Guvernul a publicat, pentru prima oară, numărul exact de bugetari, precum și numărul posturilor vacante din fiecare minister și instituție publică. În ce privește MAI, sindicaliștii din sistem susțin că numărul de 15.000 de locuri vacante nu este real și că deficitul cumulat din Poliție, Jandarmerie, Pompieri, Aviație și Imigrări este mult mai mare. Totodată, necesarul de polițiști care ar trebui angajați ajunge, de fapt, la 20.000.
Conducerea Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC) atrage atenția că numărul de 15.000 de locuri vacante în MAI, raportat de Guvern, nu are legătură cu realitatea. Și asta pentru că la MAI vorbim nu numai de Poliția Română, ci și de ISU, de Jandarmerie, de Inspectoratul General pentru Imigrări și de Inspectoratul General de Aviație.
”Numai în Poliția Română avem 15.000 de posturi vacante, adică 15.000 de oameni lipsă. Ca să nu mai spun că necesarul real ar fi de 20.000. Trebuie să schimbăm paradigma în modul de abordare, cu polițist, infracționalitate și mia de locuitori, și să gândim altfel. La un post de poliție rurală, dacă pui doi oameni, cum asiguri activitatea 24 din 24 de ore? Trebuie să începi să cârpești și unești posturile între ele și după aceea vine cetățeanul și spune că a găsit închis la Poliție. În mod normal, la un post de poliție trebuie să ai 5 oameni, ca să poți asigura permanența. Și nu numai în zona rurală sunt astfel de probleme, ci și în zona urbană, unde numărul echipajelor s-a redus extrem de mult, de aceea nu mai vedem polițiști pe stradă. Vă dau un exemplu. În 1996, la secția 2 Poliție Constanța, când intram în serviciu, aveam 20 de patrule pe tură, acum intră două sau maximum trei”, ne-a declarat Vasile Zelca, președintele SNPPC. Mai mult, s-au creat noi structuri în sistem și, în loc să mai angajeze oameni, s-au luat polițiști tot din structurile vechi, susțin sindicaliștii, care arată că nu trebuie să ne mirăm că nu mai există calitate în munca de poliție. ”Într-un municipiu reședință de județ ai o patrulă sau două de intervenție și ai, pe oră, câte 7-8 intervenții prin 112. Ce calitate mai poți avea? Ai doar fugă. Te duci repede să rezolvi și fugi repede în altă parte, că o omoară unul pe nevastă-sa în casă”, ne-a precizat președintele SNPPC, Vasile Zelca.
100.000 de bugetari în minus
Deși s-a tot spus că avem prea mulți bugetari, potrivit cifrelor oficiale publicate de Guvern, numărul acestora este de 815.000. Totodată, aproape 100.000 de posturi figurează ca fiind vacante. ”Politicul, când vrea să abată atenția de la ce se întâmplă, o aruncă pe aia cu bugetarii grași care stau pe spinarea privaților slabi. Faptul că sunt aproape 100.000 de locuri vacante la stat ar trebui să ne îngrijoreze, pentru că asta înseamnă că aceste locuri de muncă nu mai sunt atractive”, ne spune Vasile Zelca, președintele SNPPC. Cele mai multe locuri vacante figurează la Ministerul Educației, cu aproape 22.000, Ministerul Afacerilor Interne, cu 15.184, și Ministerul Apărării Naționale, cu aproape 15.000. De remarcat că salariații din Educație, MAI și MApN sunt singurii cărora nu le-a fost aplicată integral Legea salarizării bugetare, 153/2017, aceștia având de recuperat restanțe mari la majorările salariale. Cele trei sectoare au devenit, de altfel, cele mai neatractive, din cauza lipsei predictibilității și a salariilor mici.
Cei mai mulți salariați, în Educație
Din totalul de 815.260 de angajați în sistemul bugetar, circa 360.000 sunt numai în Învățământ. Pe următoarele locuri la numărul de salariați se află MAI, cu 127.160, din care doar 60.000 în operativ, MApN, cu aproape 85.000, și Ministerul Sănătății, cu 84.500 de salariați. Totodată, Ministerul Justiției are 30.000 de salariați, Ministerul Finanțelor, 25.000, Ministerul Agriculturii, 16.000, iar Ministerul Mediului, 12.500. Față de activitatea complexă desfășurată, cel mai mic număr de angajați a fost raportat la Ministerul Transporturilor, 7.000. Ministerul cu importanța cea mai mică după numărul de salariați este considerat cel al Cercetării, unde sunt ocupate doar 481 de posturi.
Marius Budăi a vorbit despre prevederile din PNRR care vizează vechimea minimă. Printre altele, ministrul Muncii a dat exemplul diplomaților și al personalului navigant, unde a existat o creştere a vârstei de pensionare.
„Vechimea minimă, o altă prevedere din jalonul din PNRR, s-a egalat cu vechimea minimă din sistemul public de pensii publice, şi anume la 15 ani”, a precizat Budăi.
S-a scumpit cumpărarea vechimii
Mulţi români au goluri în cartea de muncă și vrea să își cumpere vechime. Şi această cumpărare de vechime are legătură cu salariul minim care va creşte la 3.000 de lei.
„Este vorba de acel contract de asigurare pe care fiecare doritor care vrea să-și completeze vechimea în muncă îl încheie cu Casa Teritorială de pensie unde și are domiciliu, astfel încât poate să își achiziționeze vechime retroactivă până completează fie stagiul minim de cotizare prevăzut de lege, de 15 ani, fie stagiul complet de cotizare de 35 de ani”, a spus Daniel Baciu, preşedintele Casei de Pensii, joi, la Antena 3.
„Calcul este foarte simplu. Contribuția de asigurări sociale datorate este de 25%, deci este vorba de 750 de lei pe lună la care se înmulțește cu trei ani, adică 36 de luni, ceea ce înseamnă 27.000 de lei”, a exemplificat Daniel Baciu.
Un caz amuzant a avut loc în Austria. O tânără care a vrut să cumpere pâine de la o patiserie s-a trezit la casa de marcat că trebuie să plătească o avere.
Aleksandra, 25 de ani, a vrut să cumpere pâine cu arpagic dintr-o patiserie din cartierul vienez Brigittenau. Când a ajuns la casa cu autotaxare și a scanat produsul, a înmărmurit: pâinea costa 337.186 de euro.
Şi angajaţii au fost şocaţi
„Ecranul spunea că ar trebui să plătesc 337.186 de euro, cât prețul unui apartament. Nu știam dacă să râd sau să plâng. Am fost blocată, la un pas de infarct”, a spus tânăra.
După ce a văzut prețul uriaș, femeia a cerut ajutorul unui angajat, acesta fiind, la rândul său, uimit de valoarea produsului.
„Nici bărbatului nu i-a venit să creadă și și-a chemat un alt coleg. Toți au făcut o fotografie cu ecranul”, a mai adăugat Aleksandra.
Eroarea era la greutate
Ulterior, angajații au descoperit că eroarea era produsă de calculul greutății, valoarea afișată fiind de 718.946 de kilograme, de aici şi preţul exorbitant raportat.
Până la urmă, femeia a plătit doar 68 de eurocenți. Supermarketul a blocat produsul și casa de taxare până la „remedierea problemelor”.
„Cu cine faci Revelionul?” – „Cu Dan Negru”. O discuţie ce a circulat în ultimii 20 de ani în spaţiul public nu mai este de actualitate în acest sezon.
În marea seară de 31 decembrie, de la ora 20:00, la Antena 1 începe o porție dublă de distracție. Liviu Vârciu și Andrei Ștefănescu nu renunță la rivalitatea cu Nea Mărin nici în noaptea dintre ani!
Fiecare intră în ringul petrecerii cu o echipă grea de vedete și aruncă în scenă momente memorabile pentru o porție dublă de distracție.
Întreaga intrigă a unei nopți de neuitat la Antena 1 pornește de la o coincidență buclucașă: ce se întâmplă când Liviu și Andrei, dar și Nea Mărin închiriază același local pentru petrecerea de Revelion? Niciunul nu renunță la distracție și aleg să se dueleze!
Ce invitaţi are Antena 1?
Postul familiei Voiculescu se poate lăuda cu o galerie de vedete în Noaptea dintre Ani, pentru petrecerea de Revelion 2023.
Loredana, Andreea Bălan, Elena Gheorghe, dar și Romică Țociu, Paula Chirilă, Eliza și Cosmin Natanticu, Maria Popovici și Mincu, Adriana Trandafir, Ruby, Jo, SHIFT, Connect-R, Johny Romano, Whats UP, Mario Fresh, Lino Golden, Jador, Mioara Velicu, Carmen Chindriș și Taraful Rutenilor, Viorica și Ioniță de la Clejani, Vali Vijelie, Jean de la Craiova, baletul COBO, coordonat de Cocuța și Bogdan Boantă, și alții fac parte din cel mai neBUN program de Revelion, în care artiștii intră în scenă reprezentând fie echipa lui Liviu și Andrei, fie echipa lui Nea Mărin.
Potrivit unei note informative prezentată de Romgaz în ultima ședință de Guvern, 90% din zăcămintele de gaze aflate în exploatare se află în declin. Mai mult, producția de la Caragele se află la un nivel minim, din cauza lucrărilor întârziate și a dificultăților tehnice, iar gazele din Marea Neagră depind acum de OMV, care trebuie să efectueze studiile de evaluare a resurselor geologice și a rezervelor, ceea ce înseamnă că momentul extragerii devine din ce în ce mai incert.
O notă informativă a Romgaz, publicată din greșeală pe site-ul Secretariatului General al Guvernului și retrasă la scurt timp, arată o situație dezastruoasă a zăcămintelor de gaze din România și o neputință cronică a autorităților din domeniu de a exploata zăcămintele dovedite. Producţia de gaze naturale pe anul 2022 a fost impactată de declinul natural de producţie al zăcămintelor, de oprirea din producţie a sondelor din zona Snagov, din cauza problemelor cu viiturile de nisip, şi de contextul economic şi geopolitic generat de criza energetică şi războiul din vecinătate, susține Romgaz.
Comparativ cu producţia înregistrată în anul 2021, declinul de producţie estimat pentru anul 2022 este de 1,8%. Războiul din Ucraina a condus la sincope în aprovizionarea cu materiale şi echipamente, generând întârzieri în achiziţia de piese pentru reparaţia unor compresoare (piese de schimb speciale care nu se regăsesc în mod uzual în stocuri – ex.bloc motor- sau care sunt produse în zonele afectate de conflict militar), precum şi dificultăţi în derularea contractelor de lucrări (ex. întârzieri livrări material tubular din Ucraina), care au condus la întârzieri majore la introducerea în exploatare a unor noi capacităţi de producţie care ar fi putut diminua declinul de producţie. Un impact important asupra producţiei îl are și evoluţia consumului de gaze din sistemul NV (zona Cuci) unde, prin închiderea Combinatului Azomureş, (principalul consumator de gaze din această zonă) se înregistrează o creşterea a presiunii în punctele fizice de predare ale Romgaz pe acest subsistem, ceea ce duce la scăderea a producţiei de gaze obţinute pe platforma Mureş – Corunca a Romgaz.
Scăderi majore
Potrivit notei informative, fără activitățile de reparații capitale și fără mentenanța zilnică la cele peste 3.000 de sonde ale Romgaz, declinul de producție înregistrat ar fi avut în anul 2022 valori de peste 7%, deoarece 90% din zăcămintele comerciale exploatate sunt mature, depletate, cu un declin de producție natural accentuat cuprins între 7-13%. Exploatarea zăcământului de la Caragele se face cu mari dificultăți, din cauze tehnice și organizatorice. Din cele două sonde de mare adâncime, doar una este funcțională, iar producția zilnică este de 680.000 de mc. Estimările oficiale arată că acest zăcământ are un potențial de 30 de miliarde de metri cubi de gaze. ”În funcție de rezultatele celor 9 sonde de explorare de mare adâncime care urmează a fi forate în perioada 2022-2024 se vor putea actualiza estimările de volume de hidrocarburi în acumulările deja descoperite (Rosetti-Damianca) și se vor pune in evidență noi acumulări de hidrocarburi în zone adiacente descoperirilor existente. În paralel cu lucrările de foraj, se analizează cele mai bune opțiuni de conectare a sondelor noi care vor dovedi rezerve comerciale la sistemul productiv în vederea valorificării acestora. Estimăm că primele producții de hidrocarburi din sondele de mare adâncime prevăzute în strategia de explorare se vor înregistra după prima jumătate a anului 2024”, se arată în nota informativă a Romgaz.
Lipsesc documente esențiale
Declarația de comercialitate a zăcămintelor Domino şi Pelican Sud din Marea Neagră ar fi trebuit întocmită şi depusă împreună cu un studiu tehnico-economic de evaluare a resurselor şi rezervelor, întocmit în baza ordinului ANRM nr. 101 din anul 1997, susține Romgaz. Aceasta trebuia să conțină datele concrete de începere a investiţiilor, profilele clare de producţie şi cele economice aferente zăcămintelor declarate comerciale, hărţi geologice executate în conformitate cu cerinţele legislaţiei, date care lipsesc din Studiile depuse ca anexe şi care fac imposibilă confirmarea resurselor şi a rezervelor de către ANRM. ”Recomandăm ca Studiile de evaluare a resurselor geologice și rezervelor să fie elaborate de către Operatorul OMV Petrom S.A. și nu de către o terță parte, având în vedere faptul că OMV Petrom S.A. deține resurse umane calificate în acest sens. De asemenea, este necesar ca baza de referință pentru elaborarea Studiilor de evaluare a resurselor geologice și rezervelor conform Ordinului 101/1997 să fie modelul geologic și de zăcământ elaborate de către Operatorul OMV Petrom S.A.”, se mai precizează în nota informativă a Romgaz.
Soții Mathews se trezesc la fiecare câteva zile cu noi priveliști în fața balconului lor. Pot să fie în Antarctica, Madagascar, Insulele Galapagos, Polinezia Franceză sau Indonezia, în funcție de ruta în care se află nava lor rezidențială în săptămâna respectivă.
Cuplul deține un apartament pe The World, cea mai mare navă rezidențială privată la nivel global, și locuiește la bord timp de șase luni pe an, potrivit The National. O tendință care are amploare mai ales după pandemie, când cei cu dare de mână s-au apucat să-și cheltuie banii de distracții.
Într-adevăr, criza sanitară pare să fi inspirat persoanele cu averi mari să evadeze în zone îndepărtate de pe glob în căutare de lux și izolare.Industria prosperă, pachebotul oferă 165 de apartamente cu trei dormitoare și toate accesorile de lux. Evident, acest stil de viață nu este la îndemâna tuturor: prețurile variază între 2 și 15 milioane de dolari, plus costurile anuale de proprietate, spune Andy Dinsdale, directorul operatorului The World.
Aceste taxe includ partea rezidentului din întreținerea navei, operațiunile, combustibilul, remunerarea echipajului, mâncarea și băuturile.De asemenea, oferă rezidenților acces la cele mai exclusiviste destinații, mese la nivel Michelin, precum și servicii de sănătate și wellness la bordul navei.
The World, cu pavilion Bahamas, are o lungime de 196 m și 12 punți, a fost lansată în 2002 și face înconjurul lumii.
Personalul organizează și „experiențe personalizate” în peste 20 de destinații, printre care SUA, Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă, Zimbabwe, Japonia, Uruguay și Brazilia.
Soții Mathews au ales Antarctica, Insulele Solomon, Vanuatu, Insulele Raja Ampat din Indonezia, Groenlanda, și Insulele Svalbard, Norvegia, unde au făcut snorkelling cu rechinii balenă.
Rezidentul mediu de la bord are în jur de 64 de ani și „este un antreprenor al cărui succes în afaceri i-a permis să aibă averea necesară pentru a cumpăra un apartament pe navă”, a precizat Dinsdale.
Ocuparea medie la bordul The World este de 150-200 de rezidenți, dar atinge cote maxime în timpul lunilor de vară și în decembrie.
Potențialii clienți trebuie să aibă o avere netă de 10 milioane de dolari sau un venit net după impozitare de un milion de dolari pentru fiecare dintre ultimii doi ani, potrivit broșurilor companiei.
În plus, ei trebuie să dețină referințe „acceptabile” și două scrisori de recomandare de la proprietarii de apartamente existente în The World, alții decât vânzătorul. Se va efectua o verificare a antecedentelor tuturor viitorilor proprietari.
Asigurarea apartamentului și a navei, inclusiv a pagubelor provocate de accidente și daune materiale, este inclusă în costurile anuale.
Nae Girimea. Personaj de carnaval, firește, șarlatan, arracheur de dents, bărbier, spițer, șmecher, afemeiat de talcioc. Mă rog, de iarmaroc, de târg, de carnaval. Toate numele trimit la lucru de clacă, adică la normă, cum se zicea pe vremea de dindărăt, de mântuială. Pampon, Crăcănel (Make Razachescu), Baston, Mazu – ultima vorbă vine din jocul de cărți, un fel de plus la potul de pe masă. Prima indicație chiar asta este: frizărie de mahala. Și, la sfârșit, toate suspinele, certurile, împunsăturile, turnirurile, suvenirurile se înmoaie în banchet.
Să o luăm cu începutul. „De unde vă luați inspirația?”, întreabă o inteligentă reporteriță de consum curent. Din nas, ar fi trebuit, pardon, să răspunză ăla. Altă deșteaptă de prezentăreață de menaj folosește cuvântul „acuariu”. n-o fi auzit, biata, de objetul cu pricina și din steclă? Ce copilărie or fi avut ăștia? Cine-i selectează și-i aruncă pe sticlă? Nici nu știu ce să întrebe, nici nu știu cu cine vorbesc. A apărut o recentă la jurnalul tevereului culturalicesc de nu știe nici să citească. Am auzit că toți au studii medii, scurte sau ultrascurte. Cărători de cabluri, chiftelari, fătuci paupere la scufiță; vedete, auzi dumneata! Dacă I.M. Nestor-Industrie a ajuns criticeasă și scrietoare! Aia care traducea la cască și foarte prost. Chiar au ajuns la giurumea.
Nu poți lăsa pe mâna oricui orice sujet doar de dorul ratingului. Tevereaua Națională trebuie să dea ora exactă măcar a limbii române, dacă nu și a gustului, a intrării în realitate și a probării vieții izbutite. Avem parte numai de interese înguste și maimuțăreli. Și de un mușuroi de specialiști. „Nu-i domeniul meu de excelență”, zice un imbecil. Un imbecil de colecție, firește! Iote învrăjbirea regională, cea dintre diversele categorii de amploaiați, de parcă sunt galeriile de maidan. Pensii de patruzeci de mii lei pe lună? De bravuri a făcut persoana? Și ce atâta mediu privat? Care, Dacia/Renault, că ăla cred că-i singurul? Rețelele de aprozare cu neon și fără grup sanitar? Benzinăriile, farmaciile, cârciumile, băncile? Sau colsenterurile pentru Portocalia, că pentru noi răspund fătuci de prin Slovacia? Ăia angajați cu salariu minim pe economie și plătiți din mână? Măi, frizerilor de vă considerați politruci, dați bani la educație, la sănătate, la aer curat. Mai vine ceva pe răboj: aberanta tentativă de a corecta erorile trecutului, ghicirea în găleata Timpului Trecut. Colecție de peisaje și de idei supte din cărticelele de cuib. Din păcate, la niciunul dintre institutele astea care se ocupă cu învinuirea Istoriei nu este vreun cineva cu mințile în ordine. Cei mai zgândăricioși sunt ăștia care întorc imaginile și legitimează nostalgia. Ce-i legionar e legionar, ce-i patriotic e patriotic, nu se pot amesteca. Apoi o epidemie de tradiții lătărețe, poleite cu soare și horă. Colinde, linguri de lemn, urdă, fleici și jumări.
Niciodată nu voi înţelege de ce trebuie ca toate televiziile să programeze la finele anului un program special de Rebelion, că asta ne paște. Ca să demonstreze ele că sunt capace ( italienism, capabile, luat din Călinescu ! ) să adune la un loc manevre teatrale şi muzici stridente? Cine se uită la astfel de însăilări ? Mai bine ar da filme româneşti vechi sau scheciuri cu Mircea Crișan și Toma Caragiu.
Programul din ultima noapte de an vechi şi prima de an nou este o obişnuinţă de niscai decenii. Noi, românaşii, fiind o ţară de veac nouăsprezece, avem conservatorisme desuete, ca mai toate conservatorismele de altfeliu. Dar pe lângă faptul că sunt desuete măcar să râmână aşa, dar fac şi cu ochiul la nou, pe care îl preluăm mereu gâfâit şi fără „spirit critic”. Am reuşit să împrumutăm ce e mai rău, mai prost şi mai ridicol de peste tot, de la cohortele romane şi până acum, la americanii de export. Astfeliu, reclamele – de altmintrelea oribile – produse în ultima vreme, fie maimuţăresc jaful limbii române de maidan, fie sunt ţapene şi răsfăţate cu fonduri evropeneşti din care se fac parcări şi treceri de pietoni. Aşadar, tragem un ghiveci viran şi artisticos, dar presărăm filme intercalate, cu şerpi de artificii, cu galop de transmisii încălecate din prin cele intersecţii, case de cultură sau case „comemoriale” şi de neam prost ce nu mai sunt umplute cu tăciunii răpirilor din Serai, ci cu salatele pocite ale unor reproduceri color filtrate din diverse licitaţii unde se spală paralele şi se surâde cu importanţă aţoasă.
Desigur, forme uşoare ce presupun un minimum de efort cognitiv, simulacre vesele de consum curent, chiar acoperite de impertinenţă şi de vorbe fără perdea, dar de o vulgaritate – etimologic şi nu numai – nereţinută, afişată zgomotos, ca la noi. Ce să spui, noi şi cabaretul! Alde noi nu am trecut de şantan, tractir, café-cântând cum spune la dicţionar : „local sau grădină în care se bea, iar niște biete cântărețe țipă pe o scenă”.
Invazia Rusiei în Ucraina a adus riscul geopolitic în prim-planul atenției liderilor corporatiști. Consiliile de administrație din SUA și din Europa au preocupări strategice într-o lume turbulentă – alocarea de capital dinspre piețele mai riscante către ceea ce vor considera a fi un refugiu politic și economic relativ sigur.
Și, indiferent dacă produc mașini sau smartphone-uri, companiile își reevaluează dependența de China. Acest lucru ar însemna, potrivit Wahington Post, o anulare a tendințelor din ultimii ani în activitatea întreprinderilor.
În loc să se pună la cale tranzacții pentru a intra în noi teritorii sau domenii de produse, s-ar putea trece la achiziții mai selective, cu accent pe cumpărarea de furnizori cheie. Între timp, presiunea inflaționistă va fi un stimulent pentru a realiza fuziuni convenționale de reducere a costurilor în regiunile apropiate.
Alături de această deglobalizare va exista o prioritate financiară: reducerea efectului de levier. Investitorii au recompensat companiile pentru că au ținut sub control datoriile și este puțin probabil ca strategia să se schimbe prea curând. Este adevărat, marile companii farmaceutice trebuie să facă fuziuni și achiziții pentru a-și reface portofoliile de medicamente. Dar, în general, acordurile finanțate prin îndatorare, care duc companiile în direcții aventuroase, vor fi probabil o excepție.
Pentru fondurile de investiții private, anul 2023 trebuie să aducă cu siguranță un bilanț. Criza de pe piața împrumuturilor cu efect de levier a pus capăt boom-ului tranzacțiilor în 2022. De acum încolo, provocarea acută nu va fi resuscitarea tranzacțiilor, ci menținerea pe linia de plutire a acelor achiziții de altădată care nu pot face față inflației costurilor și slăbirii cererii din partea clienților lor.
Dacă se combină această dinamică cu cerințele legate de plata datoriilor mari, se pare că anul viitor va testa disponibilitatea firmelor de cumpărare( buyout) de a sprijini companiile din portofoliu atunci când perspectiva de a obține orice fel de profit se îndepărtează.
Întreprinderile care au cedat în fața ofertelor de capital privat spre sfârșitul perioadei de boom – când cumpărătorii au plătit mai degrabă prețuri ridicate care au necesitat împrumuturi mari – ar putea fi primele care vor da greș.
Există un scenariu în care industria de buyout ar putea începe să facă noi investiții: o redresare eșalonată a piețelor de datorii și de acțiuni.
Planeta se încălzește, inclusiv iernile. Cu toate acestea, Statele Unite s-au confruntat cu furtuni severe de iarnă în ultimii ani, ceea ce i-a determinat pe experți să analizeze mai îndeaproape legătura dintre aceste episoade de frig extrem și schimbările climatice.
Chiar dacă o astfel de comparație pare complet contraintuitivă, anumite conexiuni ar putea fi clar identificate, notează AFP. Altele, pe de altă parte, sunt încă mult dezbătute de comunitatea științifică.
În timp ce legătura dintre încălzirea globală și valurile de căldură este foarte directă, comportamentul furtunilor de iarnă este guvernat de o dinamică atmosferică complexă, care este mai dificil de studiat.Cu toate acestea, „există anumite aspecte ale furtunilor de iarnă în care legătura cu schimbările climatice este destul de puternică”, a declarat Michael Mann, climatolog la Universitatea din Pennsylvania.
Încălzirea oceanelor și lacurilor influențează, de exemplu, cantitatea de zăpadă care cade. În Statele Unite, un fenomen cunoscut sub numele de „efectul de lac” se produce în special în jurul regiunii Marilor Lacuri de la granița cu Canada. Este vorba despre zona în care se află orașul Buffalo, care a fost deosebit de afectat de furtuna care a lovit anul acesta țara în weekendul de Crăciun.Coliziunea dintre aerul rece din nord și apa mai caldă a acestor lacuri provoacă convecție, ceea ce duce la căderi de zăpadă.
Vortex polar și jet stream
Cu toate acestea, nu există un consens cu privire la alte mecanisme, cum ar fi efectul schimbărilor climatice asupra vortexului polar și a curenților de aer “jet stream”.
Vortexul polar este o masă de aer deasupra Polului Nord, situată la mare înălțime în stratosferă (noi trăim în troposferă, iar stratosfera este situată chiar deasupra).Acesta este înconjurat de o bandă de aer în rotație, care acționează ca o barieră între aerul rece din nord și aerul mai cald din sud. Dar, pe măsură ce vortexul polar slăbește, această bandă de aer începe să se unduiască și să ia o formă mai ovală, aducând mai mult aer rece spre sud.
Potrivit unui studiu din 2021, acest tip de perturbații apar din ce în ce mai des, iar în decurs de două săptămâni se reflectă mai jos în atmosferă, acolo unde se află jet stream. Acest curent de aer, care suflă de la vest la est, urmărind din nou granița dintre aerul rece și cel cald, face apoi meandre astfel încât permite aerului rece din nord să pătrundă la latitudini mai mici, în special în estul Statelor Unite.
„Toată lumea este de acord că, atunci când vortexul polar este perturbat, există o probabilitate crescută de furtuni de iarnă severe”, precizează Judah Cohen de la Atmospheric and Environmental Research (AER).
Iar acest vortex polar „întins” este exact ceea ce a fost observat chiar înainte de furtuna care a lovit Statele Unite în decembrie. S-a întâmplat și în februarie 2021, când un val de frig năprasnic a lovit Texasul, provocând întreruperi masive de energie electrică.
Dar miezul dezbaterii se află în altă parte. Întrebarea cheie este: de ce sunt cauzate aceste perturbări crescute ale vortexului polar? Cohen susține că acestea sunt legate de schimbările din Arctica, accelerate de schimbările climatice. Pe de o parte, topirea rapidă a gheții marine și, pe de altă parte, o creștere a stratului de zăpadă în Siberia.
Totuși, acest ultim punct rămâne „o dezbatere activă în cadrul comunității științifice”, a subliniat Michael Mann. „Modelele climatice nu surprind încă toată fizica de bază care poate fi relevantă pentru modul în care schimbările climatice influențează comportamentul curentului jet stream.Prin urmare, sunt necesare studii suplimentare în anii următori pentru a desluși misterul acestor reacții complexe în lanț.
Și-ar găsi locul în fața hotelurilor de lux din întreaga lume sau lângă reședințele somptuoase ale vedetelor: noul BMW full electric devine nava amiral a companiei bavareze.
O limuzină super-tehnologizată, conceput în primul rând pentru clientela nord-americană (20%) și mai ales pentru cea chineză (45% din vânzările preconizate). Are o lungime de 5,40 metri – și va rămâne așa deoarece BMW nu va mai comercializa o Serie 7 „scurtă”.
Poate că designul lui i7 nu este pe placul tuturor(cam mult bling-bling), dar interiorul este opulent, cu atenția la detalii și execuție, iar planșa de bord are un ecran uriaș și curbat. Dincolo de lista lungă de rafinamente disponibile, inclusiv scaunele cu masaj/ventilație, BMW dovedește că preocuparea calității face în ultima vreme o impresie mai bună decât la Mercedes și Audi, potrivit Automobile Magazine.
Această limuzină de peste 2,6 tone – și cu tracțiune integrală – are un motor de 544 CP, suficient pentru accelerații demne de un model sport. Evident, confortul primează, asigurat de suspensia pneumatică standard.
Și cel mai bun loc într-o limuzină este întotdeauna în spate. Cu ampatamentul său uriaș (3,21 m), i7 nu se abate de la tradiție, întâmpinându-și regal oaspeții.
Cea mai de succes mașină electrică a momentului are și un preț pe măsură: de la 139.000 de euro fără opțiuni.
Invazia trupelor lui Vladimir Putin în Ucraina a pus capăt reconcilierii de după războiul rece dintre Rusia și Occident. Rivalitățile dintre SUA și China s-au intensificat, pe măsură ce Beijingul și-a sporit presiunea militară asupra Taiwanului, iar Washingtonul a înăsprit controalele asupra exporturilor de tehnologie către China. Confruntarea marilor puteri s-a întors.
Chiar și țările care nu trimit ajutor militar Ucrainei sau nu limitează comerțul cu Rusia sau China ar trebui să fie îngrijorate. Dacă Rusia ar da curs aluziilor sale că ar putea folosi arme nucleare, întreaga lume ar fi aruncată într-o nouă eră periculoasă.
Rivalitatea marilor puteri a dus, de asemenea, la o proliferare a sancțiunilor economice, care amenință fluxurile comerciale și de investiții și au făcut ca țările din sudul lumii să fie din ce în ce mai precaute față de dominația dolarului în sistemul financiar internațional.
Cu toate acestea, concurența sporită între o alianță occidentală condusă de SUA și o axă Rusia-China oferă oportunități, dar și amenințări pentru „puterile de mijloc”.
Pe măsură ce Washington, Bruxelles, Beijing și Moscova încearcă să plieze afacerile mondiale în direcția lor, trebuie să acorde mai multă atenție opiniilor celor care se află între ele – cum ar fi Turcia, Arabia Saudită, Indonezia și Africa de Sud.
Recep Tayyip Erdogan, autoritarul președinte turc, se află sub presiune acasă. Dar pe scena internațională și-a jucat mâna cu abilitate. În ciuda apartenenței sale la NATO, Turcia nu s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei. Guvernul lui Erdogan a blocat chiar și cererile Finlandei și Suediei de aderare la NATO, încercând să obțină concesii de la aliații săi.
Turcia poate juca dur pe plan geopolitic, deoarece războiul din Ucraina a oferit Ankarei o pârghie reală. Turcii au intermediat acordul care a permis transportul cerealelor prin Marea Neagră, atenuând inflația prețurilor la alimente în întreaga lume. Și ar putea juca un rol semnificativ în posibilele negocieri de pace.
Creșterea prețurilor la energie asociată cu războiul din Ucraina a crescut și pârghiile Arabiei Saudite. Joe Biden a vorbit odată despre transformarea țării într-o „paria”. Dar el a făcut o vizită respectuoasă la Riad în timpul verii. În ultimele săptămâni, saudiții l-au găzduit pe Xi Jinping, liderul Chinei.
India, care are aspirații realiste de a deveni una dintre superputerile lumii în cursul acestui secol, trasează o cale de mijloc. A importat petrol rusesc ieftin, provocând iritarea SUA și UE, dar știe că poate scăpa cu bine, deoarece este indipensabilă pentru eforturile occidentale de a echilibra puterea chineză.
Occidentul nu-și poate permite să ignore puterile de mijloc care au fost reprezentate în cadrul summitului G20, desfășurat în noiembrie în Indonezia. Creșterea ponderii economice a acestora înseamnă că sunt esențiale pentru a modela regulile privind comerțul, tehnologia, sancțiunile și normele internaționale.
Aceste țări trebuie, de asemenea, să se gândească cu atenție la propria lor poziție. Apărarea intereselor lor economice și denunțarea standardelor duble occidentale este destul de corectă. Dar agresiunea necontrolată a Rusiei și a Chinei ar amenința în cele din urmă și interesele puterilor de mijloc, Este o lecție care trebuie asimilată.
Străzile Beijingului sunt din nou blocate de trafic, turiștii se grăbesc să își rezerve vacanțe în străinătate, iar companiile anticipează o reluare a activității, în condițiile în care economia chineză începe să se redeschidă după trei ani de restricții impuse de coronavirus.
A doua economie a lumii dă semne de revenire la viață după decizia guvernului din această lună de a desființa brusc sistemul draconic „zero-Covid”, care a încercat să controleze virusul cu prețul izolării țării.
Investitorii și analiștii prezic un an mai luminos după ce Covid a perturbat lanțurile de aprovizionare și a forțat închiderea fabricilor. Se așteaptă ca cererea de călătorii internaționale să crească odată cu încetarea carantinei centralizate pentru sosiri, la 8 ianuarie, iar China va permite cetățenilor să reînnoiască pașapoartele expirate.
Cheltuielile de consum, care au fost deosebit de vulnerabile la blocajele de tip zero-Covid, vânzările cu amănuntul din noiembrie scăzând cu 6% față de anul trecut, sunt așteptate să crească. Analiștii de la Citi au prognozat că vor crește cu 11% în cursul anului 2023, ajungând la 50 de miliarde de yuani (7 miliarde de dolari) și au sugerat că este posibil ca majoritatea orașelor mari să treacă de valul maxim de infecții înainte de jumătatea lunii ianuarie.
Un sondaj realizat luna aceasta de Camera de Comerț Americană în China a arătat că peste 70% dintre respondenți se așteaptă ca impactul epidemiei să nu dureze mai mult de trei luni. Michael Hart, președintele grupului, a salutat redeschiderea și a declarat că controlul frontierelor se numără printre problemele principale pentru afacerile internaționale.
Ming Liao, de la Prospect Avenue Capital, a declarat pentru Financial Times că „investitorii globali sunt nerăbdători să se întoarcă la a face afaceri în China”.
În același timp, ridicarea restricțiilor a permis Beijingului să își revină rapid după ce mulți dintre cei 22 de milioane de locuitori ai orașului au fost infectați într-o perioadă de două săptămâni.
Restaurantele și clădirile de birouri sunt pline, iar un indice de congestie a traficului, realizat de Alibaba prin intermediul hărții Gaode, a arătat că întârzierile pe străzi au crescut cu 50% față de luna precedentă – deși încă nu au atins nivelurile de trafic de dinaintea pandemiei.
Pe lângă industrie, de redeschidere va benefica și sectorul turismului. „Înainte de pandemie, China era cea mai mare sursă de turiști din lume, cu 150 de milioane de călători care plecau în străinătate în fiecare an”, a precizat Steve Saxon, liderul practicii de turism din Asia a McKinsey, cu sediul la Shenzhen. El a prognozat că deplasările internaționale ale călătorilor chinezi vor sări de la 5% – nivelul din 2019 – la aproximativ 50% până în vară.
Există un mod corect și unul greșit de a încuraja lumea să utilizeze energie mai ecologică. Din nefericire, mișcarea Uniunii Europene către o taxă pe carbon pentru importuri – în esență, un tarif pentru produsele fabricate folosind prea multă energie murdară – este cea de-a doua variantă.
Importatorii ar trebui să se înregistreze pentru a primi autorizația de a importa bunuri și ar plăti o taxă pentru fiecare tonă de dioxid de carbon produsă. Aceste taxe sunt menite să se potrivească cu cele deja aplicate în UE, care sunt în prezent de aproximativ 90 de euro pe tonă.
De asemenea, politica este menită să plaseze industria UE pe o poziție mai competitivă și să încurajeze țările străine să adopte politici energetice mai ecologice.
Tarifele propuse au(cel puțin) două efecte, potrivit Bloomberg. În primul rând, vor împinge o parte din producție din alte țări în UE. În al doilea rând, vor determina unele țări străine să se orienteze în timp către surse de energie mai ecologice, pentru a evita taxa.
Pe termen scurt, primul efect domină: tarifele vor duce la o mai mare utilizare a cărbunelui și la o aprovizionare cu energie mai murdară. Oricât de promițătoare ar părea promisiunile pe termen lung, există întotdeauna riscul ca inerția birocratică să intervină și efectele politicii pe termen scurt să primeze.
Prețurile la energie au crescut din cauza atacului rusesc asupra Ucrainei, dar UE nu a trecut la o energie mai ecologică, cum ar fi nucleară sau eoliană. S-a orientat către o energie mai murdară, în parte pentru că grupurile de interese interne s-au opus ajustărilor mai benefice. Iar marii poluatori ai planetei, cum ar fi China și India, nu o să-și îmbunătățească politicile energetice ca urmare a a tarifelor UE. În general, încercările occidentale de a modela aceste națiuni au eșuat mai mult decât au reușit.
De asemenea, trebuie să ne întrebăm dacă promisiunea unor tarife mai mici în schimbul unei energii mai ecologice este credibilă. Orice reclasificare a importurilor ca fiind în mod fundamental „mai ecologice” ar necesita o investigație transfrontalieră și o verificare pe mai multe niveluri de birocrație. Astfel de schimbări nu vor fi ușor de realizat, mai ales într-o epocă din ce în ce mai îndrăgostită de restricțiile comerciale.
De fapt, Uniunea Europeană este prinsă în propria capcană după ce a renunțat la extinderea energiei nucleare nepoluante – și acum trebuie să redeschidă minele de cărbuni în lipsă de gaz rusesc. Iar o taxă pe carbon n-o va scoate la liman.
Pe lângă introducerea contribuției de solidaritate pentru producători, traderi și furnizori de energie, Regulamentul (UE) 2022/1854 mai prevede și obligativitatea instituirii unor măsuri pentru reducerea consumului brut lunar de energie. Uniunea Europeană cere ca reducerea forțată să se facă în orele de vârf, pentru a minimiza impactul dezastruos al prețurilor gazelor în producția de energie electrică.
Toate statele UE sunt obligate să taie din consumul de energie în orele de vârf, potrivit Regulamentului (UE) 2022/1854. Scăderea cererii ar urma să aibă efecte pozitive în ceea ce privește reducerea riscurilor la adresa securității aprovizionării, se arată în Regulament.
Astfel, statele membre trebuie să depună eforturi pentru a-și reduce consumul total brut de energie electrică la nivelul tuturor consumatorilor, inclusiv al celor care nu sunt încă dotați cu sisteme sau dispozitive de contorizare inteligentă, care să le permită să își monitorizeze consumul în timpul anumitor ore ale zilei. Pentru a menține stocurile de combustibil pentru producerea de energie electrică și pentru a viza în mod specific orele în care prețul energiei electrice sau consumul de energie electrică este cel mai ridicat, atunci când generarea de energie electrică pe bază de gaze are un impact deosebit de semnificativ asupra prețului marginal, fiecare stat membru este obligat să își reducă consumul brut de energie electrică în timpul orelor de vârf identificate.
Pe baza profilului tipic de consum de energie electrică în orele de vârf, un obiectiv obligatoriu de reducere a cererii cu 5 % în timpul orelor de vârf asigură faptul că statele membre îi vizează în mod mai specific pe consumatorii care pot fi flexibili prin oferte de reducere a cererii pe bază orară, inclusiv prin intermediul unor agregatori independenți. Prin urmare, o reducere activă a cererii de energie electrică cu cel puțin 5 % în timpul orelor selectate ar trebui să contribuie la o reducere a consumului de combustibil și la o mai bună repartizare a cererii între ore, ceea ce ar avea impact asupra prețurilor orare de pe piață, potrivit Regulamentului UE.
Se limitează consumul neesențial
Documentul Consiliului UE, devenit obligatoriu pentru toate statele membre, stipulează că fiecare țară are libertatea de a alege măsurile adecvate pentru atingerea obiectivelor de reducere a cererii, ținând cont de particularitățile naționale. Printre măsurile indicate în Regulament se numără campanii naționale de sensibilizare, publicarea de informații specifice privind situația preconizată în sistemul de energie electrică, măsuri de reglementare care limitează consumul neesențial de energie și stimulente specifice pentru reducerea consumului de energie electrică.
”Atunci când identifică măsuri adecvate de reducere a cererii în timpul orelor de vârf, statele membre ar trebui, în special, să ia în considerare măsuri bazate pe piață, cum ar fi licitațiile sau sistemele de ofertare, prin care ar putea stimula o reducere a consumului într-un mod eficient din punct de vedere economic. Pentru a asigura eficiența și punerea în aplicare rapidă, statele membre ar putea utiliza inițiativele existente și ar putea extinde sistemele existente pentru a dezvolta răspunsul părții de consum. Măsurile luate la nivel național ar putea include, de asemenea, stimulente financiare sau compensații pentru participanții de pe piață afectați, în cazul în care se obține o reducere tangibilă a cererii în plus față de consumul normal preconizat”, se mai precizează în Regulamentul UE.
Economiile din România aduc beneficii țărilor UE
Reducerea cererii de energie electrică la nivel național poate avea un efect pozitiv la nivelul întregii Uniuni asupra prețurilor energiei electrice, deoarece piețele energiei electrice sunt cuplate, iar economiile dintr-un stat membru aduc astfel beneficii și altor state membre, se arată în Regulamentul UE. Criza energetică necesită adoptarea unui set de măsuri urgente, temporare și excepționale de natură economică pentru a aborda efectele insuportabile asupra consumatorilor și societăților. Dacă nu este abordată rapid, situația de criză poate avea efecte negative grave asupra inflației, a lichidității operatorilor de pe piață și a economiei în ansamblu, susține Consiliul UE.
Este greu de crezut că, la un moment dat, lumea post-Covid ar fi trebuit să inaugureze un nou boom al consumului demn de anii „Roaring Twenties”.
În schimb, crizele nu au făcut decât să se tot adune, de la război la inflație, declanșând șocuri disparate și suprapuse. Unii o numesc „policriză”.
Societățile s-au dovedit a fi remarcabil de capabile să se adapteze. Inflația dă semne de domolire – o ușurare. Dar strategii Pictet Asset Management se așteaptă în continuare ca creșterea globală să încetinească până la 1,7% în 2023, cu stagnare în majoritatea economiilor dezvoltate și recesiune totală în Europa.
Pe piețele financiare, euforia investițională a fost readusă cu forța pe pământ de creșterile ratelor dobânzii. Criptomonedele, tehnologiile neprofitabile și imobiliarele au fost lovite și vor rămâne așa. Fondurile de pensii care au investit în tranzacții riscante de trei litere, precum FTX (cripto) sau LDI (instrumente derivate), au învățat lecții costisitoare.
De asemenea, se instalează realismul politic. În loc să alimenteze soluții radicale, în urma acestei explozii a bulelor de piață cu efect de pârghie, guvernele și factorii de decizie politică vor fi împinși spre o abordare economică generală. Statele vor trebui să acționeze cu grijă în aplicarea unor politici economice credibile, fără a agrava recesiunea.
În mod mai puțin încurajator, provocările uriașe ale investițiilor globale pentru viitor, cum ar fi tranziția energetică, se confruntă cu propriile lor verificări ale realității. COP27 a fost o dezamăgire în ochii europenilor, cu puține progrese în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor. UE este pe punctul de a stagna în ceea ce privește energia, cheltuind miliarde de euro pentru a înlocui gazele naturale rusești.
Realpolitik va da tonul pe plan international. Alianțele se vor baza mai degrabă pe nevoile de aprovizionare cu energie decât pe dorințele normative. Limitele „prieteniei” în comerțul cu bunuri vor fi clare, în timp ce Europa se va confrunta cu subvențiile interne americane. Încercările SUA de a uni o coaliție împotriva Chinei vor întâmpina mai multă rezistență.
Anul viitor nu va fi prea multă relaxare, mai ales în Europa. Dar poate că o doză de realism va fi suficientă pentru a împiedica această policriză să fie învingătoare.
Băncile centrale achiziționează aur în cel mai rapid ritm din 1967 încoace, ceea ce arată că unele națiuni sunt dornice să-și diversifice rezervele în afara dolarului.
Datele compilate de World Gold Council(WGC), au evidențiat că cererea pentru metalul prețios a depășit orice cantitate anuală din ultimii 55 de ani. De asemenea, estimările de luna trecută sunt mult mai mari decât cifrele oficiale raportate de băncile centrale.
Fuga băncilor centrale către aur ar sugera că fundalul geopolitic este unul de neîncredere, îndoială și incertitudine, după ce SUA și aliații săi au înghețat rezervele de dolari ale Rusiei, a declarat Adrian Ash, șeful departamentului de cercetare de la BullionVault, citat de Financial Times.
Ultima dată când s-a înregistrat acest nivel de cumpărare a marcat un punct de cotitură istoric pentru sistemul monetar global. În 1967, băncile centrale europene au cumpărat volume masive de aur de la SUA, ceea ce a dus la prăbușirea rezervelor London Gold Pool. Și a grăbit dispariția în cele din urmă a sistemului de la Bretton Woods, care lega valoarea dolarului american de metalul prețios.
Luna trecută, WCG a estimat că instituțiile financiare oficiale ale lumii au cumpărat 673 de tone de aur. Și numai în al treilea trimestru, băncile centrale au cumpărat aproape 400 de tone, cel mai mare volum pe trei luni de când au început înregistrările trimestriale în 2000.
Estimările prudente ale WGC depășesc achizițiile raportate către FMI și de către băncile centrale individuale, care se ridică la 333 de tone în cele nouă luni până în septembrie.
Oficial, achizițiile din al treilea trimestru au fost conduse de Turcia, cu 31 de tone, ducând aurul la aproximativ 29% din rezervele sale totale. Uzbekistanul a urmat cu 26 de tone, în timp ce în iulie Qatar a făcut cea mai mare achiziție lunară înregistrată din 1967 încoace.
Discrepanța dintre estimările WGC și cifrele raportate oficial, urmărite de FMI, poate fi explicată parțial prin faptul că agențiile guvernamentale, în afară de băncile centrale din Rusia, China și altele, pot cumpăra și deține aur fără a le raporta ca rezerve.
Banca Populară Chineză (PBoC) a raportat la începutul acestei luni că, în noiembrie, a efectuat prima sa creștere a deținerilor de aur din 2019, cu 32 de tone în valoare de aproximativ 1,8 miliarde de dolari. Cu toate acestea, industria aurului spune că achizițiile chinezești sunt aproape sigur mai mari.
Pentru Rusia, sancțiunile au creat probleme semnificative pentru industria sa minieră de aur – cea mai mare din lume după China – în ceea ce privește vânzările în străinătate. Aceasta produce aproximativ 300 de tone în fiecare an, dar are o piață internă pentru doar 50 de tone, potrivit MKS PAMP, o companie de comercializare a metalelor prețioase.
În lunile următoare se va verifica dacă achizițiile record ale băncilor centrale au fost un impuls oportunist, pe măsură ce cotațiile aurului au scăzut, sau o schimbare mai structurală.
Chiar și în condițiile în care prețurile și-au revenit la aproximativ 1.800 de dolari pe uncie, puțini sunt dispuși să parieze că tendința de diversificare a rezervelor băncilor centrale își va schimba cursul în curând.
Bernard Dahdah, analist senior de mărfuri la banca franceză Natixis, a declarat că deglobalizarea și tensiunile geopolitice au făcut ca strategia băncilor centrale din afara Occidentului de a se diversifica și de a se îndepărta de dolarul american “nu se va schimba timp de cel puțin un deceniu”.
Cele mai mari companii miniere de cărbune din lume și-au triplat profiturile în acest an, ajungând la un total de peste 97 de miliarde de dolari, sfidând așteptările pentru o industrie despre care se credea că este în declin terminal.
Pe măsură ce cererea globală pentru acest combustibil a crescut la niveluri record, veniturile totale obținute din operațiunile cu cărbune la cele mai mari 20 de companii din lume au atins 97,7 miliarde de dolari în cea mai recentă perioadă de 12 luni pentru care sunt disponibile informații financiare, comparativ cu 28,2 miliarde de dolari în aceeași perioadă a anului precedent, potrivit unei cercetări a Financial Times și datelor S&P Capital IQ.
Era inevitabil să fie așa: multe țări – care odată s-au angajat să renunțe la cărbune – s-au întors la această sursă fiabilă de căldură și energie electrică, deoarece preocupările legate de securitatea energetică au devenit o prioritate absolută după invazia Rusiei în Ucraina.
Cei mai mari generatori de bani au fost Glencore, ale cărui venituri din cărbune au fost de 13,2 miliarde de dolari; China Shenhua, care a obținut 12,2 miliarde de dolari și BHP, cu 9,5 miliarde de dolari, în principal din producția de cărbune metalurgic.
La doar un an după ce la summitul COP26 al ONU privind clima politicienii s-a angajat să „elimine treptat” cărbunele, cererea pentru acest combustibil fosil a crescut în schimb, stimulată de prețurile ridicate la gaze și de criza energetică europeană.
Cererea globală de cărbune a crescut cu 1,2% pentru a atinge un nivel record în acest an, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.
În 2022, prețul de referință pentru cărbunele termic de înaltă calitate în Europa a fost în medie de 295 de dolari – dublu față de nivelurile din anul precedent și de aproape patru ori mai mare decât prețul mediu înregistrat între 2010 și 2020.
Divizia de cărbune a Anglo American, al cincilea producător mondial, în afara Chinei, a trecut de la pierderi de 34 milioane de dolari în 2021 la un profit de 2,5 miliarde de dolari un an mai târziu.
Cea mai mare creștere a profiturilor a fost înregistrată la BHP, cu 3.200%, de la 288 de milioane de dolari în 2021 la 9,5 miliarde de dolari. La Glencore, câștigurile au crescut la 13,2 miliarde de dolari, față de 1,2 miliarde de dolari în aceeași perioadă a anului precedent.
Şocant, dar adevărat. Mai bine la puşcărie, decât la bibliotecă. O vasluiancă a preferat să meargă la închisoare în loc să muncească într-o bibliotecă.
Femeia a fost inițial condamnată cu suspendare şi pentru a nu ajunge în închisoare trebuia să presteze 60 de ore de muncă în folosul comunităţii.
Au prins-o beată la volan
Femeia a fost prinsă în trafic, în 2018, în timp ce conducea sub influenţa băuturilor alcoolice. Mai mult, nici nu deţinea permis de conducere valabil.
I-a fost întocmit dosar penal şi a fost trimisă în judecată, iar procesul s-a finalizat în 2020. Atunci, Judecătoria Huşi a condamnat-o la un de închisoare cu suspendare.
Pentru ca pedeapsa să-i fie suspendată, femeia trebuia să presteze 60 de ore de muncă în folosul comunităţii. Inculpata a fost repartizată la o bibliotecă, doar că nu s-a prezentat niciodată.
„Când nu-ți plac cărțile, fugi de ele chiar și la închisoare! Dincolo de glumă, trebuie spus că nu e singurul caz de persoană care nu înțelege ce înseamnă o pedeapsă cu suspendare și un termen de încercare”, au spus avocaţii.
Da, ei bine, uite că generalul Lucian Pahonțu aproape că este ”demn” de invidia celorlalți șefi de servicii secrete nu neapărat pentru că, dintr-un simplu jandarm ”bulănar” care plimba câinele comandantului de atunci, a ajuns să conducă ditamai Serviciul de Protecție și Pază, deja de peste 17 ani. Și nici măcar pentru performanța de a încărca organigrama unui serviciu cu atribuții totuși strict de protecție cu nu mai puțin 5 structuri distincte de informații, protecție internă, contrainformații și chiar contraspionaj, așa cum nu se regăsește niciunde pe lumea asta de intelligence. Ca să nu mai vorbim că, pentru încasarea sporurilor aferente, peste 40 la sută din numărul total al cadrelor SPP au trecute în fișa postului și obligația de ”strângere de informații”.
Pahonțu și-a luat drone Stalker și Indago
Ceea ce îi aduce Serviciului de Protecție și Pază titlul fie el și neoficial de ”cuibul de spioni” al întregii Românii! Ceea ce, să recunoaștem, nu este deloc puțin lucru, mai ales într-un sistem în care deja Operativul este oricum ”sufocat” de nenumăratele ”Familii” care și-au însușit activitatea cam tuturor serviciilor secrete românești pe persoană fizică. Însă, de departe,cea mai mare realizare profesională a generalului Lucian Pahonțu este ”dotarea” asigurată serviciului în fruntea căruia speră că va rămâne pe viață… Și nu este vorba aici nici de ironie și nici de sarcasm. Ci de realitatea logistică… Tehnica de care beneficiază SPP-ul fiind una la care alte servicii secrete nici măcar nu visează. Numai că problema nu este la ce nivel de tehnologizare a reușit să aducă generalul Pahonțu SPP-ul. Ci doar scopurile în care aceasta este folosită… Uite însă că, ghinion, tocmai această sete de tehnologizare SF a șefului SPP se poate dovedi fatală ambițiilor sale nemăsurate.
Lockheed Martin … Aici este adevăratul ”Guvernul meu”
Totul după ce generalul Pahonțu și-a luat deja ”jucăriile” Stalker. Fără a ști însă că tocmai ”Îngerii din cer” lasă urme… Și nu aici, unde nimeni nu îndrăznește să cerceteze ”gaura neagră” financiară a SPP-ului. Dar tocmai în ”țara de producție”…
”Vânzătorul anului” la Lockheed Martin
A trecut atâta vreme de când tot românul a băgat la cap că ”OMV”-ul este de fapt ”Guvernul meu”… Iată însă că poziția dominantă a companiei austriece în statul român este tot mai serios amenințată. Desigur, în niciun caz de boicotul tăiat din fașă de Iohannis după umilința JAI. Ci de ascensiunea spectaculoasă a unei alte companii… Americane, de această dată… Lockheed Martin fiind tot mai influentă și afișând posibilități nelimitate, inclusiv în numirea sau schimbarea premierilor Guvernului României!
Filajul lui Păunică, schimbat cu cel ISTAR
Ca să nu mai vorbim de pur și simplu halucinanta performanță managerială de a încasa miliarde de dolari pe echipamente militare care urmează să fie livrate după… ce vor fi băgate în producție. Pentru că acum au nevoie ucrainenii de ele, deși noi le-am plătit! Iar dacă ”stăpânii” de la Lockheed Martin ai intenționa să acorde titlul de ”Vânzătorul anului” pentru operațiunile din România, și în 2022 premiul ar fi primit tot de generalul Lucian Pahonțu. Cel care, ce este drept, nu primește niciun comision financiar pentru intermedierea contractelor de miliarde de dolari care curg pe bandă rulantă și musai ”cu încredințare directă” din partea structurilor obedientului stat român. ”Paraîndărătul” întorcându-se însă pentru generalul Pahonțu sub forma lipirii pe fruntea acestuia a etichetei de ”omul americanilor”. De fapt, doar a Lockheed Martin, după cum vom vedea după gafa comisă de șeful SPP…
Spionaj ISTAR
Iar pentru a înțelege și mai bine cât de vizionar este ”Lucică al nostru”, acesta a dotat încă din urmă cu peste un an Serviciul de Protecție și Pază cu echipamentul necesar ”spionajului ISTAR” pe care Marea Britanie de-abia acum intenționează să îl implementeze pentru structurile sale militare.
Sistemul de recunoaștere facială, folosit pentru identificarea ofițerilor celorlalte servicii
Numai că, încă din luna martie a lui 2021, generalul Pahonțu reușea să dea lovitura pe baza unui raport în care se prevăd expres toate datele tehnice ale contractului semnat cu compania americană Lockheed Martin, prin filiala poloneză a acesteia, Polskie Zaklady Lotnicze…
”Serviciul de Protecție și Pază a achiziționat aeronave fără pilot de mici dimensiuni. Contractul prevede furnizarea de aeronave fără pilot formate din sisteme UAS cu aeronave fără pilot cu aripă fixă și decolare – aterizare pe verticală și sisteme UAS cu aeronave fără pilot cu aripi rotative. Oferta PZL – Lockheed Martin a constat în oferirea de sisteme UAS de tip Stalker și Indago 3. Până la 89% din contract urmează să fie subcontractat unor terți, inclusiv producerea și exportul sistemelor Stalker și furnizarea sistemelor Indago 3, activități de instruire și suport pentru sistemele UAS.
Indago 3 este un sistem aerian fără pilot cu aripă rotativă (UAS) cu decolare – aterizare pe verticală care este conceput pentru misiuni de colectare informații, supraveghere și recunoaștere (ISR), având o semnătură acustică redusă, dimensiuni mici și poate fi echipat cu o varietate de camere video de înaltă rezoluție, inclusiv în infraroșu.
STALKER VXE 30
Date tehnice Indago 3: anvergură de 81 cm, lungime de 81 cm, greutate maximă la decolare de 2,2 kg, autonomie maximă de 70 minute.
Stalker XE este un sistem aerian fără pilot (UAS) de mici dimensiuni, silențios, care oferă o capacitate de imagistică fără precedent, cu autonomie de lungă durată într-o varietate de medii.
Date tehnice Stalker XE: anvergură de 3,6 metri, lungime de 2 metri, greutate maximă la decolare de 10 kilograme, rază de acțiune de 370 de kilometri, autonomie maximă de 8 ore, încărcătură utilă de 2 kilograme.”
Însă și mai important de precizat este că mini – dronele achiziționate de către Serviciul de Protecție și Pază sunt concepute pentru a oferi trupelor capacități ISTAR – informații, supraveghere, achiziție de ținte și recunoaștere. Dar, mare atenție, contractul semnat de SPP-ul lui Pahonțu conține prevederea expresă conform căreia producătorul – în cazul nostru compania mamă Lockheed Martin – va fi ”integratorul de sisteme pe durata de 10 ani”…
”Țeapa” Raed
Astfel că pur și simplu degeaba s-a orientat generalul Pahonțu spre firma clujeană DELTAMED, cea atât de apropiată de ”fratele” său de sistem Raed Arafat. Pentru că, într-adevăr, prin contractul separat semnat între SPP și Deltamed, cea din urmă a livrat un punct mobil autonom de comandă pentru operarea aeronavelor fără pilot. Numai că, până în luna martie a anului 2031, ”integratorul de sisteme” pentru întregul pachet va rămâne tot compania americană Lockheed Martin. La fel cum ”terții” cărora li s-au subcontractat contractele pentru dotarea ”dronelor chele” păstrează propriul control asupra echipamentelor furnizate. Astfel că atât americanii, cât și terții israelieni care au ”dotat” dronele sunt la curent, în timp real, cu toate ”zborurile” dronelor. ”Îngerii din cer” ai lui Pahonțu lăsând urme tehnologice companiilor producătoare, la fel cum se întâmplă și în cazul sistemelor de rachete HIMARS, PATRIOT sau a avioanelor de vânătoare.
Și uite cum, dacă ”Îngerii lui Pahonțu” zboară deasupra unor obiective chiar strategice pentru ”livratori”, aceștia nu doar că află imediat, dar au și obligația de a informa de îndată atotinfluentele Agenții guvernamentale americane cu atribuții în asigurarea securității SUA. Și a Israelului…
Însă, în ciuda rarelor reuniuni internaționale și a vizitelor de stat din ultima vreme și care ar fi putut justifica în vreun fel ”ridicarea” dronelor SPP, acestea zboară non-stop, zi și noapte. Mai ales pe deasupra obiectivelor unde acoperiții colonelului Păunică nu ar avea altfel nicio șansă să spioneze de la sol…
Numai că, ghinion, Pahonțu se comportă cu naivitatea unui adolescent care intră pe site-uri deocheate fiind convins că nimeni nu știe pe unde trage el cu ochiul… Pentru că dronele SPP-ului transmit ”datele de zbor” și în SUA, dar și în Israel. Desigur, doar din rațiuni ce țin de ”protecția tehnologiei avansate folosite” la construcția dronelor. Dar suficiente pentru ca și alții să știe pe unde zboară dronele ”spionului Boroboață” Pahonțu…
Lăsând urme la fel ca și în cazul sistemelor de recunoaștere facială, pe care aghiotanții lui Pahonțu le-au folosit pentru identificarea ofițerilor acoperiți ai celorlalte servicii secrete românești, decât pentru identificarea eventualilor suspecți de terorism…
1. USR a cerut să fie dărâmată statuia lui Mircea Vulcănescu. Atunci să fie desființată și Editura Humanitas, care a publicat mai multe cărți semnate de Mircea Vulcănescu – „Ultimul cuvânt”, „De la Nae Ionescu la Criterion”, „Bunul Dumnezeu cotidian”, „Nae Ionescu așa cum l-am cunoscut”. Partidul micilor analfabeți digitalizați nu face compromisuri și trebuie să-și ducă elanul buldozerist până la capăt.
2. În România se trăiește bine și oamenii din autobuze se îmbracă de la Loro Piana în sus. Specialmente pentru refugiații ucraineni care se sacrifică la Mamaia și Năvodari (aerosoli, trabucuri, whiskey Talisker și Glenmorangie, că doar nu Johnnie Walker, ca săracii) s-a făcut o linie de autobuz spre Constanța. Acești oaspeți obidiți trebuie să se aprovizioneze, e normal. I-am văzut la Mega. Își cumpără între șapte și zece pui făcuți la rotisor, că nu-s fraieri să gătească. Ei sunt departe de țară, iar eu îi compătimesc. Așa de înduioșat am mai fost, în această săptămână, o singură dată – când am auzit că acțiunile OMV au scăzut cu 4%, iar Statul Român vrea să supraimpoziteze această companie caritabilă, care se jertfește pentru binele nostru.
3. Nu mă interesează dacă o să dormiți la prânz pe 31 decembrie, dar ar fi indicat să țineți televizoarele închise, fiindcă va fi foarte bine să pierdeți „un comunicat important pentru țară”, care va suna astfel: „primii români care au pășit în noul an sunt conaționalii din Noua Zeelandă…” Auzim despre ei de revelion și la alegeri – „Noua Zeelandă este prima țară în care s-a încheiat procesul electoral. Pe locul întâi, detașat, Dan Barna”, ferească Dumnezeu și Maica Domnului!
4. Înainte să înceapă războiul, câte autobuze îi duceau la școală pe copiii români din Ucraina? Multe, nu? Poate ne răspunde Antena 3 Sienen sau chiar „profesorul” Dan Voiculescu, față de care am avut o atitudine boierească atunci când a fost la pușcărie. Tot e bine că ne-a mai slăbit cu partidul ăla de Poartă-n Casă (P.C.), care avea mai mulți aliați decât membri.
5. I-am atacat pe toți, dar presa română când va da dovadă de bun-simț? După ce Argentina a pierdut primul meci la mondiale, numărătorii de cornere de la Gazeta Sporturilor au umplut prima pagină cu îndemnul jenibil „Messi, du-te, bă, la șah!” Ceva scuze, ceva regrete? Nimic. Și n-a fost părerea unui editorialist, pe care îl puteam înțelege – „dom’le, s-a inflamat omul, ținea cu Argentina și l-a luat capu’!” A fost atitudinea unui ziar. E același ziar care a distrus fotbalul românesc în martie 2014. Cu toate astea, băieții încă au tupeu să apară pe la emisiuni și să discute despre sisteme de joc. „Dom’le, 4-4-2 sau 4-3-3!” Ca să avem vreo șansă, după ce ați nenorocit fotbalul, ar trebui să jucăm în sistem haiku (poezie japoneză cu formă fixă), adică 5-7-5.
„Băi, zice Sfântul Apostol Pavel: nu o lași decât de desfrânare! Ai voie să o lași, atât… Și zice așa, că și din desfrânare dacă este te îndrumă să o ierți!
Bine, numai să o ierți dar nu să meargă ea în continuare cu ăla. O ierți dacă ea a greșit. Am greșit, nu mai fac! Și te îndrumă să o ierți”,a spus Gigi Becali, la Trinitas TV.
Şi-a aruncat parfumurile
Omul de afaceri a mai dezvăluit că și-a aruncat toate parfumurile fiindcă a realizat că nu poate să fie „afemeiat” de așa ceva.
„M-am dus acasă și m-am gândit așa: ma afemeiază pe mine parfumul? Le-am luat și le-am aruncat pe toate la coș. Nu mai am nimic, nici un parfum. Păi dacă mă afemeiază pe mine…
Mi-a dat Dumnezeu dar, că după ce le-am aruncat, nu mai tânjesc după ele. Eu m-am abținut de la ceva ce nu mai voiam. Eu acum dacă miroase cineva pe la palat și-l simt, întreb cine e și-l trimit acasă să se schimbe: ‘hai pleacă, ieși afară îi zic’. Sau o femeie care miroase a parfum prea tare…
Ea, femeia, prin parfum te atrage că are afrodisiace. Mie îmi vine să vomit dacă miros. Eu nu suport parfumul, ăsta e dar de la Dumnezeu„, a spus Gigi Becali.
Emoții, pe final de an, pentru fostul ministru al Dezvoltării din Guvernul Orban, actualmente deputat.
Ion Ștefan a fost implicat joi după-amiază, într-un accident rutier, potrivit Antena3. Evenimentul rutier, în urma căruia – din primele informații – fostul membru al Guvernului a fost rănit ușor în zona capului, a avut loc în județul Vrancea. La fața locului au ajuns atât cadre medicale, din rândul salvatorilor, cât și polițiștii.
Deputatul, pasager într-una dintre mașinile implicate
Conform primelor date, Ștefan se afla într-una dintre cele două mașini implicate în accident, dar nu la volan, ci ca pasager. Potrivit sursei citate, fostul ministru a fost dus la spital.
Rămâne ca polițiștii să stabilească, în urma cercetărilor ce se vor face în acest caz, toate condițiile care au dus la producerea accidentului.
Și anul trecut fostul ministru a ajuns la spital, în urma unui accident, însă atunci nu a fost vorba despre un incident rutier.
Jocul de cărţi poate fi mai periculos decât pare la prima vedere. O astfel de activitate a dus la o arestare preventivă a trei bărbați din Alba care au mers să recupereze banii pierduți de tatăl lor, în timpul jocului.
În noaptea de 23 decembrie 2022, cei trei bărbați au mers la marginea localității Șibot, unde locuiește persoana care ar fi câștigat banii de la tatăl lor.
Au atacat casa câştigătorului
Fraţii au vrut să recupereze banii pierduți la jocul de cărți de către tatăl lor, de la bărbatul care locuiește în casa pe care au atacat-o.
Din câte se pare cei trei ar fi fost înarmați și au distrus ușa și geamul ușii de la intrarea în locuință.
Cei trei au fost reținuți pentru 24 de ore după fapta comisă, iar inițial au fost cercetați pentru violare de domiciliu și distrugere, însă procurorul de caz a decis schimbarea încadrării în tentativă de tâlhărie calificată.
Autorităţile le-au pus gând rău şoferilor care se abat de la Codul Rutier. Au dezvoltat o aplicaţie prin care vor „pândi” metru cu metru comportamentul conducătorilor auto, în trafic.
Potrivit unei legi promulgate joi de președintele Klaus Iohannis, în maximum doi ani sistemul care va integra informații din bazele de date ale autorităilor și care se numește e-SIGUR trebuie să fie implementat.
Cum va funcţiona sistemul?
Drumurile publice din România vor fi monitorizate printr-un sistem de camere video și senzori, într-un sistem integrat care va putea semnala rapid atât încălcările legislației rutiere de către șoferi, cât și date de trafic și calitate a drumurilor.
Sistemul e-SIGUR procesează automat datele de monitorizare a traficului rutier colectate și datele cuprinse în aceste sisteme informatice pentru a crea semnalări privind posibila încălcare a normelor de circulație pe drumurile publice.
Zeci de camere video şi în Bucureşti
Intrările în Bucureşti vor fi monitorizate video de zeci de camere de supraveghere. Acestea vor fi montate de Primăria Capitalei. Camerele pot să citească numerele de înmatriculare, să măsoare viteza pe care o are mașina, să detecteze dacă șoferul vorbește la telefon în timp ce conduce.
Primele au fost deja instalate pe Bulevardul Iuliu Maniu, dar asemenea dispozitive vor fi funcţionale în perioada următoare în 19 puncte de intrare în Capitală, în principalele intersecţii.
Prezentatoarea TVR Dorina Florea a trecut prin clipe de coşmar. Problema câinilor comunitari n-a fost rezolvată întru totul în Bucureşti. Femeia abia a scăpat fără răni, după intervenţia unui şofer şi a soţului ei.
Totul s-a întâmplat pe un bulevard din Sectorul 6 al Capitalei. Prezentatoarea TV acuză autoritățile că au refuzat să intervină, pasând responsabilitatea.
Au pasat-o de la o autoritate la alta
Dorina Florea spune că la 112, unde a sunat inițial, i s-a transmis că nu poate fi ajutată dacă nu a fost mușcată. A sunat mai departe la Poliția Locală Sector 6 și la ASPA: „Nu se ocupă Poliția Locală, ci ASPA!” / „Nu există nicio echipă pe care să o trimitem pe teren! Vom încerca mâine dimineață!”.
Iată păţania ştiristei de la TVR:
„Pentru a doua oară în viața mea am făcut greșeala să sun la 112! De această dată, după ce am fost ATACATĂ în plin bulevard al Capitalei de o haită de câini (la 7 m-am oprit din numărat, dar cred că erau mai mulți). Au apărut din senin dintr-o zonă defrișată de Primăria sectorului 6 și unde aceste animale și-au găsit adăpost. Ziua stau ascunse, seara, dar mai ales noaptea, ies la atac!
Era trecut de ora 20, stăteam pe trotuar și îl așteptam pe soțul meu, când – din senin – vreo 7 câini au apărut în raza vizuală, au început să alerge către mine și să latre agresiv! Între mine și acea haită nu erau decât rucsacul – cu care loveam în stânga și în dreapta – și țipetele mele disperate pe care le-a auzit până și soțul de la câțiva metri distanță…
Când credeam că vor tăbărî pur și simplu pe mine, o mașină de pe bulevard a oprit brusc lângă trotuar, a început să claxoneze puternic, șoferul a coborât în grabă și a reușit să alunge câțiva dintre ei. Apoi, a ajuns și soțul meu și au reușit să îi pună pe fugă pe toți.
M-am gândit atunci instant că e cazul să apelez 112! Am sunat, au răspuns rapid și – printre lacrimi, crize de plâns și respirații tăiate – am reușit să povestesc!
Doamna de la celălalt capăt al firului m-a întrebat dacă am fost mușcată de câini. Am spus că nu! Dar că încă nu îmi dau seama dacă sunt bine…M-a întrebat dacă am nevoie de ajutor medical. Am spus că nu știu, dar am rugat-o să facă ceva, orice, să ne ajute.
Mi-a răspuns apoi isteric că dacă nu am fost mușcată de câini, atunci nu mă poate ajuta și să iau legătura cu cei la Poliția Locală sector 6. I-am spus, printre lacrimi, că abia mai știu cum mă cheamă, cum crede că aș putea să stau să caut un număr de telefon de la Locală… M-a pus în așteptare, apoi un alt domn polițist mi-a spus telefonic același lucru: că nu ne poate ajuta!„, a postat Dorina Florea .
A făcut reclamaţii peste tot
„Am ajuns să fiu certată la telefon de acest domn polițist că nu mă port civilizat și cuviincios pentru că am îndrăznit să ridic vocea. I-am spus să se prezinte, ca să știu măcar cine mă face needucată și necivilizată, când eu abia puteam respira din cauza șocului. A refuzat, mi-a spus cinic: „niciun nume, aici e doar Poliția” și mi-a ÎNCHIS pur și simplu telefonul în nas…
Până atunci, reclamații făcute deja la: Primăria Capitalei, Primăria Sectorului 6 , Poliţia Locală Sector 6 , ASPA București, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – pentru a-mi fi oferită întreaga înregistrare a convorbirii telefonice purtate cu cei doi operatori”, a mai scris ştirista.