe, Tipătești, Pristandale, câte un Trahanache și un Venturiano pentru ca meniul să fie fusion. Românilor le place să fie în trend. Malagambiști au fost, malagambiști sunt încă.

Există 3 categorii de votanți în mai.  Cei care sunt furioși pe actuala putere care a fost și este greu de… demis. Ciolacu și Compania sunt percepuți ca generatori ai stării de sărăcie de 60-70% % din populația acestei țări. Cine candidează sprijinit de această axă a sărăcirii naționale? Crin Antonescu.  Rafinat în vorbe, răsuflat în fapte. Cine își imaginează că în vreun fief PSD, primarul o să dirijeze voturile către Antonescu, la ordinul lui Ciolacu așa cum s-a întâmplat la primul tur cu voturile dirijate către Georgescu  sau Simion, într-o strategie demnă de șotii de elevi la examenul de corigență,  visează cu ochii deschiși.  Nu s-au indexat pensiile și nici inflația nu s-a potolit. De unde poate lua voturi în turul 1 candidatul actualei puteri? De la AUR nu, de la gruparea Nicușor Dan din USR nici atât. Va lua de la UDMR, care l-a propus, de la liberalii din Ardeal care l-au trădat pe Ciucă, de la PSD-iștii tot ardeleni care au jucat întotdeauna la două capete. De la USR-ul din spatele  Elenei L., care se încăpățânează să candideze în ideea în care Posibilul Președinte Antonescu ar aduce la guvernare fracțiunea din USR loială ei.

Voturile acestei categorii de nemulțumiți se vor duce  majoritar către George Simion, Victor Ponta  și Nicușor Dan. Funcție de vârstă, studii și prejudecăți.

Vorbim aici de 75% din 50% cat se estimează prezenta la vot pe 4 mai. Cam 7 milioane de voturi.

O altă categorie de votanți o reprezintă cetățenii care lucrează în cele 240 de regii autonome, rudele lor și partenerii de afaceri. Care nu vor să se schimbe structurile de putere. Voturile lor se vor distribui proporțional cu forța si creativitatea echipelor candidaților în campania electorală care urmează. Aici vorbim  de 2 milioane de voturi. În acest caz distribuția voturilor va fi generată și de alianțele locale dintre partide la nivelul conducerilor județene. Care nu sunt întotdeauna proiecția de la centru sau din Parlament.

Cea de-a treia este ceea ce numim generic diaspora. Care a generat în noiembrie anul trecut aproape 900.000 de voturi. Nemulțumiți în majoritatea lor de deciziile de la centrul UE , susținute de conducerea de la București. Calitatea vieții diasporei este puternic afectată de Green Deal, poziționarea privind războiul din Ucraina, inflația și șomajul din zona euro. Nu își doresc să se întoarcă acasă. Doresc ca puterea de la București să îi sprijine prin deciziile de politică externă să își salveze afacerile și locurile de muncă. Sunt în majoritatea lor anti Ursula nu anti UE. Cam 80%. Tinerii studenți și angajați în industria IT sau sistemul bancar votează cu USR. Acest grup o să fie din nou marea balama în turul 2 dacă Nicușor Dan o să fie concurent.

Ce își dorește puterea parteneră a Ursulei vdL? Să câștige Crin Antonescu. Împins în turul 2 împotriva lui Simion care nu poate să depățească 40% în turul 2. Un fel de Iliescu-Vadim. Scenariul 1.

Ce își dorește puterea patronată de interesele Franței? Să câștige  Nicușor Dan, împins în turul 2 tot împotriva lui Simion. Scenariul 2. Dar dacă Simion nu intră în turul 2? Atunci să vezi iarna vrajbei LOR. Scenariul 0.

Surse: Trump ia în considerare recunoașterea Crimeei drept parte a Rusiei

Toți ochii Planetei sunt ațintiți asupra veștilor ce țin de discuțiile pe care le vor purta, telefonic, marți, președintele american, Donald Trump, și omologul său rus, Vladimir Putin. Totul, în contextul negocierilor privind un posibil acord de pace menit să pună capăt războiului din Ucraina.

Ce s-a aflat înaintea discuției telefonice Trump-Putin, de marți?

Administrația președintelui Donald Trump se gândește să recunoască peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o de la Ucraina în 2014, drept parte a Federației Ruse, într-un posibil acord de pace viitor menit să pună capăt războiului din Ucraina, informează site-ul de știri Semafor, preluat marți de Reuters.

Citând două persoane avizate în legătură cu această problemă, site-ul de știri Semafor susține că oficiali americani discută de asemenea despre posibilitatea ca Washingtonul să îndemne Organizația Națiunilor Unite să face același lucru.

Reuters menționează că nu a putut verifica din surse independente aceste informații. Potrivit Semafor, Casa Albă a refuzat să facă vreun comentariu pe subiect.

Același site adaugă că Trump nu a luat încă în mod oficial nicio decizie în acest sens și că posibila recunoaștere a peninsulei ucrainene Crimeea drept teritoriu rusesc s-ar afla printre o serie de alte opțiuni luate în calcul.

Trump urmează să aibă marți o convorbire cu Putin la telefon

Donald Trump urmează să aibă marți o convorbire la telefon cu Vladimir Putin, pentru a încerca să-l convingă pe președintele rus să accepte un armistițiu în războiul declanșat de țara sa împotriva Ucrainei și pentru a putea avansa spre o încetare completă a conflictului care durează deja de peste trei ani.

Peninsula Crimeea este recunoscută internațional ca parte a Ucrainei de majoritatea țărilor, iar Kievul a declarat în repetate rânduri că vrea înapoi peninsula de la Marea Neagră, chiar dacă a recunoscut că readucerea ei în componența Ucrainei prin forță este deocamdată nerealistă.

La rândul său, Kremlinul a declarat – de nenumărate ori – că peninsula Crimeea, unde staționează Flota Rusă de la Marea Neagră și a cărei populație este majoritar rusofonă, este deja oficial parte a Rusiei, chestiune care, subliniază Moscova, a fost închisă „pentru totdeauna”.

Occidentul s-a înșelat: Rusia nu este izolată!

„Atunci când țările occidentale au impus sancțiuni Rusiei în urma invaziei Ucrainei din 2022, mulți au prezis că Moscova se va confrunta cu o izolare internațională profundă.

Cu toate acestea, în loc să se retragă de pe scena mondială, Rusia și-a diversificat agresiv angajamentele diplomatice, economice și de securitate dincolo de Europa și Statele Unite.

Răspunsul Rusiei la sancțiunile occidentale a fost un pivot strategic către parteneriate alternative, valorificându-și resursele energetice, capacitățile militare și alianțele politice pentru a construi noi relații.” Citiți mai multe AICI. 

De ce Zelenski a acceptat armistițiul parțial cu Rusia

„Atât timp cât ucrainenii refuzau să accepte o încetare a focului, Kremlinul îi putea prezenta drept obstacolul în calea tipului de acord rapid pe care Donald Trump pare dornic să îl încheie.

Kievul a lansat anterior ideea unei încetări limitate a focului, care să se extindă doar la atacurile cu drone asupra infrastructurii și operațiunilor critice din Marea Neagră, relatează UnHerd. Dar a fost o capcană prea transparentă pentru Vladimir Putin, în speranța de a-l face să pară partea intransigentă dacă o refuză.

După întâlnirea de la Jeddah cu interlocutorii americani, dintr-o dată, ucrainenii au semnat o încetare completă a focului, menită să ofere nu doar un răgaz ambelor părți, ci și o pauză pentru negocieri sau, cel puțin, negocieri privind negocierile.” Citiți mai multe AICI. 

Citiți și: Rusia rămâne cu teritoriile cucerite în Ucraina

Citiți și: Nu există pace de menținut în Ucraina

Războiul din Ucraina, tiparnița Occidentului!/Macron, samsar de arme și vieți omenești

Patriotismul rentabil

1. Propun un test pentru elevii de liceu. ”În ce oraș era clubul în care a avut loc incendiul din Macedonia de Nord?” 90% vor răspunde ”la Belgrad.” În halul ăsta au ”comasat” televiziile din România manifestațiile și tragedia din fosta Iugoslavie.

   2. Înainte să comparăm zaiafetul din Piața Victoriei pentru oug 13 cu mitingurile de la Belgrad trebuie să vedem dacă sârbii vor înjura Catredrala Sfântul Sava, dacă vor aduce curcubeul în școli, dacă se va face revoluție pentru oprimarea patronilor autohtoni. Vă mirați că în România se ridicase ventrilocul lozincard Georgescu? Tefeloazele din USR l-au propulsat pe Profetul de la Maglavais. Faptul că Georgescu a fost uitat la o săptămână după ce i s-a respins candidatura îl datorăm, paradoxal, tot USR. Pentru că trotinetarii cu rucsac s-au (mai) cumințit în 2025. Ne-au mai scutit de elucubrații progresiste. Așa că Georgescu nu mai avea ce să combată. Rămăsese doar cu hapciupalelile despre daci și prețul benzinei. Mai rar un ipocrit care să mânânce atâta călin cât Georgescu. Îi dăduseră sponsorii paramilitari mașină, dar pe el îl preocupa prețul benzinei. Sper că îi decontau ăia și benzina.

   3. Nu-mi place încăpățânarea sârbilor, dar îi vedeți pe sârbi punându-și la pozele de profil steagul altei țări?

    4. Multă lume se întreabă de ce înjghebările suveraniste defilează cu Simion și cu pribeaga (prin ea însăși) de la POT în loc să-și pună un candidat mai cult și mai convingător decât ăștia doi plus Georgescu la un loc. E vorba despre Dan Puric. Prima dată l-am ascultat într-o emisiune a lui Iosif Sava, la TVR 2. Atunci mi-a plăcut. Cum ne-a plăcut tuturor. Frunte studiat dezvelită, talent oratoric și cam multe citate. Puric a vrut mereu să fie primul în ceva. Ceea ce nu-i rău. Depinde cum încerci asta. A fost șef sau adjunct al UASCR (Uniunea Asociației Studenților Comuniști Români) din România. Ca să vedeți cât de parșivă e istoria, aflați că, înaintea lui Puric, lider al UASCR în IATC a fost Radu Duda al Margaretei. După revoluție, Puric a încercat să fie un Turn al lui Hercule în Teatrul Național și pe ecran. E talentat, dar nu e Laurence Olivier. Așa că a dat-o pe pantomimă. Aici a fost numărul unu în România, avându-l concurent serios doar pe Mihai Mălaimare. Ca mim, Puric a câștigat bani buni și s-a remarcat și în străinătate. Dar nu i-a ajuns. Se credea un mim mai bun decât Marcel Marceau. Și nu era. Pe urmă a început conferințele alea spiritual-bigote. Se visa Nae Ionescu. Și nu era. Conferințele – tot pe bani mulți, prin diverse fundații. Coafezele și corporatistele erau îndrăgostite de Puric. Devenise un ”Profet genial”. Și nu era.

   5. România l-a propus la Oscar pe un contabil incert încoronat ministru al Sănătății (Vlad Voiculescu) și era gata-gata să-l scoată președinte pe Georgescu. Un om deștept ca Puric n-a forțat candidatura. Nu se pot vinde bilete la Cotroceni. Patriotismul e mai rentabil la conferințe.

Cum folosește Trump ”puterile de urgență”

Recentele oscilații violente ale pieței bursiere au o serie de cauze, dar pe primul loc se află imprevizibilitatea  politicilor tarifare ale lui Donald Trump – în special față de Canada, Mexic și China.

National Emergencies Act (NEA) și  International Emergency Economic Powers Act (IEEPA), adoptate în  1970, îi oferă președintelui puteri neîngrădite de a lua măsuri în ceea ce privește relațiile economice cu o țară străină în urma declarării unei urgențe naționale care implică țara respectivă, potrivit Responsible Statecraft.

Dacă puterile ar fi limitate la ceea ce bunul simț ar putea numi  „urgență” – o situație cu adevărat presantă care necesită o acțiune imediată pentru a evita consecințele catastrofale – ar putea să nu existe o problemă.

Dar cu puține limite privind ceea ce poate fi declarat o urgență și cu o capacitate redusă a Congresului de a anula astfel de declarații, numărul „urgențelor” a crescut mult peste limita bunului simț.

În februarie 2025, existau 48 de urgențe naționale în temeiul IEEPA, dintre care majoritatea ar fi complet obscure pentru americanii obișnuiți și nu ar amenința cu rezultate catastrofale dacă Trump ar urma pur și simplu normele obișnuite pentru a le aborda.

Congresul a delegat deja președintelui puteri depline pentru acțiuni economice internaționale care ar putea fi utilizate pentru a impune tarife atunci când este necesar, în afara oricăror puteri de urgență.

Dar țoți președinții recenți au utilizat în mod repetat puterile de urgență legate de  sancțiuni economice extinse și pentru a acorda agențiilor executive, precum Departamentul Trezoreriei, competența de a sancționa și de a confisca bunuri.

Cetățenii americani pot fi sancționați în temeiul IEEPA dacă fie încalcă sancțiunile impuse persoanelor străine, fie sunt considerați că încalcă prioritățile de securitate națională stabilite în declarația de urgență.

În cele două luni de la preluarea mandatului, Trump a declarat mai multe situații de urgență, inclusiv o „urgență energetică națională” și o urgență privind cartelurile mexicane și organizația de bande criminale MS-13, care are legătură cu deportările recente.

Este posibil să fi văzut doar vârful icebergului în ceea ce privește puterile executive disponibile președintelui în cadrul declarațiilor de urgență, mai ales că limitarea acestor puteri ar putea perturba regimul complex de sancțiuni al Statelor Unite.

Bolojan, în poziție de drepți în fața Franței! Cioloș, numit consilier onorific la Cotroceni

Iată că nu trece nicio zi fără ca președintele interimar Ilie Bolojan să confirme foaia de parcurs dictată de Franța lui Macron. Că nu poate fi lăsat de capul lui e lesne de înțeles și, ca atare, planul impune aducerea oamenilor agreați de Franța la vârful statului. Așa că, fostul premier Dacian Cioloș va fi numit în funcția de consilier onorific al președintelui interimar, începând cu 20 martie.

Cioloș va fi consilier pe partea de „coordonare și monitorizare a implementării parteneriatelor strategice ale României”. Daaa, Cioloș va rupe pe parteneriatele strategice. Clotilde Armand mai lipsește.

(sursa foto: facebook/Dacian Cioloș)

Și ca deruta să fie și mai mare, Bolojan mai face o numire, la fel de controversată. Florin-Lazăr Vlădică, care va activa în cadrul Departamentului Securității Naționale și va îndeplini funcția de Director al Oficiului Informații Integrate. Altfel spus, un apropiat al afaceristului Frank Timiș, chemat de Potra să fie sponsorul lui Călin Georgescu, este pus la Cotroceni să vegheze asupra securității naționale.

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a semnat marți, 18 martie 2025, următoarele decrete:

Decret pentru eliberarea din funcția de consilier de stat a domnului Constantin Ionescu, la cerere;

Decret pentru numirea în funcția de consilier de stat a domnului Florin-Lazăr Vlădică, care va activa în cadrul Departamentului Securității Naționale și va îndeplini funcția de Director al Oficiului Informații Integrate.

Totodată, începând cu data de 20 martie 2025, domnul Dacian Julien Cioloș va fi numit în calitatea de Consilier onorific al Președintelui interimar al României, având ca responsabilitate implicarea în activitățile de coordonare și monitorizare a implementării parteneriatelor strategice ale României”, a anunțat Administrația Prezidențială, într-un scurt comunicat.

Citește și:

Ialta 2 – întâlnirea Trump-Macron, de la Casa Albă! / România, cedată Franței!

Măcel în intelligence-ul românesc: SRI, SIE și DGIA, la cuțite!

Romania versus Franta. In ce echipa joaca Ciolos?

PLANUL lui Călin Georgescu a speriat „SISTEMUL”/Iohannis și-a prelungit vacanța prezidențială

Adolescent înjunghiat de un prieten, în fața unui bloc din Capitală. Agresorul, reținut

0

Un incident ce a avut loc luni seară, în fața unui bloc din Capitală, a trimis un adolescent de 17 ani pe mâna medicilor, iar pe un altul, implicat, din câte se pare, într-un conflict spontan, în atenția polițiștilor.

Un adolescent de 17 ani a fost transportat de urgenţă la spital, luni seară, după ce a fost înjunghiat de prietenul său, de aceeaşi vârstă, potrivit observatornews.ro. Totul s-a întâmplat în faţa unui bloc din sectorul 4 al Capitalei.

Cei doi s-au certat, iar la un moment dat agresorul ar fi scos un cuțit și l-ar fi înjunghiat pe amicul său în umăr și în piciorul drept. Adolescentul rănit a fost preluat de un echipaj medical și, după ce a primit primele îngrijiri la locul incidentului, a fost dus la spital.

La scurt timp, polițiștii l-au găsit pe suspectul în cazul de agresiune şi l-au dus la Secţia 16 de Poliţie, pentru a da declarații. Pe numele său a fost deschis un dosar penal pentru lovire sau alte violenţe și, conform sursei citate, marți dimineață tânărul de 17 ani a fost reţinut.

Primele detalii transmise de Poliția Capitalei

„La data de 17.03.2025, în jurul orei 20:40, Secția 16 Poliție a fost sesizată, prin apel 112, cu privire la faptul că la o adresă din Sectorul 4, ar fi avut loc o agresiune între doi tineri. La fața locului s-au deplasat cu operativitate polițiștii, care au constatat că cele sesizate se confirmă, fiind vorba despre un tânăr, în vârstă de 17 ani, care prezenta leziuni în zona umărului și piciorului drept.

La adresă s-a prezentat și un echipaj de prim-ajutor, care a acordat victimei îngrijiri medicale, după care a fost transportat la spital pentru investigații suplimentare. De asemenea, în proximitatea zonei a fost depistat și imobilizat cel bănuit de săvârșirea faptei, fiind vorba despre un minor, tot în vârstă de 17 ani. Ulterior, acesta a fost condus la sediul Secției 16 Poliție, în vederea stabilirii situatiei de fapt, urmând a fi sesizată unitatea de Parchet competent”, a transmis Poliţia Capitalei.

Nu e clar deocamdată de la ce ar fi putut izbucni conflictul dintre cei doi adolescenți.

Iubitul Danielei Nane, rănit după ce ar fi fost pus să sară de la înălțime, în timpul unor repetiții. Tânărul tenor a ajuns la spital/Cazul, în atenția poliției

1

Iubitul actriței Daniela Nane a ajuns de urgență în grija medicilor bucureșteni, după un incident ce a avut loc recent, în timpul unor repetiții în incinta Teatrului de Operetă „Ion Dacian”.

Tenorul Octavian Ene, iubitul Danielei Nane, a fost grav rănit în timp ce se afla la repetiții, pe scena Teatrului de Operetă „Ion Dacian” din București, după ce regizorul spectacolului „Romeo și Julieta” a hotărât că trebuie să se arunce de la înălțime, potrivit stiripesurse.ro.

Conform sursei citate, artistul în vârstă de 26 de ani a fost internat de urgență și urmează să fie operat.

Incidentul a ajuns și în atenția polițiștilor din Capitală, care fac cercetări. Incidentul a avut loc duminică, 16 martie. În primă fază, oamenii legii au mers la fața locului, după ce au fost sesizați că o persoană ar fi căzut de la înălțime, în incinta unei instituții culturale, din Sectorul 3. Bărbatul rănit a fost preluat de un echipaj medical și transportat la spital. Polițiștii au început o anchetă.

Ce a anunțat Poliția

„La data de 16 martie 2025, polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 11 Poliție au fost sesizați, în jurul orei 13.00, cu privire la faptul că, în incinta unei instituții culturale, din Sectorul 3, o persoană ar fi căzut de la înălțime.

La fața locului s-au deplasat cu operativitate polițiști din cadrul subunității, care au constatat că aspectele sesizate se confirmă, persoana în cauză fiind un bărbat, în vârstă de 26 de ani, actor în cadrul instituției respective.

Din verificările efectuate, s-a stabilit că, în timpul repetiției pentru un spectacol, bărbatul ar fi sărit, conform scenariului, de pe o platformă de la o înălțime de aproximativ 3 metri, împrejurare în care s-ar fi accidentat la membrul drept inferior.

Totodată, la adresă, s-a deplasat un echipaj din cadrul SMURD, care l-a transportat pe bărbat la o unitate medicală, pentru investigații suplimentare, context în care a rămas internat.

Cercetările sunt continuate de către Secţia 11 Poliţie, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă și nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3”, a transmis Poliția.

Octavian Ene repeta pentru spectacolul „Romeo și Julieta”, unde interpreta rolul lui Romeo. Acesta ar fi fost pus să sară de pe un pod improvizat, de la o înălțime de circa trei metri, cu toate că nu este nici balerin, nici acrobat și nici cascador, spun surse judiciare, potrivit Gandul.ro, preluat de sursa citată.

Prin intermediul unui mesaj postat pe site-ul instituției, în 14 februarie 2025 Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” anunța că „readuce pe scenă îndrăgitul musical pop-rock „Romeo și Julieta”, după mai bine de 15 ani”

„Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” anunță cu entuziasm reluarea unuia dintre cele mai îndrăgite musicaluri pop-rock ce a făcut parte din repertoriul său: Romeo și Julieta, creația compozitorului Gérard Presgurvic, inspirată de capodopera lui William Shakespeare. După mai bine de 15 ani de la premiera sa pe scena operetei bucureștene, spectacolul revine în aceeași montare spectaculoasă, care îmbină emoția unei povești clasice cu energia și modernitatea muzicii pop-rock.”, se menționa, între altele, în mesajul postat pe site-ul opereta.ro. 

Kelemen Hunor: „Dacă nu câștigă Antonescu, această coaliție n-are cum să meargă mai departe”

Actuala coaliție poate merge mai departe numai în situația în care candidatul Alianței România Înainte, Crin Antonescu, va câștiga alegerile – spune președintele UDMR, Kelemen Hunor.

Cu doar câteva luni rămase până la prezidențialele programate să aibă loc în mai (4 mai – primul tur, 18 mai – al doilea tur), liderul UDMR, Kelemen Hunor, a făcut o serie de declarații. Inclusiv cu privire la soarta actualei coaliții de guvernare, formată din PSD, PNL și UDMR.

„Ca să existe în continuare această coaliție trebuie să câștige Antonescu. Dacă nu câștigă Antonescu, această coaliție n-are cum să meargă mai departe.

Trebuie să fim conștienți cu toții de acest lucru”, a afirmat Kelemen Hunor, la Digi24, luni seară, 17 martie.

Liderul UDMR: Acest lucru trebuie spus, degeaba ne ascundem după deget

Liderul UDMR a adus în discuție faptul că orice președinte „are nevoie” de o majoritate parlamentară, la fel cum se va întâmpla și în cazul viitorului șef al statului.

sursa foto: captură video

„Degeaba vorbim sau spunem povești dacă această majoritate cu 3.000 de primari, cu majoritate parlamentară la cinci luni după alegerile parlamentare, nu are capacitatea de a câștiga alegerile prezidențiale, înseamnă că nu are suport în societate și din punct de vedere moral va fi o presiune uriașă și noul președinte va avea nevoie de majoritate parlamentară.

Orice președinte are nevoie de o majoritate parlamentară, așa cum și Băsescu a făcut majoritatea necesară cu care poate pune în aplicare viziunea proprie. Și Iohannis a făcut acest lucru, ‘Guvernul meu’, cum spunea el, și următorul președinte va face acest lucru. Antonescu dacă câștigă, are această majoritate în spatele lui. Dacă nu câștigă Antonescu, indiferent cine va câștiga, va încerca să formeze o majoritate. Din acest punct de vedere eu o să fiu foarte sincer și dur. Pierde Antonescu? Această majoritate nu va mai fi o majoritate funcțională până în toamnă. Acest lucru trebuie spus, degeaba ne ascundem după deget”, a mai spus liderul UDMR.

Citiți și: Crin Antonescu mută în disperare de cauză/România, traficată de politicieni

Citiți și: „Regina” Ursula a decis: poporul, în Opoziție!

Nicușor Dan a pupat ghiulul lui Coldea

Coldea l-a încălecat și pe Bolojan

Cu ce s-a ocupat Crin Antonescu în cei zece ani cât a absentat de pe scena politică

Trump afirmă că „multe elemente” au fost convenite înainte de convorbirea cu Putin. Discuția lor va avea loc marți

Liderul de la Casa Albă urmează să discute din nou la telefon cu omologul său rus, de această dată marți, 18 martie.

Preşedintele american Donald Trump a spus că „multe elemente” ale unui acord de pace în Ucraina au fost convenite cu omologul său rus, Vladimir Putin, înainte de convorbirea lor telefonică mult-aşteptată, relatează BBC.

Trump: Aştept cu nerăbdare convorbirea cu preşedintele Putin

Trump a anunțat pe rețeaua socială Truth Social că va vorbi cu Putin marţi dimineaţă. El a declarat că, deşi au existat acorduri, „mai rămân multe” la care trebuie să se lucreze.

„Fiecare săptămână aduce 2.500 de soldaţi morţi, de ambele părţi, şi trebuie să se termine ACUM. Aştept cu nerăbdare convorbirea cu preşedintele Putin”, a scris Trump.

Anterior, președintele american a declarat reporterilor că „vom vedea dacă putem lucra la un acord de pace, o încetare a focului şi pace, şi cred că vom fi capabili să o facem”.

În discursul său de luni seara, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a acuzat pe Putin de prelungirea războiului.

„Această propunere ar fi putut fi pusă în aplicare cu mult timp în urmă”, a spus Zelenski, adăugând că „fiecare zi în timp de război înseamnă vieţi omeneşti”.


Kremlinul a confirmat planurile privind o conversație telefonică între președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump, însă a refuzat să dezvăluie în ce vor consta discuțiile ce vor fi purtate marți.

Luni, secretarul de presă al Casei Albe a declarat că Donald Trump este „hotărât” să obţină acordul de pace. Cu privire la ceea ce ar putea acoperi discuţiile, Karoline Leavitt a spus: „Există o centrală electrică care se află la graniţa dintre Rusia şi Ucraina care a fost discutată cu ucrainenii, iar el o va aborda în discuția sa de mâine cu Putin”.

Trump și Putin au vorbit ultima dată la telefon pe 12 februarie, iar din câte s-a aflat conversația a durat aproape o oră și jumătate. Convenindu-se asupra începerii unui proces de negocieri pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

„Pacea în Ucraina se decide pe piața de armament”

„Pacea în Ucraina se decide pe piața de armament. De fapt, am putea spune că întregul complex militar industrial caută să dea o ultimă lovitură în valoare de sute de miliarde înainte ca Donald Trump să toarne apă peste focul din Donbas.

Niciun moment nu a fost vorba despre negocieri pentru încetarea focului fiindcă miza este cu totul alta – contracte babane pentru principalii jucători din Europa, Franța și Germania, care caută să împingă SUA de pe „Bătrânul continent”.”

Citiți mai multe AICI: Războiul din Ucraina, tiparnița Occidentului!/Macron, samsar de arme și vieți omenești

Citiți și: Nu există pace de menținut în Ucraina

Pacea din Ucraina, mai periculoasă decât războiul?

„Vestea unei încetări a focului de 30 de zile, acceptată de Ucraina și oferită Rusiei de către SUA, a fost întâmpinată cu declarații grăbite din partea tuturor părților interesate de pe ambele maluri ale Atlanticului.

Numeroși aliați ai Kremlinului, cărora li s-au alăturat în mod curios unii neoconservatori occidentali, au afirmat că Moscova va respinge categoric propunerea. Vladimir Putin ar fi acceptat-o, dar a precizat că sunt ”nuanțe” și detalii de rezolvat.” Citiți mai multe AICI.

VIDEO. Atac masiv al Israelului în Gaza. Cel puțin 200 de oameni au murit, susțin autoritățile palestiniene

Atacuri aeriene ale Israelului în Gaza.

Atacurile aeriene ale Israelului în Gaza s-au soldat cu moartea a cel puțin 200 de oameni, susțin autoritățile palestiniene din domeniul sănătății, anunță Reuters marți dimineață. Atacurile au loc în contextul în care negocierile privind prelungirea armistițiului sunt în impas.

Au fost raportate lovituri în nordul Gaza, în orașul Gaza și în Deir al-Balah, Khan Younis și în Rafah. Armata israeliană, care a declarat că a lovit zeci de ţinte, a avertizat că atacurile vor continua cât va fi necesar şi că s-ar putea extinde dincolo de loviturile aeriene.


Cel puțin 200 de oameni ar fi murit

Semiluna Roșie Palestiniană a susținut că echipele sale s-au ocupat de 86 de morți și 134 de răniți, însă alți oameni ar fi fost aduși la spitale cu mașini private.

Oficialii de la Spitalul Nasser din Khan Yunis, Spitalul Al-Aqsa din centrul Fâșiei Gaza și Spitalul Al-Ahly din orașul Gaza au susținut că circa 85 de morți au ajuns în unitățile spitalicești. Un purtător de cuvânt al Ministerului Sănătății din Gaza a declarat că numărul morților este de cel puțin 200.

Gruparea Hamas a acuzat Israelul de anularea acordului de încetare a focului, lăsând incertă soarta a 59 de prizonieri aflați în Gaza.


Ce a transmis Biroul premierului israelian

Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a acuzat gruparea de „refuzul repetat de a ne elibera ostaticii” și de respingerea propunerilor emisarului președintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff.

„Israelul va acționa, de acum înainte, împotriva Hamas cu o forță militară din ce în ce mai mare”, a transmis Biroul premierului.


Israelul s-a consultat cu administrația SUA înainte de a lansa atacurile

Un purtător de cuvânt al Casei Albe a precizat că Israelul s-a consultat cu administrația americană înainte de a lansa atacurile, care au vizat, conform armatei, comandanți de nivel mediu și infrastructura Hamas.

„Hamas ar fi putut elibera ostatici pentru a prelungi încetarea focului, dar în schimb a ales refuzul și războiul”, a afirmat Brian Hughes, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, conform sursei citate.

Echipele de negociere ale Israelului și Hamas au fost la Doha, în vreme ce mediatori ai Egiptului și Qatarului încercau să reducă neînțelegerile dintre cele două părți, după o fază inițială a încetării focului, în urma căreia au fost eliberați 33 de ostatici israelieni și cinci thailandezi în schimbul a aproximativ 2.000 de prizonieri palestinieni.

Citiți și: Va reîncepe războiul în Gaza?

Acordul din Gaza: poate supraviețui Netanyahu fără război?

Trump, Israel, Hamas – ”arhitecții” iadului din Gaza

Horoscop 18 martie 2025 – Uitați de iubirile vechi

0

BERBEC

Uitați de iubirile vechi și concentrați-vă asupra prezentului. Vei da mai mult decât ai, iar buzunarul tău va deveni cam gol. Nu sacrificați lucrurile importante pentru ambițiile din carieră. Posibilă stare de rău din cauza epuizării.

TAUR

Petreceți ceva mai mult timp cu familia sau cu prietenii dvs. Astăzi nu trebuie să faceți investiții riscante, mai ales imobiliare. Încetul cu încetul, vei fi mai apreciat la muncă. Este o zi bună pentru a face sport sau a ieși în aer liber.

 

GEMENI

Azi apar discuții mai acute cu partenerul tău din motive diverse. Reduceți-vă cheltuielile la strictul necesar sau finanțele dvs. vor avea de suferit pe termen lung. Poți prelua unele activități când vine vorba despre munca în echipă.

RAC

Azi s-ar putea să ai mare succes în dragoste! Reinvestirea finanțelor, conform intereselor dvs., poate fi o afacere bună dar nu trebuie să riscați. La locul de muncă, veți obține rezultate pozitive. Vă gândiți la o mică vacanță la munte.

LEU

Gelozia îți va influența foarte mult relația cu partenerul tău. Din punct de vedere economic, puteți corecta unele lipsuri deranjante. Când vine vorba de muncă, nu vă asumați riscuri inutile. Este timpul să mergi mai mult pe jos.

 

 

FECIOARA

Prin prietenii tăi, astăzi vei întâlni oameni minunați și astfel cercul de persoane de încredere se mărește. Vă bazați pe sosirea unor venituri suplimentare și faceți,  sau continuați, cu un proiect de lucru îndrăzneț.

BALANTA

S-ar putea să te simți singur, chiar dacă nu ești. Nu vă angajați în cheltuieli pe care nu vi le puteți permite. La serviciu există un coleg care este gelos pe succesul dv. Este recomandat să nu forțați lucrurile…

 

SCORPION

Astăzi este începutul unei etape în dragoste care va ieși bine, dar și un moment excelent pentru a vă îmbunătăți finanțele. Nu vă faceți probleme cu colegii de serviciu, chiar dacă îți va fi bine să te descarci

SAGETATOR

Îți iubești partenerul, dar vor apărea tentații… Ești fericit pentru că te poți adapta la banii pe care îi ai fără sa faci împrumuturi. Este un mare profesionist și astăzi vei demonstra acest lucru, dar mai ales ai posibilitatea de a te elibera de stres.

CAPRICORN

Ai șanse mari să-ți găsești dragostea unde nici nu te aștepți! Cheltuielile pot fi abundente, dar ai și venituri suplimentare. Nu vă fie teamă de responsabilitățile de la locul de muncă, le puteți face față. Canalizați-vă excesul de energie fizică.

VARSATOR

Nu vă descurajați dacă observați tensiuni în familie, aceasta vor trece în curând. Bune perspective în planul relațiilor. În plan financiar nu se intrevede nici o modificare. Studiați toate strategiile pentru a vă dezvolta activitatea.

PESTI

Limitați-vă rolul în familie și lăsați partenerul să acționeze și să decidă în probleme casnice. Încercați să cheltuiți mai puțin, chiar dacă vă pot acuza că sunteți zgârcit. Oferiți-vă sfaturile bune colegilor de muncă.

Porsche renunță la Volskwagen?

0

Familia Porsche/Piëch are majoritatea voturilor în grupul Volkswagen, deoarece holdingul Porsche SE deține peste 50% din acțiunile gigantului german, cu sediul la Wolfsburg. Dar aceiași membri ai holdingului doresc să își diversifice activitățile.

Holdingul Porsche (înființat în 2007 pentru a separa activitățile de investiții de sectorul auto) ar planifica vânzarea de acțiuni la Volkswagen pentru a reinvesti în alte sectoare, potrivit informațiilor Bild, preluate de Automobile Magazine.

Profiturile Volkswagen sunt în scădere, la fel și marja sa operațională, care este acum mai mică decât cea a Stellantis sau a grupului Renault. Volkswagen anunțase un plan de reducere a 35.000 de locuri de muncă și schimbări radicale, cum ar fi producția modelului Golf în Mexic.

Deprecierea valorii grupului Volkswagen este clară, iar acest lucru se reflectă inevitabil în bilanțurile holdingului Porsche care, așa cum a anunțat Bild, ar lua în  considerare reducerea participației sale la 50% sau chiar 45%, ceea ce i-ar permite să rămână acționar majoritar cu decizii de rigoare.

Totuși, „nu există planuri concrete în acest moment și nu au existat nici în 2024 discuții cu investitorii cu privire la o vânzare a acțiunilor VW”, a precizat un purtător de cuvânt al Porsche.

Porsche SE, care continuă să își reducă datoriile după ce a finanțat preluarea Porsche în valoare de 10 miliarde de euro la momentul ofertei sale publice inițiale, se vede acum drept o  „platformă globală de investiții”, nu doar un acționar din industria auto.

Dar, între timp, Porsche a trebuit să facă față unor perturbări serioase, inclusiv plecarea directorului financiar Lutz Meschke, care era cotat pentru a-i lua locul lui Oliver Blume la conducerea Volkswagen.

Se spune că Meschke a plecat deoarece consiliul de supraveghere a considerat că prețul acțiunilor Porsche pe bursă era mult prea scăzut (110 euro la momentul introducerii, 54 euro în prezent).

Cu Panamera, Cayenne Taycan, 911 și Macan electric, Porsche a reînnoit cinci din cele șase linii de modele și le-a introdus cu succes pe piețe, a scris Blume pe site-ul Volkswagen Group. „Având în vedere circumstanțele schimbate, ne-am ajustat strategia în toate segmentele. Și am continuat să dezvoltăm strategia Porsche dovedită și de succes pe parcursul anului trecut pentru a face compania și mai flexibilă, mai robustă și mai performantă.”

În 2025, ”Porsche va investi încă 800 de milioane de euro în portofoliul său de produse și activități de software și baterii”. În acest fel, ”compania intenționează să își crească profitabilitatea și rezistența pe termen scurt și mediu”.

Planul Intel. Cum se însănătoșește un gigant tehnologic bolnav

Noul CEO al Intel, Lip-Bu Tan, a luat în considerare schimbări ale metodelor de fabricare a cipurilor și ale strategiilor de inteligență artificială, într-o încercare radicală de a revigora gigantul tehnologic aflat în dificultate.

Potrivit Reuters, noua traiectorie include restructurarea abordării companiei față de inteligența artificială și reduceri de personal pentru a aborda ceea ce Tan consideră a fi un nivel de management intermediar lent.

Reorganizarea operațiunilor de producție, care la un moment dat produceau numai cipuri pentru Intel, dar care au fost reutilizate pentru a produce semiconductori pentru clienți externi precum Nvidia, este una dintre prioritățile principale ale noului director executiv.

În cadrul unei întâlniri publice care a urmat numirii sale în funcția de CEO săptămâna trecută,Tan le-a spus angajaților că Intel va trebui să ia „decizii dure”.

Dylan Patel, expert în industria semiconductoarelor, a declarat că una dintre marile probleme ale fostului director Pat Gelsinger, care a părăsit compania în decembrie, a fost că acesta era „prea amabil”. „Nu a vrut să concedieze o mulțime de cadre medii în modul în care trebuia”.

Tan, 65 de ani, fost șef al firmei de software pentru proiectarea cipurilor Cadence și investitor în tehnologie, a fost membru în consiliului de administrație al Intel până când a demisionat în august anul trecut.

Prin revenirea în funcția de CEO, el este pregătit să preia conducerea după un deceniu de decizii neinspirate luate de trei predecesori.

Intel, care a  raportat o pierdere anuală de 19 miliarde de dolari în 2024 –  prima din 1986, nu a reușit să construiască cipuri pentru smartphone-uri și a ratat cererea în creștere pentru procesoarele IA, permițând concurenților Arm Holdings și Nvidia să domine aceste piețe.

Pe termen scurt, Tan intenționează să îmbunătățească performanța la Intel Foundry, care produce cipuri pentru Microsoft și Amazon, prin curtarea agresivă a noilor clienți.

De asemenea, va relua planurile de a produce cipuri care alimentează serverele IA și se va uita la domenii dincolo de servere, cum ar fi software-ul și robotica.

Următoarea generație de cipuri avansate Intel echipate cu funcții de inteligență artificială, denumită Panther Lake, va depinde de utilizarea de către fabricile sale interne a unui nou set de tehnici și tehnologii, numit ”18A”.

Tan a semnalat că intenționează să păstreze controlul asupra fabricilor, care rămân separate din punct de vedere financiar și operațional de activitatea de proiectare și să restabilească poziția Intel de „world-class foundry.”

Sârbul Ponta și naționalismul românesc

Dacă s-ar premia ipocrizia, românii nu ar avea concurență, cu Victor Ponta sau Remus Pricopie alergători de cursă lungă pentru un loc fruntaș. Alegerile prezidențiale au fost aruncate în derizoriu de „Statul paralel” și acum asistăm la o butaforie cu iz electoral. La ritmul în care autoritățile își bat joc de valorile democrației riscăm ca viitoarea conducere a țării să nu aibă legitimitate la nivel internațional, iar o etichetă pusă de Statele Unite, chiar și prin simple declarații făcute de anumiți oficiali, va avea suficientă forță să închidă ușile marilor cancelarii occidentale.

Primul ipocrit care zgârie ușa Palatului Cotroceni nu are nicio rușine să dea mâna cu George Soroș, pozând cu capul plecat în fața stăpânului, și apoi să se prezinte înaintea românilor cerându-le votul. Conduce o instituție de învățământ aliniată rețelei soroșiste și este ferm convins că oamenii îl vor alege pe el în dauna celorlalți fiindcă familia, tradiția și dragostea de neam și țară nu mai reprezintă nimic pe aceste meleaguri.

Până de curând, îi acuza pe Călin Georgescu și George Simion de încalcarea legii. Cică nu se pot strânge sute de mii de semnături în câteva zile, că a calculat el și este imposibil. Poate și de aceea a ignorat prevederea care impune unui candidat să vină la BEC cu o listă de 200.000 de adeziuni.

„După o matură chibzuință, am decis să-mi depun candidatura pentru alegerile prezidențiale. Dosarul meu de candidatură nu este însoțit de liste de semnături deoarece în nicio țară membră a Uniunii Europene nu sunt solicitate atât de multe semnături de susținere precum în România. De exemplu, în Bulgaria un candidat independent se poate înscrie cu doar 2.500 de semnături. În Austria este nevoie de 6.000 de semnături pentru a fi înscris în cursa prezidențială”, afirmă Remus Pricopie, uitând să menționeze un „mic” amănunt, dar de o mare însemnătate – numărul de semnături este direct proporțional legat de populația statului respectiv.

„Care mai este rostul acestor semnături de susținere, ce dovedesc ele?”, a scris el pe Facebook. Dacă această ultimă afirmație ar fi fost făcută de Simion, oare ce reacție ar fi avut rectorul SNSPA?!

Ponta, iepurele lui Nicușor Dan

Tot rol de iepure în aceste alegeri are și Victor Ponta. Cinci, șase procente de aici, șapte, opt de dincolo, „Sistemul” se mișcă și trage nădejde că sparge bula suveranistă, care a produs frisoane cu rezultatele din noiembrie-decembrie.

Victor Ponta de azi pozează într-un „neotrumpist”, dar este același lup în blană de oaie care în 2020 declara următoarele: „Probabil că încă patru ani cu Donald Trump ar fi fost foarte dificili pentru toată lumea (…) Cu siguranță Joe Biden știe mult mai multe despre România decât Donald Trump. Biden este un om de sistem administrativ, spre deosebire de Trump, care dacă jucai golf cu el și te înțelegeai se rezolvau problemele. Biden este cel care aduce o dorință de unitate. America este atât de divizată, încât te aștepți ca oamenii să se omoare între ei, ca în urmă cu 150 de ani (…) La Donald Trump nu știai când se supără, când te pupă, când te bate”. 

Între timp, Ponta și-a schimbat unghiul și azi se dă fată mare, pozează în mare fan Donald Trump. Și-a tras și șapcă, doar că a comandat-o el, spre deosebire de Klaus Iohannis, care a declarat-o „cadou”, la întoarcerea în țară după o vizită oficială în State. Ambii sunt două unelte ale aceluiași sistem oribil aflat la conducerea României de zeci de ani. Ce este jignitor pentru acest popor e ușurința cu care și unul, și celălalt vorbește despre „manipulare” și „statul paralel”. Plasat de ultimul sondaj de piață cu doar 9% (mult, între noi fie vorba!), Victor Ponta spune despre Nicușor Dan că este ghidonat de „Deep State-ul” de la București – „Să greșești este omenește, să perseverezi este o încercare de manipulare a votului! Dar am încredere că românii sunt mai deștepți decât cei care încearcă să îi manipuleze! Pe 11 aprilie 2024, publicau un sondaj în care Mircea Geoană era pe primul loc, iar George Simion pe locul 2! Pe 21 noiembrie 2024, cu 3 zile înainte de vot, Ciucă creștea, iar Călin Georgescu avea 5%! Azi publică iar un sondaj în care Ana Maria Gavrilă primește, în primul tur, voturi cât Ion Iliescu sau Traian Băsescu! Din fericire, românii au demonstrat la vot că toate aceste metode sorosiste nu mai au efect”, scrie Ponta pe FB, care își încheie mesajul în felul următor: „Așa punem România pe primul loc!”.

Dar când primeai cetățenia Serbiei și o acceptai cu mare drag, nu mai puneai România pe primul loc?

Ce pretenții să ai, însă, de la un politician de teapa lui Victor Ponta, care își atacă adversarii din campanie pe chestiuni financiare – „Sigur că, în mod normal, candidatul Nicușor Dan ar trebui să spună de unde are bani să plătească aceste sondaje! Dar nu o să răspundă – cum nu a răspuns nici la întrebarea despre milioanele de euro plătite pentru panourile uriase cu care a umplut toată România! «Statul Paralel» care îl sustine pe Primar încă este prea puternic!”. În același timp, același Ponta și-a acoperit cu o bandă neagră una dintre cele două surse de venit din declarația de avere. Corectul Victoraș arată că primește bani, dar nu spune și de la cine! Când vine vorba de „ei”, transparența nu se aplică, doar pentru Georgescu era obligatorie menționarea sursei banilor.

România se cam leapădă de NATO! MApN: Slava Ucraina, Slava UE!

Ministerul Apărării Naționale, în deplin acord cu Senatul, a comunicat oficial către UE că România rămâne ferm angajată în continuarea sprijinului multidimensional pentru Ucraina, pe motiv că Federația Rusă reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității europene și euroatlantice. Totodată, NATO este trecut în plan secundar, iar Uniunea Europeană preia rolul esențial în asigurarea securității și apărării europene, mai arată MApN.

Senatul României a emis o Hotărâre oficială referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind politica de extindere a UE. În mod absolut șocant, în document este trecută poziția țării noastre în ce privește Ucraina, poziție exprimată de Ministerul Apărării Naționale și susținută de Senat.

Astfel, în contextul în care Federația Rusă reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității europene și euroatlantice, România rămâne ferm angajată în continuarea sprijinului multidimensional pentru Ucraina, se arată în documentul publicat în Monitorul Oficial. Mai mult, noua politică de apărare a UE apare și în Hotărârea Senatului, care detronează rolul principal al NATO în asigurarea securității europene.

”Războiul de agresiune purtat de Federația Rusă asupra Ucrainei a reconfirmat rolul central al NATO pentru securitatea europeană, demonstrând și faptul că UE are un rol esențial în asigurarea securității și apărării europene, complementar acțiunilor Alianței Nord-Atlantice”, se precizează în documentul citat. Totodată, Senatul și Ministerul Afacerilor Externe au comunicat UE că România susține asistența multidimensional cuprinzătoare acordată de Comisie Ucrainei, Republicii Moldova și regiunii Balcanilor de Vest, care va sprijini partenerii UE pe parcursul lor european, inclusiv în ceea ce privește integrarea graduală și creșterea convergenței cu UE.

România sare la gâtul Serbiei

În Hotărârea Senatului se recomandă ca în Comunicarea Comisiei Europene, referitor la Serbia, în privința respectării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, să fie menționată explicit necesitatea ca autoritățile de stat sârbe să introducă studiul limbii române și al elementelor culturii românești în programa curriculară de învățământ pentru etnicii români din Serbia de Răsărit (Timoc). Totodată, Senatul a cerut Serbiei să acorde autorizații de construcții pentru lăcașuri de cult/biserici/capele în care etnicii români timoceni să poată oficia slujbe religioase în limba maternă română, în paralel cu renunțarea, de către respectivele autorități de stat sârbe, la măsurile de inventare și promovare a așa-zisei limbi „vlahe”, diferită de limba română, și a așa-zisului popor „vlah”, diferit de națiunea română, inclusiv în formularele de recenzare la recensăminte, drept condiții pentru avansarea parcursului statului sârb spre UE.

În ce privește Ucraina, cu învățământul în limba română și slujbele în biserici efectuate în limba română, având în vedere prigonirea minorității române din această țară, senatorii nu au amintit absolut nimic. În schimb, referitor la Albania, în privința necesității de intensificare a ritmului reformelor, pe palierul respectării drepturilor de proprietate, senatorii au solicitat să fie menționat explicit cazul „Casei Nicolae Iorga” din Saranda – Institutul Român din Albania de Studii și Cercetări Arheologice, proprietate care trebuie retrocedată statului român drept condiție pentru avansarea parcursului statului albanez spre UE.

Slava UE

Hotărârea Senatului mai cuprinde o serie de laude la adresa evoluțiilor înregistrate în cadrul procesului de extindere, prin intermediul Planului de creștere pentru Balcanii de Vest, al Facilității pentru Ucraina și al Planului de creștere pentru Republica Moldova.

”România împărtășește constatările actuale ale Comisiei și accentul pus asupra importanței obținerii unui progres constant în derularea reformelor necesare avansării parcursului european al partenerilor, în special în domeniul elementelor fundamentale care vizează statul de drept, independența și funcționarea sistemului judiciar, lupta împotriva corupției, orientarea strategică către UE a candidaților și alinierea la PESC”, se mai arată în documentul Senatului.

Vinicius Junior, în mijlocul unui scandal online. “Are doar 16 ani!”

3

Vinicius Junior, atacantul de 24 de ani al lui Real Madrid, a ajuns în centrul atenției, dar nu pentru evoluțiile sale de pe teren, ci din cauza unei controverse iscate în mediul online.

Brazilianul a stârnit valuri de reacții negative după ce a început să urmărească pe Instagram o voleibalistă din Turcia, Miray Yildirim, care evoluează pentru Beșiktaș. Pe lângă asta, i-a și apreciat câteva dintre fotografii. Ceea ce părea o simplă interacțiune s-a transformat rapid într-un subiect fierbinte pe rețelele de socializare.

Reacții dure: „Are doar 16 ani!”

Detaliul care a aprins spiritele a fost vârsta sportivei. Miray Yildirim are doar 16 ani, lucru care i-a indignat pe mulți dintre urmăritorii lui Vinicius. „Are doar 16 ani! Ești nebun?” — i-a transmis un utilizator.

Valul de critici s-a amplificat rapid, iar jucătorul pare să fi realizat gafa. Fără să ofere vreo explicație publică, Vinicius Junior a șters like-urile și a anulat cererea de urmărire pentru contul tinerei voleibaliste.

În prezent, starul madrilen are o relație cu influencerița braziliană Maria Julia Mazalli, cu care formează un cuplu de câteva luni.

Ionuț Radu, erou la Venezia! De la coșmarul de la Inter la renaștere

0

Ionuț Radu a demonstrat din nou că marile caractere se ridică după cele mai grele lovituri. Portarul român a fost omul meciului în remiza obținută de Venezia împotriva lui Napoli, scor 0-0, blocând nu mai puțin de șapte șuturi periculoase. Evoluția sa impresionantă a fost remarcată de presa italiană, care i-a dedicat pagini întregi, subliniind nu doar performanțele sale sportive, ci și povestea emoționantă din spatele carierei sale.

Drumul sinuos al lui Ionuț Radu: de la rezervă uitată la erou în Serie A

După ani complicați, plini de împrumuturi și meciuri rare, Ionuț Radu pare să fi regăsit pofta de fotbal. Gazzetta dello Sport i-a conturat parcursul plin de obstacole, descriindu-l drept o poveste a ambiției și a puterii de a merge mai departe, indiferent de câte lovituri primești.

„De la promisiunea de viitor a lui Inter la uitare și teama că nu va mai prinde niciodată trenul spre glorie. Radu a trecut prin încercări care l-au întărit, atât pe teren, cât și în viață”, notează publicația italiană, amintind de tragedia care l-a marcat în copilărie.

Bologna 2022: greșeala care a schimbat totul

Pentru Radu, sezonul 2021-2022 părea să fie momentul în care se impunea definitiv la Inter. Cu Handanovic accidentat, antrenorul Simone Inzaghi i-a oferit șansa să apere într-un meci crucial cu Bologna. Totul s-a năruit însă după o eroare care a dus la înfrângere și, în final, la pierderea titlului în favoarea rivalilor de la AC Milan.

„A fost începutul sfârșitului pentru aventura lui Radu la Inter. Nimeni nu poate spune cu siguranță dacă acea greșeală a decis campionatul, dar lacrimile din acea seară au spus totul. Radu și-a luat adio de la Inter, iar cariera lui părea să alunece într-o direcție fără întoarcere”, punctează Gazzetta dello Sport.

Au urmat împrumuturi la Cremonese, Auxerre și Bournemouth, cu puține apariții și fără șansa de a se impune. Revenirea la Inter părea doar o formalitate, pentru că nu a mai prins nici măcar lotul de rezervă.

Venezia, șansa neașteptată care i-a readus zâmbetul

Totul s-a schimbat în iarnă, când Venezia — aflată în căutarea unui înlocuitor după accidentarea lui Filip Stankovic — i-a oferit lui Radu o nouă oportunitate. Portarul român a profitat din plin și s-a transformat într-un adevărat zid între buturile lagunarilor.

Alertă de gradul zero. Importurile de energie au crescut cu 132%

Datele statistice de la INS arată că importurile de energie au atins, în luna ianuarie, un nivel record, înregistrând o creștere de 132% față de aceeași perioadă a anului trecut. Evident, creșterea dependenței de importuri s-a produs pe fondul unei prăbușiri a producției de energie, cele mai accentuate fiind la hidro, -42,6%, și la eoliene, -38,2%. Chiar și producția anemică din termocentrale a fost redusă cu 4,7%, în condițiile în care în sistem nu au mai intrat noi capacități de producție în bandă.

În perioada 1.I-31.I.2025, resursele de energie primară au crescut cu 2,8%, iar cele de energie electrică au scăzut cu 1,3%, față de perioada 1.I-31.I.2024, a transmis Institutul Național de Statistică. Principalele resurse de energie primară, în perioada 1.I-31.I.2025, au totalizat 2.725,2 mii tone echivalent petrol1 (tep), în creștere cu 73,9 mii tep față de perioada 1.I-31.I.2024. Producţia internă a însumat 1431,1 mii tep, în scădere cu 88,4 mii tep (-5,8%) faţă de perioada 1.I-31.I.2024, iar importul a fost de 1.294,1 mii tep, în creștere cu 162,3 mii tep (+14,3%). Importurile de gaze naturale au crescut cu 46,5%, cele de țiței, cu 15,6%, iar importurile de energie electrică au explodat, înregistrând o majorare cu 132%, față de aceeași perioadă a anului trecut.

În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 6.095,1 milioane kWh, în scădere cu 80,8 milioane kWh față de perioada 1.I-31.I.2024. Producţia din termocentrale a fost de 1.900,2 milioane kWh, în scădere cu 94,7 milioane kWh (-4,7%). Producţia din hidrocentrale a fost de 871,6 milioane kWh, în scădere cu 646,8 milioane kWh (-42,6%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 1021,6 milioane kWh, în scădere cu 2,5 milioane kWh (-0,2%). Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-31.I.2025, a fost de 498,0 milioane kWh, în scădere cu 307,3 milioane kWh față de perioada 1.I-31.I.2024 (-38,2%), iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 117,4 milioane kWh, în creștere cu 11,1 milioane kWh față de perioada 1.I- 31.I.2024.

Scade consumul, cresc importurile

Culmea este că, în această perioadă de explozie a importurilor, consumul final de energie electrică a fost de 4.459,6 milioane kWh, cu 1,4% mai mic față de perioada 1.I-31.I.2024, consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 4,8%, consumul populaţiei a crescut cu 11,1%, iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 4,3%. Exportul de energie electrică a fost de 1.112,9 milioane kWh, în creștere cu 43,1 milioane kWh. Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 522,6 milioane kWh, în scădere cu 59,7 milioane kWh. Declinul vine după un an 29024 dezastruos din punct de vedere al producției energetice. Față de Prognoza echilibrului energetic, elaborată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, în 2024, s-au produs doar 16.916,1 mii tep, în loc de 21.535 mii tep prognozați, și s-au importat 15.797,3 mii tep, față de o proiecție de 15.486 mii tep.

Fotovoltaice, în loc de hidroenergie

În loc de centrale de acumulare prin pompaj, care ar fi asigurat echilibrul energetic, combătând efectele nocive ale regenerabilelor agreate de Bruxelles, Hidroelectrica se apucat să construiască parcuri fotovoltaice. Astfel, compania a anunțat, pentru acest an, investiții de 660 milioane de lei pentru capacități solare de 550 MW, care, calculate la factorul de capacitate, ar însemna circa 55 MW. Sebastian Burduja, ministrul Energiei, se lăuda zilele trecute că România a avut prețul mai mic la energie, că a produs eolianul și că am exportat. Desigur, minunea a ținut 3 zile, pentru că vântul nu a mai bătut și am revenit la importuri semnificative de energie și la prețurile mari constante, pentru că cele mici sunt doar accidentale.