Este o zi favorabilă în general, în care aveți șanse să realizați tot ce v-ați propus. Sunt favorizate în special relațiile cu colegii de muncă și cu partenerii de afaceri, precum și demararea unor proiecte sau activități noi.
TAUR
Chiar dacă sunteți foarte mulțumit de forma fizică și psihică, excelentă, este recomandată și puțină relaxare care vă va ajuta să depășiți mai ușor stresul și grijile de zi cu zi. În a doua parte a zilei este posibil să faceți planuri pentru o călătorie în interesul familiei.
GEMENI
Contextul astral al zilei este favorabil studiului, călătoriilor în interes personal și comunicării. Este posibil să suferiți o deziluzie în plan sentimental, dar sunteți capabil să o depășiți destul de ușor. Sunteți activ în societate.
RAC
Este o zi favorabilă în toate domeniile și aveți șanse mari să depășiți ușor eventualele dificultăți și să realizați tot ce v-ați propus. Sunt favorizate mai ales studiile aprofundate, examenele și susținerea unor lucrări sau proiecte.
LEU
Este o zi favorabilă în plan financiar. La locul de muncă și în afaceri aveți posibilitatea să obțineți cu ușurință mici câștiguri. Este posibil să faceți planuri în ceea ce privește o investiție pe termen lung sau studiile unui membru al familiei.
FECIOARA
S-ar putea ivi posibilitatea de a demara o afacere nouă pe cont propriu. Nu vă grăbiți să luați o decizie azi, fiindcă există riscul să nu fie cea mai bună. Este de așteptat ca relația cu persoana iubită să decurgă fără probleme deosebite.
BALANTA
Refuzați propunerea unei persoane apropiate de a face o mică afacere împreună. Analizați propunerea cu atenție, pentru că sunt șanse ca afacerea să fie mai avantajoasă decât pare. Ar fi bine să acordați mai multă atenție chestiunilor profesionale urgente.
SCORPION
Aveți de făcut câteva drumuri scurte în interes profesional, pentru a rezolva o chestiune birocratică. Aveți șanse să obțineți ceea ce doriți. În privința unei investiții pe termen scurt, apelați la sprijinul financiar și sfaturile unei persoane apropiate.
SAGETATOR
S-ar putea să aflați că în curând va trebui să faceți o deplasare în interes profesional. Contextul astral al zilei este favorabil pentru susținerea unui examen sau prezentarea unui proiect. Este o zi bună pentru a face planuri de viitor pe termen lung.
CAPRICORN
La locul de muncă sau în afaceri pot avea loc schimbări care vă favorizează. Aveți posibilitatea să vă asumați noi responsabilități și să vă faceți remarcat prin inițiative inspirate.Primiți vești bune de la o rudă despre care nu mai știați nimic.
VARSATOR
Contextul astral al zilei de azi vă este favorabil în plan profesional și în afaceri. Aveți posibilitatea să finalizați lucrări începute mai demult. Este de așteptat să vă simțiți în formă și bine dispus. Aveți capacitatea să luați decizii corecte.
PESTI
Este posibil să survină evenimente neprevăzute care vă împiedică să vă respectați programul stabilit pentru azi. Nu este cazul să vă îngrijorați, fiindcă schimbările survenite par să vă fie favorabile. Faceți cunoștință cu o persoană mai în vârstă.
În numele Green Deal, Uniunea Europeană a decis să accelereze înlocuirea proteinei animale cu proteina gândăcească, autorizând, pe bandă rulantă, tot felul de greieri, gândaci și viermi, care vor intra în alimentația populației din statele membre. Cel mai nou aliment, oficializat în 5 ianuarie 2023, este larva gândacului de făină, din familia gândacului de întuneric, care va intra, sub formă de pulbere, în aproape toate alimentele importate de România din UE.
Pentru că animalele au fost scoase responsabile de încălzirea globală, Uniunea Europeană se grăbește acum să le înlocuiască cu lăcuste, greieri, viermi și gândaci. Deși pare un pic SF pentru populația României, care ia în derâdere acest fenomen, vestea proastă este că insectele se vor regăsi în aproape toate alimentele importate din UE, dar și din afara acesteia.
Mai grav e că și procesatorii din țara noastră vor avea voie să folosească proteina din gândaci în orice aliment, iar obligația etichetării este o slabă consolare, alternativa fiind evitarea achiziționării produselor din magazine. Cel mai nou aliment introdus de UE, oficializat săptămâna trecută, este larva gândacului de făină, care se referă la forma larvară a Alphitobius diaperinus, o specie de insecte care aparține familiei Tenebrionidae (gândaci de întuneric). Larvele gândacului de făină sunt destinate consumului uman în întregime, nefiind eliminată nicio parte, cu o perioadă de repaus de minimum 24 de ore pentru a permite larvelor să evacueze conținutul tubului digestiv înainte de uciderea insectelor printr-un tratament termic. Acestea vor fi produse de compania franceză Ynsect NL B.V., sub formă congelată, de pastă, uscată și de pulbere.
Pâinea cea de toate zilele
Larvele de gândaci vor fi folosite pentru fabricarea unei liste foarte lungi de produse, printre acestea numărându-se batoane din cereale, pâine și chifle, cereale prelucrate și pentru micul dejun, preamestecuri uscate pentru produsele de panificație, produse pe bază de paste făinoase umplute, zer praf, supe, feluri de mâncare pe bază de cereale sau de paste, feluri de mâncare pe bază de pizza, fidea, gustări, chipsuri, precum și biscuiți și grisine, Totodată, larvele gândacului de întuneric vor intra în compoziția untului de arahide, sandvișurilor condimentate, preparatelor din carne, înlocuitorilor de carne, înlocuitorilor de lapte și produse lactate, a produselor de cofetărie care conțin ciocolată, dar și a suplimentelor alimentare. La fel ca și în cazul greierilor, eticheta produselor cu larve trebuie să conțină o mențiune din care să reiasă că acest ingredient poate cauza reacții alergice consumatorilor cu alergii cunoscute la crustacee și la produse derivate din acestea, precum și la acarieni. În plus, larvele gândacilor de întuneric sunt interzise persoanelor cu vârste sub 18 ani!
Ce spun biologii
Biologul Andreea-Cătălina Drăghici, reputat cercetător la Muzeul Antipa, atrage atenția că Alphitobius diaperinus, gândacul de făină, a fost asociat cu probleme de sănătate la oameni. Gândacii produc benzochinone, folosite ca mecanism de apărare, iar chinonele pot fi periculoase pentru sănătatea umană atunci există expunere îndelungată la acestea. ”Poate fi important pentru persoanele cu alergii cunoscute la insecte să evite pe cât posibil expunerea la viermii mici de faină. Studiile arată că afecțiunile cauzate de Alphitobius diaperinus includ simptome de astm, dureri de cap, dermatită, angioedem alergic, rinită și eritem. Expunerea la vapori de chinonă poate duce, de asemenea, la conjunctivită și ulcerații corneene, iar chinonele produse de tenebrionide sunt suspectate a fi cancerigene”, ne spune biologul Andreeea-Cătălina Drăghici. Mai mult, cercetătorii sunt obligați să poarte mănuși și măști de protecție în timpul studiilor efectuate asupra speciei Alphitobius diaperinus, iar spațiile în care se desfășoară acestea trebuie să îndeplinească anumite condiții de filtrare și aerisire.
De câțiva ani tot auzim cum zăcămintele de gaze din Marea Neagră ne vor asigura independența energetică. Între timp, tabla de șah a fost reconfigurată, iar de acele promisiuni se va alege praful. Turcia este acum jucătorul care contează pe piața gazelor și marele beneficiar al unei înțelegeri făcute pe la spatele României.
Turkish Petroleum Corporation (TPAO), prin vocea CEO-ului Melih Han Bilgin, tocmai a anuțat că în martie va extrage primele gaze din Marea Neagră. Se lucrează la foc automat în aceste zile pentru finalizarea ultimelor lucrări. „Ne apropiem de etapa finală”, a declarat Bilgin pentru agenția de presă Anadolu.
Peste două luni, când Erdogan va tăia panglica, Ankara va fi cel mai puternic hub regional pe piața gazelor, poziție la care aspira, însă, România.
România a mizat pe Chevron și a pierdut
Cu mult înainte ca Turcia să anunțe că a descoperit gaze în Marea Neagră, România făcea publice discuțiile cu privire la zăcămintele de acolo. Canadienii și americanii au mirosit că-i loc de făcut profit, așa că și-au împărțit „prada”.
Mai departe, ce s-a întâmplat de până azi tot împotmoliți suntem în acest proiect ține de negocierile din spatele ușilor închise. Oficial, s-a spus că americanii de la Chevron se retrag din proiect pe considerente economice – și-au făcut calculele și nu merită „bătaia de cap”. Însă, prin piață se vorbește altceva. Chevron a plecat, dar cu un miliard de la statul român (care a răscumpărat partea americanilor din proiect). Mai mult, se pare că la mijloc ar fi altceva și anume o înțelegere ruso-americană legată de afacerea gazelor din Marea Neagră.
La scurt timp după toate astea a apărut în peisaj Turcia. Mai întâi, cu un anunț că a descoperit și ea gaze în Marea Neagră și, culmea, nu departe de perimetrul cu zăcămintele României. Iar acum, după doar câteva luni, Ankara plusează – aflăm că deja mai are puțin și începe extracția! Turcia face eforturi uriașe pentru a pune gheara cât mai repede pe rezervele de gaze naturale din Marea Neagră și de aceea echipa Turkish Petroleum Corporation lucrează zi-lumină, fără întrerupere. Din ce se aude, mai sunt de efectuat câteva lucrări la instalațiile de pe fundul mării, precum și la liniile de transport maritim și instalațiile de producție terestre, totul în limita a 50, 60 de zile.
Ca să vă faceți o idee despre cât de tare trage Ankara – toate cele trei nave de foraj pe care le are Turcia – Fatih, Kanuni și Yavuz – lucrează simultan în Marea Neagră, accelerând lucrările la exploatarea zăcămintelor de gaze descoperite aici.
Ce a primit Putin la schimb
Pentru cine se (mai) minunează ce caută Rusia în povestea asta, deși e limpede că niciun business de anvergură nu se derulează în Marea Neagră fără „consultarea” prealabilă a Moscovei, explicația e una singură.
Vladimir Putin a cerut un singur lucru – ca Turcia să nu mai livreze Ucrainei armament de luptă și în mod special drone Bayraktar.
Cam din septembrie, nu s-a mai auzit pe frontul din Ucraina de Bayraktar, ba, mai mult, Ankara a sistat și orice discuții referitoare la înființarea unei fabrici de producție a dronelor turcești pe teritoriul ucrainean. Erdogan a dat ordin să se sisteze livrarea dronelor Bayraktar către Forțele Armate ale Ucrainei sub pretextul că „Ankara a devenit mediator în conflict”.
Înțelegerea ruso-americană face din Turcia un lider regional pe piața gazelor. În plus, se vorbește ca Ankara să devină noul hub al gazelor rusești.
Cu nici o lună în urmă, președintele Recep Tayyip Erdoğan se lăuda că nava de foraj Fatih a descoperit rezerve suplimentare de aproape 60 miliarde metri cubi (bcm) de gaze naturale în perimetrul Çaycuma 1, din Marea Neagră. Valoarea de piață a acestui zăcământ ar fi de 1000 de miliarde de dolari.
După ce a plecat din România, compania Chevron a fost „direcționată” de Washington spre Turcia și o regăsim azi lucrând din greu la acest proiect.
Medicii atrag atenția că vaccinarea în epidemie este o greșeală și spun că vaccinul antigripal nu are nicidecum efectul scontat. Și asta din cauza faptului că virusul gripal este extrem de versatil, iar variantele se schimbă în fiecare sezon, astfel că vaccinul nici nu oprește transmiterea și nici îmbolnăvirea. Mai mult, antigripalul provoacă, în multe cazuri, forme mai grave de boală, prin apariția fenomenului ADE.
A vaccina în plină epidemie este o greșeală a autorităților, susțin medicii. Aceștia arată că singurul lucru care trebuie făcut acum este să te ocupi ca pacienții să treacă cu bine peste acest episod, episod care va învăța organismul să se apere în fața încă unui tip de variantă a virusului gripal și care este un câștig până la urmă, pentru că așa se construiește imunitatea.
”În special copiii au nevoie să se confrunte cu acești agenți, pentru a-și putea forma o imunitate solidă dată de trecerea prin boală, și nu prin alte mijloace. De altfel, vaccinul antigripal se știe că nu este eficient, din cauza faptului că este un virus ARN, care este foarte versatil și nu nimeni nu poate ține pasul cu el. Sunt vaccinuri pentru tulpinile A și B, dar nu pentru variantele acestora. Întotdeauna varianta care apare într-un sezon are ceva în plus față de ce a existat înainte și atunci vaccinul nu are efectul scontat, adică de a opri îmbolnăvirea și de a opri transmiterea. Există un mit, că, dacă te vaccinezi antigripal, faci o formă mai ușoară, dar, în realitate, avem și foarte multe persoane care fac ceea ce numim Antibody-dependent Enhancement (ADE), adică o formă mai gravă, pentru că anticorpii care se formează sunt nonprotectivi și funcționează ca un cal troian, favorizând o viroză mai severă”, ne-a declarat dr. Oana Mihaela Secară, director medical al Spitalului Municipal Onești. Același fenomen ADE a fost produs și de vaccinul anti-Covid, care a contribuit și el la cazurile severe de gripă. Medicii amintesc de faptul că mai mulți cercetători s-au pronunțat de la început împotriva acestui vaccin anti-Covid produs prin ARN Mesager și au spus că ne vom confrunta cu infecții mai frecvente, cu evoluții mai grave ale unor viroze respiratorii și pentru că organismul nu mai dispune de un sistem imunitar care să fie neafectat.
Cutremur în sistemul imunitar
Creșterea cazurilor de gripă care se manifestă în prezent este posibil să fie cauzată pe fondul unei variante mai virulentă a gripei, care s-a selectat, susțin medicii. Organismul recunoaște unele caracteristici ale acestei variante, însă durează câteva zile și de aceea apare acea simptomatologie. Totodată, este posibil însă ca această creștere să fie cauzată și de scăderea imunității la nivel populațional, iar virozele respiratorii, care se răspândesc cel mai repede, ne arată care este nivelul de competență imunitar la nivel general. Fenomenul s-a petrecut o dată pe fondul lipsei contactului sau a contactului limitat cu agenții infecțioși, prin mască, lockdown, restricții etc și, desigur, pe fondul vaccinării anti-Covid.
”Acest vaccin a avut acest efect de a diminua capacitatea de răspuns a sistemului imunitar prin acel mecanism prin care chiar celulele sistemului imunitar ajung să secrete proteina spike datorită ARN-ului mesager. Chiar ele sunt cele care, în loc să fie pilonii de apărare, devin producătoare de proteină spike și, evident, tot sistemul are de suferit. Depinde acum care este procentul de celule care fac lucrul acesta și cât timp se prelungește fenomenul despre care ei au spus că va fi de scurtă durată, deși nu au studiat fenomenul, așa cum nu au studiat nici alte aspecte legate de reacțiile adverse și s-a dovedit că această afirmație a fost greșită. Și atunci este evident că sistemul imunitar este pus în situația de a nu face față foarte bine în anumite împrejurări”, ne-a precizat dr. Oana Secară.
Masca, neigienică
În comunitate este greșită practica impunerii sau recomandării măștii de protecție și corect ar fi ca această practică să fie limitată numai la unitățile cu profil sanitar și numai în condițiile existente și înainte de Covid, adică în fața unui pacient potențial infecțios, ne mai spune dr. Oana Secară. Aceasta arată că la copii nici nu este igienic să îi pui să poarte măști de protecție, pentru că ei pun mâna, o contaminează, o schimbă foarte rar, o țin în mod necorespunzător, nici nu-i protejează și mai mult îi deranjează din toate punctele de vedere.
Cercul nu a fost încă pe deplin închis, cel puțin atâta vreme cât mai există intangibili ai vechilor regimuri legendați ca fiind de neatins pentru că ”știu și ei atâtea”… Ei bine, și dacă știu, ce…? Cu atât mai bine!
Gabi Oprea, îți spune ceva numele de Claudița Selavărdeanu…?
Pentru că ”lupii tineri” ai sistemului chiar nu mai au răbdare până în 2024… Anul în care ora exactă la șmecherie va fi dată nu doar pentru câțiva ani, ci direct pentru următorul deceniu! Așa că strategii operațiunii de ”îngenunchere” a lui Gabriel Oprea știu foarte bine că, prin inculparea fostului vicepremier, vor împușca doi iepuri dintr-o lovitură… În primul rând, vor ejecta din sistem și ultimele rămășițe ale vechilor structuri. În plus, dacă prins în ”ghearele” unui nou dosar ANRP, Gabi Oprea va alege logicul drum al ”spovedaniei sincere”, atunci se va ”sparge” tot ”puroiul” din vechile structuri. Așa că Oprea poate vorbi cât vrea, și despre cine vrea el! Să fie primit…
”Eliberată din funcția de vicepreședinte ANRP”
”Începutul sfârșitului” pentru Gabriel Oprea poate începe chiar cu acest comunicat din 25 decembrie 2019…
Marian Petrache și Dan Cornel Baranga, pe lista neagră…
”Claudița Selavărdeanu se eliberează din funcția de vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Claudița Selavărdeanu este urmărită penal de Direcția Națională Anticorupție într-un dosar în care este cercetată pentru că ar fi oferit, unei firme specializate în retrocedări, datele a 36 de persoane îndreptățite să primească despăgubiri. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au început urmărirea penală, față de două persoane, în legătură cu accesul la informații nedestinate publicității menite să permită obținerea de foloase necuvenite în dosare de despăgubire de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), fapte presupus a fi săvârșite în perioada iunie – decembrie 2019.
Cele două persoane sunt Claudița Selavărdeanu, vicepreședinte ANRP (36 de acte materiale) și o persoană fizică, administrator al unei societăți comerciale de consultanță din Pitești specializată în soluționarea dosarelor de retrocedare (tot 36 de acte materiale).
Dosarele ANRP, instrumentate la sânge
În perioada iunie – decembrie 2019, suspecta Selavărdeanu Claudița ar fi pus la dispoziția celuilalt suspect, administrator al unei societăți comerciale de consultanță din Pitești specializată în soluționarea dosarelor de retrocedare, datele de identitate referitoare la 36 de persoane îndreptățite la despăgubiri, precum și informații privind valorile despăgubirilor din 26 dosare ale Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților – ANRP, fapte presupus a fi săvârșite în perioada iunie – decembrie 2019. Informațiile puse la dispoziție de către suspecta Selavărdeanu Claudița ar fi intrat în cunoștința acesteia în urma exercitării atribuțiilor de serviciu în calitate de vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și membru al Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor (CNCI). Toate informațiile astfel obținute au fost puse în mod ilegal la dispoziția celuilalt suspect, administrator al unei societăți comerciale de consultanță din Pitești specializată în soluționarea dosarelor de retrocedare, inclusiv datele de identificare referitoare la 36 de persoane îndreptățite la despăgubiri, precum și informații privind valorile despăgubirilor din 26 de dosare ale ANRP.
George Băeșu… Crede că și-a suit sacii în căruța ANRP…
Dosarele ar fi fost aprobate în ședințele CNCI din perioada iunie – decembrie 2019. Informațiile au fost folosite de administratorul societății comerciale de consultanță din Pitești pentru a trimite, persoanelor îndreptățite, diferite oferte de cesionare a drepturilor de cesionare a drepturilor de despăgubire la prețuri mult mai mici decât valorile despăgubirilor aprobate.
Firma de consultanță a profitat astfel de faptul că persoanele îndreptățite încă nu cunoșteau că dosarele lor fuseseră aprobate de către CNI.
9 ianuarie 2023…
Au trecut patru ani de la primul comunicat la Direcției Naționale Anticorupție în ceea ce o privește pe Claudița Selavărdeanu. Și procurorii anticorupție au recidivat, pe 9 ianuarie 2023, cu următorul comunicat oficial:
”În cauza mediatizată prin comunicatul nr.996/VIII/ din 20 decembrie 2019, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților :
· SELAVĂRDEANU CLAUDIȚA, la data faptelor vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) cu rang de subsecretar de stat, pentru comiterea infracțiunilor de:
· Permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată, (494 acte materiale),
· Exercitarea fără drept a unei profesii,
NASLEU IOAN, la data faptelor director al SC Piețe SA Timișoara, pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență, în formă continuată,
AVOCATĂ în cadrul Baroului București și administrator de fapt al unei societăți comerciale, pentru comiterea infracțiunilor de:
· Folosirea de informații nedestinate publicității în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată,
· Încheierea de tranzacții financiare utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării, în formă continuată
· Efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare utilizând informații obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, în formă continuată
· PERSOANĂ FIZICĂ, administrator al unor societăți comerciale, pentru comiterea infracțiunilor de :
· Cumpărare de influență,
· Instigare la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității în scopul obținerii de foloase necuvenite,
· Folosirea de informații nedestinate publicității în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată.
· În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut, în esență, următoarea stare de fapt:
1. În perioada 6 noiembrie 2017 – 18 decembrie 2019, inculpata Selavărdeau Claudița, în calitatea menționată mai sus, ar fi colectat informații personale și patrimoniale nedestinate publicității (numerele dosarelor, identitățile și adresele persoanelor îndreptățite la despăgubiri sau ale reprezentanților acestora, valoarea despăgubirilor, caracteristicile fizice, tehnice sau juridice ale imobilelor) din 494 de dosare ale ANRP, validate de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) sau instanțele de judecată pe care, ulterior, i le-ar fi transmis omului de afaceri (cercetat în prezenta cauză). Informațiile respective îi erau necesare acestuia pentru a trimite persoanelor îndreptățite oferte de cumpărare a drepturilor de despăgubire la prețuri mult mai mici decât valorile despăgubirilor aprobate (30 % din valoarea reală), profitând de incertitudinea și expectativa îndelungată în care se aflau titularii dosarelor ANRP.
2. În același scop, o parte din informații ar fi fost transmise de omul de afaceri și avocatei, iar aceștia, în folosirea informațiilor nedestinate publicității primite de la Selavărdeanu Claudița, ar fi obținut foloase necuvenite totalizând aproximativ 8.900.000 lei.
3. În cursul anului 2017, același om de afaceri i-ar fi promis în mod repetat lui Nasleu Ioan bani și un autoturism BMW X1 pentru a interveni succesiv la prim-ministrul Guvernului României, la șeful Cancelariei acestuia și la președintele ANRP, asupra cărora Nasleu Ioan ar fi lăsat să se creadă că ar avea influență și i-ar putea determina să urgenteze aprobarea unui dosar ANRP, privind acordarea ilegală a unor despăgubiri de 18.941. 508 euro (pretențiile de despăgubiri în dosarul respectiv erau nefondate).
În cauză au fost dispuse măsuri asiguratorii.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel București cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză”.
Axa Selavărdeanu – Baranga
Selavărdeanu Claudița… Un nume care nu spune mai nimic până și inițiaților sistemului.. La fel după cum și recenta trimitere în judecată poate reprezenta doar o banală speță… Numai că, la auzul acestui nume, nu are cum să nu tremure nume grele ale politicii. În frunte cu Marian Petrache și, mai ales, Gabriel Oprea. Pentru că, printr-o simplă declarație, inculpata Selavărdeanu Claudița poate zdruncina din temelii mitul intangibilității lui Gabriel Oprea în fața Justiției din România zilelor noastre. De ce..? Pentru că doar Selavărdeanu Claudița le poate aproba procurorilor anticorupție modul cum, pe când era vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, executa orbește ordinele fostului prefect al Capitalei, Dan Cornel Baranga. Cel care, la rândul său, nu conta în această ecuație decât ca ”mâna dreaptă” a ”tartorelui restituirilor din Ilfov”, Gabriel Oprea. Cel care, asemenea actualului președinte al ANRP, focșăneanul George Băeșu, se înșeală amarnic crezând că ”mâinile” cu care au scos din ”foc castanele” anchetelor DNA și și-au executat până acum rivalii nu îi vor indica și pe adevărații beneficiari finali ai afacerilor de miliarde de euro din spatele restituirilor sistemului. Iar cum ”tronsonul Selavărdeanu – Baranga” este deja documentat de către procurori, Gabriel Oprea trebuie să fie pe deplin conștient că, din acest moment, Claudița îl poate lega oricând! Rămânând la latitudinea ”descurcărețului” Băeșu în ce ”barcă” se va sui…
Dr. Virgil Musta este acuzat de ANI de conflict de interese administrativ, după ce firma în care este asociat cu fratele său a încheiat un contract de prestări servicii medicale cu spitalul la care medicul lucra.
Musta este şeful Secţiei de Boli Infecţioase a Spitalului ”Victor Babeş” din Timişoara.
Spune că n-a luat foloase necuvenite
Virgil Musta a precizat că el nu a luat foloase necuvenite şi şi-a exprimat convingerea că justiţia va elucida corect acuzaţiile care i se aduc.
”Nu am produs prejudicii şi nu am luat foloase necuvenite. Am convingerea că justiţia va elucida corect toate acuzaţiile care mi se aduc. Vă mulţumesc şi vă doresc multă sănătate! Nu neglijaţi vă rog toate măsurile de protecţie pe care le ştiţi deja, este o perioadă cu foarte multe îmbolnăviri de gripă, covid19 şi alte afecţiuni respiratorii”, a postat Musta pe Facebook.
Spune că a ajutat comunitatea
Dr. Virgil Musta spune că vorbele sale ”vor fi probabil fără rost” pentru cei care i-au pus deja o etichetă.
”Au aparut în ultimul timp în spaţiul public mai multe acuzaţii care mi se aduc. Nu am dorit să comentez absolut nimic până acum, nu pentru că acuzaţiile ar fi adevărate, ci pentru că, orice aş spune, vorbele mele vor fi probabil fără rost pentru cei care mi-au pus deja o etichetă.
Din respect pentru toţi cei care nu s-au grăbit totuşi să şteargă repede cu buretele tot ceea ce am încercat să fac în perioada pandemiei pentru a ajuta oamenii, pentru a salva vieţi şi nu pentru a mă îmbogăţi, spun doar că, în afără de munca foarte intensă de la spital, m-am implicat, absolut voluntar, în multe proiecte tocmai pentru a-mi pune experienţa în slujba comunităţii, pentru a ajuta medicii sau pacienţii şi am încercat să transmit publicului, pe un limbaj cât mai simplu, tot ceea ce am învăţat despre evoluţia total necunoscută a covid 19 la acea vreme, astfel încât să poată beneficia de aceste informaţii cât mai multă lume”, a mai scris Musta.
DNA l-a trimis în judecată
Medicul Virgil Musta a fost trimis în judecată de DNA, la sfârşitul lui noiembrie 2022, pentru instigare la abuz în serviciu, după ce ar fi determinat trei asistente medicale să presteze servicii medicale – recoltarea de probe pentru teste COVID-19 – la firma la care el este asociat, deşi ele se aflau în timpul programului de lucru la unitatea medicală publică.
Alături de Musta au fost trimise în judecată Diana Manolescu, director medical al spitalului, o asistentă medicală şi o altă femeie, medic.
Accident groaznic petrecut marți după-amiază, pe DN2, în localitatea Movilița. Două persoane au fost ucise pe loc după ce mașina în care se aflau a intrat în coliziune cu un autocar. Din păcate, un bărbat și o femeie au murit pe loc.
La fața locului, Detașamentul de pompieri Urziceni a intervenit cu o autospecială de stingere cu apă și spumă, o autospecială de descarcerare și o ambulanță SMURD.
Au murit un bărbat şi o femeie
În urma impactului, două persoane din autoturism, respectiv șoferul, un bărbat în vârsta de 61 de ani și o femeie de 57 de ani din comuna Bărbulești au decedat.
În total, au rezultat cinci victime: două persoane, inconștiente, necooperante și încarcerate, iar trei persoane, conștiente, cooperante și neîncarcerate.
Persoanele inconștiente au fost extrase dintre fiarele contorsionate ale autoturismului, însă prezentau leziuni incompatibile cu viața, fiind declarat decesul.
Cine sunt victimele?
Conform IPJ Ialomița, cele două persoane decedate sunt din comuna ialomițeană Bărbulești și se aflau în autoturismul care s-a izbit de autocar. Este vorba despre un bărbat în vârstă de 61 de ani și o femeie de 57 de ani.
Polițiștii au deschis o anchetă pentru stabilirea împrejurărilor în care s-a produs nenorocirea. În zonă, traficul a fost blocat pentru cercetarea la fața locului.
Inspectoratul de Poliție al Județului Dolj a anunțat, marți, că polițiștii Biroului Siguranță Școlară au fost sesizați, luni, de o femeie de 45 de ani, din municipiul Craiova, cu privire la faptul că, fiul său, în vârstă de 16 ani, ar fi fost agresat fizic de un coleg de clasă, în vârstă de 15 ani, în pauza dintre orele de curs.
Polițiștii au întocmit în această cauză un dosar penal pentru comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe.
S-a întâmplat la Liceul CFR Craiova
Oamenii legii au început cercetările, pentru a stabili exact cum s-a întâmplat incidentul, și au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovirea sau alte violenţe.
„La data de 09 ianuarie a.c., poliţiştii Biroului Siguranţă Şcolară din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Dolj au fost sesizaţi prin plângere scrisă, de o femeie de 45 de ani, din municipiul Craiova, cu privire la faptul că, fiul său, un minor de 16 ani, ar fi fost agresat fizic de un coleg de clasă, în vârstă de 15 ani, în pauza dintre orele de curs.
În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovirea sau alte violenţe, cercetările fiind continuate pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor în care a avut loc evenimentul, urmând ca la finalizare să fie propusă soluţie prin unitatea de parchet competentă„, au transmis reprezentanții IPJ Dolj.
Șoferii care caută venituri în plus sau cei care își doresc venituri lunare generoase apelează cu ușurință la Uber sau Bolt. Uber se află în România din anul 2015.
Veniturile unui şofer variază în funcție de numărul curselor efectuate, de zonă în care se desfășoară activitatea, de numărul de zile și de ore lucrate, de numărul de kilometri parcurși, precum și de bonusurile care se oferă în cadrul acestora.
„Venituri pe Uber în București: 2.500 Ron pe săptămână, cu ore fix că la un job normal (poză e primită de la un șofer de Uber care mi-a trimis toată secvența lui săptămânală – face suma asta consistent).
Majoritatea trag mai mult (bagă nu 8, ci 9-10 ore pe zi plus un pic în weekend) și sunt activi și pe Bolt. Se ajunge așa la 13.000 RON pe lună.”
Se plăteşte şi comision
Trebuie luat în calcul și faptul că va trebui să plătești un comision Uber de 25% din câștigul fiecărei curse. Comisioanele pentru fiecare cursă sunt diferite. Ele sunt calculate în funcție de distanța cursei și de locul de pornire.
De exemplu, tarifele pentru curse pot să înceapă de la 4-5 lei pentru curse mici, însă pot ajunge și până la 30 de lei pentru distanțe mai lungi.
Uniunea Europeană a aprobat recent un plan de taxare a importurilor în funcție de cantitatea de carbon emisă în timpul producției lor. Dar acest mecanism va avea nevoie de mai multă muncă, și nu doar din partea factorilor de decizie politică din UE, pentru a avea succesul scontat.
Începând din 2005, UE a utilizat un sistem de comercializare pentru a reduce emisiile de carbon: prevede că marii emițători trebuie să cumpere cote, iar prețul acestora stabilește o taxă implicită pe carbon – în prezent, aproximativ 80 de euro pe tonă.
Dar producătorii din afara Europei nu sunt obligați să plătească această penalizare. Prin urmare, exporturile lor pe continent au un avantaj major, în special pentru oțel și ciment.
Teoretic, taxa la frontieră este menită să compenseze riscul asociat de „relocare a emisiilor de dioxid de carbon” pe măsură ce producția se deplasează în jurisdicții mai puțin stricte, potrivit Bloomberg. Cu toate acestea, există două probleme principale.
În primul rând, deși taxa, odată introdusă treptat, va menține competitivitatea produselor fabricate în UE pe piața internă, ea nu îi ajută pe producătorii din UE să își acopere costurile mai mari pe piețele externe.
Oficialii dezbat dacă ar putea fi necesare „reduceri” pentru exportatorii din blocul comunitar – subvenții care ar fi probabil ilegale în conformitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului. Lăsând la o parte legalitatea, nu pare deloc ideal să se acorde o scutire pentru emisii atâta timp cât acestea sunt atribuite exporturilor și nu producției sau consumului intern.
În al doilea rând, furnizorii de bunuri către Europa nu vor accepta noua inițiativă. Guvernele vor susține că taxa la frontieră le penalizează în mod nedrept exporturile. Statele Unite au depus deja o plângere. Țările în curs de dezvoltare vor vedea un efort de a le forța, nu de a le ajuta, să urmeze exemplul Europei în ceea ce privește emisiile. Vor avea dreptate.
În practică, aceste plângeri vor duce la adaptări ad-hoc – și aici se află cel mai mare risc economic. UE ar putea considera că SUA reglementează emisiile în așa fel încât să reproducă taxa implicită a Europei, meritând astfel o scutire. Fără îndoială, se vor încheia înțelegeri cu parteneri comerciali mai puțin puternici, de la caz la caz. Lumea va face încă un pas înainte spre un comerț birocratizat.
Taxa de frontieră a Europei amenință să devină o presiune suplimentară asupra unei ordini economice care scârțâie. Comerțul liberal este deja sub asaltul unei renașteri a sentimentului protecționist în multe țări bogate – nu în ultimul rând în SUA – și al șocurilor provocate de pandemie, de războiul Rusiei în Ucraina și de înăsprirea rivalităților geopolitice.
Taxa va avea un preț greu de plătit dacă va agrava această fărâmițare economică.
Când Le Journal Du Dimanche a publicat recent lista anuală a celor mai populare cincizeci de personalități din Franța, politicienii abia dacă au fost menționați.
Doar doi au fost incluși în listă: Emmanuel Macron, pe locul 35, și Marine Le Pen, pe 48. Când lista a fost publicată pentru prima dată, în 1988, președintele Franței era François Mitterrand, clasat pe locul al treilea, una dintre cele cincisprezece personalități politice din acel an.
Frederic Dabi, șeful IFOP, compania de sondaje responsabilă pentru lista anuală, a explicat că schimbarea compoziției acesteia este revelatoare. “E o reflectare a neîncrederii societății față de politicienii săi”, a spus el, menționând că, în schimb, admirația pentru oamenii de știință, vedetele sportive și actori a crescut de-a lungul anilor.
Întrebat dacă a detectat același val de neliniște care a precedat mișcarea Vestelor Galbene din 2017/2018, Dabi a răspuns că disperarea este mai mare din cauza “situației economice dezastruoase”.
În fiecare zi, mass-media relatează despre ramificațiile costurilor energetice în creștere, despre micile întreprinderi care se luptă să supraviețuiască în timp ce consecințele strategiei energetice dezastruoase a Franței din acest secol se fac simțite.
Emmanuel Macron dă vina pe Vladimir Putin, dar oamenii știu că o mare parte din adevărata vină îi aparține lui și predecesorului său, Francois Hollande, pentru că a dat prioritate energiei regenerabile în detrimentul celei nucleare.
Un raport recent a dezvăluit că peste 41.000 de întreprinderi au dat faliment în 2022, cu 14.000 mai multe decât în anul precedent, iar anul acesta există avertismente că acest număr ar putea crește cu 30%. Cel mai afectat este sectorul ospitalității, unde insolvențele s-au dublat față de 2021.
Acum, proprietarii de restaurante se confruntă cu facturi de energie care, în unele cazuri, au crescut de zece ori. Liderul lor sindical, Thierry Marx, l-a avertizat pe Bruno Le Maire, ministrul economiei: “Franța va ieși în stradă!”
Mesajul este același și din partea celor 33 000 de brutării din Franța, multe dintre acestea fiind pe punctul de a da faliment pentru că nu-și pot plăti facturile de energie care cresc vertiginos.
În acest context de criză economică, Macron este hotărât să impună reformele pensiilor pe care a încercat să le introducă pentru prima dată în 2019, înainte ca apariția Covid-19 să ducă la suspendarea lor.
Acea primă încercare a dus la săptămâni de grevă în transportul public și blocarea unei mari părți a Parisului. Sindicatele au avertizat că se va repeta dacă guvernul va extinde vârsta de pensionare de la 62 de ani, cât este în prezent, la 64 sau 65 de ani.
Reputația lui Macron este în joc. A venit la putere în 2017 cu o promisiune de a reforma piața muncii și de a face Franța mai prietenoasă cu mediul de afaceri.
Dacă el se pregătește de luptă, atunci vor face la fel și sindicatele și muncitorii, care îl disprețuiesc pe „președintele celor bogați”. Este posibil să revină mișcarea Vestelor Galbene, care l-a zguduit pe liderul de la Elysee cu amploarea și furia ei clocotitoare.
Pe 18 iunie, președintele Recep Tayyip Erdogan va încerca să își prelungească dominația asupra Turciei pentru un al treilea deceniu.Rezultatul acestor alegeri va modela calculele geopolitice și economice din Washington și Moscova, precum și capitalele din Europa, Orientul Mijlociu, Asia Centrală și Africa.
Influența Ankarei în afacerile mondiale atestă realizările lui Erdogan de-a lungul lungului său mandat la conducere. Chiar și așa, în țară și în străinătate, perspectivele sale electorale evocă sentimente amestecate. Iar cei care își doresc ca el să plece la 19 iunie nu pot fi încrezători în ceea ce privește cine sau ce va urma.
Liderii occidentali vor fi bucuroși să îl vadă plecând pe Erdogan: a subminat securitatea NATO prin achiziționarea de sisteme de apărare antirachetă din Rusia, a frustrat alianța prin blocarea aderării Suediei și Finlandei și a amenințat în mod repetat că va inunda Europa cu refugiați.
Relațiile Ankarei cu Washingtonul s-au tensionat până în punctul în care înalții oficiali turci acuză în mod obișnuit SUA de susținerea unei lovituri de stat împotriva lui Erdogan și de complicitate cu grupurile teroriste.
Statelor Unite și Europei le-ar fi mai bine fără influența perturbatoare a lui Erdogan în afacerile mondiale, odată ce confruntarea cu Vladimir Putin se intensifică. Deși a ajutat la medierea unui acord pentru a asigura continuarea fluxurilor de cereale din Ucraina vara trecută, Erdogan nu a avut nicio influență de reținere asupra „prietenului său drag” Vladimir.
Și nu-l poate opri nimeni. Mulți din cercurile de politică externă de la Washington și din capitalele europene se agață de speranța că poate fi atras pe calea occidentală, dar viziunea lui Erdogan asupra lumii este „mult mai radicală decât cred majoritatea occidentalilor”, spune analistul politic Selim Koru, citat de The Washington Post.„Ambiția sa pentru vecinătatea imediată a Turciei nu este de a completa influența americană și europeană, ci de a le înlocui și contracara”.
Potrivit lui Sinan Ulgen, director al grupului de reflecție EDAM din Istanbul, în cazul în care Erdogan va fi învins, „succesorul său va transforma Turcia într-un actor de politică externă diferit, mai confortabil cu poziția sa de națiune occidentală”.
Și chiar dacă se întâmplă acest lucru, nimeni nu ar trebui să se aștepte la o schimbare rapidă de 180 de grade. Erdogan a avut la dispoziție 20 de ani pentru a controla instituțiile turcești – guvernul, armata, mediul academic, instituțiile religioase și mass-media – cu viziunea sa radicală asupra lumii.
Dacă va exista un nou președinte la 19 iunie, acesta va trebui să demonteze edificiul pe care Erdogan l-a construit. Sarcina va fi și mai dificilă, deoarece partidul său AK va rămâne o prezență substanțială în parlament, una care cu siguranță se va opune cu furie schimbărilor.
Turcii au două păreri despre președintele lor și politicile sale. Un sondaj realizat la sfârșitul lunii octombrie de Metropoll a arătat că aprobarea pentru Erdogan a crescut la 47,6%, de la aproximativ 39% în urmă cu un an. Remarcabil pentru orice lider care a fost în funcție atât de mult timp cât a fost el. În alte sondaje, majoritatea oamenilor simt că țara lor se îndreaptă într-o direcție greșită.
De ce, atunci, mulți încă se uită la Erdogan pentru a corecta cursul Turciei? În parte, pentru că nu știu cine îi va contesta controlul asupra frâielor. Principalele partide de opoziție au format un front unit cunoscut sub numele de Masa celor șase, dar, la mai puțin de șase luni până la ziua alegerilor, nu și-au anunțat încă candidatul prezidențial. Cei doi candidați principali provin din principalul partid de opoziție, CHP: primarul orașului Istanbul, Ekrem Imamoglu, și liderul de lungă durată al partidului, Kemal Kilicdaroglu.
Dar cifrele încă puternice ale lui Erdogan sugerează că acesta ar putea ține piept oricărui contracandidat, mai ales dacă economia dă semne de redresare în primăvară. Președintele se bazează pe investițiile și depozitele bancare din Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, precum și pe promisiunile lui Putin de a face din Turcia un centru pentru exporturile de gaze naturale rusești.
Când platforma Deepwater Horizon a explodat în Golful Mexic în 2010, declanșând cea mai mare scurgere de petrol din SUA, toate privirile s-au îndreptat către British Petroleum, care a efectuat forajul. Dar BP nu a fost singură în acest proiect.
Printre partenerii săi se numără Mitsui & Co. care deținea o participație de 10%. Puțin cunoscută în afara industriei resurselor naturale, Mitsui face parte dintr-un grup de cinci companii japoneze care investește în proiecte energetice și de materii prime în întreaga lume.
Potrivit Bloomberg, aceasta este divizia de mărfuri a Japan Inc., cu interese în toate domeniile, de la minele de cărbune din Australia la câmpurile petroliere din Oman.
Ani de zile, a fost o afacere monotonă la care puțini au acordat atenție. Dar acum, datorită unei perioade de un an de zile în care prețurile materiilor prime au crescut vertiginos, comercianții japonezi storc mai mulți bani ca niciodată din aceste proiecte, devenind printre cei mai mari câștigători ai boom-ului inflației din 2022.
Cei cinci samurai și miliardele lui Warren Buffet
Adăugați profiturile obținute din cumpărarea și vânzarea de mărfuri, iar venitul net a atins un nivel record. Comercianții japonezi pot fi în mare parte necunoscuți, dar unul dintre principalii lor investitori – și beneficiari – este proeminent: celebrul magnat Warren Buffett.
Miliardarul – numit și Oracolul din Omaha – a transformat un pariu vechi de doi ani pe cele cinci companii – cunoscute sub denumirea colectivă de sogo shosha, sau companii de comerț general – în aur, mărindu-și recent pariul prin creșterea participației sale în fiecare dintre ele.
Berkshire Hathaway, imperiul de afaceri al lui Buffett, a dezvăluit pentru prima dată investiția în sogo shosha în august 2020, cu participații de 5% în fiecare dintre acestea, în valoare totală de 6 miliarde de dolari.
Aceste poziții au câștigat peste 50%, chiar și atunci când se ia în calcul deprecierea yenului față de dolar. În urmă cu două luni, Berkshire a dezvăluit cumpărarea mai multor acțiuni, aducând participația la aproximativ 6,5% – sau aproximativ 12 miliarde de dolari la cursul de schimb de astăzi.
Fidel motto-ului său de a fi „temător când alții sunt lacomi și lacom când alții sunt temători”, Buffett a investit în sogo shosha după ce mulți alții au abandonat companiile din cauza unei perioade lungi de stagnare a profiturilor și a performanțelor slabe ale pieței.
Pandemia de Covid a deraiat doar temporar consumul de energie. De îndată ce economiile s-au redeschis, consumul – și prețurile materiilor prime – au crescut.
Între timp, Europa s-a grăbit să înlocuiască livrările de gaz rusesc cu alte surse de GNL. Și, în ciuda creșterii economice lente, consumul de petrol va atinge un nivel record în acest an.
Asta a transformat sogo shosha în bancomate. În anul fiscal 2023, care se încheie în puțin mai mult de două luni, cele cinci companii au îndrumat investitorii să se aștepte la profituri net de aproape 3,9 trilioane de yeni. O mare parte din acestea ar proveni din mize în proiecte de cărbune, petrol, cupru și gaz lichefiat.
Fluxul de numerar curge către acționari prin dividende record și răscumpărări masive. Prețurile acțiunilor Mitsubishi și Mitsui, cele mai profitabile sogo shosha, au crescut cu 100%, respectiv cu 130%, de la intrarea lui Buffett în 2020.
Magnatul poate fi mai cunoscut pentru unele dintre tranzacțiile sale de succes în companii americane de vârf, precum Apple, Bank of America Corp și Coca-Cola.
Dar câștigă mulți bani din combustibili fosili și mărfuri. Berkshire este cel mai mare acționar al Chevron, a doua companie petrolieră americană. Deține și Burlington Northern Santa Fe Railroad. Și filiala sa de utilități produce, de asemenea, energie electrică din cărbune și gaz natural.
Cât timp poate profita Buffett din aventura sa japoneză de tranzacționare cu mărfuri? Prețurile gazelor naturale și petrolului au scăzut, dar rămân ridicate conform standardelor istorice. Prețurile cărbunelui și cuprului sunt încă aproape de maxime record. Și, spre deosebire de multe guverne occidentale, Tokyo își încurajează companiile să renunțe la tendința de dezinvestire din combustibilii fosili.
Lumea are în continuare nevoie de cărbune, petrol și gaze. Urmează profituri uriașe pentru Buffett și sogo shosha.
2022 a fost un an greu pentru investitori. Ei speră ca în 2023 să apară vești bune care îi ajute să treacă peste o perioadă mohorâtă.
Deși războiul din Ucraina se prelungește, se așteaptă ca inflația să scadă, iar băncile centrale ar putea chiar să reducă ratele dobânzilor până la sfârșitul anului.Dacă doriți să investiți 10.000 de dolari în primul trimestru, The National arată două tendințe de top de luat în considerare.
Aur
Având în vedere reputația sa istorică de rezervă de valoare, aurul ar fi trebuit să strălucească în 2022, pe măsură ce inflația a erodat valoarea claselor de active rivale.
Cu toate acestea, a încheiat anul tranzacționându-se aproximativ acolo unde a început, la puțin peste 1.800 de dolari pe uncie. Mult sub maximul său istoric de 2.034 de dolari atins în august 2020.
Unul dintre motive este faptul că aurul este evaluat în dolari, ceea ce l-a făcut mai scump pentru cumpărătorii în alte valute pe măsură ce dolarul a crescut, lovind cererea de pe piețele cheie China și India.
Metalul prețios a avut de asemenea de suferit pentru că nu oferă niciun randament, în timp ce conturile de economii plătesc acum mai mult pe măsură ce ratele dobânzilor cresc.
Dar aurul a început bine 2023, deoarece investitorii anticipează că ratele dobânzilor din SUA vor atinge vârfuri la un moment dat, spune Vijay Valecha, director de investiții la Century Financial. Investitorii prevăd câștiguri de peste 2000 de dolari pe uncie.
O modalitate bună de a obține expunere este să cumpărați un fond tranzacționat la bursă care investește în aur, cum ar fi SPDR Gold Trust. În vremuri tumultoase, aurul este un activ de încredere.
Acțiuni din sectorul sănătății
Aceste acțiuni tind să depășească piața bursieră în general într-o recesiune, iar sectorul medical are un risc relativ scăzut față de cel tehnololgic. Ca urmare, ETF-urile pentru îngrijirea sănătății sunt din ce în ce mai populare, în special ETF-ul iShares US Healthcare de la BlackRock.
Investitorii pot opta pentru un portofoliu de participații la marile companii farmaceutice și de biotehnologie, precum Johnson & Johnson, United Health Group, Merck, Pfizer și Bristol Myers Squibb.
Cât de mult vor fi afectate piețele financiare în acest an? 2023 începe după o secvență de creșteri ale ratelor de dobândă pe ambele maluri ale Atlanticului.
2022 s-a încheiat cu o salvă rară de patru creșteri identice ale ratei dobânzii cu 50 de puncte de bază, trimițând, în mod paradoxal, un mesaj pozitiv lumii financiare. La 15 decembrie, banca centrală americană a fost cea care a început cu o creștere de 0,5%, întrerupând seria de 0,75%. Pe data de 16, a fost Elveția, Marea Britanie și zona euro. Desigur, cele patru economii nu se află deloc în aceeași situație în ceea ce privește nivelul ratelor dobânzilor și al inflației.
Pentru Elveția: rata dobânzii de 1% față de rata inflației de 3%; pentru Statele Unite: 4,5% față de 7,1%; pentru Regatul Unit: 3,5% față de 10,7%, iar pentru zona euro 2,5% față de 10,1%. Cu patru doze identice pentru patru situații diferite, nu poate exista decât o singură lectură imediată a acestui mesaj: nicio creștere viitoare nu va depăși 0,5%! Gata cu 0,75%!
Bancherii centrali consideră că valul inflaționist post-Covid și mai ales cel de după invazia rusă din Ucraina a luat sfârșit, întrucât se așteaptă ca prețurile la gaze și petrol să scadă, notează Boursorama.
Prin urmare, presiunile salariale rămân singura sursă de risc inflaționist. Acest risc va fi apoi „tratat” mai întâi prin creșteri mai mult sau mai puțin de 50 de puncte de bază: 1 în Elveția cel mult, 1 sau 2 în Statele Unite, 2 sau 3 în zona euro și în Regatul Unit. Apoi vor fi creșteri de 25 de puncte de bază, apoi nimic, apoi scăderi. Cu excepția dezastrelor, bineînțeles.
Dar nu aceasta este adevărata noutate. Bineînțeles, marile bănci centrale nu vor spune niciodată că vor aștepta doi ani pentru a atinge faimoasa rată de inflație de 2%, în timp ce se învârt în jurul unei recesiuni modeste. Și totuși: vor să calmeze inflația salarială cu mai mult șomaj temporar. Va fi o inflație de 2% mai târziu, deci profituri mai mari acum. Piețele bursiere ar trebui să aprecieze acest lucru.Și așteaptă în prezent datele privind inflația din SUA, care vor stabili ritmul pentru cvartetul Fed-BNS-BoE-BEC.
De asemenea, băncile centrale au integrat noile nevoi financiare care vor rezulta din politicile de reindustrializare din Statele Unite (IRA: Inflation Reduction Act), în așteptarea proiectului european de clonare și concurență pregătit de francezi și germani.
Și vor trebui să sprijine crearea de noi lanțuri valorice pentru reducerea depedenței de China, care devine un risc geostrategic, după ce a fost un paradis dezinflaționist.
Tranziția energetică, cu necesitățile tehnice și umane pe care le implică – dezmembrări, investiții și echipamente noi, în special în gospodării – va necesita nevoi enorme de capital. Ca să nu mai vorbim de echipamentul militar.
În realitate, lumea trece printr-o altă „mare transformare”. Cvartetul de bănci centrale, căruia i se va alătura în curând și cea a Japoniei, are în față o sarcină uriașă, pe care abia a început-o. Nu va putea face acest lucru fără acorduri strategice cu alții. Piețele bursiere ar trebui să placă restul acestei noi muzici, înțelegând care este miza: o lungă fază de moderație salarială pentru a nu împinge prea mult în sus ratele pe termen lung.
Prelungirea perioadei de revenire la o inflație de 2%, arătându-și în același timp determinarea: iată ce vor face băncile centrale pentru a încetini accentuarea curbei randamentelor. Orice altceva va depinde de aceasta.
Noul an a început cu o primă doză de vești bune: după luni întregi în care a doborât recorduri istorice, inflația din zona euro a început să se liniștească, revenind la valori de o singură cifră.
Cea mai recentă estimare rapidă publicată de Eurostat arată că inflația anuală a fost de 9,2% în decembrie, în scădere semnificativă față de nivelul de 10,1% înregistrat în noiembrie.
Inflația produselor energetice, principalul motor al creșterii de anul trecut, a scăzut brusc, de la 34,9% la 25,7% într-o lună, în timp ce prețurile la alimente au înregistrat o scădere moderată.
Cu toate acestea, un indicator cheie a crescut de fapt: inflația de bază, care a urcat de la 5% în noiembrie la 5,2% în decembrie, cel mai ridicat nivel de la crearea monedei unice.
Inflația de bază oferă o imagine mai precisă a stării economiei prin excluderea prețurilor la energie, alimente, alcool și tutun, care tind să fie mai volatile decât altele. Merge dincolo de aceste produse de bază și se referă la varietatea de bunuri și servicii pe care le consumăm în mod regulat, cum ar fi achiziția unei mașini sau a unui nou smartphone.Prin urmare, o inflație de bază ridicată înseamnă că tot ceea ce ne înconjoară devine mai scump.
Acesta este motivul pentru care atât de mulți economiști și factori de decizie politică vorbesc acum de inflație „generalizată”, un termen care subliniază cât de omniprezent a devenit acest fenomen.
„Toți producătorii și vânzătorii încearcă cumva să compenseze marele șoc al costurilor lor cu energia”, a declarat pentru Euronews Zsolt Darvas, membru senior al Bruegel, un think tank economic cu sediul la Bruxelles. „Așadar, este destul de natural ca inflația să se răspândească în toate tipurile de bunuri și servicii diferite”.
Cu cât inflația de bază va rămâne mai mult timp la un nivel ridicat, cu atât mai mare va fi durerea pentru consumatori, care își vor vedea salariile și economiile personale pierzându-și valoarea în timp.Și speră ca angajatorii lor înțelegători le vor oferi o mărire de salariu pentru a ține pasul cu tendința de creștere.
„Dacă salariile nu vor crește la fel de mult ca inflația”, a avertizat Darvas, „atunci, pe termen mediu și lung, puterea de cumpărare va fi redusă permanent, ceea ce va duce la scăderea consumului, a cererii și, în consecință, a economiei.”
Utilizarea avioanelor private, care a crescut vertiginos în timpul pandemiei de coronavirus, nu dă semne de încetinire, chiar dacă pasagerii se întorc cu milioanele la companiile aeriene comerciale, iar inflația crește costul unui charter.
Zborurile globale cu avioane de afaceri au crescut cu 10% în 2022 față de anul precedent și au fost cu 14% mai mari decât înainte de pandemia din 2019, potrivit companiei de date de aviație WingX. Cererea de avioane private a fost „record” în ultimii doi ani.
Rezervările pentru zborurile private au început să se accelereze în 2020, deoarece persoanele înstărite și călătorii de afaceri au căutat să evite aglomerația și restricțiile Covid-19 în vigoare la companiile aeriene.
Există unele indicii că boom-ul avioanelor private ar putea atinge un platou, pe măsură ce combustibilul costuri cresc. Închirierile de avioane private preplătite au crescut cu 21%, la un preț mediu orar de 11.748 de dolari din decembrie 2021 până în decembrie 2022, conform datelor Private Jet Card Comparisons.
În decembrie, zborurile cu avioane de afaceri și turbopropulsoare au scăzut cu 2% față de decembrie 2021. Dar au rămas cu 15% mai mari decât în decembrie 2019.
Rapoartele WingX și Honeywell arată că trei sferturi dintre piloții de avioane private se așteaptă să zboare la fel de mult în acest an.
Companiile americane de avioane private au continuat să raporteze anul trecut rezervări solide, notează Financial Times. Flexjet a declarat că sezonul de vacanță de luna trecută a fost cel mai aglomerat din istoria sa. Pentru EvoJets, rezervările pentru sărbători au început cu două luni mai devreme decât media.
„Avem membri individuali și corporativi care au trecut complet la zboruri private din cauza serviciilor comerciale reduse sau limitate”, a declarat Kenny Dichter, director executiv al companiei de charter Wheels Up.
Cifrele parțiale ale ultimului recensământ evidențiază marele pericol în care se află România democratică. Avem 11 milioane de rezidenți inactivi, care depind de ceea ce produc restul de 8 milioane. Din totalul populației aproape jumătate au nivel mediu de educație iar 16% au studii superioare. Despre care nu se poate spune ca sunt toate de calitate. Vezi scandalul școlilor doctorale. Din populația activă de 8 milioane, 500.000 sunt șomerii. 5,7 milioane au contract de muncă, iar 1,2 milioane sunt bugetari. Adică în economia privată muncesc până în 4,5 milioane de români. Prea puțini pentru nevoi atât de mari.
Dacă economia încetinește, locurile de munca în mediul privat vor scădea. Vor scădea procentual si încasările la fondul național de pensii de stat și la sănătate. După decizia CCR contribuțiile la sănătate ale pensionarilor cu venituri mari vor trebui eliminate. Deci statul va încasa tot mai puțin la pensii și sănătate și cheltuielile sociale vor crește. Creșterea costului energiei și inflația vor genera tot mai multe cereri de creșteri de pensii și alocații insuficiente pentru un trai decent, dintr-un sac în care se colectează tot mai puțin. Ministrul Sănătății avertiza pe bună dreptate că sistemul public va sucomba. Dacă 11 milioane sug de la o vacă alimentată de doar 5-6 milioane, după o vreme, de unde să mai dea vaca lapte? Cade din picioare de cât este de secătuită.
Economic suntem într-un impas deoarece statul este cel mai mare angajator și are din ce în ce mai puțini bani. Noroc că are în coordonare, încă resurse naturale, pe care le pune gaj când se împrumută ca să finanțeze cheltuielile. România bogată în resurse dar săracă în capital cu nivel de împrumut extern tot mai mare va trebui să își vândă aceste resurse la prețuri inferioare pieței pentru că finanțatorii vor cere dobânzi tot mai mari.
Cu o populație majoritar dependentă de alocări de la stat sau de pomeni europene și cu tot mai puțini producători de bani în sectorul privat, democrația în România, bazată pe votul majorității ar trebui să aducă la putere reprezentanți ai intereselor acesteia. Pentru a asigura venituri mai mari pentru nevoi tot mai multe vor trebui sa crească taxele și impozitele pe productivitate și profit. Așa se va alunga ce a mai rămas din capitalul productiv spre zone mai prietenoase fiscal. Sa ne aducem aminte de marota cu impozitul progresiv al PSD-ului.
Dictatura majorității în democrație, atunci când majoritatea este săracă în resurse și bogată în nevoi aduce la putere sâmburele dictaturii de tip socialist. Oligarhii de tipul celor din America Latină. Creierele vor migra în zone în care educația este plătită bine și în România vor rămâne aceia care nu fac față competiției reale pe piața externă a muncii. Se va accentua prăpastia dintre bogați și săraci și conflictele sociale. Venezuela, Argentina, Peru, Bolivia și mai nou Brazilia sunt modele perfecte ale dezastrului dictaturii majorității sărace și needucate. Țări care au ajuns la mâna Chinei așa cum se pare că se va întâmpla și cu UE.
În democrație poporul conduce doar teoretic. El votează oameni care teoretic îi promit ca îi rezolvă problemele. Care probleme sunt economice și necesită măsuri nepopulare. Anul 2023 o să fie marcat de o creștere a sărăciei populației. Anul 2024 o să fie an electoral. Deci or să voteze legi și o să se promită marea cu sarea pentru voturi în cele 4 rânduri de alegeri. O să apară apostoli ai dreptății, fără prea multă carte și o să promită raiul pe pământ.
Niște oameni responsabili și cu CV impecabil, ar trebui, începând de mâine, să scadă cheltuielile inutile, să negocieze cu capitalul interesat ca să crească numărul locurilor de muncă. Să facă un buget echilibrat al țării fără poveri nesănătoase pe spinarea truditorilor. Nu văd în desaga partidelor astfel de lideri. Așa că viitorul sună prost și România va mai pierde creatori de capital dacă nu scăpăm de dictatura inepților.
Vaccinul trivalent, împotriva rujeolei, rubeolei și oreionului, mai cunoscut sub denumirea de ROR, produce, fără îndoială, cele mai multe reacții adverse grave, deși este trecut în calendarul național de imunizare a copiilor. Medicii tac, de teamă că vor fi linșați profesional, având în vedere că sunt foarte mulți bani în joc. Dar putem lucra cu materialul clientului, cum se spune, și aflăm, astfel, din prospectul vaccinului ROR, că riscurile de a dezvolta boli extrem de grave sunt mult mai mari față de a face pojar sau oreion.
Înainte de 1989, pojarul și oreionul erau considerate boli ale copilăriei, tratabile și cu riscuri minime de complicații. În ultimii ani, însă, pojarul și oreionul au devenit cele mai grave boli, cu complicații mortale, cel puțin în narativul oficial. Dacă dai o căutare pe google pentru aceste boli, găsești aceleași texte apocaliptice, trase la indigo, care sfârșesc cu unica metodă de protecție, vaccinul ROR. Acuzațiile multiple apărute de-a lungul timpului la adresa acestui vaccin, care, pur și simplu, nenorocește copii sănătoși, au fost, rând pe rând, îngropate, cu așa zise studii care arătau că autismul nu are legătură cu ROR, deși, chiar și în România, numărul de copii cu autism a explodat, ajungându-se la 558.000 de bolnavi. Medicii pediatri au constatat că, la trei săptămâni după vaccinarea micuților, apar problemele neurologice și imunologice, dar nu pot face mare lucru, pentru că opresiunea sistemului le-ar distruge viața și cariera. Ce fac însă, mulți dintre ei? La recomandă părinților să nu accepte vaccinul ROR. Din păcate însă, vaccinul este făcut la medicul de familie, iar acolo este puțin probabil ca părinții să fie atenționați. Statisticile arată că, în următorii 10 ani, unul din opt băieți va avea autism, dat fiind că boala îi afectează mai mult pe aceștia, decât pe fete. Deși în prospectul vaccinului ROR găsim inacceptabil de multe boli grave, ca reacții adverse, autismul nu se regăsește printre acestea, din motive deja evidente.
Meningită, encefalită și surditate
Față de cele trei boli contagioase, oreion, rujeolă și rubeolă, lista reacțiilor adverse la vaccinul ROR cu virusuri atenuate este enormă și înfiorătoare. Printre cele cu frecvență necunoscută, pe motiv că reacțiile adverse au apărut după studiile clinice pe cei mai puțin de 1.300 de copii, se numără meningita aseptică, paneencefalita sclerozantă subacută, trombocitopenia, crizele convulsive, encefalita, sindromul Guillain-Barré, paralizia oculară, nevrita optică, parestezia, polinevrita și surditatea. Tot la reacții adverse cu frecvență necunoscută sunt trecute în prospectul vaccinului boli precum polineuropatie, nevrită retrobulbară, sincopă, parotidită, rinită, limfadenopatie regională, rujeolă atipică, epididimită, angioedem, edem facial şi edem periferic, encefalită rujeolică cu corpi de incluziune, spasm bronşic, pneumonie, sindrom Stevens-Johnson, artrită, mialgie și vasculită. Per total, vaccinul ROR provoacă peste 60 de reacții adverse, cele mai multe fiind foarte grave.
Dezinformare grosolană
În mod etic, părinții ar trebui să ia o decizie în privința copiilor lor după ce au fost informați despre riscurile uriașe ale vaccinului ROR, însă acest lucru nu se întâmplă. Așa cum spun și producătorii, vaccinul nu protejează în totalitate, însă trecerea prin boală, că este pojar sau oreion, conferă o protecție pe viață. Oreionul este o boală contagioasă, manifestată frecvent prin mărirea glandelor salivare parotide, aflate în apropierea urechilor și afectează mai ales copiii cu vârsta cuprinsă între 10 și 19 ani, foarte rar apărând la copiii de 1-2 ani. În cele mai multe cazuri de oreion, tratamentul constă în administrarea de medicamente pentru durere și de fluide, precum apa sau ceaiul. Unele persoane prezintă simptome ușoare sau sunt asimptomatice și adeseori nu știu că au boala, iar în majoritatea cazurilor, recuperarea este completă în câteva săptămâni. La rujeolă (pojarul) și rubeolă (pojarul mic) tratamentul constă în simptomatice, pentru că organismul se descurcă singur să lupte împotriva infecțiilor virale.
În cadrul primei ședințe de politică monetară din acest an, banca centrală a luat mai multe decizii, inclusiv o hotărâre ce vizează majorarea dobânzii-cheie.
Concret, consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât marţi majorarea ratei dobânzii de politică monetară. De la 6,75% pe an, la 7% pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2023.
Un anunț în acest sens a venit de la BNR, la finele ședinței din 10 ianuarie.
Detalii de la BNR despre deciziile luate marți, 10 ianuarie
„Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 10 ianuarie 2023, a hotărât următoarele:
majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an, de la 7,75 la sută pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută, de la 5,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2023;
menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit”, s-a transmis într-un comunicat.
Ce s-a mai anunțat de la nivelul BNR? „Rata anuală a inflației a ajuns în noiembrie 2022 la 16,76 la sută, peste nivelul prognozat, după ce în octombrie a scăzut la 15,32 la sută, de la 15,88 la sută în septembrie. Creșterea a fost determinată și în acest interval mai cu seamă de majorarea prețurilor alimentelor, incluzând categoria LFO, dar și de scumpirea mai pronunțată a mărfurilor nealimentare și a serviciilor de piață.
Impactul lor a fost contrabalansat totuși consistent de scăderea dinamicii prețului combustibililor, pe fondul trendului descendent al cotației petrolului, precum și al plafonării prețului lemnelor de foc”, s-a precizat în comunicatul de presă de la BNR.
1. Mircea Geoană, secretar general al NATO, s-a dat metaforist și a elucubrat, pe un ton sentențios, că „locomotiva va merge tot timpul mai repede decât ultimul vagon.” Vă dați seama ce bine o duceam dacă domnul Geoană ajungea și ministru al Transporturilor? Nea Mircea, dar recunoști că un kilogram de plumb e mai greu decât un kilogram de pufuleți? Cu niște ani în urmă, Geoană a explicat că „Vanghelie n-a avut șansa și norocul să se instruiască la timp”. „Șansa și norocul”, da, „șansa și norocul”. România a avut „ghinion de neșansă” cu Geoană în vârful piramidei statale – ministru de externe, președinte al Senatului, ambasador în SUA, președinte al țării pentru o noapte. 33 de ani de funcții și de protocol, de gargară și de sinecură. Lui Ceaușescu îi plăcea să audă că e cel mai iubit fiu al poporului. Geoană e cel mai răsfățat copil al simulacrului democratic.
2. Macron s-a întâlnit cu „jurnaliștii autiști.” Exact cum am scris. Au și o asociație și am văzut câteva secvențe la ProTV. Ziariștii autiști puneau întrebări mai izbutite decât ziariștii români. Și le alternau frumos, adică după niște „calde” îi puneau gheață pe spinare. „Îți e dor de Manette, bunica ta?” Și imediat boooom: „cum e să te însori cu profesoara ta? Sau: „poți să ne reciți ceva de Verlaine?” Și pe urmă „ai mulți bani?” E inutil să precizez că Macron s-a descurcat la superlativ. Nu-mi place politica lui din primii ani de președinție, dar e deștept. La noi, ziaricii panaramezi s-ar întâlni cu președintele autist.
3. Mare dezbatere pe centurile de socializare. Cine are dreptate – ministrul de Interne Bode sau intelectuala Emilia Șercan? Eu consider că sunt la fel de competenți și l-aș sfătui pe Bode să ceară teza de licență a doamnei Șercan. A dispărut? Extraordinici! România a avut un ministru de interne pe nume V.G. Morțun. A fost primul deputat socialist, a trecut la liberali, nu mă interesează (azi) scandalurile epocii. Important e că, înainte de a ajunge ministru de Interne, Morțun a scos prima ediție a scrierilor lui Eminescu („Proză și versuri”) în 1890. Azi îi avem pe Bode și Șercan.
”Claudița Selavărdeanu se eliberează din funcția de vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Claudița Selavărdeanu este urmărită penal de Direcția Națională Anticorupție într-un dosar în care este cercetată pentru că ar fi oferit, unei firme specializate în retrocedări, datele a 36 de persoane îndreptățite să primească despăgubiri. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au început urmărirea penală, față de două persoane, în legătură cu accesul la informații nedestinate publicității menite să permită obținerea de foloase necuvenite în dosare de despăgubire de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), fapte presupus a fi săvârșite în perioada iunie – decembrie 2019.
Doar doi au fost incluși în listă: Emmanuel Macron, pe locul 35, și Marine Le Pen, pe 48. Când lista a fost publicată pentru prima dată, în 1988, președintele Franței era François Mitterrand, clasat pe locul al treilea, una dintre cele cincisprezece personalități politice din acel an.
