Suedia și Finlanda sunt pe drumul cel bun pentru a deveni membre NATO în acest an, a afirmat miercuri ministrul suedez de externe,Tobias Billstrom, pe fondul negocierilor dure cu Turcia cu privire la admiterea lor.
„La urma urmei, avem 28 de state membre NATO care au ratificat deja cererile pentru Suedia și Finlanda. Așa că este doar o chestiune de timp”.
Dar drumul nu e neted: opoziția Turciei față de aderarea Suediei și Finlandei la NATO se concentrează în jurul a ceea ce, potrivit președintelui Recep Tayyip Erdogan,este adăpostirea de către aceste țări a militanților din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).
Săptămâna aceasta, Erdogan a anunțat că Turcia este “pregătită” să reia negocierile după ce le-a suspendat pe termen nelimitat la sfârșitul lunii ianuarie.
În timpul unei reuniuni NATO care a avut loc la Madrid în iunie 2022, cele trei țări au semnat un acord care trasează calea spre un compromis, Ankara solicitând garanții suplimentare împotriva terorismului, în special din partea Suediei.
Ungaria este singura țără din UE care se opune ratificării – și o amână de luni de zile – deși presa locală a informat că Parmamentul ungar va vota în martie în favoarea Suediei și Finlandei.
Președintele rus Vladimir Putin a „încălcat ordinea mondială de securitate” prin invadarea Ucrainei, a adăugat Billstrom, iar faptul că Suedia a fost dispusă să rupă politica sa de 200 de ani de nealiniere militară a arătat „cât de gravă este situația”.
Într-un discurs ținut marți la Varșovia, președintele american Joe Biden a declarat că angajamentul SUA față de Alianța NATO – și față de articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, care prevede că un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor – este mai solid ca niciodată.
Miercuri, Biden s-a întâlnit cu grupul celor nouă lideri ai ţărilor membre ale NATO din Europa Centrală şi de Est, în prezenţa secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, pentru a le reconfirma sprijinul „de neclintit” al Washingtonului în faţa Moscovei, la o zi după discursul anti-occidental al lui Vladimir Putin.
Această demonstraţie de sprijin este o reînnoire a garanţiilor pentru cele nouă ţări (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria), al căror punct comun este că au făcut parte din fostul bloc sovietic sau din Pactul de la Varşovia şi se află pe flancul estic al NATO, comentează AFP.
Președintele leton Egils Levits a declarat la CNBC că este în interesul tuturor statelor membre NATO ca „aliații informali”, Suedia și Finlanda, să devină „adevărați membri ai familiei”.
„Cred că și Turcia va accepta acest lucru în interesul ei, dar și al întregului NATO. Știu că există negocieri între Suedia și Turcia pe această temă și sunt optimist”.
Referitor la războiul din Ucraina, Levits a comentat: „Acest conflict se poate încheia atunci când Rusia se va întoarce la propriile granițe recunoscute la nivel internațional”.
Oare Biden va accepta Ucraina în curtea NATO? Este un joc geopolitic mult mai riscant decât acceptarea Suediei și Finlandei.
Oricum, Volodimir Zelenski a devenit un veritabil factor de presiune pentru liderii occidentali, le cere bani, tancuri și avioane de luptă pe bandă rulantă. Și intenționează să participe în persoană la summitul NATO care va avea loc în iulie la Vilnius.
Dar până la vară, războiul cu Rusia poate lua orice formă, iar o Ucraină în NATO va însemna stingerea focului cu benzină.
