La stațiile de reîncărcare ale unor rețele, proprietarii de mașini electrice îi îmbogățesc pe operatorii care vând „cote” de CO2 la suprapreț companiilor care au nevoie de ele. Cum ar fi cele  petroliere.

Compania germană Litchblick denunță lipsa de concurență și dezvoltarea unui monopol cauzat de vânzarea de cote de CO2, notează Automobile Magazine. Într-adevăr, începând din 2005, UE a creat o piață ETS (Emissions Trading Schemes) care permite oricărei mari companii să cumpere credite de CO2 de la o altă companie pentru a se conforma obiectivelor europene. Problema este că, atunci când vine vorba de reîncărcarea vehiculelor electrice, doar operatorii stațiilor de încărcare pot revinde aceste cote.

Cu alte cuvinte, dacă un producător de energie „verde” dorește să aibă dreptul la revânzarea cotelor, va trebui să facă acest lucru prin crearea propriilor stații de încărcare. Dacă el furnizează energia sa unui operator terț, acesta este cel care va încasa banii.

Automobilwoche rezumă foarte bine: „Operatorii de stații de încărcare, precum Ionity, câștigă milioane de euro în plus în Europa prin vânzarea drepturilor de emisie către companiile care emit prea mult CO2 în atmosferă. Cu toate acestea, producătorii de energie electrică ecologică nu beneficiază de acest beneficiu neașteptat dacă nu folosesc propriile stații de încărcare, ci își vând energia electrică prin intermediul unor furnizori terți.

Veniturile generate de revânzarea cotelor ar fi de peste 100 de milioane de euro în 2022, numai în Germania. La fiecare kWh vândut clientului, 0,25 euro intră în buzunarul operatorului, potrivit Litchblick.

Pentru a respecta normele, companiile petroliere cumpără cote de la operatorii de încărcare sau de la producătorii de energie electrică „verde”. Desigur, scopul este de a avea un continent european, ca întreg, care să atingă obiective comune în materie de CO2, dar afacerea este totuși profitabilă pentru operatori.

O revenire la nivelurile de dinainte de pandemie va continua și anul viitor, din cauza cererii puternice de pasageri, dar temerile de recesiune, războiul în Ucraina și izolarea Chinei sunt pe radarul companiilor aeriene.

În 2022, industria aviatică mondială a trasat o cale de zbor spre redresare după criza Covid-19, cea mai gravă  din istoria sa, cu un boom al cererii de transport și cu tarife foarte mari, pe măsură ce restricțiile s-au relaxat.

Companiile aeriene, aeroporturile și companiile aerospațiale au început să facă angajări în ritmuri record, adăugând capacitate, reluând rutele, reparând bilanțurile și – pentru unele – revenind pe profit după aproape trei ani de stagnare.

Inflația record în economiile occidentale, creșterea ratelor dobânzilor, fluctuațiile valutare nefavorabile, prețurile mai mari ale combustibilului pentru avioane și problemele lanțului de aprovizionare care întârzie livrările de aeronave se numără printre provocările cu care se confruntă companiile aeriene.

Cu toate acestea, redresarea puternică, deși neuniformă, va continua până în 2023, cu grade diferite în diferite regiuni ale lumii, deoarece cererea de călătorii continuă să crească, iar capacitatea rămâne limitată, potrivit executivilor și analiștilor din industrie.

„În linii mari, sunt optimist că numărul de locuri și cererea de călătorii internaționale se vor menține puternice și anul viitor. Capacitatea nu a revenit încă la nivelurile de dinainte de pandemie”, a declarat Tim Clark, președintele companiei aeriene Emirates, pentru The National. În plus, “există semne că China, ultima mare piață de consum, se redeschide în sfârșit și va stimula, de asemenea, cererea”. Pentru aviație, “tema redresării va continua în 2023”.

Industria aviației este prognozată să obțină în mod colectiv un venit net de 4,7 miliarde de dolari în 2023 – prima dată când va reveni pe profit din 2019, potrivit ultimului raport al Asociației Internaționale a Transportului Aerian (IATA).

Deși pare un profit modest, mai puțin de o cincime din nivelurile din 2019, este totuși o evoluție semnificativă în comparație cu pierderea uluitoare de aproximativ 187 de miliarde de dolari pe care a suferit-o în timpul pandemiei din 2020 până în 2022.

Malick Diop a simțit că ceva se schimbă pe Wall Street.El s-a alăturat la conducerea Morgan Stanley în zilele sumbre ale anului 2009, când marile bănci încercau să returneze banii plătiți de contribuabili și să evite furia publicului. Dar, patru ani mai târziu, furia se stingea și ambiția era la ordinea zilei.

În anii care au urmat, ascensiunea sa până la funcția de director general a urmărit un nou boom. Diop a ajutat la orchestrarea unei tranzacții de mai multe miliarde de dolari cu SoftBank Group, ale cărui investiții rapide au definit o eră, apoi a încheiat o fuziune uriașă SPAC la apogeul acestei curse. Începea primul deceniu de super-câștiguri pentru cei șase giganți ai sistemului bancar american. Asta nu înseamnă venituri totale de 1 trilion de dolari, ci profit pur și simplu.

O astfel de captură nu părea posibilă înainte de începutul deceniului, când Wall Street era ținta unei mișcări de protest la nivel mondial, iar politicienii de la ambele capete ale spectrului de interese se agitau din cauza planurilor de salvare sau urmăreau să desființeze creditorii prea mari pentru a da faliment.

În schimb, aceștia au luat viteză, depășind atât de ușor corporațiile americane, încât JPMorgan Chase, Bank of America  și  și Wells Fargo  sunt pe cale să obțină mai mult profit în acești 10 ani decât toate companiile americane cotate la bursă, cu excepția câtorva, potrivit datelor compilate de Bloomberg. Citigroup, Goldman Sachs Group  și Morgan Stanley nu sunt prea departe. Iar împreună, cele șase sunt pregătite să facă și mai mult anul viitor.

În timp ce o mare parte a atenției lumii era concentrată asupra bogățiilor produse de Silicon Valley, băncile luau avânt. Nu există un singur mod de a explica cum au reușit: volatilitatea a mărit câștigurile de pe Wall Street, bancherii de investiții precum Diop au profitat de un boom al tranzacțiilor, iar Donald Trump a sporit profiturile prin reducerea impozitelor.

Într-un deceniu de furie publică față de bănci, reguli mai dure, ravagii geopolitice, pandemie și unele schimbări perfide ale pieței, băncile „au fost capabile să facă față tuturor acestor lucruri și nu doar să facă față, ci și să câștige 1 trilion de dolari”,a spus Betsy Duke, un fost guvernator al Rezervei Federale care a prezidat consiliul de administrație a Wells Fargo până în 2020.

Estimările analiștilor arată că cele șase bănci se apropie rapid de această performanță – 1 trilion de dolari într-o perioadă de 10 ani – și că, dacă nu ating punctul de referință la sfârșitul acestei luni, o vor face cândva în primele săptămâni din 2023.

Totuși, nu doar amploarea profitului este atât de uimitoare, ci și capacitatea industriei de a trece peste scandaluri și de a prospera din nou. Băncile vând acțiuni și obligațiuni, tranzacționează instrumente financiare, oferă consultanță cu privire la preluări ale companiilor, gestionează averea, gestionează plăți și împrumută.

La începutul anului 2020, analiștii scriau necrologuri pentru perioada de profituri record de pe Wall Street. În schimb, băncile au contribuit la declanșarea boom-ului companiilor cu cecuri în alb cunoscute sub numele de SPAC-uri.

Profitul din 2021 a fost ajutat și de o mișcare contabilă: băncile s-au simțit suficient de bine în ceea ce privește economia, datorită intervenției guvernului, pentru a elibera o parte din rezervele pe care le puseseră deoparte în cazul în care împrumuturile s-ar fi deteriorat.

Cele șase mari au obținut mai mult profit în 2021 decât în 2013 și 2014 la un loc. Profiturile din ultimii 10 ani îl eclipsează pe cel din deceniul anterior, chiar și dacă luăm în considerare inflația și marile fuziuni bancare din timpul crizei financiare.

Fără îndoială, 2022 a fost anul dolarului. În timp ce aproape toate celelalte clase de active la nivel mondial au scăzut, moneda SUA  a rămas pe poziții solide.

Dolarul a crescut cu peste 14% față de yenul japonez în 2022 și cu 12% față de lira sterlină. De asemenea, a urcat cu peste 7 procente față de euro, dolarul australian, canadian și neozeelandez.

De asemenea, dolarul a fost stimulat și de Rezerva Federală a SUA, care a ridicat ratele dobânzilor la cel mai înalt nivel din ultimii 15 ani, în lupta împotriva inflației.Rata Fed funds a crescut de la 0,25% la începutul anului la 4,5% în prezent și se estimează că va atinge un maxim de 5% sau chiar 5,25% anul viitor.Ratele ridicate ale dobânzii stimulează monedele prin atragerea de bani la nivel mondial, deoarece investitorii obțin un randament mai mare.

Chris Turner, șeful piețelor globale la ING Group, prezice “un an volatil pentru fiecare monedă în 2023”, inclusiv pentru dolar. Dar “va fi nevoie de un comerciant curajos să parieze împotriva lui”. Verdict: dolarul american rămâne principalul refugiu financiar din lume.

A fost un an dificil pentru Europa, în condițiile în care războiul din Ucraina face ravagii, prețurile energiei cresc vertiginos, iar creșterea economică încetinește.A fost greu și pentru euro, care se tranzacționează la doar 1,061 dolari, în scădere de la 1,137 dolari la începutul anului.Ar putea încheia anul 2023 aproape de paritate la un dolar.

Cu toate acestea, ar putea primi un impuls din partea Băncii Centrale Europene, care a majorat dobânda principală la 2,5% în decembrie și a avertizat că vor urma și alte majorări, deoarece inflația rămâne  prea ridicată și se preconizează că va rămâne mult timp deasupra țintei de 2%.Analistul german Heraeus a subliniat că euro tinde să se redreseze după scăderi rapide față de dolar și s-ar putea aprecia anul viitor.

Lira sterlină a avut un an mizerabil, scăzând mai repede decât orice altă monedă globală majoră, cu excepția yenului japonez.

Era să atingă paritatea cu dolarul în septembrie, dar și-a revenit pentru a se tranzacționa peste 1,20 dolari după ce Rishi Sunak a înlocuit-o pe Liz Truss în funcția de prim-ministru al Marii Britanii.

Lira sterlină alunecă din nou din cauza crizei economice și a divizării Băncii Angliei cu privire la politica ratelor dobânzii.

Morgan Stanley a numit o revenire a lirei sterline ca fiind una dintre cele mai importante 10 surprize pentru 2023, pe măsură ce prețurile energiei scad și inflația se atenuează.