Directorul general al FMI a avertizat că trebuie „să ne gândim la inimaginabil”, întrucât trăim într-o „lume mai predispusă la șocuri”, afectată de pandemia Covid-19, de invazia Rusiei în Ucraina și de cutremurul recent din Siria și Turcia.

„Cu toții trebuie să ne schimbăm mentalitatea pentru a fi mult mai agili și mult mai orientați către construirea rezilienței la toate nivelurile, astfel încât să putem face față mai bine șocurilor. Ceea ce ne îngrijorează foarte mult este neprevăzutul”, a declarat Kristalina Georgieva, în cadrul unui panel de la World Government Summit, găzduit de CNBC.

FMI a semnalat nevoia de reziliență a planetei noastre, a societăților care trebuie să permită egalitatea de șanse și a oamenilor care trebuie să beneficieze de educație, sănătate și o bună protecție socială.

Referitor la subiectul invaziei Rusiei în Ucraina, Georgieva a precizat că lumea a pierdut „un dividend foarte prețios al păcii”, determinând națiunile să cheltuiască mai mult pentru apărare și mai puțin pentru preocupări interne, cum ar fi asistența medicală și infrastructura.

Și a subliniat implicațiile globale ale conflictului: “Astăzi este problema Ucrainei, dar mâine poate fi o problemă pentru multe alte țări –  poți fi invadat de vecinul tău mai puternic”.

Dacă FMI trebuie să joace un „rol stabilizator” în războiul din Ucraina,  țara are nevoie de 40-48 de miliarde de dolari pentru a “funcționa în acest an”.Șefa FMI a descris anterior invazia din Ucraina ca fiind „cel mai important factor negativ pentru economia globală din 2022”.

Comisia Europeană pare să creadă așa, judecând după previziunile sale economice.Acestea sugerează  scăderea prețurilor la gaze mult sub  înregistrările din vară, niveluri îmbunățite de stocare, precum și o revigorare a cheltuielilor gospodăriilor în urma politicilor guvernamentale de susținere.

Spectrul întreruperii livrărilor de gaze rusești, coroborat cu scăderea producției industriale și cu lipsa de încredere a mediului de afaceri, a alimentat temerile din toamna anului trecut că UE se îndreaptă spre o recesiune profundă.

Europa a cunoscut a treia cea mai caldă lună ianuarie înregistrată vreodată, potrivit Serviciului Copernicus. Nivelurile de depozitare subterană a gazelor naturale din blocul comunitar au rămas neobișnuit de ridicate pentru această perioadă a anului – în prezent, instalațiile sunt pline în proporție de 66% – ceea ce dă speranțe că UE ar trebui să fie mai puțin nevoită să se grăbească să reumple depozitele înainte de iarna viitoare.

În acest an,  creșterea economică a UE va fi de 0,8%, mai degrabă decât cea de 0,3% prognozată în noiembrie, în timp ce zona euro se va extinde cu 0,9%, față de prognoza de 0,3% la sfârșitul anului trecut.

Sentimentul că ce a fost mai rău în criza energetică a trecut este împărtășit de traderul de top Pierre Andurand, care a declarat pentru Financial Timesc că Vladimir Putin „a pierdut războiul energiei”.

Reducerea exporturilor de gaze către Europa poate că a dus la creșterea temporară a prețurilor, dar Putin a subestimat capacitatea de adaptare a cumpărătorilor. Eroarea de calcul înseamnă că „Rusia și-a pierdut cel mai mare client pentru totdeauna”.

Următoarea mare sarcină a miniștrilor UE este reforma pieței de energie electrică a blocului, care se  speră să fie mai puțin tensionată decât negocierile chinuitoare de anul trecut privind plafonarea prețului la gaze.

Printre cele opt „principii-cheie” ale propunerilor  conduse de Danemarca și semnate de alte țări din nordul Europei, printre care Germania și Olanda, se numără stimularea investițiilor în energie curată, asigurarea beneficiilor pentru consumatori și creșterea rezistenței UE la „șocurile externe”.

Ei speră să ajungă la un acord înainte ca Spania, care are propuneri alternative, să preia președinția rotativă a UE în iulie. „O luptă este inevitabilă, dar să sperăm că va exista unitate”, a declarat un diplomat.

Aceste măsuri vin în urma criticilor usturătoare formulate în urmă cu două săptămâni de Curtea Europeană de Conturi, care a declarat că gospodăriile și consumatorii industriali ar fi putut economisi miliarde de euro dacă organismul de supraveghere a energiei din cadrul blocului comunitar ar fi reglementat în mod corespunzător furnizorii de energie electrică.

“Principalul risc în perspectivă pentru UE înseamnă războiul de agresiune din Ucraina și tensiunile geopolitice”, a declarat Paolo Gentiloni, comisar european pentru energie. Cu toate acestea, el a subliniat că este  “cu adevărat impresionant faptul că Europa a fost capabilă să reducă dependența energetică de Rusia”.

Rusia a anunțat că va reduce producția de petrol cu jumătate de milion de barili pe zi ca represalii la sancțiunile UE și SUA.

Rusia este prinsă într-o rețea tot mai strânsă de restricții economice, de la interdicții privind exporturile de tehnologie către această țară până la o interdicție recentă a Uniunii Europene privind majoritatea importurilor de petrol.Prin urmare, mulți s-au grăbit să susțină că rușii nu au capacitatea de a menține producția țițeiului, deoarece nu au acces la tehnologia necesară. În realitate, povestea e diferită.

Companiile rusești au efectuat anul trecut cele mai multe foraje la câmpurile lor petroliere din ultimii zece ani, fără a exista semne că sancțiunile internaționale sau plecarea unor firme occidentale importante au afectat direct așa-numitele operațiuni din amonte.

Acest lucru ajută la explicarea modului în care producția de petrol a țării și-a revenit în a  doua jumătate a anului 2022, chiar dacă au fost impuse noi restricții asupra exporturilor sale.

„În mare parte, industria continuă să lucreze la fel ca înainte”, a declarat Vitali Michalciuk, șeful centrului de cercetare de la Business Solutions and Technologies, fosta unitate rusă a consultantului Deloitte & Touche.”Rusia a reușit să păstreze majoritatea competențelor, activelor și tehnologiilor din domeniul serviciilor petroliere”.

De la decizia președintelui Vladimir Putin de a invada Ucraina în urmă cu aproape un an, industria petrolieră din Rusia a suferit cea mai dramatică schimbare a circumstanțelor politice de la prăbușirea Uniunii Sovietice.

Marile companii occidentale, inclusiv BP, Shell  și Exxon Mobil  au renunțat la investiții de miliarde de dolari în această țară. Unii dintre principalii furnizori internaționali de servicii le-au urmat. Europa a introdus, de asemenea, „o restricție cuprinzătoare a exporturilor de echipamente, tehnologie și servicii pentru industria energetică din Rusia”.

Cu toate acestea, platformele petroliere rusești au forat anul trecut la o adâncime totală de peste 28.000 de kilometri, cea mai mare din ultimul deceniu, potrivit datelor din industrie consultate de Bloomberg. Numărul total de sonde noi a crescut cu aproape 7%, la peste 7.800, majoritatea companiilor petroliere cheie depășind rezultatele din anul precedent.Mai mulți factori au ajutat Rusia să își mențină industria petrolieră pe linia de plutire.

În primul rând, furnizorii internaționali de top au reprezentat doar 15% din segmentul total al serviciilor petroliere din țară în 2021, potrivit datelor Vygon Consulting. Unitățile interne ale producătorilor interni, precum Rosneft, Surgutneftegas și Gazprom Group, reprezintă cea mai mare parte a pieței.Companiile rusești atrag contractori străini dacă au nevoie de servicii și echipamente de înaltă tehnologie, precum și de software avansat.

În al doilea rând, unii dintre cei mai importanți furnizori occidentali de servicii petroliere nu au părăsit Rusia. SLB(Schlumberger Limited, cea mai mare companie de foraj offshore din lume)și Weatherford International  continuă operațiunile, cu unele limitări.

În al treilea rând, doi giganți din domeniul serviciilor petroliere care au plecat din Rusia – Hllaiburton  și Baker Hughes  – și-au vândut afacerile firmelor din țară, care au păstrat personalul și expertiza.

Principala preocupare pentru industria petrolieră internă a Rusiei a fost obținerea de echipamente occidentale de înaltă tehnologie.”Aceste probleme sunt rezolvate datorită importurilor prin intermediari din statele prietene sau prin găsirea unor furnizori alternativi în China”, a precizat Michalciuk.

De la atingerea unui minim de 10,05 milioane de barili pe zi în aprilie, producția de petrol din Rusia a revenit la aproximativ 10,9 milioane de barili pe zi la sfârșitul anului 2022 și a rămas aproape de acest nivel în ianuarie.

Nu există nicio dovadă că interdicția UE din 5 decembrie privind importurile de țiței a cauzat probleme comparabile, producția rusă menținându-se constantă în cele două luni de atunci.

Ratele de procesare la rafinăriile rusești în primele 8 zile ale lunii februarie au fost cu aproximativ 2% peste nivelurile din ianuarie, la puțin peste 5,8 milioane de barili pe zi.

Capacitatea neutilizată din stocurile de petrol depășea 25 de milioane de barili la 10 februarie, față de 20 de milioane de barili anul trecut, când a fost nevoită să reducă producția.

Presupunând că producția ar rămâne aproape de nivelurile actuale, până în 2027 doar 3% din aceasta ar depinde de tehnologiile la care Rusia are dificultăți de acces acum. Are suficiente rezerve tradiționale pentru a continua să facă să curgă petrolul.

Bătălia împotriva inflației este departe de a fi câștigată în SUA, în ciuda încetinirii puternice din decembrie, iar datele din ianuarie ar putea reflecta o nouă accelerare.

Este așteptată o creștere de 0,4% a prețurilor conform indicelui de indexare a pensiilor, IPC.  După declinul de 0,1% al prețurilor între noiembrie și decembrie, aceasta ar fi prima accelerare din septembrie.

Vinovații? „Scumpirea benzinei, continuarea creșterilor rapide ale chiriilor și prețurilor la mașinile de ocazie – în contrast cu recentele scăderi puternice”, spune Ian Shepherdson, economist șef al Pantheon Macroeconomics.

Bancherii centrali sunt destul de frustrați iar  investitorii nervoși: se așteptau ca tendința de scădere să continue pe parcursul anului, pentru a șaptea lună la rând.

Rezerva Federală(Fed) simte presiunile. Președintele Jerome Powell a avertizat recent că procesul de „dezinflație a început”, dar că drumul care urmează este „lung și accidentat”.

Atât de accidentat, încât vor fi necesare noi creșteri ale dobânzii cheie a Fed, care, la rândul lor, vor împinge băncile comerciale să acorde rate mai mari la credite, fie că este vorba de bunuri imobiliare, autoturisme sau chiar bunuri de consum, descurajând astfel gospodăriile să cumpere. Și nimeni nu pariază că la sfârșitul acestui proces spirala prețurilor se va domoli.

Unii observatori ai pieței americane, precum Ryan Sweet, analist la Oxford Economics, susțin că inflația anuală a atins vârful în 2022 și acum încetinește. Dar această tendință poate ascunde variații lunare.

După ce au fost privați de restaurante, baruri și evenimente sportive în timpul pandemiei, americanii sunt acum deosebit de dornici să se bucure de ele. Prin urmare, este probabil ca inflația serviciilor să rămână ridicată. În plus, chiriile ar putea continua să crească cel puțin până la jumătatea acestui an.

În același timp, deficitul de forță de muncă, care obligă angajatorii să crească salariile pentru a atrage și a păstra angajații, rămâne puternic.

„Tensiunea persistentă de pe piața forței de muncă exercită o presiune ascendentă asupra inflației”, a subliniat Michelle Bowman, membru al Consiliului Guvernatorilor Rezervei Federale.