Calea este reglementarea.Un an de presă negativă și de titluri scandaloase a plasat piața criptomonedelor pe radarul multor guverne din întreaga lume.

Colapsul FTX, scandalul tranzacțiilor cu informații privilegiate de la Coinbase și prăbușirea cu 40 de miliarde de dolari a TerraUSD și a tokenului soră Luna, printre altele, au făcut ca  2022 să fie un an crunt pentru piața criptografică.

Aceste evenimente, precum și faptul că monedele digitale și tehnologia blockchain care stă la baza acestora devin o forță omniprezentă în economia globală, constituie un argument convingător pentru o mai mare reglementare a pieței.

Un raport al Forumului Economic Mondial arată că acceptarea din ce în ce mai mare și natura descentralizată a acestor monede reprezintă provocări fără precedent pentru piețele de capital, investitori și autoritățile de reglementare financiară și fiscală din întreaga lume.

Pentru investitorii în criptomonede, a devenit imperativ să înțeleagă cum ar putea arăta reglementarea și cum să navigheze într-o criptosferă mai reglementată.Analiștii insistă că digitalul este viitorul finanțelor. Prin urmare, această industrie trebuie reglementată în același mod ca și sistemul financiar tradițional.

„În cadrul cripto, reglementarea poate juca un rol esențial pentru a proteja activele clienților, pentru a proteja interesele investitorilor și pentru a limita în mod semnificativ cazurile de fraudă”, spune Joseph Dallago, cofondator și director executiv al Rain Financial, care operează bursa de criptomonede Rain.Deciziile guvernelor de a reglementa criptomonedele trebuie să fie susținute, adaugă Nigel Green, director executiv și fondator al deVere Group.

O mai mare transparență și reglementare a criptomonedelor va contribui, de asemenea, „la atragerea întreprinderilor de mâine – și a locurilor de muncă pe care acestea le creează – deoarece o reglementare eficientă le oferă încrederea de care au nevoie pentru a gândi și a investi pe termen lung”.

Fețele reglementării

Investitorii sunt nerăbdători să afle dacă criptomonedele ar trebui să fie reglementate ca și valorile mobiliare sau cu noi reglementări specifice pentru monedele digitale.Există o cale pentru reglementarea criptomonedelor fie prin intermediul băncilor centrale, fie prin intermediul autorităților pieței de capital, precizează Dallago.

„Acest model poate crea o umbrelă de reglementare pentru cazurile de utilizare a cripto care depășesc securizarea activelor, investițiile sau progresele tehnologice”.Modelul funcționează deja în țările din Golful Arabic, în special în Bahrain, prin intermediul Băncii Centrale, și în Emiratele Arabe Unite.

De asemenea, trebuie scrise și implementate noi reguli pentru piața cripto, o clasă de active relativ nouă, construită pe o tehnologie în schimbare rapidă.

Multe activități frauduloase din spațiul criptografic de anul trecut ar fi putut fi evitate dacă ar fi existat o supraveghere reglementară a platformelor de active criptografice de pe piețele nereglementate.

Prin urmare, factorii de decizie ar trebui să se unească cu paprticipanții de top din industrie pentru a se asigura că anumite reguli introduse țin pasul cu tehnologia.

Banca Centrală Europeană a anunțat că nu va efectua distribuiri de profit către băncile centrale naţionale din zona euro, în condiţiile în care a suferit pierderi anul trecut după ce a majorat rata de dobândă.

Lupta împotriva inflației este opusă câștigului bancar? “BCE a avut profit de 192 de milioane în anul 2021”, transmite Reuters.

Poate că vremurile s-au schimbat: instituția cu sediul în Frankfurt a fost forțată să reducă valoarea unor obligațiuni și să plătească 1,627 miliarde de euro din provizionul pentru riscuri financiare pentru soldurile create pe parcursul unui deceniu de imprimare de bani.

Pierderile au fost cauzate, în principal, de cheltuielile cu dobânzile rezultate din datoria netă a BCE aferentă TARGET2 şi reducerilor valorii titlurilor din portofoliul de fonduri proprii şi din cel în dolari SUA.

Dar BCE nu a abordat încă problema evaluării obligațiunilor în valoare de sute de miliarde de euro cumpărate în cadrul programului său de stimulare, o problemă mult mai mare, în special pentru băncile centrale naționale care au făcut de fapt majoritatea achizițiilor.

Valorile au scăzut probabil de când BCE a început anul trecut să majoreze costurile de împrumut și să reducă achizițiile de active pentru a combate o creștere bruscă a inflației.

Factorii de decizie politică au decis să nu înscrie valoarea acestor obligațiuni în bilanțul BCE, unde sunt contabilizate „la costul amortizat sub rezerva deprecierii” – o formulă care le oferă posibilitatea de a ignora unele fluctuații ale pieței.

La sfârșitul lunii decembrie, BCE a evaluat obligațiunile deținute în bilanțul său și cumpărate în cadrul programelor sale de stimulare la 457,3 miliarde de euro – echivalentul a puțin sub 10% din toate obligațiunile deținute de Eurosistemul băncilor centrale în cadrul acestor programe.

Banca centrală a zonei euro, care numără în prezent 20 de țări membre, mai are provizioane în valoare de 6,6 miliarde de euro, capital de 8,9 miliarde de euro și 36,1 miliarde de euro într-un „cont de reevaluare” destinat să acopere pierderile de pe piață.

În cazul în care aceste rezerve s-ar epuiza, ar putea cere acționarilor săi – cele 20 de bănci centrale naționale din zona euro – o majorare de capital sau, mai probabil, ar putea reporta pierderile în anii următori.

Acest lucru ar reprezenta o provocare la adresa doctrinei de lungă durată a BCE, conform căreia o bancă centrală cu capitaluri proprii reduse „poate fi considerată ca nefiind independentă din punct de vedere financiar și, ca urmare, acțiunile sale de politică pot fi considerate necredibile”.