Românii mai au de așteptat până să viziteze America fără vize. La fel cum mai au de așteptat să afle de ce Ilie Bolojan și MAE nu știu nimic pe subiect.

Administraţia Trump a anunţat că reeexaminează acceptarea României în programul Visa Waiver, care ne permitea să călătorim în Statele Unite fără viză de la finalul lunii martie. Nu este clar dacă această reevaluare presupune reluarea unor etape ale procesului de admitere sau chiar suspendarea completă a programului.

Oficial, Bolojan și MAE condus de ilustrul inutil Emil Hurezeanu habar nu au de ce, cum și când. Neoficial, autorităţile de la Bucureşti vorbesc despre o amânare a ridicări vizelor pentru încă două luni.  Președintele interimar anunță, victorios, că va afla până la sfârșitul lunii tot ce trebuie să știm. Probabil va sta cu ochii pe X pentru că, se știe, comunicarea oficială cu America e ZERO. De 4 luni, România este izolată, neavând niciun canal de comunicare cu Administrația Trump. În schimb, Bolojan este ocupat cu pupat porțile Franței, cu plecăciuni la UE și cu întregirea armatei de consilieri.

Ce se întâmplă în alte țări de pe continentul european? Păi stau cu ochii pe America, pe deciziile Administrației Trump ca nu cumva să fie luați prin surprindere ca Bolojan și Hurezeanu. De pildă, Germania și-a actualizat recomandările de călătorie pentru Statele Unite pentru a sublinia că o viză sau o scutire de viză nu garantează intrarea cetățenilor săi, după ce mai mulți germani au fost reținuți recent la frontier. În acest sens, Ministerul de Externe al Germaniei a declarat la începutul acestei săptămâni că monitorizează dacă a avut loc o schimbare în politica de imigrație a SUA. Ai noștri dorm în continuare.

De asemenea, și Marea Britanie și-a avertizat cetățenii cu privire la călătoriile în Statele Unite, cu precădere la consecințele dure pentru deținătorii de pașapoarte britanice care încalcă legile americane privind imigrația.

La București, e liniște și „pace”. Suntem prea prețioși să ne uităm în gura Americii. Iar miile de români care și-au programat vacanțele în SUA, cu bilete de avion și cazări deja cumpărate, nu au decât să aștepte să se lumineze Bolojan.

Fostul patron al postului de televiziune OTV, Dan Diaconescu, a aflat vineri, 21 martie, ce a decis Curtea de Apel Constanța, după ce acesta făcuse cerere de strămutare a judecării cauzei penale ce-l vizează. Și în care fusese condamnat luna trecută, în primă instanță, la peste 8 ani de închisoare.

Sentința prin care Dan Diaconescu a fost condamnat la închisoare cu executare pentru act sexual cu un minor este desființată, după ce Curtea de Apel Constanța a admis, vineri, cererea de strămutare a procesului formulată de către inculpat – fostul patron al OTV, informează Agerpres.

Astfel, judecarea cauzei penale a fost strămutată de la Judecătoria Constanța, la Judecătoria Tulcea. Este menținută măsura preventivă a controlului judiciar față de Dan Diaconescu, judecarea cauzei penale urmând a fi reîncepută.

„În baza (…) admite cererea de strămutare a judecării cauzei penale ce face obiectul dosarului cu nr. 20152/212/2023 al Judecătoriei Constanța, formulată de petentul-inculpat Diaconescu Cristian Dan și strămută judecarea cauzei penale ce face obiectul dosarului cu nr. 20152/212/2023 al Judecătoriei Constanța la Judecătoria Tulcea.

În baza (…) menține numai dispozițiile Judecătoriei Constanța privind menținerea măsurii preventive a controlului judiciar, față de inculpatul Diaconescu Cristian Dan, judecarea cauzei penale, urmând a fi reîncepută de Judecătoria Tulcea, de la momentul sesizării instanței cu actul de inculpare, astfel că va fi reluată procedura în cameră preliminară’”, se arată în soluția pe scurt a judecătorilor constănțeni.

Sentința prin care Diaconescu a fost condamnat la închisoare, desființată în urma admiterii cererii de strămutare

În urma admiterii cererii de strămutare, sentința prin care Diaconescu a fost condamnat la închisoare cu executare este desființată.

„În baza (…), ca efect al admiterii cererii de strămutare a dosarului penal cu nr. 20152/212/2023, de la Judecătoria Constanța la Judecătoria Tulcea, sentința penală cu nr.159/12.02.2025 a Judecătoriei Constanța este desființată. (…) Fără cale de atac, potrivit (…). Pronunțată în ședința publică, prin punerea la dispoziția părților și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței, azi 21.03.2025’”, rezultă din soluția magistraților.

„În ceea ce privește cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată, stabilește pronunțarea la data de 25 martie 2025” – conform sursei citate.

Pe 12 februarie, Dan Diaconescu, fostul patron al OTV, a fost condamnat de Judecătoria Constanța la opt ani și patru luni de închisoare cu executare, prin contopirea a trei pedepse, în dosarul penal în care a fost cercetat pentru act sexual cu un minor și folosirea prostituției infantile, sentință nedefinitivă – amintește sursa citată.

Instanța de judecată a menținut măsura controlului judiciar față de Dan Diaconescu.

Trimis în judecată în iulie 2023

Prin rechizitoriul din 31 iulie 2023, procurorul de caz de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Diaconescu Dan Cristian, cercetat sub control judiciar, pentru pentru săvârșirea în stare de recidivă postexecutorie a infracțiunilor de act sexual cu un minor în formă continuată și folosirea prostituției infantile în formă continuată.

„La data de 31.07.2023, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D. C.-D. cercetat sub control judiciar, pentru săvârșirea în stare de recidivă postexecutorie a infracțiunii de act sexual cu un minor în formă continuată (2 acte materiale), faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 220 alin. 1 şi alin. 4 lit. e) C.pen., cu aplicarea prevederilor art. 35 alin. 1 C.pen., precum şi ale art. 41 alin. 1 C.pen, a infracțiunii de act sexual cu un minor în formă continuată (2 acte materiale), faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 220 alin. 1 şi alin. 4 lit. e) C.pen., cu aplicarea prevederilor art. 35 alin. 1 C.pen., precum şi ale art. 41 alin. 1 C.pen., a infracțiunii de folosire a prostituţiei infantile în formă continuată (2 acte materiale), faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 216¹ C.pen., cu aplicarea prevederilor art. 35 alin. 1 C.pen., precum şi ale art. 41 alin. 1 C.pen. și a infracțiunii de folosire a prostituţiei infantile în formă continuată (2 acte materiale), faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 216¹ C.pen., cu aplicarea prevederilor art. 35 alin. 1 C.pen., precum şi ale art. 41 alin. 1 C.pen., toate cu aplicarea prevederilor art. 38 alin. 1 C.pen.”, se menționa, între altele, într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța.

O societate din zona asigurărilor auto obligatorii, Grawe Asigurări, a câștigat, la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), un proces împotriva Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Practic, hotărârea instanței în acest caz ar putea schimba radical regulile RCA. Și asta în măsura în care decizia va fi însușită de ASF și de instanțele ordinare.

Concret, o instanță din România spune explicit și contrar interpretărilor uzuale ale legii RCA, că asigurătorul are dreptul de a refuza, în anumite condiții, să achite suma invocată de service-uri pentru reparația mașinii avariate

Iată cum vede lucrurile Florin Pandele, unul dintre cei mai virulenți contestatari ai ASF, din poziția de vicepreședinte al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor şi Intereselor Consumatorilor (APCONS) dar și proprietarul grupului de service-uri Autocar.

„În realitate, Decizia ICCJ nu prezintă nicio relevanță raportat la modul de acordare a despăgubirilor RCA conform legislației în domeniu, și vizează strict și exclusiv cererea formulată de societatea de asigurări Grawe pentru anularea unei sancțiuni punctuale care i-a fost aplicată de către ASF pentru o anumită neregulă din activitatea acestui asigurător.
(…) Decizia ICCJ nu a fost pronunțată în cadrul unui mecanism de unificare a practicii, ci într-un caz de speță, în care instanța de contencios administrativ a fost sesizată cu privire la pretinsele probleme ale măsurii de sancționare dispuse de ASF într-un caz concret ce viza Grawe.

Subliniem că hotărârile pronunțate de ICCJ — Secția de contencios administrativ și fiscal — în soluționarea cauzelor pe fond sau în apel — nu sunt obligatorii pentru celelalte instanțe și nici pentru alte persoane în afara celor care au fost parte la litigiu (Grawe si ASF, în situația de față). De asemenea, astfel de Decizii nu pot fi asimilate, în niciun caz, unor eventuale hotărâri pronunțate de ÎCCJ în completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (art. 519 și urm. Cod procedură civilă) sau în cadrul recursului în interesul legii – nu ne aflăm în acest caz.

Pandele: Decizia nu dă o dezlegare universal valabilă problemei acordării de despăgubiri RCA la timp și integral

Or, jurisprudența nu este izvor de drept în România, iar Decizia sus-menționată, care este criticabilă sub mai multe aspecte, nu este general obligatorie și nici nu produce efecte față de terți. De altfel, potrivit art. 5 alin. (4) C.proc.civ.: „este interzis judecătorului să stabilească dispoziții general obligatorii prin hotărârile pe care le pronunță în cauzele ce îi sunt supuse judecății”.

Decizia nu dă o dezlegare universal valabilă problemei acordării de despăgubiri RCA la timp și integral și nu validează practicile abuzive ale societăților de asigurare, ci se limitează la analiza unei situații în care Grawe fusese sancționată de către ASF pentru încălcarea legislației în domeniul despăgubirilor RCA, într-o speță concretă.

Subliniez că această Decizie nu influențează în niciun fel cele peste 100.000 de procese câștigate de consumatori și unități service împotriva asigurătorilor, unde rata de succes depășește 90%.

(…)

Pandele: În mod regretabil, ASF continuă să „mimeze” aplicarea sancțiunilor împotriva asigurătorilor

În mod regretabil, ASF continuă să „mimeze” aplicarea sancțiunilor împotriva asigurătorilor, în timp ce aceștia încalcă zilnic legea și refuză să își respecte obligațiile de acordare a despăgubirilor în mod integral și la timp. În loc să exercite un control riguros asupra companiilor de asigurări, ASF preferă să concedieze abuziv propriii angajați care au semnalat nereguli și care au devenit avertizori de integritate.

Această lipsă de acțiune a ASF permite companiilor de asigurări să continue zilnic practicile abuzive, afectând în mod grav și ireversibil consumatorii și întreaga industrie de reparații auto. Nu întâmplător gradul de încredere al cetățenilor în ASF se află sub 10%.
Asigurătorii vor să stabilească un precedent periculos, aducând în atenția publicului o decizie emisă de ICCJ și sugerând, în mod nefondat, că aceasta ar produce efecte pentru întreaga piață. Independent de motivarea Deciziei, care într-adevăr ni se pare criticabilă și insuficientă, trebuie subliniat că o astfel de decizie în contencios administrativ nu poate constitui un temei de perpetuare a abuzurilor asigurărilor RCA împotriva consumatorilor.

(…)
Apreciem că ASF nu și-a apărat în mod adecvat poziția, și trebuia să prezinte instanței argumente legale suplimentare privind:

obligația asigurătorilor de a respecta tariful de manoperă afișat de unitățile service, conform art. 14 alin. (3) din Legea RCA nr. 132/2017;
impactul deciziei asupra echilibrului contractual dintre părți și asupra drepturilor consumatorilor.

Încălcarea principiului echității contractuale

În acest dosar, ASF ar fi trebuit să sublinieze instanței un aspect esențial – claritatea normelor legislative care impun asigurătorilor respectarea tarifelor de manoperă afișate de service-uri, conform art. 14 alin. (3) din Legea nr. RCA nr. 132/2017, obligație deja confirmată în repetate rânduri de Curtea Constituțională a României (CCR).

Interpretarea greșită a normelor de drept material

Modalitatea în care asigurătorii înțeleg că prezinte această Decizie contrazice prevederile Legii nr. 132/2017, art. 10 alin. (3) și art. 14 alin. (1), care stabilesc clar limitele răspunderii asigurătorului RCA.

Interpretarea cu privire la principiul despăgubirii este eronată, întrucât se face referire în mod greșit la prețuri de referință aplicabile doar bunurilor non-auto (e.g. garduri, stâlpi), nu și tarifelor de manoperă sau despăgubirilor aferente reparațiilor auto și serviciilor de compensare a șoferului prejudiciat de lipsa de folosință a autovehiculului pe durata reparației.

„ASF ar fi trebuit să clarifice că pot fi două situații diferite”

Din analiza considerentelor prezentate de asigurători în legătură cu Decizia ICCJ, se pare că exista o confuzie între modul în care se stabilește valoarea reparației autovehiculului avariat (i.e. conform art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017, „folosind sistemele de evaluare specializate sau prin documente emise în condiţiile legii în care unitatea reparatoare auto îşi poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afişată”) și modul în care se stabilește valoarea despăgubirii pentru alte bunuri decât autovehiculele avariate (conform art. 22 alin. (2) din lege, care este în mod eronat invocat și în considerentele Deciziei ICCJ). Din păcate, ASF care era parte la dosar, nu a clarificat instanței problema de fapt și de drept incidentă.

Așadar, ASF ar fi trebuit să clarifice că pot fi două situații diferite, guvernate de norme distincte din cuprinsul Legii nr. 132/2017, iar limitarea valorii despăgubirii la prețul de referință pe piață al bunurilor similare vizează numai despăgubirile datorate pentru alte bunuri avariate prin accident, distinct de autovehicul în sine.”, transmite Florentin Pandele.

Mult-așteptata ridicare a vizelor pentru românii care vor să călătorească în Statele Unite ar putea fi amânată.

Deși se vorbea de finalul lunii în curs, în jurul datei de 31 martie, acum programul ar putea fi întârziat.

Ridicarea vizelor pentru români, „reanalizată” de SUA cu puțin timp înainte să intre în vigoare

„Vă putem spune că, în concordanță cu concentrarea administrației Trump pe securitatea țării, Departamentul pentru Securitate Internă reanalizează recenta desemnare a României în Programul Visa Waiver.

În acest moment, nu există actualizări privind implementarea ESTA (Electronic System for Travel Authorization, n.r.)”, a transmis, pentru HotNews, Homeland Security – Departamentul pentru Securitate Internă al SUA, informația fiind publicată joi seară, 20 martie.

Românii ar fi trebuit să poată merge în SUA fără vize, în scop turistic sau de afaceri, din jurul datei de 31 martie, dar – mai nou- se vehiculează faptul că momentul s-ar putea amâna cu două luni.

Ce zice președintele interimar Bolojan

De altfel, aflat la Bruxelles, unde a participat la reuniunea Consiliului European, președintele interimat Ilie Bolojan, a fost întrebat, joi seară, 20 martie, despre intenția autorităților americane de a amâna implementarea programului Visa Waiver.

„Când am ieșit de la Consiliu, venind înspre dumneavoastră, m-au informat colegii despre această chestiune. În afară de precizările făcute de Ministerul de Externe, nu am alte chestiuni de comentat. Cred că în perioada următoare, cel puțin până la finalul acestei luni, când există acest termen, vom avea o comunicare comună a celor implicați în așa fel încât să se arate data de la care se va intra practic în vigoare”, a declarat Ilie Bolojan.

Ce a anunțat MAE

Și tot joi, Ministerul român de Externe a transmis într-un scurt comunicat de presă că

„Ambasada României la Washington se află într-un dialog activ cu autoritățile americane, în contact direct cu Departamentul pentru Securitate internă (DHS), care este mandatat să implementeze accederea României în Programul Visa Waiver al Statelor Unite”.

„Nu există în acest moment nicio comunicare oficială privind modificarea datei avute în vedere pentru actualizarea sistemului de autorizare a călătoriilor – ESTA.

România consideră Programul Visa Waiver ca fiind un parteneriat de securitate și avem convingerea că operaționalizarea acestuia va contribui la securitatea frontierelor și la combaterea migrației ilegale”, se mai arată în comunicatul MAE.

Citiți și: Cum i-a fentat Guvernul pe americani. Militarii români, duși cu arcanul să scadă procentul de respingere la vizele SUA

Au fost făcute mai multe percheziții, joi, 20 martie, la adrese din Capitală și 9 județe, într-un dosar de corupere a alegătorilor, descinderile anchetatorilor fiind urmate de audieri. Joi după-amiază, Bogdan Peşchir, cunoscut în mediul online drept „bogpr”, a fost adus de la Brașov la audieri în Bucureşti.

Bogdan Peșchir, milionarul care ar fi finanțat campania lui Călin Georgescu, a fost reţinut joi seara pentru 24 de ore, într-un dosar legat de săvârşirea infracţiunii de corupere a alegătorilor, potrivit Știrile ProTV.

După ce la locuința acestuia au fost făcute percheziții, omul de afaceri Bogdan Peşchir a fost adus, joi după-amiază, de la Brașov în Capitală, pentru a fi audiat la sediul IGPR. La momentul la care a ajuns la sediul Poliției, el avea fața acoperită cu o mască și purta șapcă, glugă și ochelari de soare. Dar i s-a cerut de către un polițist să-și descopere fața, pentru a putea fi identificat și a fost legitimat. Tânărul nu a răspuns la niciuna dintre întrebările jurnaliştilor.

Oamenii legii au făcut, joi, 17 percheziţii în Bucureşti şi în judeţele Braşov, Botoşani, Călăraşi, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Maramureş, Mureş şi Timiş, la locuinţele unor persoane fizice, într-un dosar penal privind coruperea alegătorilor.

Iar printre locuinţele percheziţionate a fost şi cea a influencerului Bogdan Peşchir, din Braşov.

Serviciul Român de Informaţii (SRI) a arătat, într-un document desecretizat de CSAT, că Bogdan Peşchir, care are afaceri în Braşov, i-ar fi finanţat campania lui Călin Georgescu – fostul candidat la alegerile prezidențiale – cu peste 380.000 de euro, amintește sursa citată.

IGPR (Poliția Română) a anunțat joi dimineață, într-un comunicat, că polițiștii din cadrul I.G.P.R. – Direcția de Investigare a Criminalității Economice și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală „coordonează efectuarea a 17 percheziții domiciliare”, în municipiul București și județele Brașov, Botoșani, Călărași, Dolj, Galați, Giurgiu, Maramureș, Mureș și Timiș, „la locuințele unor persoane fizice, într-un dosar penal, în care se efectuează urmărirea penală cu privire la săvârșirea infracțiunii de coruperea alegătorilor”.

Conform sursei citate, cercetările vizează documentarea activității infracționale a persoanelor vizate.

„Activitățile urmăresc stabilirea legăturilor dintre persoanele percheziționate și alte persoane care ar putea fi implicate în fraudarea procesului electoral”, a transmis, de asemenea, PICCJ, în contextul acțiunilor derulate joi.

Citiți și: Ce au găsit anchetatorii la perchezițiile din casa lui Bogdan Peșchir, cel acuzat că i-a sponsorizat campania lui Călin Georgescu