Founders Fund, firma de capital de risc fondată de miliardarul Peter Thiel, a închis aproape tot pariul său de opt ani pe criptomonede cu puțin timp înainte ca piața să înceapă să se prăbușească anul trecut, generând randamente de aproximativ 1,8 miliarde de dolari.

Fondul cu sediul în San Francisco a făcut prima sa investiție în bitcoin la începutul anului 2014 și a continuat să investească sume mari în criptomonede. Aproximativ două treimi din investiția sa totală a fost folosită pentru a cumpăra bitcoin, potrivit Bloomberg.

Founders Fund a vândut marea majoritate a întregului său portofoliu de criptomonede până la sfârșitul lunii martie 2022 – înainte ca piața activelor digitale să fie cuprinsă de o criză în mai.

Thiel, un apropiat al fostului președinte Domnald Trump, a fost unul dintre primii investitori mainstream care a cumpărat sume mari de bitcoin și, ulterior, a fost foarte optimist în privința monedei digitale, susținând în aprile la o conferință din Miami că „suntem la sfârșitul erei banilor cash”.

De asemenea, l-a sfătuit pe directorul general al JPMorgan, Jamie Dimon, și pe șeful BlackRock, Larry Fink, „să aloce o parte din banii lor în bitcoin”.

Prețul bitcoin, care a fost lansat în 2009, a înregistrat o creștere spectaculoasă de la aproximativ 750 de dolari în 2014 la un maxim istoric de peste 65.000 de dolari în noiembrie 2021. Cu toate acestea, cursul a fost volatil, cu mai multe prăbușiri mari ale valorii, inclusiv o scădere la aproximativ 15.500 de dolari în noiembrie anul trecut, un minim al ultimilor doi ani.

Piața activelor digitale a intrat în criză, ceea ce a dus la falimentul unor companii criptografice de profil înalt, precum Terraform Labs, Celsius, Voyager și Three Arrows Capital.

Încrederea pieței a fost afectată și mai mult în noiembrie, când FTX, a doua cea mai mare bursă de criptomonede, s-a închis, datorând creditorilor peste 3 miliarde de dolari, iar cofondatorul său, Sam Bankman-Fried, a fost acuzat de fraudă.

Până în decembrie, bitcoin pierduse aproximativ trei sferturi din valoarea sa maximă și peste 2 miliarde de dolari au fost șterse din valoarea pieței globale de criptomonede.

Founders Fund are în administrare peste 11 miliarde de dolari, inclusiv 5 miliarde din capitalul strâns prin două fonduri anul trecut, și a preluat participații în peste 100 de companii, precum SpaceX a lui Elon Musk, aplicația de transport în comun Lyft și grupul de tehnologie de apărare Anduril.

Pentru majoritatea managerilor de investiții,  2022 a fost un an de uitat: „unul dintre cele mai dificile medii de piață din ultimii 50 de ani”, a declarat Gary Shedlin, directorul financiar al BlackRock Inc.

Cu toate acestea, un fond s-a remarcat: BlueCrest Capital, firma co-fondată de miliardarul Michael Platt, trader de obligațiuni, a înregistrat un randament de 153% în acest an.

Dacă ați fi investit 1.000 de dolari la Platt la începutul anului 2016, investiția ar valora astăzi aproape 28.000 de dolari, ceea ce reflectă un randament anualizat de 60%.Potrivit Bloomberg, la sfârșitul anului 2015, Platt a returnat toți banii din exterior investitorilor, reorientându-și fondul într-un parteneriat de investiții privat.

A fondat BlueCrest în aprilie 2000, după o carieră la JPMorgan Chase unde a fost responsabil de tranzacționarea proprietară a valorii relative. Pornind de la 117 milioane de dolari de active aflate în administrare,  a crescut până la un vârf de 37,4 miliarde de dolari în mai 2013, lansând noi strategii într-o serie de clase de active. În 2006, a lansat la Bursa de Valori din Londra un fond de investiții numit AllBlue, care a deschis suita sa de fonduri pentru investitorii de retail.

Dar toleranța la risc a lui Platt era mai mare decât atât. În 2011, el și echipa sa de conducere au răscumpărat o participație minoritară pe care Man Group Plc o deținea în firmă. Câteva luni mai târziu, au lansat un fond intern pentru a gestiona averea partenerilor. Alimentat cu 500 de milioane de dolari în numele a 14 parteneri, acesta s-a cvadruplat în patru ani.

Când și-a desființat propria firmă de fonduri speculative, George Soros l-a abordat pe Platt pentru a-și administra o parte din averea personală. Soros a oferit BlueCrest o taxă de administrare de 0,5% și o cotă de 10% din creșterea performanței. Platt a refuzat, spunând că taxele sunt prea mici.

În condițiile unei economii mai favorabile, echipa de conducere a BlueCrest a început să petreacă mai mult timp cu fondul intern decât cu fondurile externe. Managerii de portofoliu au fost realocați în consecință. Acest lucru a dat naștere la conflicte de interese.

În 2020, BlueCrest a fost de acord să plătească 170 de milioane de dolari foștilor clienți pentru a soluționa acuzațiile din SUA, iar în anul următor a fost amendată de autoritatea de supraveghere din Regatul Unit. (Apelul său la decizia din Marea Britanie este încă în curs de soluționare).

Performanțele divergente ale BlueCrest ca vehicul de investiții private și administrator al banilor altora evidențiază impactul stimulentelor în generarea de randamente.

Însă Platt ar putea constata că nu este complet liber de constrângeri. De la implozia Archegos, autoritățile de reglementare au analizat mai atent modul în care funcționează vehiculele private.

Săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană a transmis băncilor că trebuie să fie mai selective cu clienții care fac pariuri riscante pe piețele financiare.

Deocamdată, însă, Platt este la înălțime. În 2019, a declarat: „Sunt persoana cu cele mai mari câștiguri din lume în domeniul financiar”. Dacă nu era atunci, cu siguranță este acum.

Opec și-a sporit controlul asupra piețelor petroliere pe măsură ce preocupările legate de aprovizionare revin în prim-plan și pe fondul scăderii creșterii producției în alte țări furnizoare de țiței.

O ofertă mai redusă a crescut puterea de piață în grupul producătorilor de petrol, potrivit unui raport realizat de banca Goldman Sachs.

Prețurile petrolului au fost volatile de la începutul ofensivei militare a Rusiei în Ucraina, în februarie anul trecut. După ce în martie au urcat la un maxim al ultimilor 14 ani de aproape 140 de dolari pe baril, Brent, referință pentru două treimi din petrolul mondial, se tranzacționează în prezent între 80 și 85 de dolari.

Alianța Opec+, formată din 23 de de petrol, și-a redus producția colectivă cu 2 milioane de țări producătoare barili pe zi în octombrie, invocând temerile legate de o încetinire a economiei mondiale.Cartelul își va derula cel mai probabil reducerile de producție pentru a doua jumătate a anului 2023 la reuniunea din iunie.

Creșterea secvențială a cererii de țiței pe care o așteptăm în acest an, în contextul unei oferte slabe, va necesita un răspuns rezonabil din partea OPEC pentru a acoperi deficitul tot mai mare, se arată în raportul Goldman Sachs.

Banca americană, care se așteaptă ca Brent să urce la 105 dolari pe baril până în al patrulea trimestru, a declarat că doar o combinație de „șocuri negative” ar putea afecta prognoza sa, cum ar fi o cerere stabilă a Chinei în primul trimestru și nicio întrerupere a aprovizionării rusești.

Miercuri, cotațiile futures au crescut pe fondul îmbunătățirii perspectivelor privind cererea din China, dar joi dimineață au fost mai slabe din cauza temerilor legate de recesiunea din SUA, în condițiile în care președintele Fed din St. Louis, James Bullard, și președintele Fed din Cleveland, Loretta Mester, au declarat că ratele dobânzilor trebuie să crească peste 5% pentru a controla inflația.

Joi, la ora 12.55, ora Emiratelor Arabe Unite, Brent a scăzut cu 1,15%, la 84 de dolari pe baril, în timp ce West Texas intermediate, indicatorul care urmărește țițeiul american, a coborât cu 1,46%, la 78,32 de dolari pe baril.

Criza energetică din Europa, războiul din Ucraina,  previziunile unei recesiuni globale  și redeschiderea economiei Chinei au oferit o marjă importantă de acțiuni pentru OPEC, care va decide pentru următoarele luni strategii de producție și aprovizionare pentru piețele petroliere.

Grupul încă se așteaptă ca cererea de țiței să crească cu 2,2 milioane de barili pe zi în acest an. Agenția Internațională de Energie vehiculează cifre mai mari: până la 101,7 milioane de barili pe zi!