Acasă Blog Pagina 946

Surpriză în dosarul în care primarul Iașiului Mihai Chirica a fost pus sub control judiciar! Ce au descoperit anchetatorii

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Iași au luat cu asalt Primăria Iași. Aceștia au efectuat nu mai puțin de 40 de percheziții domiciliare pe numele primarului și a directorilor din cadrul instituției.

Descinderile au avut loc lunea trecută, într-un dosar ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate celor de corupție. Primarul Iaşiului Mihai Chirica a fost săltat de procurorii DIICOT și plasat sub control judiciar pentru 60 de zile.

Dosarul, mutat la Curtea de Apel Iași

Judecătorii de la Tribunalul Iași au constatat, în cursul zilei de marți, că dosarul nu trebuia judecat de ei.

Astfel, dosarul a trecut miercuri, 21 decembrie, de la Tribunal la Curtea de Apel Iași Judecătorii de la Tribunal au înțeles eroarea în momentul în care au început să analizeze cererile de ridicare a controlului judiciar impus acuzaților, ieri fiind analizate trei dintre ele.

„Nu ne dorim nimic altceva decât respectarea normelor procesului penal de către toți protagoniștii acestui scenariu, construit pe baze total greșite, pe ideea exagerată că toți funcționarii publici s-au născut deja vinovați de ceva, de orice”, a explicat avocatul Cătălin Boacnă, potrivit bzi.ro.

S-a dispus această schimbare de competență având în vedere calitatea de avocat al unuia dintre cei acuzați în dosar.

Primarul Mihai Chirica nu mai are voie de semneze acte de urbanism

Astfel, dosarul urmează să fie înregistrat la Curtea de Apel Iași, acolo unde judecătorii vor fi nevoiți să analizeze cererile formulate de toți inculpații care au fost puși sub control judiciar de către procurorul de caz din cadrul DIICOT Iași. Dosarul este unul foarte voluminos pentru că procurorii au strâns documente încă din anul 2019, are peste 150 de volume. Nu mai puțin de 12 persoane au fost puse sub control judiciar în acest dosar, printre care și primarul Mihai Chirica, actualul arhitect-Șef sau fostul arhitect-șef, alături de mai mulți directori sau funcționari din cadrul Primăriei Iași.

Alături de aceștia au fost puși sub control judiciar oameni de afaceri, cadastriști, topometriști, ingineri în construcție, arhitecți sau chiar angajați de la Direcția de Monumente.

Duș rece pentru Zelenski din partea republicanilor. „Fără cecuri în alb pentru Ucraina”. „Puneți America pe primul loc!”

În timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost primit cu aplauze în Congresul SUA, șeful minorității republicane a deschis un duș rece asupra Kievului.

 

Liderul minorității din Camera Reprezentanților, Kevin McCarthy, a declarat că discursul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a fost „bun”, dar că vrea să se asigure că există „responsabilitate” pentru orice ajutor pe care SUA îl acordă Ucrainei.

„Puneți America pe primul loc!”

„Mi s-a părut un discurs foarte bun. A prezentat o serie de motive pentru care lumea liberă vrea să continue lupta. Poziția mea nu s-a schimbat niciodată. Susțin Ucraina, dar nu susțin niciodată un cec în alb. Vrem să ne asigurăm că există responsabilitate pentru fiecare ban pe care îl cheltuim”, a declarat McCarthy, care va deveni noul speaker, în ianuarie.

Înainte de discurs, McCarthy a avut o discuție cu liderul ucrainean „despre stadiul războiului, despre ce este nevoie pentru a fi câștigat”, informează CNN.

McCarthy a semnalat anterior că republicanii vor intensifica controlul asupra ajutorului militar acordat Ucrainei, după ce vor recâștiga Camera Reprezentanților, în ianuarie. Mulți membri ai grupului său parlamentar, pe care încearcă să-i curteze pentru a deveni președinte al Camerei, s-au opus de asemenea ca banii să ajungă în Ucraina.

„Bineînțeles că președintele din umbră trebuie să vină în fața Congresului și să explice de ce are nevoie de miliarde de dolari din banii contribuabililor americani pentru cel de-al 51-lea stat, Ucraina. Acest lucru este absurd. Puneți America pe primul loc!!!!”, a scris pe Twitter reprezentanta Marjorie Taylor Greene (R-GA) înainte de discursul lui Zelenksi.

Zelenski: „Avem artilerie. Este suficient? Sincer, nu prea”

Unii republicani din Camera Reprezentanților au refuzat să se ridice în picioare în timpul unor porțiuni din discursul lui Zelenksi, care a stârnit numeroase aplauze din partea Congresului.

În discursul său, Zelenski a făcut apel la legislatori pentru sprijinul lor continuu, dar a susținut că ajutorul acordat Ucrainei înseamnă protejarea democrației și consolidarea securității internaționale. „Banii voștri nu sunt acte de caritate. Este o investiție în securitatea globală și în democrația pe care o gestionăm în modul cel mai responsabil”, a declarat liderul de la Kiev.

„Avem artilerie. Da, vă mulțumesc”, a spus el, făcând referire la ajutorul letal furnizat de SUA. „Este suficient? Sincer, nu prea”, a glumit Zelenski, care a fost primit de președintele Joe Biden la Casa Albă.

Statele Unite au confirmat, miercuri, livrarea unui sistem de apărare antiaeriană Patriot către Ucraina, în timpul vizitei la Washington a președintelui ucrainean.

În prezent, Congresul examinează un proiect de lege de cheltuieli în valoare de 1.700 de miliarde de dolari, care include o sumă suplimentară de 45 de miliarde de dolari pentru asistența acordată Ucrainei, ceea ce ar duce sprijinul total acordat de SUA la aproximativ 100 de miliarde de dolari. Mai multe voci republicane din Camera Reprezentanților s-au arătat iritate de acest pachet.

O ambulanță care ducea pacienți la dializă, implicată într-un accident, în Iași: patru răniți

0

Patru oameni au ajuns în grija cadrelor medicale, în urma unui accident ce s-a produs joi dimineața.

Cele patru persoane au fost rănite într-un accident ce a avut loc pe DN 28, în comuna Valea Lupului, la intrarea în municipiul Iaşi, potrivit Agerpres. În coliziune au fost implicate o ambulanţă pentru transport persoane dializate şi o autospecială a unui operator de salubritate. La locul accidentului au intervenit mai multe echipaje ale salvatorilor.

Trei persoane care ar fi urmat să ajungă la dializă au avut de suferit de pe urma producerii acestui accident. „Sunt asistate patru persoane, printre care trei pacienţi dializaţi şi conducătorul auto. Cu toţii sunt conştienţi, dar au multiple contuzii”, a precizat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Iaşi, Georgică Onofreiasa.

Răniții au între 28 și 55 de ani

Coordonatorul SMURD Iaşi, medicul Diana Cimpoeşu, a anunțat că victimele au între 28 şi 55 de ani. E vorba despre o femeie în vârstă de 55 de ani și trei bărbați, în vârstă de 28, 33 și respectiv 54 de ani. Cei patru au fost duși la două spitale – „Sf. Spiridon” și Spitalul de Neurochirurgie.

„Sunt trei pacienţi care trebuiau să ajungă la dializă, dar în urma accidentului rutier vor fi transportaţi la Spitalul Sf Spiridon. Este vorba de o femeie de 55 ani, care a suferit un traumatism toraco-abdominal şi prezintă abdomen acut chirurgical. A doua victimă este un bărbat de 54 ani, care a suferit un traumatism toracic. A treia victimă este un bărbat de 28 ani, care a suferit traumatism cranio-cerebral, traumatism cranio-facial, plăgi multiple în zona regiunii frontale şi zigomatice. Cea de-a patra victimă, un bărbat de 33 de ani, a suferit un traumatism cranio-cerebral şi contuzii la nivelul membrelor. El a fost direcţionat spre Spitalul de Neurochirurgie”, a precizat coordonatorul SMURD Iaşi, conform sursei citate.

Șase persoane au ajuns la spital în urma unui accident produs în județul Giurgiu

Din păcate, și miercuri după-amiază a avut loc un accident soldat cu victime, de această dată în județul Giurgiu. Șase persoane au fost transportate la spital în urma unui accident rutier ce s-a produs pe DN5, în apropierea unei benzinării din localitatea Adunații Copăceni – potrivit ISU Giurgiu.

Două autoturisme au fost implicate în accident. „La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Punctului de Lucru Călugăreni, Detașamentului Giurgiu și Gărzii de Intervenție Colibași, cu o autospecială de stingere, două ambulanțe SMURD și trei ambulanțe SAJ”, conform sursei citate.

Doi dintre răniți au fost transportați la un spital din București, iar patru la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) Giurgiu.

Deținut evadat din penitenciarul Jilava! Autoritățile sunt în alertă

2

Autoritățile sunt pe urma unui deținut, care a primit permisiunea de a ieși din Penitenciarul București-Jilava nu s-a întors la ora stabilită.

Potrivit reprezentanților Penitenciarului București-Jilava, miercuri, la ora 18.00, s-a constatat că deținutul Gabriel Alexandru Panciș(fost Rotaru), în vârstă de 31 de ani, condamnat definitiv la 4 ani și 4 luni de închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie calificată, nu s-a întors din permisiunea ieșirii din penitenciar la ora stabilită. Deținutul este clasificat la regimul deschis, au explicat cei de la penitenciar.

Deținutul era încarcerat în regim deschis

Autoritățile au declanșat o serie de proceduri.

„În vederea capturării deținutului, au fost dispuse măsurile specifice, respectiv alarmarea personalului unității, trimiterea de echipe de căutare formate din personalul unității, blocarea căilor de acces pe posibilele direcții de deplasare, precum și cooperarea cu Inspectoratul Județean de Poliție Ilfov, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.

Menționăm că neprezentarea din permisiunea ieșirii din penitenciar la ora stabilită este asimilată infracțiunii de evadare și se pedepsește, conform prevederilor articolului 285 din Codul Penal, cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani”, au anunțat reprezentanții penitenciarului.

Deținutul are înălțimea de 1,89 m, statură atletică, ochi căprui, sprâncene arcuite, față ovală, ten măsliniu, păr roșcat ondulat, tatuaje pe ambele brațe vizibile până în zona degetelor, iar la momentul părăsirii penitenciarului purta tricou gri, hanorac negru, jeans de culoare neagră cu rupturi în zona genunchiului și pantofi sport negri, au precizat reprezentanții penitenciarului București-Jilava.

Poza Zilei

Bianca buuuuze Drăgușanu

Iarna auto-distrugerii Angliei

Aflată deja într-o criză economică severă, Marea Britanie se confruntă cu o nouă „iarnă a nemulțumirilor” – o izbucnire de greve și întreruperi de activitate în toate serviciile publice.

În afară de inconvenientele imediate pentru întreprinderi și gospodării, tulburările vor eroda și mai mult poziția țării în economia mondială.

În această lună sunt anunțate sau în curs de desfășurare greve în sectoarele feroviar, sănătate, educație,  servicii poștale și publice locale. Este cea mai gravă întrerupere a muncii din ultimii 30 de ani.

Sindicatele din sectorul public din Marea Britanie, ca și în majoritatea țărilor, se opun din reflex unor practici de lucru mai eficiente și unei productivități mai mari. Cu toate acestea, au dreptate să se plângă de faptul că, datorită inflației galopante, salariile  au scăzut recent mult mai mult în termeni reali decât câștigurile din sectorul privat.

În același timp, un conflict de muncă prelungit riscă să paralizeze economia și să-i afecteze și mai mult pe lucrători, mai ales că sindicaliștii nu își vor modera cererile salariale.

Asistentele medicale, de exemplu, solicită o creștere de 19% – suficient pentru a recupera inflația de 14%. Stresul economic cauzat de pandemie și de războiul din Ucraina era inevitabil să erodeze veniturile reale, cel puțin pentru o perioadă. Asistentele, paramediii și ambulanțierii au fost în prima linie în timpul pandemiei Covid-19 și suferă de o criză în sistemul public de sănătate NHS,  care se află de 12 ani sub o austeritate severă.

„Vrem ca guvernul să se trezească și să își dea seama cât de gravă este situația. Suntem în situația în care suntem pentru că așa au vrut politicienii”, a criticat Steve Thompson, membru al sindicatului Unite, care protestează în Coventry, în centrul Angliei.

Pentru secretarul sindicatului GMB, „este de datoria guvernului să pună capăt acestui conflict acum”. Dar „prin refuzul de a discuta cu sindicatele despre salarii, guvernul este cel care alege să permită continuarea acestui conflict”.

Marți seara, sindicatul  Royal College of Nursing, a dat guvernului un ultimatum, oferindu-i două zile pentru a găsi un acord privind salariile. În caz contrar, vor fi noi greve după Crăciun. Mai multe pichete au apărut în toată țara, miercuri dimineață. „Salvați NHS”, au scris greviștii GMB pe pancarte din Walton-on-Thames, sud-vestul Londrei.

Mișcările de protest social câștigă amploare în fața inflației și a unei crize înrăutățite a costului vieții. Relațiile sunt tensionate între greviști și guvernul conservator, care a închis ușa oricărei discuții privind salariile, considerând revendicările „inaccesibile”.

Guvernul a găsit soluția. Depistarea conductelor de plumb, pe banii asociațiilor de proprietari

După ce niciun minister nu a vrut să-și asume responsabilitatea și finanțarea pentru depistarea plumbului din conductele de apă potabilă de la blocuri, Guvernul a găsit soluția. Expertizele tehnice ale instalațiilor se vor face pe cheltuiala asociațiilor de proprietari. Proiectul de ordonanță de urgență a fost elaborat în mare grabă, dat fiind că orice întârziere ar fi însemnat sancțiuni de milioane de euro de la Uniunea Europeană.

După doi ani în care nu s-a făcut absolut nimic, Guvernul s-a trezit că trebuie urgent să implementeze dispozițiile Directivei (UE) 2020/2184/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2020 privind calitatea apei destinate consumului uman, în caz contrar riscând sancțiuni de milioane de euro. Pentru că nu a mai fost timp de inițiere a unei legi, Executivul a încropit un proiect de ordonanță de urgență, prin care aruncă cheltuielile proprii în seama locatarilor de la bloc. După cum semnalam într-un articol anterior, UE a cerut scoaterea tuturor elementelor de pe rețeaua de apă potabilă care sunt confecționate din plumb, însă autoritățile române habar nu au unde sunt și câte sunt. Pentru a afla acest lucru și a remedia situația, ar fi trebuit făcute expertize tehnice și inventariere, lucruri care presupuneau costuri mari și multă bătaie de cap, astfel că toate ministerele vizate au refuzat să se ocupe de această problemă. Și, fiindcă nimeni nu a vrut să-și asume, s-a ajuns la un consens. Expertizele vor fi făcute de asociațiile de proprietari de la blocuri, pe propria lor cheltuială. ”Proprietarii clădirilor private și administratorii clădirilor publice au obligația să identifice existența componentelor din plumb utilizate la sistemele de apă potabilă aferente clădirii și să transmită informațiile către autoritatea administrației publice locale care centralizează situațiile pentru fiecare unitate administrativ teritorială și le comunică Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației”, se arată în proiectul de ordonanță de urgență.

Instalatorii de bloc, trimiși la reciclare

Potrivit proiectului de act normativ, lucrătorii care realizează lucrări de execuție sau reparare a sistemelor de distribuție interioară responsabili cu instalarea produselor pentru construcții și a materialelor care sunt utilizate în contact cu apa potabilă vor avea obligatia de a participa la programe de specializare sau perfecționare organizate de furnizori de formare profesională autorizați potrivit Ordonanței Guvernului nr.129/2000 privind formarea profesională a adulților. Programele vor conține module specifice privind utilizarea materialelor în contact cu apa potabilă și se realizează pe baza standardelor ocupaționale, aprobate conform legislației în vigoare, care cuprind competențe referitoare la utilizarea materialelor care sunt utilizate în contact cu apa potabilă.  Pe de altă parte, proprietarii/administratorii spațiilor publice și private vor fi informați de către furnizorii de apă, direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București și/sau evaluatorii stabiliți conform ghidului pentru evaluarea riscului elaborat de Ministerul Sănătății, cu privire la măsurile pentru eliminarea sau reducerea riscurilor induse de sistemul de distribuție interioară asupra calității apei potabile. Totodată,   direcțiile de sănătate publică județene și a Municipiului București vor stabili măsuri de control și de gestionare eficace și proporționale cu riscurile privind contaminarea cu Legionella, având drept scop combaterea eventualelor focare de legionelloză.

În restaurante, apă de la robinet la preț redus

Proiectul de ordonanță care transpune Directiva Europeană mai prevede și măsuri pentru promovarea utilizării apei potabile furnizată la robinet, care vor fi implementate de unitățile administrativ teritoriale și furnizorii de apă. Printre acestea se numără creșterea gradului de conștientizare cu privire la cele mai apropiate echipamente de exterior sau de interior prin care se furnizează apă potabilă, lansarea de campanii de informare a cetățenilor cu privire la calitatea apei potabile furnizată prin rețeaua de distribuție, precum și încurajarea furnizării apei potabile în administrații și clădiri publice prin montarea de dozatoare conectate la rețeaua publică de aprovizionare cu apă. Totodată, restaurantele și cantinele vor fi stimulate să furnizeze apă de la robinet clienților, gratuită sau la preț redus.

Un Bugatti este o mașină rară. Chiron Profilée va fi rarisim

0

Un exemplar unic, acest supercar este așteptat să entuziasmeze colecționarii și conturile lor bancare la o licitație programată să aibă loc la Paris pe 1 februarie 2023.

Cel mai select dintre producătorii auto a dat tonul odată cu nașterea lui Chiron, moștenitorul nu mai puțin fantasticului Veyron, care a marcat revenirea constructorului alsacian în vârful Olimpului auto.

Cea mai scumpă mașină, cea mai rapidă, cea mai puternică și așa mai departe… dacă unii îndrăznesc să conteste superlativele Bugatti, niciun alt producător nu poate pretinde o moștenire atât de excepțională și legitimitatea care vine odată cu ea.

Dar nu este un secret că la Molsheim se pregătește înlocuirea lui Chiron și, de asemenea, a motorului său W16  cu patru turbine. Astfel, după caroseriile speciale, inclusiv recentul Mistral cu 99 de exemplare vândute în doar o lună și jumătate (la 5 milioane de euro fiecare), Bugatti a decis să lanseze un model separat, Chiron Profilée, bazat pe cea mai radicală versiune a exclusivului Pur Sport.

Caroseria Profilée este, de asemenea, unică prin culorile sale. Albastrul „Atlantic Silver” este combinat cu un superb carbon „Royal Blue”. Un bun gust care se regăsește și la bord, cu frumoasele împletituri din piele de pe portiere.

Colecționarii de Bugatti sunt, evident, interesați și pot cheltui o mulțime de bani după bunul plac. Profilée va fi scos la licitație de Sothebys la Carrousel du Louvres, alături de alte minuni ale industriei auto.

„Tehnologia durerii”. Avatarele, interacțiunea cu morții

Companii precum HereAfter AI construiesc „avataruri de moștenire” ale unor persoane în viață, la care se poate apela după moartea acestora pentru a-i consola pe cei îndurerați.

Acești roboți de chat personalizați sunt capabili să răspundă la întrebări despre viața defuncților pe baza informațiilor pe care le-au furnizat atunci când trăiau.

Tendința către doliul asistat de inteligența artificială, care merge dincolo de simpla păstrare a moștenirii digitale a celor decedați, ar putea sfârși prin a remodela modul în care ne comemorăm morții, relatează Financial Times.Într-un fel, aplicațiile tehnologice de acest tip sunt la fel de inevitabile ca și moartea însăși. Deja conversăm cu avatare precum asistentul virtual Siri de la Apple și Alexa de la Amazon.

Modelele lingvistice de învățare profundă, cum ar fi GPT-3 de la OpenAI, care produc un text asemănător cu cel al unui om pornind de la o solicitare, pot fi adaptate pentru a evoca maniera unei anumite persoane, prin antrenarea modelului pe baza a ceea ce a mai spus persoana respectivă.

Clonarea vocală poate transforma apoi textul în sunet care să imite vocea persoanei respective.Îmbinarea acestor tehnologii poate produce o inteligență artificială conversațională, sau chatbot.

Charlotte Jee, un reporter pentru MIT Technology Review care a creat avataruri ale părinților săi în viață, a descris experiența interacțiunii cu acești roboți ca fiind „incontestabil de ciudată”.

Compania StoryFile adaugă video la oferta sa digitală. Directorul executiv, Stephen Smith, a afișat un avatar video cu mama sa care își ia rămas bun – la propria înmormântare. Se percepe fie o taxă inițială, fie un abonament lunar pentru accesul la avataruri.

Lucy Selman, profesor asociat la Universitatea Bristol din Marea Britanie, descrie tehnologia doliului ca „un progres interesant”, dar, „înainte de a fi introdusă pe scară mai largă, este nevoie de mai multe cercetări privind dimensiunile sale etice și modul și momentul în care ar putea fi utilă sau chiar dăunătoare în cazul bolilor grave”.

În mod sigur, această abordare „nu va fi pentru toată lumea, deoarece durerea este la fel de unică ca și relațiile noastre cu ceilalți”.

James Vlahos, care a fondat HereAfter AI în 2019 după ce a creat un robot bazat pe tatăl său din înregistrări făcute înainte de moartea acestuia, a declarat că firma “nu a creat niciodată replici digitale împotriva dorinței unei persoane”.

Posibil, un chatbot care poate conversa în mod convingător de dincolo de mormânt este următorul pas natural – sau nenatural – pentru unele familii. Dar, spune Lucy Selman, care și-a pierdut propriul tată când avea 15 ani, „tehnologia durerii” ne reamintește importanța acordării priorității conversațiilor și relațiilor cu cei dragi înainte ca aceștia să moară”.

Ceaușescu îi premia: oamenii care stau în casă la 15 grade Celsius. Proiectul SlowHeat

4

„Suntem șase în familie, avem o locuință de 200 de metri pătrați, iar în momentul de față am setat termostatul la maximum 15°C”. În sufrageria lui Geoffrey Van Moeseke din Louvain-la-Neuve, în centrul Belgiei, termometrul indica 14,5°C. Afară, temperaturile sunt negative.

Pentru al treilea an consecutiv, acest inginer aplică principiile proiectului SlowHeat în casa sa, pentru care este atât cercetător, cât și cobai.

Proiectul, coordonat de Universitatea din Leuven, implică patru cercetători și aproximativ douăzeci de cetățeni, potrivit AFP. Ideea este simplă: „Încălziți corpurile, nu pereții”. Cu alte cuvinte, belgienii mai pun o haină groasă pe ei, mănuși, căciuli pe cap și stau înfofoliți în propriile locuințe. Exact ce le recomanda Ceaușescu românilor pe la mijlocul anilor 1980, perioada neagră a penuriei de căldură, gaze și electricitate.

Când temperatura coboară sub 12 grade Celsius, Geoffrey Van Moeseke pornește două încălzitoare electrice radiante –  doar două ore pe zi –  și susține că factura „se amortizează într-o lună”. Alții din grup folosesc mouse pad-uri încălzite!

Lansat în septembrie 2020, SlowHeat și-a propus să anticipeze o criză energetică –  care venit doi ani mai târziu.

„Ne-am întrebat ce s-ar întâmpla dacă am rămâne brusc fără combustibili”, explică Denis de Grave, asistent de cercetare la Universitatea din Leuven. „La început, oamenii au crezut că suntem nebuni”, spune Grégoire Wallenborn, cercetător și profesor la Universitatea din Bruxelles, îmbrăcat într-un cardigan gros și mănuși pe mâini. În apartamentul său din Bruxelles, temperatura medie se situează între 12 și 14°C.

În timp ce facturile la gaz și electricitate continuă să crească, Van Moeseke plătește, în medie, doar 70 de euro pe lună pentru încălzire.

Înainte de a-și testa metodele, cercetătorii de la SlowHeat au trebuit să își convingă familiile care au văzut proiectul ca pe un „ordin de a rămâne în frig”.

Anul prăbușirilor.De ce imperiile media au pierdut sute de miliarde de dolari

4

Mai mult de 500 de miliarde de dolari au fost șterse din valoarea de piață a celor mai mari companii media din lume în acest an, deoarece investitorii s-au confruntat cu  revoluția streaming-ului, declanșând scăderi istorice ale prețului acțiunilor pentru grupurile de broadcasting și entertainment.

Intensificarea concurenței și creșterea costurilor s-au combinat cu economiile consumatorilor și încetinirea activității de publicitate pentru a declanșa un declin la nivelul întregii industrii.

Mass-media, care pentru investitori acoperă o gamă largă de activități, de la producția de filme la publicitate și televiziune prin cablu, s-a numărat printre cele mai afectate sectoare în ceea ce se anunță a fi cel mai prost an pentru acțiunile globale de la criza financiară încoace.

„A fost o furtună perfectă de vești proaste”, a declarat Michael Nathanson, analist media la SVB MoffettNathanson, citat de Financial Times.”Acopăr acest sector de mult timp și nu am mai văzut niciodată o colecție atât de proastă de puncte de date”.

Acțiunile Walt Disney, în coborâre cu aproximativ 45%, se îndreaptă spre cea mai mare scădere anuală din 1974. Au fost supuse unei presiuni și mai mari în ultimele zile, deoarece încasările din mult așteptata continuare a filmului Avatar au fost sub așteptările unor estimări în weekendul de deschidere.

Paramount Global a scăzut cu 42%, iar Netflix cu 52%, în timp ce Warner Brothers Discovery s-a prăbușit cu 63% de la crearea sa în acest an prin combinarea dintre Discovery și WarnerMedia de la AT&T.

Directorii conglomeratului încearcă să integreze două dintre cele mai mari operațiuni din domeniul media într-o perioadă de turbulențe în industrie, iar săptămâna trecută au avertizat că se confruntă cu până la 5,3 miliarde de dolari în cheltuieli de restructurare.

Indicele Dow Jones Media Titans, care urmărește performanța a 30 dintre cele mai mari companii media globale, a scăzut cu 40% în acest an, valoarea totală a pieței sale s-a redus de la 1,35 miliarde de dolari la 808 miliarde de dolari.

Furnizorul de muzică Spotify s-a prăbușit cu 69%, iar specialistul video Roku cu 81%. Radiodifuzorii tradiționali au fost și ei afectați, mai ales în SUA. Charter Communications a scăzut cu 53%, iar Comcast cu 31%.

Companiile de streaming s-au descurcat  mai bine de la începutul pandemiei, deoarece restricțiile de izolare au stimulat audiențele și au dus la creșterea acțiunilor din întregul sector în perioada de boom bursier din martie 2020.

Între timp, agenții de publicitate au devenit mai reticenți în promovarea mărcilor pe măsură ce economia globală încetinește, ceea ce a afectat proprietarii de media, inclusiv compania britanică ITV, ale cărei acțiuni au pierdut 36%.

Creșterile de prețuri – în special pentru emisiunile sportive – au atenuat până de curând scăderea numărului de clienți, „dar, intrând în recesiune, consumatorul va refuza să plătească”, a declarat Tim Nollen, analist de tehnologie media la Macquarie.

Ca răspuns la aceste provocări, mai multe dintre cele mai mari companii din sector apelează la creșteri de prețuri, reduceri de personal și alte inițiative, cum ar fi niveluri de streaming cu suport publicitar.

 

 

Ministrul Muncii a lovit și în polițiști. Pensiile militare se diluează

La prima vedere, nu prea se schimbă mare lucru la pensiile polițiștilor și militarilor, ci doar o cifră. Baza de calcul pentru aplicarea procentului de 65% nu mai este perioada de șase luni, la alegere, ci de 12 luni. Ceea ce înseamnă că toți polițiștii vor avea pensii mai mici, prin diluarea beneficiilor obținute în cele șase luni pentru care optează. Sindicaliștii din MAI susțin că măsura nu este corectă și semnalează că lipsa de predictibilitate va cauza și mai multe plecări din sistem.

În prezent, un polițist își poate alege baza de calcul pentru pensionare perioada de șase luni în care a câștigat salariul de excelență sau a avut mai multe ore suplimentare și sâmbete și duminici lucrate. Noile modificări legislative, anunțate de Ministerul Muncii, schimbă fundamental acest mic avantaj, introducând o bază de calcul de șase luni, care înjumătățește, practic, câștigurile în plus la salariu.

”Totul rămâne la fel, mai puțin baza de calcul, care se schimbă de la 6 luni, la 12 luni. Cuantumul salariului pentru merite deosebite nu este foarte ridicat, pentru că este calculat la nivelul anului 2009. Ceea ce înseamnă că, la un procent de 50%, vorbim, în cazul agenților de poliție, de un plus la salariu de 300 de lei timp de șase luni. În cazul ofițerilor, salariul de merit le aduce un supliment de 500 de lei pe o perioadă de șase luni. De regulă, însă, agenții nu beneficiază de 50%, ci de 30% la salariile de merit, ceea ce înseamnă că au doar 200 de lei în plus la salariu pe cele șase luni. Mai exact, trei sferturi din salariile de merit sunt cu procentul de 30% și doar un sfert de 40% și 50%. Faptul că perioada de șase luni folosită la baza de calcul a pensiei a fost prelungită la 12 luni înseamnă și o diluare a pensiei. Dacă până acum polițistul își alegea baza de calcul cele șase luni în care primea salariul de merit, extinderea la un an diluează atât baza de calcul, cât și pensia, astfel că salariul de merit va însemna doar 100 de lei pe lună”, ne-a declarat Mihai Zlat, vicepreședintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC).

Doar Legea 153 îi mai salvează

Numai dacă s-ar aplica Legea 153/2017 în integralitate salariul de merit ar însemna ceva, pentru că ar fi vorba de 2.000-3.000 de lei în plus la veniturile unui polițist, susțin sindicaliștii de la SNPPC. ”Oricum, era mai corect să rămână baza de calcul pe șase luni. În plus, există posibilitatea scăderii pensiei și din alte considerente, De exemplu, un polițist este transferat într-o altă structură, pe o perioadă de 3 luni-6 luni, unde, din cauza deficitului de personal, a făcut ore suplimentare și a venit și sâmbăta și duminica la muncă sau chiar noaptea. Până acum își putea alege această perioadă pentru baza de calcul la pensie, dar, potrivit noilor reglementări, se va calcula pe întreg anul, ceea ce înseamnă bani mai puțini la pensie”, ne-a mai precizat vicepreședintele SNPPC, Mihai Zlat. Acesta mai arată că polițiștii nu vor fi stimulați să rămână în sistem pentru că nu există o predictibilitate nici pe pensionare și în fiecare lună apar discuții în mass-media despre pensile militare. ”Nu se creează o stabilitate și polițiștii nu știu ce se va întâmpla peste un an, doi, trei și atunci, cum se încadrează în condiții, se pensionează imediat”, susține Mihai Zlat, vicepreședintele SNPPC.

Ghinea tună și fulgeră

Cristian Ghinea, negociatorul principal al PNRR, a tunat și a fulgerat după apariția proiectului de lege, arătând că nicio pensie specială nu se desființează, nici ale parlamentarilor, nici ale funcționarilor parlamentari, nici ale lucrătorilor Curții de Conturi, nici ale grefierilor, ale MAE sau ale personalului aeronautic. În ce privește pensiile militarilor, pe care Ghinea le numește tot speciale, acestea nu ar fi fost aduse în linie cu contributivitatea. ”Această prevedere din PNRR avea menirea de a reproduce principiul contributivității (raportarea la veniturile nete pe o perioadă mai lungă de timp) acolo unde salariații nu au avut contribuții (militarii parțial, polițiștii, lucrătorii SRI, SIE) sau unde au pensie mult peste ce au contribuit (magistrații). Nu se întâmplă acest lucru. Ceea ce e pensie specială în plată, rămâne pensie specială, se cosmetizează foarte puțin privilegiile. Nici o tentativă măcar de a alinia la principiul contributivității și de eliminare măcar treptată”, a afirmat Cristian Ghinea.

2023 se va „simți ca o recesiune” pentru cea mai mare parte a lumii

0

Inflația a fost, fără îndoială, principala temă economică în 2022, cu o creștere a prețurilor care a depășit recorduri de zeci de ani în mai multe economii importante.

Stimulată de întreruperile lanțului de aprovizionare la nivel mondial și de creșterea prețurilor la energie din cauza conflictului dintre Ucraina și Rusia, creșterea anuală a prețurilor în ultima parte a acestui an a atins niveluri înregistrate pentru ultima dată în 1981.

Această spirală a scumpirilor a determinat băncile centrale din întreaga lume să intensifice lupta împotriva inflației prin majorarea ratelor cheie de creditare.

Rezerva Federală a SUA, Banca Angliei și Banca Centrală Europeană au majorat dobânzile cu 4,25%, 3,25% și, respectiv, 2,5%, în mod cumulat.Pe măsură ce un 2022 tumultuos se încheie, ce urmează pentru anul viitor? Previziunile analiștilor nu sunt deloc optimiste.

Deși încep să apară semne timide că inflația ar fi atins vârful în majoritatea piețelor dezvoltate, este puțin probabil ca băncile centrale să se grăbească să anuleze măsurile de înăsprire a politicii monetare de până acum.

Declarațiile recente ale Fed, BoE și BCE au subliniat faptul că factorii de decizie politică se așteaptă la rândul lor să fie nevoiți să majoreze ratele mai mult decât se așteptau anterior, chiar dacă într-un ritm ușor mai lent decât în 2022.

Este posibil ca acțiunile de fermitate ale bancherilor  centrali să fie o încercare de a convinge consumatorii și piețele financiare deopotrivă că intenționează să rămână fermi în ceea ce privește creșterea prețurilor, pentru a evita ca așteptările de creștere a inflației să se înrădăcineze în negocierile salariale.

Dar impactul majorării dobânzilor înseamnă încetinirea economiei globale până în 2023, cu tendințe de recesiune.

Inflația ridicată și creșterea ratelor dobânzilor vor face ca anul 2023 „să se simtă ca o recesiune”, a avertizat Fondul Monetar Internațional, care estimează un recul de 2,7% în economia mondială, de la 3,2% în 2022 și 6% în 2021.

În cele mai recente prognoze, Banca Centrală Europeană se aşteaptă ca rata inflaţiei în zona euro să se situeze la 6,3% în 2023 şi la 3,4% în 2024.

Epoca de aur a cocainei are loc chiar acum

1

Cel mai mare boom al cocainei din istorie își are originile în afara unor orașe precum La Dorada, Columbia. Lângă jungla amazoniană se întind câmpuri nesfârșite de coca, arbustul de culoare verde pal folosit pentru producerea drogului, controlate de temutul cartel Comandos de la Frontera.

Provincia Putumayo este un furnizor cheie al creșterii fără precedent a producției de cocaină, relatează Bloomberg. În timp ce fanii serialului de succes Narcos de pe Netflix pot avea impresia că epoca Cartelului Medellin al lui Pablo Escobar din anii 1980 și 1990 a fost apogeul comerțului cu cocaină, de fapt, un boom mult mai mare are loc chiar acum.

„Trăim în epoca de aur a cocainei”, a declarat Toby Muse, autorul cărții “Kilo: Inside the Deadliest Cocaine Cartels” din 2020, care a relatat despre comerțul cu droguri din Columbia timp de peste două decenii. „Cocaina ajunge în colțuri ale planetei care nu au mai văzut-o niciodată, pentru că există atât de mult drog”.

La baza acestui boom se află o creștere masivă a suprafețelor cultivate, precum și o productivitate mai mare în fermele de cocaină – tendințe determinate de schimbarea dinamicii politice din regiune, precum și de creșterea cererii.

Potrivit Biroului ONU pentru combaterea drogurilor și criminalității, industria ilicită produce în prezent aproximativ 2 000 de tone de cocaină pe an, aproape dublu față de cantitatea produsă în urmă cu zece ani.

Fotografiile din satelit arată că suprafața de teren columbian cultivată cu coca a crescut anul trecut la un nivel record de peste 200.000 de hectare, de peste cinci ori mai mult decât era atunci când Escobar a fost împușcat în 1993.

În timp ce cocaina continuă să ajungă pe piețele tradiționale din SUA, ea inundă Europa, unde capturile s-au triplat în doar cinci ani, conform cifrelor UE. În Africa, confiscările de cocaină au crescut de 10 ori între 2015 și 2019, în timp ce cantitatea capturată în Asia a crescut de aproape 15 ori în aceeași perioadă.

Volume mai mari de droguri sunt confiscate în porturile din Turcia și Europa de Est, deoarece traficanții deschid noi rute. Iar puritatea medie a cocainei de pe străzile din Europa a crescut la peste 60%, de la 37% în 2010.

„Europa este inundată de cocaină”, a avertizat Laurent Laniel, analist științific la Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și Dependenței de Droguri, o agenție a UE. „Livrarea este pur și simplu incredibilă”. Un kilogram de cocaină s-ar putea vinde cu 30.000 de dolari în SUA sau 50.000 de euro în Germania.

„Amazon heat”

În America de Sud, oferta în creștere a transformat chiar și piețele locale de droguri. O mare parte din cocaina produsă în Peru și Bolivia alimentează consumul în Brazilia și Argentina.

Aproximativ 5 milioane de sud-americani au consumat cocaină în 2020, potrivit unei estimări a Biroului ONU pentru droguri și criminalitate, ceea ce înseamnă că piața internă a continentului are acum aproximativ aceeași dimensiune cu cea a Europei.

„Există o expansiune în Africa de Sud, Asia și, de asemenea, în Europa”, a precizat Ruben Vargas, fost șef al agenției guvernamentale antidrog din Peru. „Dar, pentru noi, marea problemă este Brazilia, care a devenit un consumator de cocaină din ce în ce mai nesătul.”

Producția columbiană de cocaină a început să crească brusc în urmă cu 10 ani, în perioada în care guvernul a început negocierile de pace cu cea mai mare grupare de gherilă din țară, FARC.

Fuerzas Armadas Revolucionarias de Colombia a luat naștere în anii 1960 ca o bandă marxistă din mediul rural care căuta să răstoarne “guvernele corupte ce favorizau bogații”. Dar grupul și-a finanțat expansiunea după anii 1990 cu banii obținuți din taxarea fermierilor și a altor rețele implicate în comerțul cu cocaină.

În 2015, Columbia a încetat să mai stropească câmpurile de coca cu erbicidul glifosat, principala armă a guvernului împotriva cultivatorilor, după ce Organizația Mondială a Sănătății a declarat că acesta este probabil cancerigen. Rezultat: producția de cocaină a primit un nou avânt.

În deceniul până în 2021, suprafața de teren cultivată cu coca a crescut cu 182% în Columbia, cu 71% în Peru și cu 56% în Bolivia, potrivit datelor guvernului SUA.

În prezent, Columbia produce aproximativ de două ori mai multă cocaină decât toate țările vecine la un loc.

 

Criza energetică – cine, când și de ce a decis să se întâmple asta!

Pentru cei mai mulți oameni, criza energetică din prezent reprezintă un șoc care cu greu poate fi înțeles. Dacă până mai ieri totul era în regulă, dintr-o dată prețurile la petrol, gaze și cărbune au luat-o razna, iar efectul de domino a apărut imediat, ducând inslusiv la închiderea forțată a unor mai conglomerate industriale, cum sunt giganții din petrochimie. Ca explicație, ni s-a livrat rapid că totul este din cauza acțiunilor militare întreprinse de Rusia lui Putin în Ucraina. Nu este cazul. Criza energetică actuală e o rodul unei strategii planificate de mult timp în cercurile corporative și politice occidentale, care urmărește demontarea economiilor industriale în numele unei agende verzi distopice.

Rădăcinile crizei energetice trebuie căutate în perioada cu mult dinaintea datei de 24 februarie 2022.

Să ne aducem aminte că-n România facturile la curent au explodat undeva prin august-septembrie 2021.

Blackrock ordonă, Wall Street se supune

În ianuarie 2020, în ajunul blocajelor Covid, devastatoare din punct de vedere economic și social, CEO-ul celui mai mare fond de investiții din lume, Larry Fink de la BlackRock Inc., a trimis o scrisoare colegilor de pe Wall Street și directorilor generali ai marilor corporații cu privire la viitorul fluxurilor de investiții. În document, intitulat modest „O remodelare fundamentală a finanțelor”, Fink – administratorul celui mai mare fond de investiții din lume, cu active de 7 trilioane de dolari! – a anunțat că-și retrage sprijinul pentru investițiile corporative în energie. „Banii trebuie să fie verzi”, a auzit Wall Streetul.

Iată ce le-a scris Larry Fink finanțiștilor și managerilor: „În viitorul apropiat – și mai devreme decât anticipează majoritatea – va exista o realocare semnificativă a capitalului (…) Riscul climatic este riscul investițional (…) Fiecare guvern, companie și acționar trebuie să se confrunte cu schimbările climatice”.

Separat, într-o scrisoare trimisă clienților BlackRock, Larry Fink prezenta „Noua agendă pentru investiții de capital”. Pe scurt, BlackRock își anunța ieșirea din investițiile în afaceri cu emisii ridicate de carbon, cum ar fi cărbunele, de exemplu, în continuare cea mai importantă sursă de energie electrică pentru SUA și multe alte țări. Ca parte a aderării la viitoarea economie verde (Agenda ONU 2030 pentru sustenabilitate), BlackRock s-a retras din toate investițiile în petrol, gaze și cărbune.

„În timp, companiile și guvernele care nu răspund părților interesate și abordează riscurile de sustenabilitate, se vor confrunta cu scepticism din ce în ce mai mare din partea piețelor financiarei, dar și cu un cost mai mare al capitalului. Schimbările climatice au devenit un factor definitoriu în perspectivele pe termen lung ale companiilor (…) Suntem la marginea unei remodelări fundamentale a finanțelor”, a amenințat cel mai puternic om din America.

Din acel moment, ianuarie 2020, au apărut pe piață investițiile ESG, o modă printre fondurile speculative și băncile de pe Wall Street. Vanguard și State Street, doi coloși din finanțe, s-au grăbit să joace aceeași carte – totul pe ESG (environmental, social, governance/mediu, social, guvernanță), pe „verde”. Giganți ca ExxonMobil, adică mari companii care poluează cu CO2, cum ni se spune, au devenit paria.

Puterea BlackRock este nelimitată – Larry Fink și-a impus patru oameni în noul CA al ExxonMobil, iar imediat compania a anunțat că se angajează să lucreze mai mult pentru implementarea Agendei Verzi!

„Follow the money”

Scrisoarea lui Fink a fost o declarație de război a Big Finance împotriva industriei energetice convenționale. BlackRock, membru fondator al Task Force on Climate-related financial Disclosures (TCFD), este semnatar al principiilor ONU pentru investiții responsabile, o rețea susținută de Națiunile Unite care împinge investițiile în energie spre „zero carbon”, având la bază criteriile ESG.

De asemenea, BlackRock a semnat „Declarația de la Vatican”, din 2019, care susține ESG-urile, iar în 2020 s-a alăturat „Climate Action 100”, o coaliție de aproape 400 de manageri de investiții care gestionează fonduri private de 40 de trilioane de dolari.

Prin acea scrisoare fatidică, CEO-ul BlackRock a lovit economia globală anunțând retragerea investițiilor în sectorul de petrol și gaze.

Dar, ca o coincidență, tot în 2020 Fink intra în Consiliul de Administrație al Forumului Economic Mondial de la Davos, adunarea distopică a lui George Soros și Klaus Schwab. După numai un an, într-o scrisoare adresată membrilor BlackRock, Larry Fink lansa următoarea amenințare la adresa companiilor din petrol și gaze: „Având în vedere cât de centrală va fi tranziția energetică pentru perspectivele de creștere ale fiecărei companii, cerem firmelor să prezinte un plan pentru modul în care modelul lor de afaceri va fi compatibil cu o economie netă zero carbon”. În încheiere, s-a strecurat și un mesaj cu subînțeles: „Unde merge BlackRock, alții vor urma”.

La mijlocul acestui an, deja un trilion de dolari au fost scoși din investiții în explorarea și dezvoltarea petrolului și a gazelor! Retragerea BlackRock și a altor investitori de pe Wall Street reprezintă moartea lentă a industriei.

Despre întâlnirea Larry Fink – Joe Biden, din ajunul alegerilor prezidențiale americane (sfârșitul lui 2019), și cum BlackRock și-a pus omul de încredere, pe Brian Deese, consilier la Casa Albă și șef din umbră al Consiliului Economic Național, Național a mai scris.

Regulile agresive de mediu impuse la nivel global și presiunea retragerii investițiilor ucid rafinăriile din toată lumea și duc, încet, dar sigur, la închiderea acestei industrii. Dar războiul este total și va fi dus până la capăt. Cel mai proaspăt exemplu ne parvine de la Bruxelles. Ursula von der Leyen (și ea ex-membru al Board-ului „Davos”) a venit în fruntea Comisiei Europei având misiunea să promoveze Agenda Zero Carbon (Fit for 55, i-au spus la Bruxelles). Marți, într-un final de decembrie aglomerat (ca să treacă neobservat, probabil că asta s-a urmărit), europarlamentarii au decis impunerea de taxe majore pe carbon și alte constrângeri asupra petrolului, a gazului și cărbunelui. Ministrul Mediului, Tanczos Barna, s-a întors în România și a anunțat că e stabilit – va fi o taxă pusă inclusiv pe centralele de apartament! Nici IMM-urile nu scapă, nu doar marile companii, genunchiul Elitei va fi pe grumazul întregii omeniri!

Era petrolieră a transportului maritim se apropie de sfârșit

Timp de un secol, flota maritimă mondială a fost alimentată cu petrol brut. Cele 50.000 de nave care navighează în largul mărilor consumă peste cinci milioane de barili în fiecare zi. Aceste zile s-ar putea să se încheie în curând.

Asta pentru că navele comerciale din lume sunt pe cale să treacă prin cea mai profundă revoluție pe care au cunoscut-o de la zilele muribunde ale vapoarelor cu aburi. Normele elaborate de Organizația Maritimă Internațională sau OMI (organismul Națiunilor Unite care reglementează transportul maritim) sunt pe cale să schimbe industria dincolo de orice măsură.

OMI dorește să reducă intensitatea emisiilor cu 40% față de nivelurile din 2008 până la sfârșitul acestui deceniu. De la începutul anului 2023, toate navele vor trebui să-și raporteze emisiile și să prezinte planuri de îmbunătățire în cazul în care nu au performanțe suficiente.

În urmă cu trei ani, aproape toate navele erau alimentate cu păcură grea sau HFO, un produs secundar de rafinărie care costă adesea cu până la o treime mai puțin decât țițeiul.

Dar păcura are un conținut ridicat de sulf care dăunează mediului. La începutul lui 2020, OMI și-a înăsprit normele privind emisiile de sulf, determinând orice navă care nu putea instala dispozitive de control al poluării să treacă peste noapte la motorină mai curată.

Decizia a adăugat imediat mai mult de un milion de barili pe zi la cererea de motorină pe o piață care produce de obicei aproximativ 27 de milioane de barili zilnic. Motorina costă acum de două ori mai mult decât HFO.

Confruntați cu costurile în creștere pentru a-și alimenta flotele, armatorii trec rapid la alternative. Până în prezent, câștigătorul a fost gazul lichefiat(GNL), care alimentează  49% dintre navele de croazieră, 32% dintre vrachiere, 28% dintre petroliere și 26% dintre navele port containere, potrivit unui studiu realizat de TotalEnergies.

Dominația GNL nu reprezintă o victorie uriașă în ceea ce privește emisiile. În timp ce amprenta sa de carbon este mai bună decât cea a produselor din țiței, performanța se poate deteriora foarte mult dacă gazul scapă fără a fi ars – o problemă substanțială în cazul majorității motoarelor marine.

Însă costul în creștere al motorinei face ca și alți combustibili să devină mai atractivi. Metanolul produs din gaze naturale și un amestec de 30-70 de biocombustibil și motorină sunt deja competitive cu prețul păcurii.

Toate acestea vor începe să scadă ponderea transportului maritim din cererea de petrol – dar Sfântul Graal pentru eforturile de decarbonizare este conectarea industriei în economia emergentă a hidrogenului.

Costurile ar fi de câteva ori mai mari chiar și decât cele ale motorinei utilizate în prezent, dar există deja 136 de nave în portofoliul de comenzi care sunt proiectate pentru a fi trecute la hidrogen atunci când această tehnololgie va fi disponibilă.

Dintre navele noi comandate în acest an, 444 – 63% din total, în funcție de tonaj – au fost propulsate cu combustibili alternativi.

 

 

 

Bolizii germani încep revoluția combustibililor. “E-fuel”, alternativa la benzină.

3

Porsche și mai mulți parteneri au început producția unui „e-combustibil” neutru din punct de vedere climatic, menit să înlocuiască benzina în vehiculele cu motoare cu combustie internă tradiționale.

Constructorul auto german, deținut de Volkswagen, a precizat că o uzină pilot din Chile a început producția comercială a combustibilului alternativ. Până la jumătatea deceniului, Porsche intenționează să producă milioane de litri de e-carburant.

Producătorul din Stuttgart se așteaptă să folosească inițial e-fuel în sporturile cu motor și în centrele sale de experiență în domeniul performanței, urmând ca în anii următori să fie utilizat și în alte scopuri. În cele din urmă, planul este ca acest combustibil să fie vândut companiilor petroliere și altora pentru a fi distribuit consumatorilor.

E-carburanții sunt un tip de metanol sintetic produs printr-un proces complex care utilizează apă, hidrogen și dioxid de carbon.

În faza pilot, Porsche se așteaptă să producă aproximativ 130.000 de litri (34.342 de galoane americane) de e-carburant. Planurile sunt de a extinde această cantitate la 55 de milioane de litri până la jumătatea deceniului.

Porsche a investit 24 de milioane de dolari în dezvolarea uzinei din Chile, potrivit CNBC. Printre parteneri se numără compania de exploatare chiliană Highly Innovative Fuels, unitatea de energie regenerabilă a Siemens și alții.

„Potențialul e-fuel este imens. În prezent, în întreaga lume există peste 1,3 miliarde de vehicule cu motoare cu combustie. Multe dintre acestea vor fi pe șosele încă zeci de ani, iar combustibilii alternativi oferă proprietarilor de mașini o alternativă aproape neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon”, a declarat Michael Steiner, directorul de cercetare și dezvoltare al Porsche.

Steiner a subliniat că dezvoltarea acestui combustibil nu schimbă planurile companiei de a avea 80% din gama sa formată din vehicule electrice până în 2030.

Siguranța circulației pe calea ferată, compromisă. Angajații CFR mor în timpul serviciului

Pe motiv că România și-a asumat prin PNRR să nu mai creeze alte categorii de pensionari, statul menține o situație extrem de riscantă. Prin refuzul de a aplica Statutul personalului feroviar, siguranța călătorilor de pe calea ferată este pusă în pericol. Uzura fizică și morală, precum și vârsta înaintată a angajaților reprezintă o vulnerabilitate uriașă, mai ales că s-au raportat foarte multe decese în timpul serviciului, ne spun sindicaliștii din CFR.

Reformele asumate prin PNRR au ajuns să creeze situații extrem de periculoase pentru populație. Pentru că România și-a asumat să nu creeze noi categorii de pensionari, ne-am trezit în situația în care personalul CFR din domeniul siguranței circulației trebuie să muncească până la vârste înaintate, deși uzura fizică și psihică provoacă decese pe bandă rulantă în timpul serviciului, ne spune conducerea Federației Naționale Feroviare Mișcare Comercial Vagoane.

Potrivit Statutului personalului feroviar, toți cei care lucrează în siguranța circulației ar beneficia de dreptul de a se pensiona mai devreme. Legea privind Statutul personalului feroviar a fost adoptată de Parlamentul României, promulgată de președinte și publicată în Monitorul Oficial anterior aprobării Planului Național de Redresare și Reziliență. Deși Ministerul Transporturilor a transmis că nu există motive ca legea să nu se aplice de la 1 ianuarie 2023, Ministerul Muncii s-a trezit, după doi ani de la publicarea legii în Monitorul Oficial, că sunt dificultăți în interpretarea și aplicarea legii, că nu înțelege cum să aplice anumite articole din lege, propunând prorogarea în totalitate până la data de 01.01.2024. În acest moment, doar mecanicii de locomotivă pot ieși la pensie mai devreme și doar cei de la societățile de stat, prevederea, apărută în 2001, când se încerca reducerea numărului de pensionari, nemaifiind valabilă și pentru firmele private, susțin sindicaliștii.

Li se face rău la pupitrul de comandă

Ieșirea la pensie mai devreme înseamnă între 52 și 55 de ani, în funcție de vechime. Sindicaliștii din CFR avertizează că sunt probleme grave cu cei care lucrează în siguranța circulației, pentru că personalul a îmbătrânit.

”Din cauza uzurii psihice și fizice, sunt foarte mulți restricționați la vizitele medicale și nu mai avem ce face cu ei, deși am tot încercat să-i mutăm de colo-colo. Chiar dacă nu sunt declarați inapți, sunt mulți care au depășit 60 de ani și lucrează încă în siguranța circulației, ceea nu este în regulă. Când știu că am la pupitrul de comandă un angajat trecut de 60 de ani este posibil ca acelui om să i se facă rău sau să apese butoane greșite. Avem foarte multe decese înregistrate în timpul serviciului, iar acest lucru este foarte grav. Și politicienii nu vor să înțeleagă. Mai ales că vorbim despre un număr total de pensionari de 5.000 care ar intra în sistem dacă s-ar aplica Statutul personalului feroviar. Acești oameni au contribuit 35 de ani la fondul de pensii, că tot se vorbește de contributivitate. Pe de altă parte, trebuie introduse și noi reglementări, dat fiind că operatorii privați folosesc pensionari CFR, ceea ce nu este în regulă. Și asta pentru că mulți nu mai sunt capabili să efectueze servicii care țin de siguranța circulației după 30 de ani de nopți nedormite”, ne-a declarat Grigore Mare, președintele Federației Naționale Feroviare Mișcare Comercial Vagoane.

Degradare a condițiilor de muncă

Subfinanţarea cronică a sectorului feroviar din ultimii 30 de ani a adus după sine o degradare accentuată a condițiilor de muncă în care își desfășoară activitatea personalul feroviar cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei feroviare, acesta fiind obligat să lucreze cu predilecţie sub cerul liber sau în spații insalubre, utilizând instalaţii și material rulant cu o vechime de peste 40 de ani, se precizează într-un comunicat al Federației Naționale Feroviare Mișcare Comercial Vagoane. Obligativitatea efectuării controalelor medicale și psihologice au scos în evidență o creștere semnificativă, la nivel național, a zilelor de concediu medical, a cazurilor de revenire la controalele medicale și/sau psihologice la intervale de timp mult mai mici decât cele normale sau a cazurilor de inaptitudine fizică sau psihică, ceea ce denotă un grad ridicat de uzură fizică și/sau psihică în rândul personalului feroviar cu responsabilităţi în siguranța circulației feroviare”, potrivit comunicatului Federației.

După Crăciun se reia festivalul progresist

1. Dacă Ursula conduce Europa, dacă doamna Șercan anchetează plagiate și s-a lăsat pozată în baie, atunci are voie și  Dana Budeanu să fie cel mai urmărit analist politic din România. Modista zglobie s-a dus la Antena 3 – neapărat CNN – și a spus că 2023 va fi un an dedicat progresismului și cătușelor. Exact. Recrudescența trotinetismului devastator. Și eu cred la fel. Eu cred, dar ea știe și i s-a cerut să anunțe. Trotinetiștii și justițiarii vor fi la fel de obraznici ca în 2017, când au năvălit în Piața Victoriei cu labele alea galbene cât capacul de veceu, pe care scria „Toți pentru represiune!” sau așa ceva. Și iar ne vor scoate ochii fiindcă au stat în frig. Dar au stat în frig cu folos. Au stat în frig pe străzi, în 2017, ca să stăm noi în frig în case, în 2022. 

2. Ceaușescu a murit de 33 de ani, iar parțial eclozații vor să vadă cât se poate întinde elasticul neomarxist. Mai e loc. Uitați-vă la primăriile conduse de progresiști. Avem deja o regulă: atunci când ceva merge prost, dar consideri că viteza de distrugere e mică, trebuie să aduci un userist, pentru că știe să calculeze. Unu plus unu egal întotdeauna de la minus unu în jos. E ca atunci când îți faci carte de credit (nu de debit). Vii de acasă cu cinci lei. Banii tăi. Și după ce scoți un leu din zid (bancomat) ai rămas dator. Primești și sms. „Ne poți restitui leul în trei rate.” Cu o dobândă mică, mică, mică. Nici n-o simți. O duci toată viața.

3. Încă două vorbe despre finala Campionatului Mondial. Sper ca progresiștii au văzut-o pe aplicații, nu la televizor. Când îl aud pe câte unul lăudându-se „io am renunțat de nu știu câți ani la televizor”, îi zic „aaaa, buuuun, ia să renunț io să mai vorbesc cu tine!” La fel e cu aitiștii. Beleaua nu e că „ne pleacă aitiștii.” Nenorocirea e că nu pleacă toți.

4. Bucurați-vă de Crăciun, fiindcă de săptămâna viitoare va începe iarăși festivalul neomarxist! Ne vor scuti de lozinca „vaccinul salvează vieți”, fiindcă nu mai ține, dar nu vom scăpa de aberațiile „România mai are de îndeplinit niște condiții” și „Comisia de la Veneția a spus că…” Am avut și noi un oraș, Vâlcov, căruia i se spunea „Veneția României”. Acum, Vâlcov, Veneția României, nu mai e în România, dar noi nu deranjăm, noi suntem ospitalieri.

Noi arme balistice și hipersonice. Mesajul lui Putin către Biden, în timp ce Zelenski zbura spre SUA

Vladimir Putin a promis, miercuri, că va pune la dispoziția forțelor armate ruse toate mijloacele necesare, în special financiare, pentru campania lor militară în Ucraina, unde a dat asigurări că Moscova își va atinge toate obiectivele.

 

Într-un discurs ținut în fața celor mai importanți oficiali militari ruși, și la ora când președintele ucrainean Volodimir Zelenski se îndrepta spre Washington, pentru o întâlnire cu Joe Biden, liderul de la Kremlin a subliniat, miercuri, importanța dronelor în acest conflict și a anunțat că rachetele balistice intercontinentale Sarmat vor fi gata de desfășurare în viitorul apropiat.

O nouă rachetă hipersonică, din ianuarie

Flota rusă va dispune de o nouă rachetă hipersonică la „începutul lunii ianuarie”, a mai spus Vladimir Putin, într-un discurs adresat militarilor ruși. „La începutul lunii ianuarie, fregata Amiral Gorșkov va intra în serviciu cu noile rachete Zirkon, care nu au echivalent în lume”, a declarat președintele rus.

„Capacitățile de luptă ale forțelor noastre armate cresc constant în fiecare zi. Și acest proces, bineînțeles, îl vom dezvolta (…). Vom continua să menținem și să îmbunătățim pregătirea de luptă a triadei noastre nucleare”, a promis el, scrie Le Monde.

„Ceea ce se întâmplă este, desigur, o tragedie, o tragedie comună, dar nu este rezultatul politicii noastre. Este rezultatul politicii unor țări terțe”, a adăugat șeful statului, referindu-se la conflictul din Ucraina.

Putin a adăugat că NATO își folosește toate capacitățile militare împotriva Rusiei și i-a îndemnat pe ofițerii ruși să se bazeze pe experiența lor din Siria.

Luând cuvântul ulterior, ministrul Apărării, Serghei Șoigu, a declarat că este „necesar” să crească numărul de militari la 1,5 milioane și să ridice limita de vârstă pentru serviciul militar, în contextul ofensivei din Ucraina.

„Pentru a garanta îndeplinirea sarcinilor de asigurare a securității militare a Rusiei, este necesară creșterea numărului de militari la 1,5 milioane, inclusiv 695.000 sub contract”, a spus Șoigu, Putin fiind „de acord” cu aceste propuneri. Un decret prezidențial din august prevedea deja o creștere a numărului de combatanți la 1,15 milioane de la 1 ianuarie.

Armata rusă va înființa baze de sprijin naval la Mariupol și Berdiansk, două orașe pe care le ocupă în sudul Ucrainei, a mai anunțat ministrul rus al Apărării.

Pe de altă parte, Kremlinul a avertizat, tot miercuri, că noile livrări de arme americane către Ucraina nu ar face decât să „agraveze” conflictul cu Rusia, în contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat la Washington.

„Toate acestea duc cu siguranță la o agravare a conflictului și nu sunt de bun augur pentru Ucraina”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președinției ruse. El a mai spus că este puțin probabil ca Zelenski să revină asupra refuzului său de a negocia cu Vladimir Putin după această vizită.

Soarta Ucrainei se joacă la Washington. Ce vrea Zelenski – dar puțin probabil să obțină – de la Biden

Atât Joe Biden, cât și Volodimir Zelenski doresc să consolideze sprijinul pentru Ucraina în viitorul Congres al SUA, deși au obiective ușor diferite. Când președintele ucrainean va ateriza miercuri la Washington, va veni cu una dintre cele mai mari cereri pe care le-a adresat Statelor Unite de când Rusia i-a invadat țara, în urmă cu aproape 300 de zile – și s-ar putea să nu primească răspunsul pe care și-l dorește.

 

Vizita lui Volodimir Zelenski în SUA, unde urmează să se întâlnească cu președintele Joe Biden și să se adreseze membrilor Congresului, a venit ca un șoc atât pentru înalții oficiali americani, cât și pentru congresmeni. Deși au existat rumori despre un mare eveniment care se desfășura la Washington, nimeni nu cunoștea detaliile exacte ale sosirii sau planurilor președintelui ucrainean.

Arme sensibile și pretențiile Kievului

Acum că întâlnirea în persoană este confirmată, oficialii spun că trebuie să se aștepte la o confruntare pe tema armelor și la o încercare atât a lui Biden, cât și a lui Zelenski de a folosi întâlnirea pentru a face curte noului Congres, scrie Politico.

În culise, oficialii americani și ucraineni plănuiau vizita de săptămâni întregi iar oficialii americani au purtat discuții cu omologii lor de la Kiev și din Europa cu privire la nivelul de sprijin militar pe care SUA vor continua să îl ofere Ucrainei pentru a o ajuta să lupte în timpul iernii.

Kievul a făcut apel direct la administrația Biden pentru arme mai avansate – arme care, spun ei, ar putea deschide calea spre victorie. Dar SUA ezită, frustrându-i pe oficialii ucraineni într-un moment în care aceștia încearcă să avanseze pe câmpul de luptă și să continue să respingă forțele rusești.

Se așteaptă ca această conversație să domine întâlnirea  dintre Zelenski, echipa sa și administrația Biden. De asemenea, Zelenski va susține în fața Congresului că țara sa are nevoie de arme mai avansate pentru a se apăra de bombardamentele rusești.

În timp ce administrația Biden a promis că va continua să sprijine Kievul în eforturile sale de a combate forțele rusești din interiorul Ucrainei, oficialii americani s-au opus furnizării oricăror resurse care le-ar permite ucrainenilor să lanseze rachete cu rază lungă de acțiune asupra pozițiilor rusești din interiorul Rusiei – arme despre care ucrainenii spun că sunt esențiale pentru a le permite să recupereze teritoriile pierdute și să forțeze Rusia să se afle în defensivă.

În timpul întâlnirii cu Biden și echipa sa de securitate națională, se așteaptă ca delegația ucraineană să facă o altă rundă de cereri pentru sisteme de rachete tactice cu rază lungă de acțiune ale armatei, sau ATACMS, și drone Gray Eagle și Reaper, potrivit unei persoane familiare cu discuțiile.

Dar oficialii americani nu sunt gata să cedeze. Casa Albă a respins categoric trimiterea ATACMS. Costurile sunt ridicate, spun oficialii americani. Iar trimiterea de rachete cu rază lungă de acțiune la Kiev ar putea risca să-l provoace pe Vladimir Putin să folosească arme potențial și mai letale în interiorul Ucrainei.

Această ezitare a SUA i-a îngrijorat pe oficialii ucraineni și i-a forțat pe liderii militari de rang înalt din interiorul țării să caute ajutor de la alții, inclusiv de la țări din afara alianței occidentale. Acum, ucrainenii se tem că nu vor putea avansa pe câmpul de luptă în această iarnă și vor pierde impulsul pe care l-au obținut după eliberarea Hersonului.

Patriot, cadoul SUA de Crăciun

„Pentru noi, strategia este să continuăm să atacăm, pentru că nu ne putem permite să înghețăm linia frontului. Trebuie să presăm în mod constant”, a declarat Oleksandr Daniliuc, fostul consilier pentru securitate națională al Ucrainei, care a continuat să ofere consultanță în materie de planificare militară. „Am ajuns la limita a ceea ce putem face cu armele avansate pe care SUA le-a furnizat deja. Pentru următoarea etapă, avem nevoie de arme cu rază de acțiune mai lungă pentru a ne atinge obiectivele”.

De când a început războiul, guvernul ucrainean a solicitat în mod repetat arme mai avansate. Iar SUA și alți aliați occidentali au acționat – deși lent – pentru a satisface astfel de cereri, lucrând pentru a evalua eficiența lor potențială pe câmpul de luptă și pentru a stabili dacă acestea necesită o pregătire suplimentară și transport special.

Miercuri, Biden intenționează să anunțe că oferă Ucrainei mai multe dintre celelalte arme pe care le-a cerut, chiar dacă rămâne ferm împotriva furnizării de resurse cu rază de acțiune mai lungă.

Administrația va prezenta un nou pachet de ajutor militar de 2 miliarde de dolari, care va include pentru prima dată o baterie de apărare antiaeriană Patriot și kituri de muniție de atac direct comun – care transformă bombele neghidate ale avioanelor de luptă în muniție ghidată cu precizie, a declarat persoana familiarizată cu discuțiile.

De asemenea, în pachet este inclusă artilerie și alte muniții în valoare de 850 de milioane de dolari din stocurile existente ale SUA. Transportul de rachete Patriot este o decizie care i-a surprins chiar și pe oficialii ucraineni. Sistemul Patriot este un premiu căutat de mult timp de Kiev, iar versiunea care se îndreaptă spre Ucraina este construită pentru a intercepta rachete balistice. Aceasta ar fi un plus major pentru apărarea Kievului împotriva atacurilor continue ale Rusiei asupra infrastructurii critice a capitalei.

Dar Ucraina dorește cu disperare să facă progrese agresive în partea de est a țării înainte de a pierde prea mult avânt, iar oficialii de la Kiev spun că armele promise nu sunt suficiente pentru acest lucru.

Iarna nu așteaptă vorbele aliaților

Oficialii administrației Biden sunt de acord că Ucraina se află într-un moment precar. Situația de pe teren va deveni probabil și mai gravă în această iarnă, Rusia lansând mai multe rachete asupra infrastructurii militare și critice a Ucrainei, a declarat un oficial american de rang înalt, împingând mai mulți civili să fugă în alte regiuni ale Ucrainei și în țările vecine.

În timp ce SUA și-au intensificat sprijinul pentru a ajuta Ucraina să își repare rețelele energetice, în principalele orașe ale țării continuă să lipsească curentul pentru perioade lungi de timp. De asemenea, Rusia continuă să se bazeze pe noi transporturi de drone iraniene, a declarat acelați oficial american, ceea ce îi va obliga pe ucraineni să doboare cât mai multe pentru a-și păstra infrastructura energetică.

Administrația Biden va încerca probabil să folosească vizita pentru a sublinia sprijinul său mai general pentru Kiev și intenția sa de a continua să sprijine Ucraina în ceea ce vor fi probabil unele dintre cele mai întunecate zile ale războiului.

„Acest sprijin nu se referă doar la ceea ce am făcut înainte, ci la ceea ce vom face astăzi și ceea ce vom continua să facem atât timp cât va fi nevoie”, a declarat marți reporterilor un înalt oficial al administrației. „Știm că în zilele următoare, conflictul va continua. Iarna va fi grea și vom continua zi de zi să oferim sprijin critic poporului ucrainean”.

Oficialii americani spun că evidențierea sprijinului administrației pentru Ucraina în acest moment al războiului este esențială pentru a continua să câștige adeziunea aliaților occidentali din Europa, care au fost tensionați de o criză energetică și de temerile legate de recesiune. Potrivit consilierilor de la Casa Albă, vizita lui Zelenski ar fi un mesaj puternic pentru restul alianței de peste Atlantic.

Republicanii nu mai vor „cec în alb” pentru Kiev

Dar publicul principal pentru Biden este mult mai aproape de casă. Deși și-au minimalizat în mod public temerile, consilierii Casei Albe au început să fie îngrijorați cu privire la impactul pe care îl va avea iminenta preluare a Congresului de către republicani asupra finanțării Kievului.

Kevin McCarthy, posibilul viitor președinte al Camerei Reprezentanților, a promis că nu va mai acorda Ucrainei „un cec în alb”. Iar mai mulți republicani influenți de extremă dreapta – inclusiv reprezentanții. Marjorie Taylor Greene și Lauren Boebert  – au promis să oprească asistența acordată de Washington.

Într-o ședință de informare cu legislatorii săptămâna trecută, înalți oficiali din domeniul securității naționale au declarat că este nevoie de mai multe fonduri pentru a continua să sprijine operațiunile de pe câmpul de luptă al Ucrainei pe durata iernii, potrivit unei persoane direct familiarizate cu ședința.

Deși administrația Biden nu crede că ajutorul va înceta complet, oficialii recunosc în privat că există îngrijorarea că volumul de finanțare se va reduce și va încetini probabil în lunile următoare.

O vizită a lui Zelenski, cred ei, ar putea acționa pentru reducerea acestor riscuri. Iar Biden, cu o forță politică reînnoită după o serie de succese legislative și un triumf în alegerile de la mijlocul mandatului, a făcut presiuni pentru ca Ucraina să fie în centrul atenției la finalul anului.

Mulți lideri occidentali s-au strecurat pe ascuns la Kiev de la începutul războiului, dar oficialii americani au fost foarte precauți în privința transportării lui Biden într-o zonă de război, de teama securității președintelui și de a-l provoca pe Putin.

Au existat, de asemenea, unele discuții potrivit cărora cei doi s-ar putea întâlni dacă Zelenskyy ar fi participat la summit-ul G20 din Indonezia luna trecută, dar această călătorie nu s-a materializat niciodată. Dar o altă idee a prins contur în ultimele luni, care i-ar permite lui Biden să își exprime pe deplin solidaritatea cu improbabilul lider ucrainean din timpul războiului: o vizită la Washington.

Vineri, 23… Sistemul își ia Justiția înapoi! Pe 320 milioane euro!

ÎNGROAPĂ MORTUL” – 5 decembrie. ”HALALAI a fugit în Dubai! EximBank nu are avizul BNR” – 8 decembrie. ”Bancherul Serviciilor, TURNAT de Bădălău” – 15 decembrie. Aceasta este seria ”loviturilor” din ”NAȚIONAL” care a obligat ”statul paralel”, ”ticăloșit” sau ”eșuat”- cum o fi el – să riște o ”scoatere a capului” din ”câmpurile tactice” ale Justiției. Cele asupra cărora dețin încă ”exclusivitatea”…dreptății.

Și cum ”zăngănitul de cătușe” răsuna deja nu doar la EximBank, dar și la vârful altor structuri, gruparea transpartinică și mai ales interinstituțională care și-a asumat ”protecția” pe persoană fizică a ”bancherului serviciilor” a fost nevoită să riște totul, la acest sfârșit an.

A căzut și ”reduta” Isărescu!

Mai ales că, după dezvăluirile ”NAȚIONAL”, altfel mereu descurcărețul Traian Sorin Halalai nu a mai putut accesa rețeaua beneficiarilor creditelor preferențiale girate de stat sau a demnitarilor încasatori de 5.000 de euro lunar, pentru ”atârnarea” lor în C.I.F.G.A. a EximBank. Astfel că, prin intermediul deja identificatului A.L., au cucerit și ultima ”redută” de până acum, cea a Băncii Naționale a României. Și uite cum, pe 19 decembrie, sub privirile ”feciorelnice” ale  însuși guvernatorului Mugur Isărescu, BNR a dat avizul ”îngropării” fuziunii dintre banca de stat EximBank și cea grecească Banca Românească. Cea pentru care Halalai deja plătise, din banii contribuabililor români și cu girul Ministerului Finanțelor, suma de 320 milioane de euro. ”Investiție” care urmează să fie recuperată, în cel mai fericit caz, în următorii 261 de ani, ținând cont că, în primele 10 luni ale anului au încasat doar 1,4 milioane euro!

”Nepotul”, mai tare ca Moș Crăciun!

Numai că nici măcar avizul BNR nu mai poate salva – strict legal! – gruparea aflată în spatele schemei premeditate de devalizare a băncii de stat EximBank cu suma de 320 milioane euro. Pentru că 31 decembrie 2022 este termenul limită în care ”fuziunea prin absorbție” dintre EximBank și Banca Românească trebuie să intre în legalitate printr-o sentință definitivă a Justiției. Însă vineri, 23 decembrie, este ultima zi lucrătoare din acest an. Astfel că ar trebui înaintat dosarul, repartizat la un complet, dat un termen de judecată, minuțios studiate documentele depuse, dat cel puțin un nou termen pentru ”clarificări”, rezolvate contestațiile celor 600 de acționari minoritari ai Băncii Românești care au refuzat în scris tranzacția, anulată licența de activitate a Băncii Românești, pronunțată sentința definitivă a fuziunii, motivată decizia și îndeplinite toate procedurile birocratice în vederea intrării în legalitate a ”noii” unității bancare de după fuziune… Și asta în doar câteva zeci de ore, la sfârșit de an… Ceea ce ar fi imposibil și dacă de ”tonele” de hârtii care urmează să fie plimbate, aprobate și semnate între diverse instituții s-ar ocupa însuși Moș Crăciun. Dar uite că ”Nepotul” de la EximBank se dovedește mai influent și decât acesta! Conducerea EximBank fiind asigurată, noaptea, ca … bancherii, că vineri, pe 23 decembrie, va avea și sentința definitivă a unei instanțe de judecată care să îi scape de pușcărie!

Deci, cine riscă să mai pronunțe definitiv pe 23 decembrie…?

EximBank, ”complice activ în demersurile de delapidare”…

Până vineri, pe 23, când se va vedea pe cine ”servește” Justiția, trebuie remarcată și ”destructurarea” unei întregi echipe de control a Curții de Conturi de către ”Gruparea Halalai”. Inspectorii care au constatat un prejudiciu ”penal” fiind schimbați cu totul, după ce nu au cedat nici măcar presiunii ”defilării” în fața lor, în sediul central al EximBank, al fostului vicepreședinte al Curții de Conturi pe Audit, actualul arestat preventiv Niculae Bădălău!

Așa că, dacă un judecător tot va risca să își pună semnătura, până pe 23 decembrie, pe ”fuziune”, atunci ar fi bine să parcurgă înainte barem primele fragmente pe care le publicăm astăzi dintr-un document intrat și în posesia mai multor beneficiari legali ai statului român. În frunte cu premierul, președinții celor două Camere ale Parlamentului, guvernatorul Băncii Naționale a României și prim – procurori.

Și în care este descrisă schema prin care, după cum se afirmă negru pe alb, ” EXIMBANK a fost un complice activ în demersurile ulterioare de delapidare a activelor”…

”Dat fiind că EXIMBANK este o bancă controlată de Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, toate operațiunile care privesc fondurile publice gestionate de EximBank trebuie aprobate de către Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (C.I.F.G.A.), format din reprezentanți ai mai multor ministere. În perioada(…) Traian Halalai a negociat cesionarea către Grupul TransOil a contractelor de credit încheiate de EximBank cu societățile din grupul (…). Contractul de cesiune a fost semnat la data de (…) între EximBank și o societate din Luxemburg a grupului TransOil, înființată cu câteva luni înaintea semnării. Contractul a fost modificat prin 3 acte adiționale, în (…), (…), (…) prin care termenul de îndeplinire a obligațiilor Trans Oil, inițial (…) a fost prelungit până la (…), deși EximBank nu a cerut iar TransOil nu a oferit nicio garanție pentru situația în care nerespectarea obligațiilor sale prejudiciază banca sau bugetul de stat. În ciuda prelungirilor succesive acordate de EximBank, TransOil nu a achitat niciun Leu din prețul cesiunii de creanță, dar s-a folosit de suspendarea executărilor silite și de termenul de grație acordat de EximBank pentru a sustrage active care constituiau garanția EximBank și valorau aproximativ 18 milioane de euro. Deoarece nu a solicitat nicio garanție de la TransOil, acest prejudiciu a fost acoperit de EximBank prin executarea garanției de stat, deci prin folosirea banilor publici. Contractul de cesiune care a dus la acest prejudiciu enorm a fost încheiat fără a fi solicitat acordul obligatoriu al C.I.F.G.A., deși legea impunea obținerea în prealabil a acestui acord. Nu doar că Traian Halalai nu a solicitat acordul CIFGA pentru aceste acte de dispoziție asupra garanției de stat, dar, astfel cum rezultă din contractul de cesiune, deși TransOil nu achitase niciun leu și nu oferise nicio garanție, a pus banca de stat EximBank la dispoziția Trans Oil asumându-și prin contract că banca va acționa privind garanția de stat conform instrucțiunilor TransOil.

Datorită mecanismului contractual fraudulos coordonat de Traian Halalai și Claudiu Ciocîrlan, șeful Oficiului Juridic, s-au pierdut cele mai valoroase și ușor de valorificat garanții constituite, în valoare de 18 milioane euro, fără  ca sumele încasate să ajungă la EximBank, deși avea ipotecă de rang 1 pe toate aceste garanții.

Faptul că Eximbank a prejudiciat bugetul de stat, dându-și acordul pentru dispariția propriilor sale garanții, a fost stabilit prin hotărâre definitivă a instanței penale în procesul inițiat chiar de către EximBank, în care invoca sustragerea de sub sechestru a garanțiilor. În alte cuvinte, prin hotărâre definitivă a instanței s-a stabilit că EximBank a „stat de șase” câtă vreme societăți străine au sustras garanțiile băncii de stat, constituite de societatea românească și menite a asigura plata creditului acordat din fonduri publice. Valoarea de peste 18 milioane de euro, dacă ar fi fost încasată de EximBank, ar fi asigurat achitarea creditului restant, evitându-se astfel prejudicierea bugetului de stat care a suportat executarea garanției de stat”.

DOCUMENTE. Dovada că Eximbank a fost ”complice activ”