Experiență de coșmar pentru mai mulți români care plecaseră la lucru în Germania, sperând că vor avea parte de condiții bune de muncă și de salarii bune. Din păcate pentru ei, s-au trezit în fața unei realități cu totul diferite față de ce crezuseră când au ajuns la locul de muncă, iar cel acuzat că i-ar fi exploatat e tot un român, intrat între timp în vizorul autorităților germane.
Sunt amănunte cu totul impresionante ce au ieșit la iveală în acest caz.
Mai mulți muncitori români au ajuns să fie tratați ca niște sclavi în Germania – după ce lucrau pe șantier câte 13 ore pe zi, erau închiși apoi în încăperi ale unei fabrici, potrivit stirileprotv.ro. Din primele informații, totul s-a petrecut într-un oraș din nordul Germaniei. E de menționat faptul că bărbatul acuzat că i-ar fi exploatat este tot un cetățean român, care a fost arestat.
Din câte au anunțat autoritățile germane, e vorba despre un român în vârstă de 52 de ani. Care ar fi reușit să convingă mai mulți compatrioți că vor avea parte de un loc bun de muncă și plătit corespunzător. Doar că, după ce au ajuns în Germania, lucrurile s-ar fi schimbat radical pentru muncitorii români care au crezut în spusele bărbatului.
Exploatați prin muncă
Acesta este acuzat că i-a obligat să muncească timp de trei luni pe un șantier, câte 13 ore pe zi. Oamenii n-ar fi avut parte de pauze, iar mâncarea primită ar fi fost puțină. Mai mult, ar fi fost și supravegheați constant.
Nu le-a fost mai ușor nici după orele de muncă. Și asta pentru că, după lucru, oamenii erau închiși cu lacăt în mai multe încăperi dintr-o hală a fabricii, conform sursei citate.
Cum a ieșit totul la iveală
Întreaga situație dramatică prin care au trecut muncitorii români a ieșit la iveală, ajungând în atenția autorităților, după ce una dintre victime a reușit, deși era epuizată, să „evadeze” și să ceară ajutor. Au urmat percheziții, iar ulterior principalul suspect, românul de 52 de ani, a fost arestat.
Nu este, din păcate, un caz singular în care oameni plecați din România la lucru în străinătate ar fi ajuns să fie exploatați prin muncă de conaționali. În noiembrie 2023 se aflase că „un om de afaceri român a fost arestat de poliţia spaniolă după ce şi-ar fi bătut joc de angajaţi, majoritatea aduşi din România. Antreprenorul avea activităţi în construcţii.
Patronul îi instruia pe muncitori cu privire la modul în care să călătorească în Spania: le-a spus să declare la graniță că merg ca simpli turiști, pentru a nu avea probleme.
Plătiţi cu salarii mizerabile
Muncitorii aduşi din România erau implicaţi în proiecte de construcții și renovări de unități hoteliere, având un program de lucru ce depășea 50 de ore pe săptămână, iar salariile lunare nu depășeau 250 de euro, unii dintre ei câștigând chiar și 50 de euro lunar” – Citiți mai multe AICI: Patron român, arestat în Spania după ce ar fi exploatat muncitorii. Unii oameni ar fi câştigat chiar şi 50 euro/lună
Citiți și: Români, sclavi la o fermă din Spania! Cum au fost descoperiți escrocii și cum acționau
Fără această electrificare, aproape 20 de milioane de tone suplimentare de CO2 ar fi fost emise, echivalentul a șapte centrale electrice pe cărbune, a estimat ONG-ul T&E.
Când DeepSeek R1 a fost lansat în ianuarie 2025, a fost imediat lăudat ca o schimbare în domeniul inteligenței artificiale, aplicația devenind rapid cea mai descărcată pe platforme precum App Store și Google Play, eclipsând chiar ChatGPT în termeni de popularitate.
Nebunia înarmării Uniunii Europene, cu care statele UE au fost de acord, are, în spate, și o motivație economică. Europa se prăbușește accelerat sub povara propriilor măsuri catastrofice, astfel că se încearcă o reorientare a industriei spre un domeniu în care prețurile gazelor și ale energiei electrice nu mai contează, atâta vreme cât achizițiile se fac doar de pe teritoriul UE, lovit integral de criza energetică. Singurul lucru bun pentru România ar fi fost să profite de acest moment și să-și scoată produsele militare din sertarul în care Guvernul le-a încuiat, pentru ca nu cumva să deranjeze pe cineva.
Având în vedere faptul că deja au fost înregistrate reduceri ale producției industriale ale companiilor ce reprezintă piloni economici ai orașelor în care își desfășoară activitatea, unele capacități de producție fiind deja închise, se intensifică riscul de replicare a acestor scenarii și la altor zeci de companii, a atras atenția Ministerul Energiei. Decizia de prelungire a ajutorului de stat pentru întreprinderile energointensive, prin care statul achită un procent de 75% și 85% din taxa pe certificate verzi, care umflă prețul la energie, nu va însemna mare lucru, având în vedere că prețurile tot mari sunt în România, comparativ cu alte state.
Comisia Europeană a propus reimpunerea de tarife pentru produse americane în valoare de 4,5 miliarde de euro (4,9 miliarde de dolari) la 1 aprilie, urmată de aplicarea de tarife pentru alte 18 miliarde de euro de produse americane la 13 aprilie, transmite Reuters. Poate că oficialii europeni încearcă să-l aducă pe Trump la masa negocierilor. Sau poate că au prins frică de America protecționistă.
Constrâns de pierderea majorității parlamentare în urma alegerilor anticipate dezastruoase din vara anului trecut, președintele francez a petrecut luni întregi abordând crizele interne.
James Appathurai a descris „incidentele de sabotaj care au avut loc în țările NATO în ultimii doi ani”, inclusiv deraieri de trenuri, incendieri, atacuri asupra infrastructurii și chiar încercări de asasinat (cazul Armin Papperger, șeful Rheinmetall, cel mai mare producător de arme din Germania).
Tarifele ridicate ale polițelor RCA ar fi cauzate de reticența în ceea ce privește apetitul la risc al asigurătorilor pentru anumite categorii de asigurați și de gradul ridicat de concentrare care continuă să reprezinte o vulnerabilitate a pieței atât din prisma expunerii pe clase de asigurare, cât şi din perspectiva cotelor de piață semnificative deținute de un număr relativ mic de societăţi de asigurare ceea ce arată un grad scăzut de concurență, consider Ministerul Finanțelor.
Dosarele JFK – precum și alte documente privind asasinarea lui Bobby Kennedy și a lui Martin Luther King, care au fost publicate marți, nu arată pe măsura așteptărilor.
Scopul acestui fond este ca statele membre ale UE să „investească în domenii-cheie ale apărării, cum ar fi apărarea antirachetă, dronele și securitatea cibernetică”.
