Creșterile prețurilor la alimente și penuria de hrană îi îngrijorează pe majoritatea consumatorilor europeni, arată un nou studiu, în timp ce aproape jumătate dintre cei chestionați consideră că aceste costuri sunt distribuite în mod incorect pe continent.
În perioada premergătoare sărbătorilor de iarnă, consumatorii din UE reduc cheltuielile cu alimentele pentru a face față penuriei și creșterii prețurilor, potrivit unui sondaj realizat în rândul a 5.000 de persoane din 10 țări europene.
Profituri uriașe în domeniile alimentar și energetic
Datele arată că majoritatea consumatorilor consideră că războiul din Ucraina a crescut prețurile la alimente în Europa, în timp ce mulți dintre ei indică o repartiție inegală a acestor costuri și a profiturilor obținute în urma războiului.
„Aproape jumătate dintre ei consideră că aceste costuri sunt distribuite în mod incorect, iar 48% dintre cei intervievați cred că războiul a permis comercianților cu amănuntul și producătorilor de alimente să obțină mai multe profituri”, se arată într-un comunicat al cercetătorilor.
Cercetarea a fost realizată de un consorțiu de universități din Europa și condusă de Universitatea Aarhus, cu sprijinul Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT Food), informează Euractiv.
La începutul acestui an, Oxfam International a raportat că averile miliardarilor din domeniul alimentar și energetic au crescut cu peste 400 de miliarde de euro – sau 453 de miliarde de dolari – din 2020, ceea ce echivalează cu un profit de 1 miliard de dolari la fiecare două zile.
Carnea, peștele și lactatele, lanterne roșii
Produsele la care cumpărătorii consideră că prețurile au crescut cel mai mult sunt produsele de origine animală, cum ar fi carnea roșie (55%), peștele (52%) și lactatele (51%).
Potrivit sondajului, acest lucru a determinat aproape patru din 10 consumatori (37%) să cumpere mai puțină carne roșie, în timp ce o treime cumpără mai puțin pește și păsări (33% pentru fiecare). Alte „comportamente de economisire a costurilor” observate de cercetători sunt trecerea consumatorilor la mărci și magazine mai ieftine.
Cu toate acestea, unii consumatori optează pentru a reduce complet anumite articole din cumpărăturile lor, potrivit studiului. Acestea sunt în principal alimentele de tip convenience food (12%) – de exemplu, mesele preparate – și băuturile alcoolice (10%).
În 2021, 7,3 % din totalul populației UE nu-și putea permite o masă cu carne, pește sau un echivalent vegetarian o dată la două zile, potrivit Safe Food Advocacy Europe.
În mod similar, cercetarea condusă de universități europene a constatat că prețurile în creștere ale alimentelor au împins consumatorii să facă alegeri de cumpărare „mai deliberate”. Cu alte cuvinte, peste jumătate dintre cei chestionați au declarat că verifică prețurile mai mult decât înainte de pandemia Covid-19, în timp ce patru din zece susțin că fac mai puține achiziții neplanificate. Acest lucru reprezintă o creștere de 35% și, respectiv, 26%, din 2020.
Verificarea etichetelor și „inovațiile alimentare”
Klaus Grunert, profesor la Universitatea Aarhus, speră că, în ciuda faptului că criza din Ucraina și recesiunea economică globală reprezintă amenințări unice și considerabile pentru sistemul alimentar european, această nouă cercetare va da posibilitatea factorilor de decizie să elaboreze politici mai clare și oportune. În opinia sa, aceste politici trebuie să abordeze în mod adecvat preocupările tot mai mari ale consumatorilor cu privire la creșterea în spirală a costurilor alimentelor.
Proiectul este un studiu de urmărire a unei cercetări efectuate în 2020, care a identificat faptul că măsurile restrictive Covid-19 ar fi putut provoca schimbări de comportament de durată în ceea ce privește consumul de alimente.
„Să nu uităm că, pentru gospodăriile mai puțin înstărite, simpla adaptare a comportamentelor lor de cumpărare a alimentelor nu va fi suficientă”, a explicat Camille Perrin, responsabil principal cu politica alimentară la Organizația Europeană a Consumatorilor (BEUC).
Potrivit acesteia, aceste gospodării trebuie să fie sprijinite cu politici sociale adecvate pe toată durata crizei costului vieții. Etichetele joacă, de asemenea, un rol crucial în comportamentul consumatorilor, deoarece studiul a arătat că aproape patru din zece cumpărători le folosesc mai des pentru a compara produsele.
În general, tendința în Europa arată că majoritatea oamenilor și-au adaptat obiceiurile de cumpărături fie acordând mai multă atenție prețurilor alimentelor, fie făcând mai multe „alegeri mai conștiente”, cum ar fi verificarea etichetelor sau căutarea de „inovații alimentare”.
Compania a fost inactivă din anii 2000, dar în 2020 a fost preluată de Akka Technologies, o societate franceză condusă de frații Mauro și Jean-Franck Ricci, specializată în inginerie, cercetare și dezvoltare.
Cea mai mare economie a Europei arde combustibilul fosil pentru energie electrică în cel mai rapid ritm din cel puțin șase ani. De asemenea, se pregătește să crească importurile de cărbune anul viitor.
De parcă zici nu doar că ministrul român de Externe nici ”usturoi nu a mâncat” și, prin urmare, ”nici gura nu îi miroase”, dar că el și doar el, dintre toți demnitarii statului român eșuat ar fi repurtat o mare victorie diplomatică. Strict pe persoană fizică, bineînțeles. Deja ieșirile publice ale până acum mult prea tăcutului Bogdan Aurescu fiind cam toate ”la persoana întâi”. ” Am făcut… Am promis… Am fost felicitat… Am angajat…”.
Chiar Ministerul Afacerilor Externe oferind sprijinul operativ necesar ”rostogolirii” informației că ditamai secretarul de stat al SUA a lăsat orice grijă a Administrației Biden pe care o conduce de facto și s-a apucat să îi mulțumească ”PERSONAL” ministrului Aurescu! Și poate că, da, mulți lideri politici au ”înghițit” în sec și au luat din nou poziția ”ghiocel”, de frică să nu supere cumva ”stăpânii”. Fără a avea măcar ”cojones” diplomatice să verifice dacă ministrul ”eșuat” al Externelor din România și secretarul de stat al SUA chiar se bat așa, ”pe burtă”, unul pe altul… Iată însă că nu toată ”lumea bună” de intelligence a fost dată ”pe spate” de scrisoarea ”personală” a lui Blinken. Mai mult chiar, ghinion, structura contrainformativă pe care Iohannis și Aurescu oricum o urăsc de moarte ne-a pus la dispoziție alte ”scrisorici” precum cea primită de ministrul român de Externe.
Premierul Nicolae Ionel Ciucă, mai ales după ce nu a reușit să îl impună la Ministerul Apărării Naționale, insistând pentru ca omul său de încredere, consilierul Iulian Chifu să preia mandatul Afacerilor Externe. În timp ce la Partidul Social Democrat nu este loc de nicio surpriză, tot Titus Corlățean fiind alesul. Astfel că ditamai ministrul de Externe căruia îi ”mulțumește personal secretarul de stat al SUA”, Bogdan Aurescu a ajuns să ”spioneze” niște mese băiețești de la restaurantul… Iar dacă până și șeful Corpului de control și Evaluare Diplomatică al Ministerului Afacerilor Externe, ”bătrânul securist” Ioan Pascu a ajuns să fie suspectat ca fiind ”sursa acoperită a NAȚIONAL”, atunci la ce să ne mai mire că în ”hora” spionitei a ajuns și numele ”analistului de casă” Radu Tudor! Ce este drept, prin intermediul Irinei Zidaru, cea care chiar este ”doamna de fier” a Externelor și cea care ține în mână principalele două ”parteneriate strategice” ale MAE. ”Cercul neîncrederii” fiind închis, mai nou, până și cu ”Arabela” Daniela Gîtman, secretarul de stat cel mai loial ministrului fiind la rândul său monitorizată pentru ”legături nefirești” cu ”dușmanii patriei”…
