Represiunea disciplinară în cadrul armatei ucrainene stârnește teamă și furie pe front. Criticii spun că noua legislație care pedepsește mai aspru dezertorii și cei care încalcă regulile contravine drepturilor omului și demotivează personalul militar.
Președintele Volodimir Zelenski a refuzat, săptămâna trecută, să se opună prin veto unei noi legi care înăsprește pedepsele pentru militarii care nu respectă disciplina, respingând o petiție semnată de peste 25.000 de ucraineni care susțin că este prea dură.
Zelenski: „Cheia este respectarea disciplinei”
„Cheia pentru capacitatea de luptă a unităților militare și, în cele din urmă, a victoriei Ucrainei, este respectarea disciplinei militare”, a declarat Zelenski în răspunsul său scris la petiție. Soldații ucraineni au uimit lumea cu rezistența lor și cu succesele de pe câmpul de luptă, rezistând unui atac de un an de zile al trupelor rusești.
Dar în rândul forțelor Kievului, alcătuite în mare parte din recruți noi, lipsiți de experiență sau pregătire militară anterioară, unii se luptă să facă față. Sunt cei care s-au răzvrătit împotriva ordinelor comandanților, s-au îmbătat sau s-au purtat necorespunzător; alții, rămânând fără muniție și fără moral, au fugit pentru a-și salva viața, abandonându-și pozițiile, notează Politico.
În încercarea de a-și alinia forțele, Zelenski a semnat în ianuarie o lege punitivă care introduce pedepse mai aspre pentru dezertorii și soldații indisciplinați și îi privează pe aceștia de dreptul de a face apel.
Legea are ca scop standardizarea și înăsprirea repercusiunilor pentru încălcarea regulilor, îmbunătățind disciplina și pregătirea de luptă a unităților militare. Nesubordonarea va fi pedepsită cu cinci până la opt ani de închisoare, în loc de doi până la șapte ani, anterior; dezertarea sau neprezentarea la datorie fără un motiv întemeiat va fi pedepsită cu până la 10 ani.
Amenințarea comandanților, consumul de alcool, punerea sub semnul întrebării a ordinelor și multe alte încălcări vor fi, de asemenea, tratate mai aspru, putând fi pedepsite cu închisoarea; cei care au încălcat aceste reguli în trecut puteau scăpa cu o perioadă de probă sau cu tăierea soldei de militar.
Cei care au făcut lobby în favoarea noii legi, cum ar fi Statul Major General al armatei ucrainene, susțin că aceasta va face disciplina mai echitabilă: Anterior, deoarece instanțele judecătorești judecau infracțiunile de la caz la caz, unii soldați puteau scăpa complet de pedeapsă pentru încălcări grave ale regulilor, în timp ce alții primeau sentințe mai aspre pentru încălcări mai puțin semnificative, potrivit unei note explicative care a însoțit noua lege.
Instanțele, „calculatoare” pentru împărțirea pepselor
Dar soldații, avocații și organismele de supraveghere a drepturilor omului au criticat măsurile ca fiind un instrument nepotrivit și contondent care nu va aborda cauzele profunde ale indisciplinei militare – iar peste 25.000 de ucraineni au cerut președintelui să se opună cu totul legii printr-o petiție înaintată președintelui la sfârșitul anului trecut.
Noile norme punitive elimină puterile discreționare și transformă instanțele într-un „calculator” pentru împărțirea pedepselor soldaților, indiferent de motivele pentru care aceștia au comis infracțiuni, a susținut avocatul Anton Didenko într-un articol publicat de agenția de știri ucraineană Interfax.
„Această lege va avea consecințe negative pentru protecția drepturilor militarilor care sunt acuzați de comiterea unei infracțiuni și va reduce nivelul de motivare în timpul serviciului”, a declarat într-un comunicat un ONG, numit Coaliția pentru Pachetul de Reanimare a Reformelor. „Acest lucru poate implica riscuri atât pentru protecția drepturilor omului, cât și pentru capacitatea de apărare a statului”.
Comandanții militari ai lui Zelenski nu sunt de acord, susținând că măsurile sunt necesare pentru a rezista în fața asaltului Rusiei.
„Armata se bazează pe disciplină. Iar dacă lacunele din legislație nu asigură respectarea acesteia, iar cei care nu se subordonează pot plăti o amendă de până la 10% din solda de luptă sau pot primi o pedeapsă cu suspendare, acest lucru este nedrept”, a argumentat comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valeri Zalujnîi, într-un videoclip în favoarea noilor reguli.
Zelenski, în răspunsul său la petiția populară prin care i se cerea să renunțe la modificări, a fost de acord că acțiunile disciplinare împotriva personalului militar ar trebui să țină cont de circumstanțele individuale ale acestora și a promis că cabinetul de miniștri va analiza în continuare cum să îmbunătățească mecanismul disciplinar – deși nu a precizat când ar putea fi făcut acest lucru, și nici nu a suspendat legea între timp.
Armata de civili a Ucrainei
Forțele armate ale Ucrainei s-au mărit rapid, ajungând la peste un milion de soldați în anul care a trecut, de când Rusia a lansat invazia la scară largă în februarie 2022 – de la 250.000 de persoane.
Afluxul de sute de mii de noi recruți, pe care Ucraina a trebuit să îi echipeze și să îi instruiască în timp ce rezista barajului din partea Rusiei, a compromis procesul obișnuit de verificare și a însemnat că unii soldați nepotriviți au ajuns în luptă, le-a spus Valeri Markus, sergent-major șef al Brigăzii 47 de asalt, subordonaților într-o prelegere despre „dezertarea pe front”, postată pe canalul său de YouTube în ianuarie.
„Am încercat să verificăm candidații cât de bine am putut în acele circumstanțe”, a spus Markus. „Cu toate acestea, mulți oameni din propria noastră brigadă nu vor să fie acolo”. El a spus că unii dintre cei care s-au înrolat pentru motivații greșite, cum ar fi pentru un bani, ulterior „cedează sub presiune și vor să fugă; încep să se revolte”.
Markus a spus că, adesea, comandanții nu înțelegeau problemele și lipsurile cu care se confruntau trupele lor de pe teren, din cauza faptului că gradații locali nu reușeau să comunice cu ei. El a redat videoclipuri cu soldați care se plângeau de lipsa armelor sau de ordinele nepotrivite sau ilegale primite de la comandanții lor, înainte de a le spune celor din public că majoritatea problemelor pot fi rezolvate pe plan intern prin canalele adecvate, în timp ce difuzarea publică a plângerilor discredita armata ucraineană și submina încercările de a ajuta trupele.
„Recunosc existența unor probleme care duc la abandonarea arbitrară a pozițiilor”, a declarat Zalujnîi în videoclipul său de susținere a reformelor. „Lucrez la eliminarea lor? Operațiunile reușite de eliberare a teritoriilor statului nostru sunt o confirmare a acestui lucru”.
Dar membrii forțelor armate ucrainene, dintre care mulți și-au exprimat respectul pentru Zalujnâi, au fost profund dezamăgiți de sprijinul acestuia pentru noua lege.
„Este foarte demotivant. Este un contrast atât de izbitor cu «religia» lui Zalujnâi, orientată spre oameni și lideri”, a declarat Eugenia Zakrevska, o avocată specializată în drepturile omului care s-a înrolat în efortul de război și care este acum membră a Brigăzii 92 Mecanizate Ivan Sirko. Aceasta a fost o referire critică la un interviu pe care Zalujnîi l-a acordat revistei The Economist în decembrie, în care a spus că, spre deosebire de Kremlin, „religia” pe care el și Ucraina o practică este „să rămână umani în orice situație”.
De la datorie, la dezertare
Cei care se opun noii legi susțin că Ucraina trebuie să se ocupe de cauzele care stau la baza dezertării și a comportamentului necorespunzător, mai degrabă decât să pedepsească mai aspru soldații care încalcă regulile.
Un ofițer al armatei ucrainene care a părăsit recent orașul Bahmut, aflat pe linia frontului (și care a solicitat anonimatul, deoarece ofițerii nu sunt autorizați să vorbească cu presa), a declarat pentru Politico: „Uneori, abandonarea pozițiilor devine singura modalitate de a salva personalul de la o moarte fără sens. Dacă nu pot să livreze muniție sau să înlocuiască trupele] atunci când stai în tranșee timp de mai multe zile fără somn sau odihnă, valoarea ta de luptă ajunge la zero”.
Ofițerul a adăugat că multe probleme de disciplină își au rădăcinile în comanda ineficientă sau neglijentă, precum și în presiunea pusă pe forțele Kievului care se luptă cu o armată mult mai mare de invadatori, ceea ce înseamnă că nu sunt rotite atât de des pe cât ar trebui.
„Oboseala și traumele duc la tulburări mentale și aduc haos, neglijență și chiar depravare în viața unui soldat. Acest lucru afectează puternic calitățile de luptă și supunerea”, a declarat ofițerul.
Zakrevska a declarat că soldații ucraineni își abandonează rareori pozițiile – continuând să lupte chiar și atunci când sunt depășiți numeric și au pierderi semnificative. „Odată, a trebuit să sun la comandament și să cer ca sergentului nostru să i se ordone să meargă la spital – pentru că a refuzat evacuarea, deși era grav rănit”, a spus Zakrevska. „A rămas cu noi, deși nu a putut primi ajutor medical adecvat, deoarece medicul nostru era și el rănit”.
Doar din pură disperare soldații își părăsesc posturile, a susținut Zakrevska, adăugând că, pentru a preveni dezertarea, comandanții ar trebui să rotească mai des luptătorii. Dar ea a recunoscut că, în multe locuri, rotirea combatanților pentru trupe este imposibilă din cauza lipsei de luptători apți de luptă.
Majoritatea brigăzilor sunt cu efectivul complet, a spus Zakrevska – dar unii nu sunt apți de luptă și „este imposibil să îi concediezi”. Pentru că „nimeni nu poate fi concediat din armată, deloc”. „Doar după un verdict într-un caz penal. De asemenea, un astfel de sistem subminează foarte mult moralul. Pentru că transformă serviciul în armată dintr-o datorie onorabilă într-o pedeapsă”.
„În situațiile de disperare și epuizare completă, teama de răspundere penală nu funcționează”, a argumentat Zakrevska.
