Unii așa au început anul. Scărlătescu și partea sensibilă…
Mitică Popescu a murit la 86 de ani. A suferit mult prin spitale
Mitică Popescu a murit la vârsta de 86 de ani, la Spitalul Universitar de Urgență Elias din București. Actorul era internat în Spital Elias din data de 29 decembrie, cu multiple comorbidități, între care probleme cardiace grave.
A suferit un stop cardiac, iar medicii nu au mai avut ce face.
Ar fi fost internat la Cardiologie
La începutul lunii trecute, Mitică Popescu ar fi fost internat la Spitalul de Urgenţă Floreasca, în secția Cardiologie, dar într-o declarație de la finele lunii decembrie a infirmat informația.
Actorul cu o filmografie diversă, de la producţii de comedie până la drame, Mitică Popescu a încântat generaţii de cinefili.
„În «Gustul şi culoarea fericirii» a fost primul meu rol principal. Şantierul unde a fost filmat este undeva prin Bucureştii Noi şi, de câte ori trec prin zona aceea, îmi amintesc cu nostalgie.
Nu mi-a fost greu la filmări, pentru că eram obişnuit de la teatru să studiez cu multă atenţie textul, iar echipa a fost foarte bună”, povestea Mitică Popescu anul trecut.
Florin Cîțu revine. Vrea să interzică exporturile României
Fostul premier Florin Cîțu a semnat un proiect de lege prin care vrea să interzică în totalitate exportul animalelor vii în țările din afara UE, care reprezintă 60% din totalul exporturilor din acest sector. Măsura, care invocă bunăstarea animalelor, va dezechilibra și mai tare balanța comercială și va afecta, în mod direct, atât crescătorii de ovine, cât și crescătorii de bovine din țara noastră.
Florin Cîțu a semnat, alături de Marcel Vela, un proiect de lege inițiat de un senator USR, care îngroapă, efectiv, exporturile de animale vii ale țării noastre către state din afara UE. Semnatarii proiectului invocă un Regulament UE din 2005 privind bunăstarea animalelor, o analiză a Uniunii Europene care arată că țările terțe nu ar respecta normele și o cerință de a elimina, treptat, aceste exporturi. Până acum însă doar Germania a anunțat interzicerea exporturilor de animale vii către țări terțe.
Potrivit proiectului de act normativ, transportul pe cale navală, aeriană și rutieră va fi interzis pentru animalele vii destinate îngrăşării sau sacrificării, cu vârsta mai mică de 3 luni, începând cu data de 01.03.2024. Totodată, exportul animalelor vii destinate îngrăşării sau sacrificării va fi suspendat în intervalul 15 mai 2024-15 septembrie 2024, iar de la data de 1 ianuarie 2025, exportul de animale vii către distanţe care presupun o durată de transport mai lungă de o zi va fi interzis total începând cu data de 01.01.2025. Interdicţia se va aplica şi ţărilor terţe aflate la distanţe mai scurtă de o zi dacă nu respectă legislaţia UE în privinţa transportului şi sacrificării. Mai mult, exportul de animale vii destinate reproducţiei va fi și el interzis din 15 mai 2025. Important de precizat este faptul că exportul de animale vii în țările terțe reprezintă 60% din totalul exporturilor de acest tip, cu valori de sute de milioane de euro pe lună, iar oprirea acestora ar însemna o agravare a deficitului comercial al României.
Dezastrul, prezentat ca un efect pozitiv
Inițiatorii proiectului de lege arată că România este cel mai mare exportator de oi la nivel mondial, dar şi un mare exportator de bovine. În 2017, valoarea totală a exporturilor de ovine a fost de 174,86 milioane euro, în timp ce numărul de capete a fost de 2,42 milioane. Aproximativ două treimi (aproximativ 65%) din exporturile de oi au fost livrate în afara UE, în anul 2017. De asemenea, oile reprezintă cea mai mare parte a exporturilor (de ovine), şi cele mai multe se îndreaptă spre destinaţii non-UE, susțin parlamentarii. Potrivit acestora, interzicerea exporturilor de animale vii ar avea un efect pozitiv, din calculele lor reieșind că exportul de came refrigerată sau congelată în locul animalelor vii ar aduce beneficii mari. Singura mențiune ar fi aceea că țările din afara UE nu vor carne congelată sau refrigerată. În ceea ce priveşte potenţialele efecte negative, semnatarii proiectului de lege recunosc că fermierii locali, crescători de ovine sau bovine ar putea fi afectaţi de încetinirea sau oprirea activităţilor de export, depinzând de mărimea unităţii de producţie, segmentele sale şi de diversitatea destinaţiilor. ”Producătorii mari par a fi mai vulnerabili la încetarea eventuală a exporturilor decât micii fermieri, în special pentru ovine”, se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ.
Soluții nesustenabile
Recomandările parlamentarilor pentru crescătorii de ovine este de a redirecţiona o parte din animale spre consum local, de a se specializa, alegând între producţia de lapte şi came, şi de a selecta mix-ul de rase în consecinţă. Crescătorii de bovine sunt sfătuiți să treacă la rase specializate și să înlocuiască rasele actuale, sacrificând, totodată, animalele în abatoarele locale.
Japonia amenință supremația Chinei în Asia. SUA câștigă de două ori
Pe final de 2022, Japonia și-a dezvăluit noua strategie de apărare, menită să ofere un impuls masiv capacității militare a țării. Acesta este, fără îndoială, cel mai mare „upgrade” pe care Tokyo are de gând să-l facă de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace, atunci când a anunțat că devine un stat pacifist. După cum arată, însă, documentele scurse în presă, Japonia lasă deoparte pacifismul în favoarea unei ținte mai mari – dorința de a redeveni o putere militară capabilă să proiecteze forța niponilor în regiune.
Nu mai este vorba doar despre autoapărare. În cuvinte simple, Japonia vrea să domine Asia de Sud-Est, așa cum o făcea odinioară, și să-și întindă influența și asupra Oceanului Indian.
Scopul este, așa cum justifică premierul, de a permite forțelor armate „să întreprindă un contraatac eficient pe teritoriul inamic ca măsură minimă de autoapărare”. Fumio Kishida descrie noua strategie de securitate națională „un punct de cotitură în istorie”.
Cum câștigă SUA de două ori
SUA câștigă de două ori. Pe de o parte, ține China ocupată și îi temperează elanul de acaparare a regiunii.
În plus de asta, puternica industrie de apărare americană obține miliarde din decizia Japoniei de a se înarma până-n dinți.
Conform datelor din documentele dezvăluite de presă, Japonia va cheltui aproximativ 316 miliarde în următorii cinci ani pentru modernizarea forțelor militare. Este al treilea cel mai mare buget de Apărare din lume, după SUA și China. 37 de miliarde de dolari vor ajunge în America anul acesta – contracte pentru capacități de contraatac și dezvoltarea de arme hipersonice cu rază lungă de acțiune. Tokyo va cumpăra și rachete Tomahawk lansate de nave, dar își va îmbunătăți și capabilitățile de război cibernetic și spațiale.
Aceste cheltuieli vor transforma Japonia dintr-o țară pacifistă într-o națiune gata să reia campaniile de cucerire.
Potrivit informațiilor furnizate de presa niponă, japonezii vor recurge la aceste arme doar dacă țara va fi atacată sau – și aici trebuie atenție – dacă se derulează vreun atac asupra unei națiuni prietenoase! Națiune prietenoasă, adică Taiwanul, ca să priceapă China.
Japonia va pune accent pe dobândirea capacității de atac cu rachete cu rază lungă de acțiune. Dar, dacă vorbim de „rază lungă de acțiune”, atunci nu pot fi decât trei ținte, mari și clare – China, Rusia și Coreea de Nord!
Fumio Kishida a spus: „Acesta este răspunsul nostru la diferitele provocări de securitate cu care ne confruntăm”.
Dar niciuna dintre „provocările de securitate” de până acum n-au fost de nerezolvat pe cale diplomatică, dimpotrivă. Mulți, însă, spun că la mijloc sunt presiunile SUA, care au nevoie ca Japonia și Coreea de Sud, aliații din Pacific, să se întărească militar spre a veni în sprijin în eventualitatea escaladării conflictului sino-american.
Este Japonia cu adevărat amenințată de cineva?
Argumentul oferit, că țara se confruntă cu provocări enorme de securitate, nu prea stă în picioare. Cine a amenințat Japonia? Rusia? Divergențele asupra Insulelor Kirile au rămas la nivel de retorică diplomatică. Disputa cu China asupra Insulelor Senkaku n-a mers niciodată spre o aprindere militară.
La orizont nu se vede decât conflictul SUA – China. Dar o eventuală anexare a Taiwanului de către Beijing n-ar trebui să implice și Tokyo în această ecuație.
De ce, atunci, Japonia trebuie puternic militarizată, iată o întrebare care își are răspunsul în strategia americană de a modela politicile altor țări.
Dacă NATO începe să devină activă într-o regiune mult dincolo de jurisdicția sa, atunci intenția de a transforma conflictul din Europa într-unul global devine clară. Asta ar explica și factorii-cheie care determină militarizarea Japoniei. Tensiunile în Asia de Sud-Est vor atinge un nivel nemaiîntâlnit în ultimele decenii!
Bărbații din Ucraina, puși pe fugă de ordinele de încorporare. ”Nu este războiul nostru!”
Polițiștii de Frontieră susțin că cei mai mulți ucraineni care trec fraudulos granița în România sunt tineri, care nu vor să lupte pe front pentru că nu consideră că este războiul lor. Probabil pentru că s-au înăsprit condițiile de trecere de la ei, ucrainenii au ajuns să își riște viața și să traverseze munții, în plină iarnă, pentru a scăpa de încorporare.
Faptul că bărbații ucraineni de etnie română, poloneză sau maghiară fug în România și spun că nu este războiul lor nu reprezintă nimic anormal. Polițiștii de frontieră susțin însă că și tinerii ucraineni care fug din țara lor, de frică să nu fie luați cu arcanul la oaste, spun același lucru, că nu este războiul lor.
Chiar dacă fluxul de ucraineni care nu vor să lupte în țara lor nu mai este la fel de mare ca în primele patru-cinci luni de la izbucnirea războiului, zilnic zeci de bărbați se predau polițiștilor români din localitățile de graniță. Florian Cheregi, vicepreședinte Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC) Satu Mare – Poliția de Frontieră, ne spune că bărbații ucraineni vin efectiv direct la Poliție pentru a se preda.
”Chiar recent am avut mai mulți ucraineni, care s-au dus direct la Poliție. Ulterior, Poliția i-a predat celor de la Frontieră, care le-a făcut documentele și i-a predat la Inspectoratul pentru Imigrări. Acolo li se fac actele și, în baza acelor acte, sunt liberi să iasă din România”, ne-a declarat Florian Cheregi, vicepreședintele SNPPC Satu Mare. Toți ucrainenii prinși că trec ilegal frontiera au documente la ei, au pașaport, carte de identitate sau permis de conducere, și nu se feresc să-și declare identitatea, pentru că nu este în interesul lor, susțin polițiștii români. ”Bărbații aleg să treacă fraudulos pentru că nu sunt lăsați să iasă din țară, pentru că trebuie să se ducă la război. Marea majoritate a lor se lasă prinși în România, pentru că știu că nu li se întâmplă nimic. Sunt foarte mulți tineri printre ei și, când îi întrebăm de ce au plecat din Ucraina, spun că nu vor să se ducă la război pentru că nu este războiul lor”, ne-a precizat vicepreședintele SNPPC Satu Mare, Florian Cheregi.
Liniște și pace
Polițiștii de Frontieră din Maramureș ne spun că ucrainenii care fug de încorporare și aleg să vină pe partea cu munții o fac pentru că trec mai ușor la ei, dar riscă foarte mult. ”Dacă nu cunoști zona și nu ești echipat corespunzător, ești terminat. Pe timp de vară, ca să ajungi la frontieră, îți trebuie opt ore, iar la ora 15 pe munte este deja întuneric. Cred că de dincolo îi dirijează cineva, după care, la un moment dat, îi lasă undeva. Procedura în Ucraina este ca prima oară să te puncteze, apoi se trimite o adresă acasă și apoi îi selectează și îi duc la un centru de pregătire. Și atunci, când primesc adresa, pleacă. Pe partea noastră mulți dintre cetățenii ucraineni sunt, de fapt, români, polonezi și unguri, care spun că nu este războiul lor și că de aceea nu vor să fie încorporați. Dar mai sunt și ucraineni care nu vor să meargă la război și aleg să fugă din țară”, a afirmat Silviu Palagi, președintele SNPPC Maramureș, Poliția de Frontieră. Acesta a constatat că, la granița României cu Ucraina, conflictul nu se resimte absolut deloc, doar se mai se aude câte o alarmă, de la vreun exercițiu, dar nu sunt rachete, nu este nimic.
”De la începutul războiului nu s-a întâmplat nimic în partea asta de Sud-Vest la României. Viața în zona aceea a Ucrainei este aproape normală, lumea nu este disperată, oamenii vin în România constant să-și facă piața, își aduc copiii la școală aici. Singura problemă este că nu sunt alimentați cu energie electrică în mod continuu, dar oamenii s-au adaptat și și-au cumpărat generatoare”, ne mai spune președintele SNPPC Maramureș, Poliția de Frontieră, Silviu Palagi.
Cine a mai rămas să lupte
Potrivit datelor oficiale, în 29 aprilie, 5,5 milioane de ucraineni își părăsiseră, deja, țara. Acum, numărul acestora este mai mult decât dublu, cu o tendință de creștere continuă. Aproape jumătate, dacă nu mai mult, dintre ucrainenii refugiați în țările europene sunt bărbați, numai buni de luptă, pe care i-am văzut în bolizi de lux, la granița României cu Bulgaria, vara trecută, grăbindu-se să ajungă în resorturile bulgărești, să-și petreacă vacanțele.
ŞOC pentru poliţişti la Vama Moravița: britanicul avea maşina burduşită cu droguri
Inspectorii vamali din cadrul Biroului Vamal de Frontieră Moraviţa au descoperit marți, 3 ianuarie, 300 de tablete cu efect psihotrop în maşina unui cetăţean britanic care urma să intre în România.
Șoferul a refuzat să dezvăluie motivul pentru care a adus medicamentele în țară. Nu a vrut să justifice nici proveniența lor.
Britanicul venea din Serbia
Substanţa activă din tablete este încadrată în categoria substanţelor stupefiante şi psihotrope care prezintă interes în medicină, supuse controlului, în consecinţă tabletele au fost reţinute de către lucrătorii vamali, fiind sesizate organele de urmărire penală în vederea continuării cercetărilor, mai precizează instituţia.
„La Biroul Vamal de Frontieră Moraviţa, pe sensul de intrare în ţară, s-a prezentat un cetăţean britanic cu autoturismul personal, care circula pe ruta Serbia – România şi în urma controlului vamal au fost descoperite, nedeclarate, 30 de blistere, în total 300 de tablete cu denumirea comercială LEXILIUM, mg, substanţă activă BROMAZEPAM 3 mg”, transmite Autoritatea Vamală Română.
Pandemia moare. Europa, isterizată inutil în fața Covid-ului chinezesc
Istericalele statelor UE în fața creșterii numărului de cazuri de Covid în China și insinuarea că acolo ar putea circula o altă variantă sunt mai mult decât penibile. Și mai jenant este anunțul Uniunii Europene prin care oferă vaccinuri gratuite Chinei, pentru a stopa creșterea numărului de infectări, în condițiile în care țara asiatică și-a vaccinat cu un produs propriu 91% din populație, iar eficacitatea vaccinurilor folosite în Europa în stoparea transmiterii virusului s-a dovedit a fi inexistentă.
După Japonia, iată că și statele din UE cer introducerea testării obligatorii pentru persoanele care vin din China, pe fondul creșterii numărului de cazuri în această țară. Datele oficiale din actualul sezon rece arată, constant, o scădere a numărului de infectări, dar, mai ales, a spitalizărilor și deceselor. În ce privește decesele la nivel mondial, acestea au ajuns la o medie de 1.000 pe zi la o populație de 8 miliarde, în condițiile în care guvernele sunt obligate să raporteze mort Covid orice persoană testată pozitiv, indiferent de cauza reală a decesului. Dar ce se întâmplă atât de dramatic în Chima, de a reușit să isterizeze întreaga Europă? Vârful absolut a fost atins în 2 decembrie, când s-au raportat 62.439 de infectări, la o populație de peste 1,4 miliarde de oameni. În 27 decembrie 2022, media la 7 zile ajunsese la circa 800 de cazuri Covid. În ce privește decesele, cele mai multe s-au raportat în ziua de 1 mai, când au fost 71 de morți Covid, iar în 25 decembrie, media de decese pe șapte zile a fost de unu. În 3 ani de pandemie, China a înregistrat 5.242 de decese, iar procentul de vaccinați cu schema completă este de 91%, cu mențiunea că vaccinul chinezesc a fost făcut din virus atenuat, nu cu tehnologia ARN mesager. Revenind la numărul de cazuri Covid din China, care, în decembrie 2022, pe fondul relaxării restricțiilor, a atins o medie de 30.000 pe zi, acesta este chiar mai mic decât în Franța, Japonia, Germania, Coreea de Sud sau Argentina.
Vor să scape de vaccinuri
Mimând o preocupare umanitară pentru ”nenorocirile” care se petrec în China, Uniunea Europeană s-a oferit să trimită vaccinuri Covid gratuite în această țară, contactându-i în acest sens pe oficialii chinezi. Evident că oferta a fost refuzată, dat fiind că eficacitatea inexistentă a vaccinurilor ARN mesager este, deja, arhicunoscută. Dacă numărul de cazuri din China îngrijorează autoritățile europene, atunci vaccinurile folosite în UE nu sunt de niciun folos, pentru că vaccinații nu numai că se infectează foarte repede, dar la fel de repede transmit și virusul. În privința spitalizărilor și deceselor, China nu are niciun fel de problemă, pentru că acestea sunt la niveluri infime. Cel mai probabil, UE vrea să scape de stocurile uriașe de vaccinuri, dat fiind că încercările disperate și repetate de a le dona în toate colțurile lumii nu au avut succes. Mai mult, nici europenii nu mai vor să se vaccineze, cu toată reclama deșănțată la noul vaccin adaptat variantei Omicron, care, evident, nici el nu oprește transmiterea, iar formele ușoare de boală le dă chiar varianta Omicron, fără a mai fi nevoie de tehnologia ARN mesager, care a provocat și provoacă victime pe bandă rulantă.
Varianta variantelor
Oficialitățile europene au mers până acolo încât și-au exprimat temerea că ar exista o nouă variantă în Covid-ul chinezesc, tocmai de aceea ar fi nevoie de testarea obligatorie a celor care vin din această țară. Bineînțeles că este o exagerare fără susținere, care are, în spate, nevoia de a justifica întârzierea declarării sfârșitului pandemiei. Mai ales că Uniunea Europeană a decis, fără niciun temei, prelungirea certificatelor de vaccinare până la sfârșitul lunii iunie a acestui an. La nivelul UE se cere acum, tot mai insistent, o decizie unitară de restricții pentru China. În paralel, Franţa, Spania şi Italia au anunţat deja măsuri independente pentru a pune în aplicare reguli mai stricte privind Covid-19 pentru pasagerii care sosesc din China. Guvernul Franţei cere teste negative şi îi îndeamnă pe cetăţenii francezi să evite călătoriile neesenţiale în China, reintroducându-se și cerinţa de a folosi măşti pe zborurile din China către Franţa. Spania a anunțat că va solicita tuturor pasagerilor care vin din China să aibă teste negative sau să facă dovada vaccinării, iar Italia cere deja teste negative pentru pasagerii companiilor aeriene care vin din China.
„Criminal” pe A2! Şofer filmat pe contrasens: „M-am intersectat cu el. Am sunat la 112” (VIDEO)
Se naşte un fenomen foarte periculos, în România: şoferii care conduc pe contrasens, pe autostradă. Un astfel de „specimen” a fost filmat în timp ce rula cu peste 120 km/oră pe contrasens, pe Autostrada Constanța – București.
Un alt participant la trafic a filmat momentul și l-a publicat pe rețelele sociale. „M-am intersectat cu el. Am sunat la 112”, a spus un alt șofer.
Oamenii au început să-l claxoneze
Șoferul care circulă pe contrasens, pe A2, a fost filmat chiar în prima zi din 2023. În imagini se vede cum autoturismul rulează cu viteză mare, iar la un moment dat întâlnește o altă mașină, care circula regulamentar.
„M-am intersectat cu el! Am apucat să îl claxonez. Eram pe banda 1, el circula pe contrasens pe banda 2, fără niciun stres. Avea viteză peste 100km/oră. Am sunat imediat la 112 și mi-au spus că mai aveau o sesizare. Sper să primească ceea ce merită!„, a precizat un participant la trafic.
Alianţa Maghiară din Transilvania acuză un „genocid”: ungurii, mai puţini cu o cincime, într-un deceniu
Populaţia maghiară din Transilvania a scăzut dramatic, potrivit rezultatelor preliminare ale recensământului din România, publicate vineri.
Amploarea declinului arată „eficienţa genocidului tăcut împotriva maghiarilor pe timp de pace”, a opinat preşedinţia Alianţei Maghiare din Transilvania.
Sunt concurenţii UDMR-ului
Recensământul a indicat că populația stabilă a României a scăzut cu aproape 1,1 milion de persoane în ultimul deceniu, iar populația de etnie maghiară a ajuns la puțin peste un milion de persoane.
„Pentru a înţelege mai bine gravitatea situaţiei, scăderea populaţiei este aproximativ la fel de mare ca şi când ar fi dispărut întreaga populaţie maghiară din judeţul Harghita, unde trăiesc cei mai mulţi etnici maghiari”, se arată într-un comunicat AMT
Care sunt cauzele?
Pierderea dramatică de populaţie nu se datorează doar situaţiei economice şi educaţiei precare a maghiarilor în comparaţie cu media naţională, ci se datorează şi crizei generale de valori care rezultă din practica politică defectuoasă de a subordona toate problemele locale şi naţionale – cruciale pentru păstrarea identităţii comunitare – succesului electoral pentru Parlamentul de la Bucureşti şi aspectelor de comunicare ale campaniei electorale continue, se mai arată în document.
Concurenţii de la UDMR consideră că declinul demografic afectează în proporţii aproximativ egale pe maghiari şi pe români și durează de 32 de ani. În opinia sa datele preliminare oferă o imagine realistă a situaţiei maghiarilor din România.
Vestea începutului de an: Inna, cerută în căsătorie! Cum arată inelul de logodnă
Inna pare să aibă toate motivele să vadă începutul de an într-o notă cât se poate de optimistă. Cântăreața a avut parte de o surpriză deosebită, alegând să le dezvăluie și fanilor ce bijuterie poartă, mai nou, pe inelar. Bat clopotele de nuntă? Așa s-ar părea.
Una dintre cele mai cunoscute și apreciate artiste din România, Inna, a apărut zâmbind larg și afișând pe deget un inel superb. Cei mai mulți au înțeles că e vorba despre un inel de logodnă, mai ales că în postarea de pe Instagram, datând de marți după-amiază, 3 ianuarie, apare etichetat, în poză, numele iubitului ei, Deliric.
Toată un zâmbet, cu inelul pe deget
Așadar, un semn în plus care i-a condus pe admiratorii și pe cunoscuții Inei către ideea că artista a fost cerută în căsătorie. E, așadar, vestea începutului de an în showbiz-ul românesc.
Inna și iubitul ei, rapperul Deliric, sunt împreună de ceva vreme, dar relația lor a fost de la început una discretă și continuă să fie ferită de ochii curioșilor.
Iată că solista cu un număr mare de fani -atât în țară, cât și dincolo de granițele României – a ales să împărtășească, în a treia zi a noului an, bucuria pe care o trăiește pe plan personal. După cum era de așteptat, reacțiile nu s-au lăsat prea mult așteptate. Sunt mesaje frumoase, de felicitare pe care Inna le-a primit pe Instagram, după ce a apărut zâmbitoare, cu frumosul inel pe deget.
Iată fotografia:
Vezi această postare pe Instagram
Ucraina lansează un nanosatelit de baza americană Cape Canaveral
O rachetă SpaceX va trimite în spațiu un nanosatelit de producție ucraineană, de la baza americană de la Cape Canaveral.
Ucraina își continuă experimentele științifice în ciuda războiului. PolyITAN-HP-30, un nanosatelit, va fi trimis în spațiu, marți, în jurul orei 16.50, ora Ucrainei, de la baza spațială Cape Canaveral din Florida, SUA.
Sprijin financiar din Olanda
Nanosatelitul va fi trimis cu o rachetă SpaceX Falcon-9, informează serviciul de presă al Ministerului ucrainean al Educației și Științei.
Acesta a fost proiectat de oamenii de știință de la Universitatea Tehnică Națională a Ucrainei „Igor Sikorskyi Kyiv Polytechnic Institute”, „exclusiv cu fonduri bugetare furnizate de Ministerul Educației și Științei din Ucraina în cadrul implementării proiectelor câștigătoare ale concursurilor de cercetare științifică și dezvoltare și a acordului de finanțare de bază”, se precizează în comunicat, informează Le Figaro.
Misiunea sa: „Implementarea unui experiment științific pentru a studia eficiența funcționării tuburilor termice (caloducturi) de diferite modele ca o componentă principală a sistemelor de stabilizare termică a vehiculelor spațiale”.
Livrarea satelitului a fost sponsorizată de Boeing Ucraina, iar o companie olandeză a oferit sprijin financiar și tehnic pentru lansare. Agenția Spațială de Stat a Ucrainei a contribuit la rezolvarea problemelor de logistică și export.
Vești bune pentru salariați! Din 1 ianuarie, angajații cu vechime mai mare de doi ani nu mai pot fi plătiți cu salariul minim pe economie
2023 este ultimul an în care patronii își mai pot plăti angajații mai vechi de doi ani în firmă cu salariul minim, conform unei prevederi introduse în 2021 în codul Muncii.
Ceea ce înseamnă că la începutul lui 2024 angajații mai vechi trebuie să aibă o majorare salarială.
Angajații mai vechi primesc o majorare de la 1 ianuarie 2024
Aceeași discuție e valabilă și dincolo de anul 2023, adică din 2024, când acești angajatori nu doar că nu vor mai putea menține nivelul de 3.000 de lei pentru salariații plătiți cu minimul pe economie, dar vor trebui să pluseze chiar dincolo de minimul care va fi în vigoare la 1 ianuarie 2024, potrivit avocatnet.ro.
Măsurile fiscale de anul acesta îngenunchează angajatorii! Patronii se plâng că nu pot face față majorării salariului minim pe economie, în condițiile în care, din cei 3.000 de lei brut, aproape jumătate merge către stat.
”Începând cu data de 1 ianuarie 2022, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată (…) poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni, de la momentul încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, acesta va fi plătit cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Salariul minim s-a majorat la 3.000 lei
Prevederile (…) se aplică și pentru salariatul plătit cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, care are deja încheiat un contract individual de muncă, perioada de maxim 24 de luni fiind calculată începând cu data de 1 ianuarie 2022”, prevede OUG 142/2021, care a modificat Codul Muncii.
La 1 ianuarie 2023, salariul minim a crescut de la 2.550 lei la 3.000 de lei. Această modificare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată reprezintă o creștere de 17,6 %, ceea ce în valoare absolută înseamnă 450 de lei. Prin OUG nr. 168/2022, publicată în Monitorul Oficial în 9 decembrie 2022, s-a stabilit scutirea de taxe pentru 200 de lei din salariul minim. Asta înseamnă că angajații plătiți cu salariul minim vor încasa pe carduri un salariu net de 1.863 lei, majorarea fiind de 339 lei, adică 22,2 %.
De salarii mărite vor avea parte atât bugetarii, cât și angajații de la privat. De majorarea salariului de bază minim de 3.000 de lei vor beneficia 2.181.134 de salariați din România.
Lux cu bani gheață. Dubai rămâne marele refugiu imobiliar și în acest an
Imobiliarele din Dubai s-au bucurat de un alt an excepțional în 2022, depășind toate recordurile de tranzacții și stabilind noi maxime pentru prețurile din sectorul de lux.
Dar povestea este foarte diferită pentru o mare parte din restul lumii. Analiștii se așteaptă ca prețurile locuințelor să scadă cu 12% în SUA în 2023, în timp ce în Marea Britanie situația este și mai sumbră, Bloomberg anunțând că prețurile ar putea scădea cu până la 30% până în 2024.
Dar, pe măsură ce economiile încetinesc și intră în recesiune, Dubai este o propunere avantajoasă față de scăderea pieței imobiliare din 2009.
În timp ce ratele mai mari ale dobânzilor din Occident au un efect devastator asupra piețelor imobiliare, Dubaiul este mult mai puțin expus din cauza prevalenței ridicate a cumpărătorilor în numerar și, de asemenea, pentru că beneficiază de prețurile mai mari ale petrolului, în prezent unul dintre principalii factori determinanți ai inflației mondiale.
În Emiratele Arabe Unite, cumpărătorii în numerar reprezintă în medie peste 70% din achiziții. În SUA, cumpărătorii cu bani gheață reprezintă aproximativ 22%, iar Marea Britanie 31%.
De la începutul pandemiei, Emiratele Arabe s-au poziționat ca un refugiu sigur pentru oameni și capital, dar a urmat o perioadă reînnoită de migrație către Dubai, care este probabil să alimenteze piața imobiliară pe tot parcursul anului 2023 și dincolo, potrivit datelor Better Homes.
Factorii globali de „împingere”, cum ar fi blocajele, creșterea taxelor, crizele legate de costul vieții, dezastrele naturale și conflictul în curs de desfășurare din Ucraina, au făcut ca mulți cetățeni internaționali să caute un mediu sigur pentru familiile și afacerile lor, iar Emiratele Arabe Unite au depus eforturi pentru a-i atrage pe acești oameni prin reformele în domeniul vizelor.
Dubaiul este destinația numărul unu pentru migrația persoanelor cu averi foarte mari în 2022, devansând SUA. Odată cu redeschiderea economiei Chinei, emiratul – una dintre piețele globale cu cea mai bună valoare pentru investitori – va înregistra un nou flux de rezidenți bogați în 2023. Populația Dubaiului a depășit 3,5 milioane în 2022 și se preconizează că va crește la 5,9 milioane până în 2040, cu aproximativ 110.000 de noi rezidenți pe an.
Italia, veriga cea mai slabă a zonei euro
Italia este țara din zona euro cea mai susceptibilă la o criză a datoriilor, în condițiile în care Banca Centrală Europeană va crește dobânzile și va cumpăra mai puține obligațiuni în următoarele luni.
Nouă din 10 economiști care au participat la un sondaj realizat de Financial Times au identificat Italia ca fiind țara din zona euro „cea mai expusă riscului unei vânzări necorelate pe piețele de obligațiuni guvernamentale”.
Guvernul de coaliție de dreapta, care a preluat puterea în octombrie sub conducerea premierului Giorgia Meloni, încearcă să urmeze calea corectitudinii fiscale. A prevăzut în buget ca deficitul fiscal să scadă de la 5,6% din PIB în 2022 la 4,5% în 2023 și la 3% în anul următor.
Dar datoria publică italiană rămâne una dintre cele mai mari din Europa, cu puțin peste 145% din produsul intern brut. Marco Valli, economistul șef al băncii italiene UniCredit, a declarat că „nevoile mai mari de refinanțare a datoriei” și situația politică „potențial delicată” a țării o fac cea mai vulnerabilă la o vânzare pe piețele de obligațiuni.
Costurile de împrumut ale Romei au crescut brusc de când BCE a început să majoreze ratele dobânzilor în vara anului trecut. Randamentul obligațiunilor pe 10 ani a urcat peste 4,6% săptămâna trecută, aproape de patru ori mai mult decât în urmă cu un an și cu 2,1 puncte procentuale peste randamentul echivalent al obligațiunilor germane.
Meloni și-a exprimat consternarea față de dorința BCE de a continua să majoreze ratele, în ciuda riscurilor la adresa creșterii și a stabilității financiare.
Noul guvern italian a „oferit investitorilor puține motive de îngrijorare pentru moment”, a declarat Veronika Roharova, șefa departamentului de economie a zonei euro la banca elvețiană Credit Suisse. „Dar îngrijorările ar putea să reapară pe măsură ce creșterea economică încetinește, iar ratele dobânzilor cresc în continuare”.
Cei care stabilesc dobânzile BCE au insistat că vor continua să majoreze ratele în trepte de jumătate de punct în primele luni ale acestui an.
Cu toate acestea, analiștii consideră că BCE supraestimează riscurile pentru inflație – și subestimează perspectiva unei recesiuni. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat în weekend că jumătate din UE va fi afectată de recesiune în acest an.
Băncile centrale din întreaga lume au majorat brusc ratele pentru a combate inflația, care a atins niveluri maxime de mai multe decenii în multe țări, în condițiile în care prețurile la energie și alimente au crescut vertiginos în urma invaziei Rusiei în Ucraina, iar încetarea blocajelor cauzate de pandemia de coronavirus a dus la creșterea cererii de bunuri și servicii.
Începând din martie, BCE va începe să își reducă portofoliul de obligațiuni cu 15 miliarde de euro pe lună, înlocuind doar parțial titlurile ajunse la scadență, ceea ce va exercita o presiune suplimentară asupra costurilor de împrumut ale Italiei. Ludovic Subran, economist-șef la asigurătorul german Allianz, a avertizat că zona euro riscă să repete prăbușirea pieței obligațiunilor din 2012, „deoarece capacitățile fiscale sunt diferite de la o țară la alta, fără ajutorul greu de manevrat al BCE”.
Mujtaba Rahman, director general pentru Europa al companiei de consultanță Eurasia Group, a precizat că o recesiune mai puternică decât se așteaptă anul viitor „ar putea pune țările cu deficit și datorii ridicate sub o presiune și mai mare”.
Febra mașinilor electrice împinge prețurile și mai sus. Giganții americani revin în forță
Peste 20 de modele noi de vehicule electrice sunt așteptate să fie lansate în SUA în următoarele luni. Unele, cu prețuri de șase cifre.
Mult așteptatul Ariya de la Nissan a ajuns în sfârșit în dealeri cu un preț de pornire de 43.190 de dolari. Chevrolet va adăuga Blazer EV la 45.000 de dolari. Apoi, EV9 de la Kia, iar VinFast, un producător vietnamez, va debuta cu VF 8, un SUV compact cu un preț de 40.700 de dolari.
Dar SUV-urile luxoase vor lua partea leului. Hummer EV de la General Motors costă 100.000 de dolari. Pe același segment se situează Rivian R1S, Cadillac Lyriq sau Lincoln Nautilus. Producătorii europeni nu stau departe, cu Mercedes EQE și EQS, Audi, Polestar și Volvo.
Cei care caută un SUV electric își vor vedea opțiunile dublate în 2023, subliniază The National, în timp ce companiile vor crește costurile. S&P Global Mobility se așteaptă ca șoferii din întreaga lume să achiziționeze 10 milioane de vehicule electrice în acest an, adică aproape 14% din întreaga piață, dar acestea nu vor fi ieftine.
Febra EV-urilor împinge prețurile și mai sus, iar o serie de noi stimulente prevăzute în Legea privind reducerea inflației în SUA nu va atenua această tendință.
Economia unitară a vehiculelor electrice este încă foarte slabă. Prețurile bateriilor litiu-ion au crescut în 2022 pentru prima dată în istorie, un salt de 7 procente.
Iar președintele Toyota, Akio Toyoda, și directorul general al Rivian, RJ Scaringe, se tem că va dura ani de zile până când lanțul de aprovizionare cu baterii va recupera decalajul.
Producătorii auto vor păstra modelele electrice cele mai profitabile, adesea premium, în detrimentul celor cu echipare inferioară. “Electricitatea nu vine cu prețuri scăzute”, subliniază Chris Hopson, analist la S&P. “Dacă deja nu poți produce destule mașini, logica spune că trebuie să le produci pe cele mai profitabile”.
O industrie pusă la zid.Big Tech se va întoarce la inovare?
Tehnologia este pusă la zid. După ani de creștere de neoprit și de avantaje confortabile, aceasta ar putea fi singura modalitate prin care industria să se întoarcă la inovare.
Modelele de afaceri al Big Tech, care până de curând au generat venituri de un trilion de dolari în fiecare an, sunt supuse tensiunilor.
Duopolul publicitar al Google și Facebook se mută pe o piață în care Amazon.com și, eventual, Apple reprezintă amenințări majore. O nouă lege antitrust din Europa forțează deja schimbări la Amazon și Apple pentru a le face viața mai ușoară concurenților lor mult mai mici.
Această confluență de circumstanțe ar putea stârni un sentiment familiar pentru cei care au lucrat mult timp în domeniul tehnologiei. Concedierile și scăderile de preț ale acțiunilor din ultimul an dureros s-au mai întâmplat și înainte și, de obicei, sunt urmate de o revenire a norocului.
Boom-ul și declinul fac parte din istoria tehnologiei și, chiar și în mijlocul turbulențelor care au cuprins Twitter-ul lui Elon Musk și lumea criptomonedelor, există motive întemeiate pentru a ne aștepta ca anul 2023 să marcheze începutul următorului boom, condus de inteligența artificială și de o forță de muncă mai eficientă.
De ani de zile, lucrătorii din sector au obținut salarii mari și avantaje costisitoare. Meta a angajat un număr uimitor de 30.000 de persoane în timpul pandemiei, ceea ce l-a determinat pe Mark Zuckerberg să reducă 11.000 de locuri de muncă în noiembrie.
Stripe, Snap și Amazon au făcut mișcări similare recent, iar Musk a redus personalul Twitter de la 7.500 la aproximativ 2.000 în mai puțin de șase săptămâni.
Aproximativ 150.000 de angajați din domeniul tehnologiei și-au pierdut locurile de muncă anul trecut, potrivit Financial Review. Celor rămași li se spune să muncească mai mult sau să vină la birouri mai des decât înainte.
Această zdruncinătură dureroasă era necesară. În ultimii 5-10 ani, industria tehnologică a oferit foarte puține servicii inovatoare, deoarece s-a îngrășat cu modele de afaceri vechi. Google este atât de speriat de perturbarea celei mai importante surse de venit – publicitatea – încât abia dacă a schimbat funcția de căutare, iar AWS de la Amazon continuă să producă bani în calitate de cel mai mare furnizor de cloud din lume.
Meta, cel puțin, a încercat o aventură radicală în realitatea virtuală. Dar, în cea mai mare parte, industria și cei mai mari jucători ai săi nu au fost foarte inovatori. Și au absorbit toate talentele, în detrimentul start-up-urilor.
A fost practic imposibil pentru o companie nouă să concureze pentru specialiști de vârf atunci când un gigant al plăților precum Stripe oferea peste 450.000 de dolari pe an pentru un post, iar Facebook aproape un milion.
Finanțarea cu capital de risc pentru start-up-urile tehnologice cu marje reduse este în declin după ani de zile în care au fost finanțate prea mult idei de afaceri care nu ar fi trebuit să fie finanțate. Investitorii spun că se orientează din nou către firmele care construiesc software și oferă marje mai mari.
Efectul combinat: start-up-urile din domeniul tehnologiei care dispun de suficient de mulți bani pentru a supraviețui doi ani sau mai mult fără strângere de fonduri sunt în măsură să recruteze cei mai buni ingineri și manageri de produs.
Un alt factor va contribui la inovare: o recompensă guvernamentală masivă. Acum, unele firme de tehnologie sunt în măsură să culeagă beneficiile unei investiții de 52,7 miliarde de dolari, în cercetarea în domeniul semiconductorilor din SUA, după ce președintele Joe Biden a promulgat în august legea CHIPS and Science Act. Ar putea aduce beneficii directe unei serii de servicii de inteligență artificială care se bazează pe un calcul mai rapid și mai sofisticat din partea cipurilor.
După ani de creștere de neoprit și de avantaje confortabile, aceasta poate fi singura modalitate pentru ca industria să se întoarcă la inovare și să creeze mai mult spațiu pentru alții.
De la lume adunate
A dat Bunul Dumnezeu și anul în care i s-a tăiat coada Covidului s-a încheiat și, odată cu sfârșitul lui, încercăm să uităm multele insatisfacții trăite din pricini de tot felul. Ca microbist, e destul să-ți amintești de ghela dată, până una-alta, de „tricolorii” lui Iordănescu cel mic și de miopul Burleanu, ca să te întristezi și să-ți treacă amocul de fotbalul carpatin, ce stă proptit pe marginea copârșeului, mai ales că n-ar fi de mirare dacă în acest an, 2023, se va prăbuși pe de-a-ntregul sub capacul lui. Vom vedea peste puține luni dacă temerea se va adeveri, când „naționala” va da piept cu câteva echipe unse și ele cu speranța calificării la Campionatul European.
În așteptarea trezirii fotbaliștilor noștri, să dăm o raită printre dunele de nisip îmbibate de petrol, în Qatar, unde cu puțină vreme în urmă s-a încheiat Turneul Final al Cupei Mondiale, competiție a cărei norocoasă câștigătoare a fost să fie Argentina. Zic norocoasă întrucât faimosul și mult-râvnitul trofeu, furat în urmă cu mulți ani și înlocuit cu unul dintr-un metal mai puțin prețios, s-a acordat după loviturile de departajare, considerate de mai toată lumea ca fiind un joc al hazardului ce inclină după bunu-i plac balanța șansă-ghinion, adică la noroc, precum la barbut! Dar, obiectiv privind lucrurile, sud-americanii conduși de Messi, pe parcursul competiției, au făcut câteva partide care au demonstrat că nu întâmplător cupa cu pricina a poposit acasă la ei, unde fotbalul dă pe-afară de jucători rasați. Aprecieri merită și franțujii, care au pierdut „la mustață”, căci și ei, cu puțin mai mult noroc, puteau câștiga. Deși, dacă e să fim să fim drepți până la capăt, băieții ăia care au trimis mingea pe lângă poartă ori în bară nu au fost lipsiți doar de noroc, ci și de tehnică, fiindcă tot… gura lumii clevetește că „11 metri nu se apără, se ratează”!
*Revenind la turma noastră de mioare, observăm cu veselie cum unii antrenori umblă după potcoave de cai decedați, schimbând echipele ca pe… Era să spun ca pe ciorapi, dar observ cu mirare că mai toți tinerii își încalță botinele pe piciorul gol, din nu știu ce motive, unii cică din cauză de… modă. Cum încălțările ei le poartă pân’ se terfelesc, mă întreb dacă ele, ca și franjurile blugilor ce înconjoară genunchii scoși la vedere n-or polua cumva atmosfera?! Or, acum, când întreaga lume bună (adică bogații planetei, din iahturile și avioanele lor personale dotate cu sisteme de climatizare performante) vrea să ne reducă acest aer (stricat) la cote de să înghețe aisbergul ‒ prin interzicerea creșterii cornutelor mari, a întrebuințării cărbunilor, carburanților etc. (mai nou constatându-se de către niște „specialiști” că și simpla coacere a cozonacului poluează urât al naibii atmosfera în care viețuim, ba chiar și pregătirea la cuptor a curcanului ori puiului – pentru cine n-are bani de curcan ‒ duce la dezastru) ‒ apare firesc întrebarea cum de încălțații făr-de ciorapi nu sunt luați la ochi de ecologiști și platnicii lor?! Dacă-i condamnă pentru poluare… vizuală, subscriu și eu! Dar să revenim pe pășunea noastră (la figurat, desigur, la propriu fiind un termen perimat, curând chiar interzis), adică la plimbarea antrenorilor de colo-colo. Şi-l iau ca etalon pe simpaticul oltean Neagoe, alias Geană, care nici n-a apucat bine să străbată Corso din Cluj de la un capăt la altul ori să cunoască toți jucătorii Universității, fiindcă, aflând de demisia lui Mirel Rădoi, juvetele a luat primul ghezăș din gara de sub Feleac și a coborât (s-a coborât!, zic unii) în Țara Banilor, lăsându-l pe edilul Boc precum statuia lui Mateiaș Rex din Piața Centrală a orașului de pe Someș.
*Mai zilele trecute, întâlnindu-mă în târgul de animale din familia Suidae cu un fan din Țara Bârsei, acesta m-a oprit și m-a rugat să merg la Federația de Fotbal să aflu, ș-apoi să-i transmit și lui, de ce pentru suma de vreo 1500 de lei, pe care clubul sibian o datora unui jucător, echipa de fotbal Hermannstadt a fost penalizată cu 9 puncte, fiind trântită de pe locul al șaselea pe undeva pe la coada clasamentului! Nu mă miră nedumerirea microbistului de pe Cibin, fiindcă și mie mi se pare exagerată măsura luată de Comisia ce funcționează sub acoperișul FRF, atâta vreme cât suma cu pricina este mai sărăcuță până și față de leafa unui gunoier! Mă întreb: dacă așa-i regulamentul, ce regulament e ăsta? Iar dacă „distinsa” Comisie a hotărât o asemenea năstrușnicie, ce comisie e asta?
*Construit cu 95.000.000 de euro, Stadionul Steaua, ridicat pe vechiul amplasament din Ghencea, pe banii statului, a fost dat în administrare clubului militar. Din păcate, eficientizarea lui, din pricina unor „Moș Teacă” aflați în conducerea clubului, nu interesează pe nimeni, elegantul edificiu fiind lăsat în dorul lelii: scaunele de plastic sunt veșnic prăfuite, magazinul de prezentare nu a fost încă deschis, chit că arena s-a dat în folosință de un an jumate, interes pentru atragerea suporterilor nu există, iar spațiile comerciale sunt insuficiente. Ca o… curiozitate, doar suporterii echipei din liga a doua au acces în incinta lui, alții, ca și alte formații, neavând acest drept. De luni de zile, Gigi Becali se zobește ca trupa sa, FCSB, să poată primi dreptul de a juca pe acest teren (nu gratis!), dar șefii în cizme îl refuză! Poate că premierul și ministrul Armatei îi vor potoli pe acești stăpâni prin danie ai stadionului și îi vor obliga să admită disputarea și a altor partide, în afara celor jucate de formația lor, Steaua! Ce naiba, doar nu sunt pe moșia lor! *Informându-se, nu știu de unde, că Guvernul României este obligat de Uniunea Europeană să instituie „blackout-ul” în orele de vârf, o mulțime de microbiști mă întreabă ce se va întâmpla cu transmisia de fotbal la tv, în cazul întreruperii curentului electric în timpul când se dispută meciuri?! Nici eu nu prea știu, dar bănuiesc, de bună seamă, că jocurile cu pricina se vor retransmite la ore când electricitatea își va relua accesul pe fire. Cât despre cum scăpăm de întuneric și enervare? Păi, vom sta la lumina lumânării cu ochii pe pereți! Eu însă am fost precaut și mi-am cumpărat un felinar cu gaz lampant, de care am avut în copilărie din pricina camuflajului rânduit în timpul bombardamentelor americanilor din ’44 peste București!
Bitcoin, predicțiile anului: o creștere cu 1400% sau o prăbușire de 70%
2022 a fost un an greu pentru criptomonede. Mai mult de 1.300 de miliarde de dolari au fost șterse din valoarea pieței. Iar bitcoin, cea mai mare monedă digitală din lume, și-a văzut prețul prăbușindu-se cu peste 60%.
Investitorii au fost luați prin surprindere de un val de falimente în industrie, de la proiectul stablecoin terraUSD până la bursa de criptomonede FTX, precum și de o înrăutățire a climatului macroeconomic. Cei care au făcut previziuni despre prețul bitcoin în ultimul an au ratat cu adevărat ținta.
Ratele dobânzilor din întreaga lume sunt în creștere, iar acest lucru influențează activele de risc precum acțiunile și bitcoin. Investitorii urmăresc, de asemenea, cum va evolua saga FTX, care a dus la arestarea fondatorului companiei, Sam Bankman-Fried, în Bahamas.
CNBC face o trecere în revistă a unora dintre cele mai îndrăznețe apeluri de preț pentru bitcoin în 2023. Cel mai optimist este miliardarul Tim Draper. Investitorul de capital de risc a susținut că bitcoin va ajunge la 250.000 de dolari până la jumătatea acestui an. Ar trebui să urce cu 1.400% pentru a se tranzacționa la acest nivel.
“Minerii” de bitcoin sunt cei mai mari vânzători de pe piață, prin urmare trebuie să vândă cât mai multe monede digitale pentru a-și susține afacerea pe linia de plutire. Acesta este „un semn bun pentru bitcoin” în 2023, a spus Vijay Ayyar, vicepreședinte pentru dezvoltare corporativă la schimbul de criptomonede Luno.
Dimpotrivă, banca Standard Chartered a estimat că bitcoin s-ar putea scufunda până la 5000 de dolari. Ar reprezenta o scădere de 70% față de prețurile actuale, deoarece “acțiunile tehnologice sunt în scădere, bursele se confruntă cu lichidități insuficiente, ceea ce duce la noi falimente și la o prăbușire a încrederii investitorilor în activele digitale”.
Investitorul veteran Mark Mobius a estimat în mai că bitcoin va scădea la 20.000 de dolari atunci când se tranzacționa peste 28.000 de dolari. Acum, prognozează o scădere la 10.000 USD în 2023. „Cu rate ale dobânzii mai mari, atracția de a deține sau de a cumpăra bitcoin sau alte criptomonede devine mai puțin atractivă, deoarece simpla deținere a monedei nu plătește dobândă”.
Carol Alexander, profesor de finanțe la Universitatea Sussex, se așteaptă că prețul bitcoin va depăși 30.000 de dolari în primul trimestru, iar apoi 50.000 în trimestrul trei sau patru.
Unii investitori – precum Antoni Trenchev, CEO al platformei de cripto-creditare Nexo, și Laith Khalaf, analist financiar la AJ Bell – au renunțat să mai încerce să prezică prețul bitcoin, motivând că piața monedelor digitale este mult prea volatilă și se va menține așa și în acest an.
2023, anul mariajelor companiilor “zombi”?
În contextul unei recesiuni iminente și al unei reticențe bruște a investitorilor de a finanța companii care nu fac bani, analiștii se așteaptă ca startup-urile private cu probleme de lichidități să își salveze pielea prin fuziunea cu alte startup-uri.
Cuplarea cu o altă firmă tânără care înregistrează pierderi poate părea o cale improbabilă de salvare. Cu toate acestea, notează The Washington Post, astfel de tranzacții pot oferi cumpărătorului o modalitate ieftină de a crește cota de piață sau de a obține economii de scară.
Pe de altă parte, fuziunile nu înlocuiesc neapărat reducerea costurilor și o economie unitară sănătoasă – și nu vor rezolva modelele de afaceri rupte.
Valul de fuziuni și achiziții în rândul startup-urilor este deja în plină desfășurare: anul trecut, producătorul de camioane electrice Nikola Corp. a achiziționat furnizorul său de baterii Romeo Power.
Între timp, comercianții cu amănuntul de mașini de ocazie Shift Technologies și CarLotz au convenit să fuzioneze, la fel ca și doi producători de senzori pentru vehicule autonome, Velodyne Lidar și Ouster. Toate sunt foste SPAC-uri care înregistrează pierderi și fiecare tranzacție a implicat plata în acțiuni și nu în numerar.
Dincolo de universul SPAC, firma de livrare rapidă de alimente Gorillas Technologies Gmbh, susținută de capital de risc, a acceptat în decembrie să fie achiziționată de rivalul turc Getir. Contravaloarea fuziunii de 1,2 miliarde de dolari a fost cu mult sub valoarea maximă de 3 miliarde de dolari a Gorillas, cu sediul la Berlin, și a fost plătită aproape în întregime în acțiuni Getir.
Consolidarea start-up-urilor este așteptată de mult timp: banii ieftini au umflat evaluările și au încurajat un număr prea mare de noi participanți în sectoare fierbinți. Concurența acerbă a fost foarte bună pentru clienți, dar firmele nou-venite nu aveau dimensiunea necesară pentru a deveni profitabile.
Fuziunile oferă o oarecare speranță de salvare a valorii, dar sunt riscante. De exemplu, prin achiziționarea rivalului său german, Getir își poate consolida rețeaua de depozite urbane, poate cheltui mai puțin pentru promovarea clienților și poate obține o mai mare putere de negociere cu furnizorii. Dar pentru că Gorillas consumă bani, Getir ar putea avea și mai multe probleme în a ajunge la profit pe termen scurt.
Același lucru este valabil și pentru Nikola, care cheltuiește mai mult pentru construirea unui camion electric de mare tonaj decât primește de la clienți. Start-up-ul cu sediul în Phoenix a avertizat în noiembrie că această marjă brută negativă se va înrăutăți pe termen scurt din cauza achiziției recent finalizate a companiei Romeo. Anterior, Romeo a vândut pachete de baterii către Nikola sub cost, dar, în calitate de proprietar, Nikola trebuie acum să suporte întreaga sumă.
De asemenea, există dificultățile legate de orchestrarea unei fuziuni între două întreprinderi nou-înființate: de obicei, acestea plătesc în acțiuni pentru a păstra lichiditățile, dar este dificil să se decidă cât valorează fiecare dintre ele atunci când evaluările sunt în schimbare.
Unii investitorii nu par convinși că fuzionarea a două companii care înregistrează pierderi, dar de altfel destul de diferite, va oferi beneficiile financiare promise. În timp ce vremurile disperate necesită o gândire creativă, fuziunile de întreprinderi nou înființate pot reuși doar să întârzie o situație financiară.
Energie, tehnologie, bani: tendințele lumii corporative în 2023
La începutul anului trecut, companiile se întrebau dacă se întrevedea un sfârșit al pandemiei Covid-19. Apoi, în februarie, Rusia a lansat o invazie la scară largă a Ucrainei, creând mari perturbări pe piețe, de la petrol și gaze la alimente, și neliniștind investitorii din întreaga lume.
Unele industrii au fost afectate în mod special de reordonarea economică, subliniază Financial Times. Iată ce trebuie să urmărim în acest an în lumea corporatistă, cu sectoare de la energie la capital privat și tehnologie.
Energie
2023 ar putea reprezenta o nouă eră în domeniul energiei: începutul unei piețe globale a petrolului divizate. În ultimele trei decenii, energia, în special petrolul, a circulat, în general, liber în întreaga lume către cel care a oferit cel mai mare preț. Sancțiunile europene și americane asupra exporturilor rusești au dat peste cap această piață, împărțind, de fapt, din nou lumea între est și vest.
Exporturile de energie rusești care obișnuiau să se îndrepte spre Europa vor lua calea Indiei și Chinei. Exporturile americane vor curge spre Europa, iar transporturile din Orientul Mijlociu ar putea acoperi golurile în ambele direcții.
Modul în care funcționează acest nou sistem, dacă regimurile de sancțiuni funcționează și cine intervine pentru a comercializa energia rusă vor determina prețurile în următoarele 12 luni și, potențial, în anii următori.
Tehnologie
Inteligența artificială a făcut un salt în mainstream cu sisteme „generative” – scriu sau creează imagini care par a fi fost create de un om. În condițiile în care capitalul inundă sectorul, a început cursa pentru a transforma aceste sisteme în baza unei noi platforme informatice de masă.
ChatGPT, sistemul conversațional lansat de OpenAI la sfârșitul anului 2022, a demonstrat modul în care această nouă formă de inteligență artificială ar putea transforma modul în care oamenii lucrează cu computerele.
2023 va aduce probabil evoluții pe mai multe fronturi, pe măsură ce capacitățile sistemelor generative se extind în domenii precum producția video și audio și pe măsură ce companiile de tehnologie concurează pentru a aplica această tehnologie în munca de zi cu zi, în comunicare și divertisment.
Capital privat
Giganții capitalului privat, precum Blackstone, CVC și KKR, sunt considerați “patient capital”. Fondurile lor pot dura o duzină de ani sau mai mult, ceea ce le oferă luxul de a aștepta schimbările de pe piețe cauzate de evenimente neașteptate, cum ar fi războiul din Ucraina.
Timpul devine acum dușmanul lor. Creșterea vertiginoasă a ratelor dobânzilor aproape că a dublat costurile pentru multe companii de portofoliu cu efect de levier. Aceasta transferă valoarea către creditori și creează dureri de cap pe măsură ce se apropie scadențele datoriilor.
Între timp, piețele de capital înghețate au îngreunat vânzarea de întreprinderi și returnarea capitalului, creând probleme de nelichiditate pentru investitori și reducând dimensiunea cecurilor pentru noile fonduri.
Proprietăți comerciale
Nimeni din cei implicați în domeniul proprietății comerciale nu anticipează o călătorie ușoară în 2023. O recesiune a început deja și se așteaptă să se agraveze. Întrebarea pe care și-o pun analiștii și investitorii este: cât de mult va cădea piața înainte de a ajunge la un nou echilibru?
Proprietarii de birouri, magazine și depozite din întreaga lume încă își dădeau seama ce impact a avut pandemia asupra chiriașilor lor atunci când au fost loviți de creșterea ratelor dobânzilor anul trecut.
Piața se recalibrează pe măsură ce lunga eră a banilor ieftini, care a atras atât de mulți investitori noi în acest sector de la criza financiară încoace, se oprește brusc.
Costurile mai mari ale împrumuturilor, inflația și amenințarea recesiunii îi vor împinge pe unii proprietari de locuințe la marginea prăpastiei în 2023 și se așteaptă ca vânzările forțate să înceapă în mod serios în prima jumătate a anului, pe măsură ce acești proprietari vor fi nevoiți să refinanțeze împrumuturile la rate mult mai mari sau să vândă active pentru a satisface cererile de răscumpărare din partea propriilor investitori.
Marele premiu râvnit : Ucraina, Heartland-ul Eurasiatic
În fiecare război modern, Ucraina a fost un premiu strategic datorită resurselor și geografiei. Este ceea ce politologul Halford Mackinder numea Heartland-ul Eurasiatic, cu terenurile sale enorme, bogățiile sale agricole și resursele energetice.
Orice imperiu european care dorește să se extindă spre est trebuie să treacă prin Ucraina, notează Bloomberg. Orice putere eurasiatică care dorește să-și proiecteze influența în Europa trebuie să facă același lucru. Mackinder avea în vedere Ucraina (și Polonia) când a susținut în 1919: „Cine stăpânește Europa de Est comandă Heartland; cine stăpânește Heartland comandă Lumea.
În Primul Război Mondial, cucerirea Ucrainei – care făcea atunci parte din Imperiul Rus – era esențială pentru planurile Germaniei de a crea o Mittel – Europa bogată în resurse, de la Marea Nordului până în Caucaz.
Atunci când armatele germane au smuls Ucraina de la Rusia postrevoluționară în 1918, Berlinul și-a realizat pentru scurt timp viziunea sa eurasiatică – care s-a prăbușit atunci când Germania a pierdut războiul pe frontul de vest, anulând astfel cuceririle sale din est și permițând Uniunii Sovietice a lui Lenin să își creeze propriul imperiu eurasiatic sub conducerea comunistă.
Ucraina a apărut din nou în visele de hegemonie ale lui Adolf Hitler. Deținea „spațiul vital” și produsele alimentare care puteau face Germania inexpugnabilă în fața dușmanilor de mărimea unui continent – Imperiul Britanic și SUA – cu care Fuhrerul plănuia în cele din urmă să lupte pentru întâietatea globală.
„Planul de foamete” al naziștilor prevedea jefuirea grâului, a porumbului și a produselor agricole ucrainene, lăsând să moară de foame milioane de oameni. De fapt, era o reluare a „foametei roșii” pe care Iosif Stalin a provocat-o în Ucraina în anii 1930, ca mijloc de consolidare a dominației Moscovei în această țară.
Unele dintre cele mai disperate bătălii ale celui de-al Doilea Război Mondial au fost purtate pe teritoriul ucrainean, în timp ce armate uriașe se ciocneau în această zonă vitală.
„Fără Ucraina, Rusia încetează să mai fie un imperiu”
Victoria aliaților a asigurat doar că Ucraina rămâne subordonată unui imperiu sovietic totalitar. Atunci când Uniunea Sovietică a început să se fragmenteze câteva decenii mai târziu, decizia Ucrainei de a se retrage, declarându-și independența – și refuzând să participe la planurile de menținere a unei uniuni mai slabe – a contribuit la pecetluirea destinului sistemului.
„Fără Ucraina, Rusia încetează să mai fie un imperiu”, a observat fostul consilier pentru securitate națională Zbigniew Brzezinski în 1994, „dar cu Ucraina subjugată și apoi subordonată, Rusia devine automat un imperiu”.
Acesta este un bun ghid pentru a înțelege de ce președintele rus Vladimir Putin și-a lansat proiectul de restaurare a stăpânirii Moscovei, începând cu amestecul Rusiei în alegerile ucrainene din 2004 și culminând cu invazia totală din februarie 2022.
Putin a vizat Ucraina în speranța de a supune o piesă crucială din peisajul post-sovietic și, astfel, de a le aduce pe celelalte, de la Belarus la Kazahstan, în rând.
O victorie rapidă a Rusiei ar fi fost o dovadă a puterii și a vicleniei strategice a autocrațiilor din lume. Ar fi schimbat fundamental situația strategică din Europa, ar fi aruncat insecuritatea omniprezentă de la Marea Neagră la Marea Baltică și ar fi lăsat un parteneriat chinez-rus proaspăt revigorat, dominând clar în Eurasia.
Nu prea multe lucruri au mers conform planului, iar o victorie ucraineană ar aduce consecințe foarte diferite. Ar putea crea tensiuni în parteneriatul Rusiei cu China, forțându-l pe un Putin slăbit să cerșească un ajutor pe care Beijingul ar fi reticent să îl acorde.
Ar produce o comunitate occidentală revitalizată cu o poziție de comandă împotriva unei Rusii periculoase, dar degradate. Încă o dată, un război care implică Ucraina va modela contururile ordinii mondiale.
Războiul este, de asemenea, un memento care ne amintește cum trăsăturile de bază ale geopoliticii rămân aceleași, chiar dacă atât de multe lucruri se schimbă în lume. Geografia încă mai contează.
“Doamna Ursula” se confruntă cu Lupul cel Rău
Povestea președintelui Comisiei Europene și a Lupului cel Rău a început în noaptea de 1 septembrie într-o zonă hipică luxuriantă din Saxonia Inferioară rurală. Un lup cenușiu s-a strecurat în cătunul împădurit Burgdorf-Beinhorn în căutarea unei mese. Prădătorul a găsit una pe un complex bine păzit la capătul unuia dintre cele două drumuri ale așezării.
Dolly, poneiul Ursulei, nu a avut nicio șansă. A fost descoperit fără suflare în dimineața următoare în iarba unde păștea.
„Întreaga familie este îngrozitor de afectată de această veste”, a declarat von der Leyen într-un comunicat. Autoritățile locale au suspectat un Canis lupus cunoscut sub numele de GW950m. O lună mai târziu, acesta a fost pus pe o listă de ucidere. Chiar dacă lupii sunt o specie protejată în Europa, guvernele permit eliminarea lor în „circumstanțe speciale”.Cu ajutorul probelor ADN, anchetatorii au confirmat în decembrie că GW950m, suspectat de a fi ucis și oi și vaci, era lupul lor.
„O cerere pentru o excepție specială de la legile privind speciile protejate a fost depusă și evaluată în conformitate cu cerințele legale relevante”, a declarat Christina Kreutz, purtătoare de cuvânt a regiunii Hanovra, autoritatea care a emis sentința de condamnare la moarte a lui GW950m. Dar a refuzat să spună dacă președintele Comisiei a fost implicat.
În săptămânile care au urmat morții lui Dolly, von der Leyen le-a ordonat oficialilor Comisiei să reevalueze regulile care protejează strict lupii din Europa, relatează Politico.
Fermierii europeni se plâng de lupi de ani de zile. Întrebarea este dacă pedeapsa cu moartea este răspunsul. Lupii dispăruseră cu totul în regiunea natală a lui von der Leyen până când eforturile de conservare a faunei sălbatice au dus la reapariția lor în urmă cu aproximativ 15 ani. În Germania trăiesc aproximativ 1200.
Deocamdată, GW950m rămâne un fugar. Actuala recompensă pe capul său expiră pe 31 ianuarie, după care va fi din nou liber să hoinărească. Cu excepția cazului în care președintele Comisiei – o călăreață desăvârșită, care a crescut în șa – îi va ieși în cale.
Cine strivește corola de minuni a lumii?
A început un an nou. Cum o să fie ne întrebăm toți. O să fie mai bine? Probabil că nu. Pentru că ne încăpățânăm să strivim zilnic corola de minuni a lumii, ucigând pas cu pas „tainele ce le întâlnim” în cale. În numele unei cunoașteri luciferice efemere.
Căutăm controlul absolut al spațiului în care trăim. Control pe care sperăm să îl obținem informându-ne din spațiul virtual. În care ni se promite liberul acces la adevăr. Care adevăr este livrat de „agenți economici”. Informația până la urmă este resursă. Și din exploatarea resurselor se face profit de către cei care investesc capital în Companie. Informația este „gratis” în spațiul virtual. Așa că nu mai dăm bani pe ziare. Uităm că tot ceea ce este gratis este junk. Așa cum facem în perioada promoțiilor. Nimeni, niciodată nu îți va da ceva de calitate gratis. Nici măcar prietenii strategici. În consecință, în anul care vine o să fim bombardați cu știri „promoții „despre încălzirea globală, ceva pandemii, atacuri teroriste și războaie pentru salvarea democrației. Toate de la specialiști cu CV impresionant pe net. Verificabil dacă știi unde să cauți pornind de la întrebarea ce câștigă cel care îți oferă gratis informația. În afaceri, pentru creșterea profitului, se procedează așa. Se identifică competitorul care îți crește costurile de control al pieței. Se identifică comportamentul compărătorului și apoi se oferă acestuia, pe termen scurt, beneficii pe care competitorul nu are resurse financiare ca să le susțină.
După eliminarea competiției și deținerea monopolului se ridică prețul produselor sau serviciilor și compărătorul captiv nu are altă șansă decât să le plătească. La preț de monopol. Ca să se implementeze strategia este necesar ca să fie manipulat eficient consumatorul. Cum? Reducând gradul său de educație. Cam asta se întâmplă de vreo 40 de ani în economia lumii. Capitalul are nevoie de mobilitate controlată ca să își crească profitabilitatea. Orice costuri generate de tradiții, obiceiuri, matrice națională, rădăcini , trebuie anihilate. Ca să crească profitul și viteza de circulație a banilor. Pentru cei care au capitalul. Așa se explică concentrarea capitalului în tot mai puține centre de putere pe măsură ce lumea este bombardată de crize de tot felul. Crize create de capitalul care se comportă precum spermatozoizii unui organism ajuns la senectute. Ce ne așteaptă în anul care vine? Haosul generat de superficialitatea însămânțată de profeții falși ai lumii noi. Nu avem nevoie de cărți. Internetul ne oferă tot ceea ce trebuie știm. Nu avem nevoie de tradiții, familie, națiuni. Nu avem nevoie de minuni și miracole.
Black Friday cu oferte la gadgeturi ne oferă suficiente miracole. Nu mai avem nevoie de cărți și ziare pe hârtie. Foile de hârtie distrug planeta, care trebuie salvată democratic. Nu mai avem nevoie de Dumnezeu. Așa cum nu mai avem nevoie de nici un fel de alternative în alegerile noastre. Trebuie să fim înregimentați într-o turmă. Cine iese din rând trebuie pus la zid. Asta ne așteaptă în anii care vin dacă nu ne trezim și învățăm să ne dezvățăm de „noile tradiții de consum” pe datorie. Ce îmi doresc mie și vouă asemenea în 2023? Să căutați lumina cu care să sporiți „a lumii taină” și să îmbogățiți „întunecata zare cu largi fiori de sfânt mister” pentru că în România există oameni minunați care au resursele de energie pentru a „iubi și flori și ochi și buze și morminte”. Să nu-i lăsăm pe cei care ne conduc vremelnic, să distrugă corola de minuni a lumii pe care o iubim. Un an cu înțelepciune vă doresc.
SWINGER TOTAL în Sistem: FRUMUȘELUL CU 4 BLONDE!
”Începând cu data de 24.04.2020, prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr.II/712 din 23.04.2020, chestorul de poliție Popescu Adrian a fost eliberat din funcția de adjunct al inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră din România”. Acesta era anunțul sec care părea a ”îngropa” defintiv cariera fulminantă a celui care, în plină guvernare dragnistă, era cotat deja ca ”noul Coldea” al sistemului.
Omul care a penetrat ”lumea bună” pesedistă prin apelativul de ”Frumușelul”… Cel cu care, la un moment dat, îl alintau subordonate și șefe deopotrivă. Numai că, odată instalat în fruntea Poliției de Frontieră, ”Frumușelul” a ajuns ”Manechinul” sistemului. 
Fiind greu de uitat ”avântul” pe care și-l luase în timp ce Carmen Dan și Viorica Dăncilă, veșnic pe tocuri și îmbujorate în prezența lui, îi suflau ”în pupa” carierei…
Frăția Frontieriștilor
Numai că, ghinion, la fel ca fostul său ”el lider maximo” Liviu Dragnea, și ”Frumușelul” de Popescu s-a apropiat prea mult de ”Soarele Puterii”… Și ”s-a ars”! De fapt, ” a fost ars”… De chestorul Ioan Buda, cel care nu putea asista neputincios cum ”manechinul” începuse nu doar să ”mârâie” la el, dar chiar ”să muște” mâna care îi dăduse atâtea grade și îl făcuse șef. Numai că, simțind că ”blondele lui Dragnea” nu îi mai pot refuza nimic, Adrian Popescu a visat nu doar să ajungă chestor, dar și să își impună propria ”hegemonie” asupra ”Frăției Frontieriștilor”. Una care a fost, rămâne și va fi cea mai ”productivă” din întreg sistemul! Cu excepția celei a vameșilor, bineînțeles…
Astfel că nu a mai contat că ”doamna de fier” a guvernului dragnist se comporta din nou ca o simplă secretară amorezată în fața subalternului său de la Frontieră, de parcă ai fi zis că Adrian Popescu este ministru de Interne, ci nu Carmen Dan! Sau că Viorica Dăncilă a dat tot programul guvernamental peste cap pentru ca, machiată ca o sorcovă și cocoțată pe tocuri să se ducă ”la naiba-n praznic”, doar pentru a juca ping-pong cu Adrian Popescu.
Și să legendeze astfel și mai mult statutul fostului ”Frumușel” al sistemului nu doar de noul ”cap” de facto al ”Frăției Frontieriștilor”, ci chiar de omul forte al întregului sistem. La fel cum nu a mai contat nici faptul că ”urecheații” și secretarii de stat MAI deopotrivă nu au îndrăznit atunci să îl atingă pe șeful Poliției de Frontieră nici măcar cu o anchetă internă, după dezvăluirea ”NAȚIONAL” – probată cu fotografii ! – a accidentului auto produs de acesta în timp ce își conducea bolidul de serviciu, cu tot cu ”Iubi” din dotare, la ”cuibușorul de nebunii” dâmbovițean. La acel moment, Adrian Popescu putându-se lăuda cu un ”parc auto aflat în folosință exclusivă” format din nu mai puțin de șase autoturisme: Tuareg B 43 DTY, Audi B 24 NJL, Audi B 24 ZZF, Audi B 24 ZZB, Audi B 25 AAT și Duster B 94 SUH.
Numai că, pentru a nu se plânge iar blondelor sale protectoare Carmen Dan și Viorica Dăncilă, accidentul rutier din data de 29.08.2018 a fost doar documentat. Stabilindu-se astfel că a ieșit singur pe poarta unității din Răzoare la ora 14.45, însă pe parcursul navetei zilnice către localitatea dâmbovițeană Corbii Mari a avariat grav autoturismul de serviciu Audi B 24 ZZF. Cel care la ora 19.20 a fost adus acoperit – la propriu! – pe platformă înapoi. Însă cum urma să fie audiată și subalterna sa directă, tânăra subcomisar Cristina Jianu ”Cristinica” cu privire la condițiile în care s-a produs accidentul și mai ales cine se afla la volanul autoturismului de serviciu, șansele acesteia de a fi propulsată șefă de serviciu s-ar fi diminuat considerabil. Astfel că accidentul a fost clasat, ”Cristinica” pusă șef Serviciu iar Buda s-a convins că, dacă nu îl ”execută” de îndată pe Popescu, atunci va trebui să trăiască doar din pensie atunci când se va retrage controlat din sistem.
Recuperat medical!
Și uite cum, până la urmă, Adrian Popescu nu s-a ales după mandatul în fruntea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră decât cu gradul de chestor. Pentru că, între timp, renumele de ”Frumușelul sistemului” a fost deja uitat, odată cu părăsirea funcțiilor de premier și ministru de Interne de către protectoarele sale pe persoană fizică, ”blondele lui Dragnea” Viorica Dăncilă și Carmen Dan.
Și tocmai când se visa secretar de stat și urmașul lui Despescu, Popescu nu doar că nu a mai fost lăsat în fruntea IGPFR, dar a fost nevoit să părăsească cu totul sistemul, fiind pensionat medical. Numai că, spre deosebire de alți pensionați medicali din sistem care s-au mulțumit să se recupereze acasă sau să își încerce norocul și în privat, Adrian Popescu a continuat să atragă și mai abitir atenția ofițerilor de contrainformații, odată cu angajarea la Corpul de control al prim-ministrului. Acolo unde însă, ghinion, a lucrat doar o zi. După care, așteptând pensia de inapt medical, a ajuns să își facă veacul prin una din structurile de securitate ale Parlamentului României.
De la Dragnea la Cioloș!
Până ce alte două blonde politiciene i-au pus mâna în cap. Astfel că ofițerul pentru care pesedistele Carmen Dan și Viorica Dăncilă mai aveau puțin și se păruiau a devenit ”pensionarul de suflet” al fostei președinte a Senatului, Anca Dragu. ”Convertirea” pesedizatului Popescu la USR fiind urmată, odată cu venirea noii sale protectoare Alina Gorghiu în fruntea Senatului, de ”îngălbenirea” sa liberală. Numai că, dacă nu va reuși să ducă la bun sfârșit – alături de ”nepotul lui Cioloș”, ”vărul lui Popescu” sau cum o mai fi prezentat, pe holurile Senatului, fostul SG, Ciprian Bucur – ingrata misiune de compromitere a secretarului general al Senatului, liberalul Mario Oprea, Adrian Popescu rămâne totuși cu ”Nașul Cioloș” în suflet… Mai ales atâta vreme cât se poate baza încă pe șefa Auditului, Miulescu Aurelia, în ciuda faptului că procurorii îi suflă în ceafă.
Iată însă că, în ciuda celor 4 blonde politice care au vegheat până acum la cariera sa și a incredibilului ”swinger politic” total în ”grupul” PSD – USR – PNL căruia i-a căzut ”pradă”, chestorul pensionat medical Adrian Popescu s-ar putea să fi mușcat prea lacom din ”mărul otrăvit” al ultimului post primit, după ”execuția anunțată a lui Logofetescu”. ”Frumușelul” pensionat medical fiind acum șef al Informațiilor Clasificate din Senatul României! Pentru că seria de dezvăluiri din ”NAȚIONAL” – ”DNA întărește Lotul Cîțu cu Mario Oprea” din 5 octombrie – ”Avem rechizitoriul! Cîțu – Oprea, Grup Infracțional Organizat la Senat” din 13 octombrie – ”Gata, rechizitoriul din NAȚIONAL a explodat în Senat” din 17 octombrie – ”Document! Procurorii sparg buboiul în Senat” din 23 octombrie și ”Dosarul CAR de la Senat a ajuns la Alina Gorghiu” din 24 noiembrie – nu ar fi completă fără informația de ultimă oră intrată în posesia noastră..
Și anume cea că adresa ofițerilor de poliție judiciară de la SICE Prahova ajunsă la Secretariatul General al Senatului pe data de 3 octombrie nu a i-a mai fost înmânată secretarului general Mario Oprea! Cel care astfel nu a putut demara obligatoriile proceduri legale de suspendare a funcționarilor implicați în fraudarea mai multor instituții financiare de tip CAR prin falsificarea adeverințelor de salarizare. Iar dacă Mario Oprea nu se lămurește suficient de repede cine i-a ascuns adresa oficială din 3 octombrie tocmai pentru a îl băga ”în belele”, atunci procurorii nu vor avea decât să îi documenteze pe toți decât un singur ”Grup infracțional organizat”…