Medicamentele uzuale, inclusiv antibioticele și analgezicele pentru copii, sunt în criză de aprovizionare în întregul bloc comunitar și pe continent.

În plină iarnă, medicamente de bază lipsesc în farmaciile țărilor UE. De la sfârșitul anului trecut, țările blocului comunitar au raportat probleme grave în încercarea de a se aproviziona cu anumite medicamente importante, majoritatea dintre ele confruntându-se cu penurii.

Deficit de sute de medicamente

Într-un sondaj realizat în rândul unor grupuri care reprezintă farmacii din 29 de țări europene, printre care se numără membri ai UE, precum și Turcia, Kosovo, Norvegia și Macedonia de Nord, aproape un sfert dintre țări au raportat un deficit de peste 600 de medicamente, iar 20 % au raportat un deficit de 200-300 de medicamente.

Trei sferturi dintre țări au declarat că lipsurile au fost mai grave în această iarnă decât în urmă cu un an. Grupuri din patru țări au declarat că lipsurile au fost legate de decese.

Este un tablou susținut de datele furnizate de autoritățile de reglementare. Autoritățile belgiene raportează aproape 300 de medicamente aflate în criză de aprovizionare. În Germania, acest număr este de 408, în timp ce în Austria peste 600 de medicamente nu pot fi cumpărate în farmacii în acest moment. Lista Italiei este și mai lungă – cu peste 3.000 de medicamente incluse, deși multe dintre ele sunt formulări diferite ale aceluiași medicament, informează Politico.

Antibioticele – în special amoxicilina, care este folosită pentru tratarea infecțiilor respiratorii – sunt în criză. Alte clase de medicamente, inclusiv sirop de tuse, paracetamol pentru copii și medicamente pentru tensiunea arterială, sunt, de asemenea, puține.

Infecțiile sezoniere, cererea și oferta

De ce se întâmplă acest lucru? Este un amestec de cerere crescută și ofertă redusă. Infecțiile sezoniere – în primul rând gripa și virusul sincițial respirator (VSR) – au început mai devreme și sunt mai puternice decât de obicei. Există, de asemenea, un focar neobișnuit de infecții cu Streptococul A la copii. Experții cred că nivelul neobișnuit de ridicat al activității bolilor este legat de sistemele imunitare mai slabe, care nu mai sunt familiarizate cu germenii care ne înconjoară în viața de zi cu zi, din cauza blocajelor. Această iarnă dificilă, după câțiva ani liniștiți (cu excepția Covid-19), i-a luat pe nepregătite pe producătorii de medicamente.

Anul trecut, Centrient Pharmaceuticals, un producător olandez de ingrediente farmaceutice active, a declarat că fabrica sa producea cu un sfert mai puțin decât în 2021 din cauza costurilor ridicate ale energiei. În decembrie, InnoGenerics, un alt producător din Olanda, a fost salvat de guvern după ce și-a declarat falimentul pentru a-și menține fabrica deschisă.

Rezultatul, potrivit Sandoz, unul dintre cei mai mari producători de pe piața europeană a medicamentelor generice, este o „situație de aprovizionare deosebit de strânsă”. Un purtător de cuvânt a declarat că printre alți vinovați se numără lipsa materiilor prime și constrângerile legate de capacitatea de producție. Aceștia au adăugat că Sandoz este în măsură să satisfacă cererea în acest moment, dar „se confruntă cu provocări”.

Cum reacționează guvernele

Unele țări frânează exporturile pentru a proteja aprovizionarea internă. În noiembrie, autoritatea de reglementare a medicamentelor din Grecia a extins lista medicamentelor a căror revânzare în alte țări – cunoscută sub numele de comerț paralel – este interzisă.

România a oprit temporar exporturile de anumite antibiotice și analgezice pentru copii. La începutul lunii ianuarie, Belgia a publicat un decret care permite autorităților să oprească exporturile în caz de criză.

Aceste măsuri pot avea efecte în lanț. O scrisoare a comisarului european pentru sănătate, Stella Kyriakides, adresată ministrului grec al Sănătății, Thanos Plevris, îi cere acestuia să ia în considerare efectele interdicțiilor asupra țărilor terțe. „Statele membre trebuie să se abțină de la luarea unor măsuri naționale care ar putea afecta piața internă a UE și ar putea împiedica accesul la medicamente pentru cei care au nevoie în alte state membre”, a scris Kyriakides.

Guvernul Germaniei are în vedere modificarea legii pentru a ușura cerințele de achiziție, care în prezent obligă asiguratorii de sănătate să cumpere medicamente acolo unde sunt cele mai ieftine, concentrând oferta în mâinile câtorva dintre cei mai competitivi producători din punct de vedere al prețurilor. Conform noii legi, cumpărătorii ar trebui să achiziționeze medicamente de la mai mulți furnizori, inclusiv de la cei mai scumpi, pentru ca aprovizionarea să fie mai sigură.

Olanda a introdus recent o lege care obligă furnizorii să păstreze stocuri pentru șase săptămâni pentru a acoperi penuria de medicamente, iar în Suedia, guvernul propune reguli similare.

„Piețe de vechituri” în Germania

La un nivel mai detaliat, un comitet condus de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), autoritatea de reglementare a medicamentelor din UE, a recomandat, printre alte măsuri, o relaxare a normelor pentru a permite farmaciilor să elibereze pastile sau doze de medicamente în mod individual.

În Germania, președintele Asociației Medicale Germane a mers atât de departe încât a cerut crearea unor „piețe de vechituri” , „talciocuri” informale pentru medicamente, unde oamenii ar putea să își dea medicamentele nefolosite pacienților care au nevoie de ele. Iar în Franța și Germania, farmaciștii au început să își producă propriile medicamente – deși este puțin probabil ca acest lucru să facă o mare diferență, având în vedere amploarea penuriilor.

Poate UE să rezolve problema?

Teoretic, UE ar trebui să fie mai pregătită ca niciodată pentru a face față unei crize la nivelul întregului bloc. Aceasta și-a actualizat recent legislația pentru a face față amenințărilor la adresa sănătății, inclusiv la lipsa de produse farmaceutice.

EMA a primit puteri extinse pentru a monitoriza deficitul de medicamente. De asemenea, a fost înființat un organism complet nou, Autoritatea pentru pregătirea și răspunsul în caz de urgență în domeniul sănătății (HERA), care are competența de a intra pe piață și de a achiziționa medicamente pentru întregul bloc.

Dar nu toată lumea este de acord că situația este atât de rea. Joia trecută, EMA a decis să nu solicite Comisiei să declare penuria de amoxicilină drept „eveniment major” – o etichetă oficială care ar fi declanșat o acțiune (limitată) la nivelul UE – afirmând că măsurile actuale îmbunătățesc situația.

Un grup de lucru al EMA privind penuria de medicamente ar putea decide joi dacă va recomanda Comisiei să declare penuria de medicamente drept un „eveniment major” – o etichetă oficială care ar declanșa o acțiune (limitată) la nivelul UE. Un astfel de grup ae ar avea competența de a solicita date privind stocurile de medicamente și capacitatea de producție de la furnizori și de a emite recomandări privind modul de atenuare a penuriei.

În cadrul unei audieri în fața comisiei de sănătate a Parlamentului European, Sandra Gallina, cel mai înalt oficial al Comisiei Europene în domeniul sănătății, a declarat că dorește să „respingă într-un fel ideea că există o penurie uriașă” și a spus că există medicamente alternative care pot fi utilizate.

Și alții cred că situația se va îmbunătăți cu timpul. „Cred că se va rezolva de la sine, dar asta depinde de vârful infecțiilor”, a declarat Adrian van den Hoven, directorul general al lobby-ului pentru medicamente generice Medicines for Europe. „Dacă am atins vârful, oferta va recupera rapid. Dacă nu, probabil că nu este un scenariu bun”.