Piața globală de obligațiuni își revine puternic, pe măsură ce temerile legate de inflație se diminuează.Veniturile fixe se redresează după prăbușirea de anul trecut, restabilindu-și rolul tradițional de refugiu împotriva încetinirii creșterii economice.
Obligațiunile sunt pe cale să înregistreze cea mai bună performanță din ultimele peste trei decenii, stimulate de convingerea tot mai mare că inflația a atins vârful pe ambele maluri ale Atlanticului.
Indicele Bloomberg Global Aggregate, un indicator larg al veniturilor fixe la nivel mondial, a înregistrat un randament de 3,1% până în ianuarie. Dacă această evoluție se va menține și în restul lunii, va fi cea mai mare creștere înregistrată în prima lună a anului din toate registrele care datează din 1991. Indicele a scăzut cu peste 16% în 2022.
Investitorii pariază că Rezerva Federală a SUA și Banca Centrală Europeană vor acționa mai puțin dur în 2023 în eforturile lor de a domoli creșterea prețurilor, după ce ambele bănci centrale au contribuit anul trecut la răsturnarea piețelor de datorie prin creșterea ratelor dobânzilor într-un ritm fără precedent.
În același timp, spectrul unei recesiuni iminente ar putea diminua apetitul pentru activele mai riscante, cum ar fi acțiunile, atrăgând în schimb fluxuri mari de bani către siguranța datoriei guvernamentale cu rating ridicat.
Câștigurile – determinate de o mare revenire a datoriei guvernamentale pe termen lung – reprezintă o justificare timpurie pentru managerii de fonduri care, în decembrie, au favorizat obligațiunile în portofoliile lor în raport cu alte clase de active pentru prima dată din 2009, potrivit sondajului lunar al investitorilor, foarte urmărit de Bank of America.
Randamentul titlurilor de Trezorerie americane pe 10 ani a scăzut la 3,46%, de la 3,83% la sfârșitul lui 2022, reflectând o creștere a prețului. Randamentul la 10 ani al Germaniei, un punct de referință pentru zona euro, a scăzut de la 2,56% la 2,10% în aceeași perioadă.
Datele din prima săptămână a lunii ianuarie, care arată că inflația din zona euro a scăzut mai repede decât se aștepta luna trecută, deoarece prețurile energiei au scăzut, au contribuit la declanșarea creșterii obligațiunilor globale.Între timp, confirmarea faptului că inflația din SUA a scăzut la 6,5% în decembrie, a contribuit la consolidarea câștigurilor.
Dar chiar dacă reducerile de rate nu se materializează, unii investitori susțin că inflația în scădere diminuează incertitudinea în jurul unor noi creșteri mari, ceea ce ar trebui să fie în beneficiul obligațiunilor pe termen mai lung.
Există, de asemenea, o speranță larg răspândită că obligațiunile își vor recăpăta rolul tradițional de loc sigur pentru a se proteja de recesiunea economică viitoare și ar trebui să câștige dacă piețele de acțiuni au de suferit.
Nu este pentru prima dată când la summit participă puțin lideri din puternica uniune politică,precizează CNBC. În ultimul deceniu, uneori doar doi sau trei au ajuns în pitoreasca stațiune montană elvețiană, iar în 2017 doar Theresa May din Marea Britanie și-a făcut apariția – deși l-a atras pe președintele chinez Xi Jinping. Motivele absenței lor implică adesea probleme mai presante abordate acasă.
Și chiar dacă ar fi dat cu ecusonul în masă, ca sindicalisto – pălincarul cu studii terminate la 37 de ani la Bruxelles, la ce bun…? Din moment ce ”zarurile” privind ”jocul operativ” care urmează a se desfășura pe teritoriul României au fost deja aruncate. Astfel că, în timp ce până și Bulgaria se bate eroic pentru a nu își compromite total bruma de industrie ce i-a mai rămas, de la București deja s-a plecat capul pentru mai ”buna înghițire” a ”Planului Saadiei Zahidi”. Economista favorită a progresiștilor radicalizați urmând a prezenta, în aceste zile, cum prioritatea absolută a ”relansării” economiei va fi ”minimalizarea” impactului acesteia asupra mediului…
Republicii Moldova, Maia Sandu s-a întâlnit la Geneva cu fondatorul și președintele executiv al Forumului Economic Mondial, profesorul Klaus Schwab. Interlocutorii au discutat despre situația din Republica Moldova și despre cooperarea necesară pentru a accelera agenda de dezvoltare a țării noastre.
Aproximativ 13 milioane de oameni, adică jumătate din populația Siriei, au fost forțați să își părăsească locuințele din cauza clientului lui Putin, Bashar al-Assad, și a puterii de foc rusești care îl sprijină.
