Deși s-a vehiculat, oficial și neoficial, că România ar fi trimis armament în Ucraina, sindicaliștii din industria de Apărare susțin că acest lucru ar fi fost imposibil. Aceștia arată că cel mult am fi putut să trimitem muniție, însă și aia de slabă calitate, pentru că fabricile românești care produceau proiectile de 152 și 155, cele mai căutate acum, au fost desființate.
Constantin Bucuroiu, preşedintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare (ASIIA), ne spune că România nu avea ce armament să trimită în Ucraina, pentru că depozitele Armatei sunt goale.
”Deși nu am date certe că am fi trimis, în realitate, ceva, cel mult puteam să trimitem niște muniție, că altceva nu avem. Nu avem transportoare, nu avem tancuri, nu avem tunuri, nu avem obuziere. Iar la nivel de muniție, am fi putut să le dăm până la proiectile de 100- 120, nu mai mult, iar cele mai căutate sunt proiectilele de 152 și 155, pe care România nu mai e capabilă să le facă. Restul sunt speculații pe chestia cu Ucraina. Și să nu plângem Ucraina din punct de vedere al armamentului, că sunt alții interesați, care cumpără câte o halcă din Ucraina, cu fiecare lot de arme pe care îl dă, așa că sunt destui care sunt la rând acolo”, ne-a declarat Constantin Bucuroiu, președintele ASIIA. Acesta susține că Armata Română, în momentul de față, în ceea ce privește pregătirea în caz de război, a mers pe cotele minime de armament și că, dacă ne uităm acum în depozitele MApN, există doar stocurile stricte pentru necesarul României. ”În 2011, 1.160 de transportoare au fost dezmembrate. Dacă aveam acum 1.160 de transportoare și le modernizam rapid, am fi putut livra ceva către Ucraina. Dacă ne uităm la bazele militare ale regimentelor de tancuri, mai găsim 3-4, schilodite și alea, pentru că restul au fost distruse”, ne spune președintele ASIIA, Constantin Bucuroiu.
Din punct de vedere militar, Europa e la pământ
Armamentul din România a fost distrus când a intrat într-un program, prin care i se impusese să aibă un număr limitat de anumite produse militare, pentru că era membru NATO, și că, vezi Doamne, războaiele se purtau într-un alt registru, susțin sindicaliștii din Apărare. ”Acum s-a constatat, de către marea majoritate a inteligenței militare europene, care este varză, că, de fapt, Europa este total nepregătită pentru a susține un război. Și acum dau din colț în colț să se înarmeze și să facă o armată solidă a Europei. Spre deosebire de SUA, care au dat mereu câte o ghiulea prin Afganistan, prin Irak, ca să aibă posibilitatea să-și mențină industria de război în funcțiune și să meargă cu motoarele turate la maximum”, a afirmat Constantin Bucuroiu, președintele ASIIA.
Acesta amintește de un episod din 2000, când înalți oficiali ai Armatei Române încercau să-i spună că nu se mai luptă cu tancul, cu transportorul, cu ghiuleaua, că acum se merge pe alt armament, electronic. ”Uitați că războiul din Ucraina a demonstrat că Bucuroiu a avut dreptate, că tot cu tunul, tot cu tancul, tot cu lovituri de 152 și 155. Iar noi am distrus Reșița, care făcea unul din cele mai bune tunuri din lume, am distrus în totalitate UM Plopeni, care producea lovitura de 152 și de 155, care sunt căutate acum ca pâinea caldă. Că una e când dai o lovitură de 152, care costă zece mii de euro, și una e să dai o rachetă, care costă peste un milion de euro. Cei care au avut și au putere de decizie ar fi trebuit să știe că războiul, indiferent de perioadă, chiar dacă începe cu sistemul electronic și cu aviație, se termină tot terestru și cu tancuri și cu celelalte”, ne-a mai precizat președintele ASIIA, Constantin Bucuroiu.
Arme de jucărie
În ce privește apariția României pe lista oficialităților ruse ca furnizor important de armament pentru Ucraina, sindicaliștii din Apărare consideră că este doar un joc al serviciilor secrete rusești, prin care vor să-și acopere anumite acțiuni pe care le au în program. ”Altfel nu aveau cum să spună că devine țintă România, că ar fi printre cei mai mari furnizori de armament pentru Ucraina. Poate să trimitem armament de jucărie, că altul nu avem”, a conchis Constantin Bucuroiu, președintele ASIIA.
Până în 2019, China a fost magazinul giganților de bling-bling, consumatorii din această țară reprezentând 33% din piața bunurilor de lux, potrivit Bain & Co. Cumpărătorii japonezi reprezentau doar 10%.
Cu câteva zile mai devreme, a intrat în vigoare un embargo al UE asupra țițeiului rusesc transportat pe mare, amenințând cu noi perturbări pe piețele energetice mondiale. În timp ce Decathlon își descărca marfa, petrolul american sosea la fix.
De fapt, se așteaptă ca un singur lider G7 să se prezinte la Davos: cancelarul german Olaf Scholz. Între timp, naivii așteaptă ca petrecerile fastuoase și extravaganța care au devenit sinonime cu conferința să fie reduse. Oxfam a ieșit deja la rampă cu raportul său anual privind inegalitatea, concentrându-se în acest an pe câștigurile de avere de la pandemie și pe criza costului vieții.
Mai ales că, în timp ce averile, mașinile și ”faptele” acestor ”bombardieri de pripas” sunt ”umflate” mai ceva decât ”plasticatele” care produceau pentru ei, nici măcar arestarea și extrădarea unui adevărat ”băiat rău” precum Marius Lazăr nu au reușit să deturneze atenția hipnotizaților români. Cu toate că, în cazul șefului grupării ”Hell’s Angels” cel puțin vorbim de o ”armată” de agenți FBI veniți după el în România, de traficul a 400 de kilograme de droguri și de asasinate la comandă… Dar nu, cu o încăpățânare demnă de o cauză mai bună, întreaga opinie publică din România continuă să fie ținută ”captivă informativ”, încă de la începutul anului, cu tsunami-ul de știri inventate despre ”băieții răi” Tate. Mai nou, așa după cum se așteptau de altfel inițiații sistemului, isterica propagandă operativă trecând la ”next level”… Cel al legendării acestora drept agenți secreți ai unor mari puteri străine!
Cel care, pentru a ”destructura” varianta de lucru că Gorgan i-a devenit și rămas cel mai intim prieten încă de când împărțeau aceeași cameră de cămin studențesc la Cluj – Napoca a aruncat pe piață o întâlnire întâmplătoare, în 1993, la un service auto din comuna Gilău… Acolo unde s-ar fi dezvoltat astfel o ”prietenie profesională” care ține de 30 de ani, mai mult decât o căsnicie de succes, aproape… Tot la Gilău, discretul miliardar Gorgan înființând și firma Deltamed. Oricum, ”exclusivitatea absolută” pe care tăcutul patron al Deltamed pare să o aibă asupra licitațiilor de la Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne sau pe unde s-a mai perindat ”prietenul profesional” Raed Arafat i-a scos deja din minți pe toți ceilalți competitori din domeniul medical. Fie ei români sau străini. Și care au făcut nenumărate plângeri penale la Direcția Națională Anticorupție, după fiecare din licitațiile adjudecate mai mereu de aceeași firmă Deltamed din Gilău.
Iar procurorii s-au grăbit să deschidă nenumărate dosare penale”Ambulanța”, inclusiv cu numere de ordine făcute publice. Numai că, ghinion, și mai abitir s-au grăbit apoi să le claseze, unul după altul…Niciun dosar nerezistând la auzul numelui miliardarului sistemului care, în 1997, în comuna Gilău, a riscat totul echipând Ambulanțe. La început pe banii lui. Dar a avut ”noroc” că apoi toate acestea erau cumpărate, în loturi tot mai mari, de către structurile conduse invariabil de către intimul său prieten Raed Arafat.
