Ritmul accelerat al inflației prețurilor la alimente din ultimele luni a reprezentat un șoc  pentru consumatori,  producători și vânzători.

Costurile cele mai semnificative din întregul lanț alimentar se referă la  furaje, combustibil și îngrășăminte. Creșterile de preț ale acestora sunt resimțite în primul rând de fermieri, apoi de procesatori și, în cele din urmă, de comercianții cu amănuntul și de clienții acestora.

Chiar dacă prețurile globale ale materiilor prime scad, există un factor care complică situația pentru producătorii de alimente din Europa și Marea Britanie.

Dolarul american s-a întărit în acest an – în parte pentru că o face de obicei în perioadele de incertitudine geopolitică și în parte pentru că Rezerva Federală a crescut ratele dobânzilor mai rapid decât alte bănci centrale.

Efectele unui dolar mai puternic – moneda în care se stabilește prețul aproape tuturor produselor de bază tranzacționate la nivel mondial – se vor resimți în continuare pentru restul anului 2023.

Majoritatea domeniilor de prelucrare și vânzare cu amănuntul a produselor alimentare nu sunt deosebit de mari consumatoare de energie și, din punct de vedere istoric, industria nu și-a făcut prea multe griji cu privire la costul gazului și al electricității, deoarece acestea reprezentau o componentă relativ mică a costurilor globale de producție.

Dar criza energetică din 2022 a schimbat regulile. De exemplu, companii precum Premier Foods, procesatorul de carne Hilton, gigantul avicol 2 Sisters și Associated British Foods plătesc adesea de trei ori mai mult pentru energie comparativ cu anul trecut, ceea ce duce la creșterea prețurilor la alimente.

Creșterea prețurilor pentru atât de multe lucruri în același timp a făcut ca firmele din toate etapele lanțului de aprovizionare să se străduiască să reducă alte costuri și să calculeze cât de mult din creșteri pot transfera fără a pierde cotă de piață.

Marjele marilor grupuri alimentare de marcă, precum Nestle, Unilever și Mars, sunt mult mai mari decât cele ale procesatorilor și comercianților cu amănuntul de produse de bază.

Puterea mărcii lor le permite să impună mai ușor creșteri de prețuri, în timp ce profitabilitatea lor superioară le permite o marjă de manevră mai mare pentru a absorbi creșterea costurilor.

Dar cumpărătorii încep să se orienteze către mărcile proprii ale supermarketurilor pentru a economisi bani, iar profitabilitatea companiilor care produc aceste bunuri este scăzută.

O problemă importantă pentru producătorii și comercianții cu amănuntul de produse alimentare datează dinainte de criza din Ucraina: costurile forței de muncă.Majoritatea țărilor dezvoltate din UE depindeau de muncitorii prost plătiți din Europa de Est.

Acum, fermele și companiile agricole se confruntă cu un deficit major de angajați, în condițiile în care agricultura este percepută ca un sector neatractiv și cu salarii mici.

Suspinul de ușurare de pe piața europeană a obligațiunilor suverane din cauza temperării inflației s-ar putea dovedi de scurtă durată, spun strategii de la Citigroup, Societe Generale  și Danske Bank.

În timp ce națiune după națiune a publicat date privind inflația sub așteptări până în prima săptămână din 2023, ultima parte a datelor din zona euro de vineri a avut un detaliu amar care a reamintit faptul că oficialii Băncii Centrale Europene își vor respecta cel mai probabil poziția agresivă de înăsprire pe care au promis-o – chiar dacă randamentele obligațiunilor germane pe 10 ani au înregistrat cea mai mare scădere săptămânală înregistrată vreodată.

„Cred că este prea devreme să stăm și să spunem că inflația europeană a dat colțul”, a avertizat Charles Diebel, șeful departamentului de venituri fixe de la Mediolanum.

Traderii se agață de indicii că inflația ar putea să se domolească după ce spirala creșterii prețurilor de anul trecut a dus obligațiunile guvernamentale la cea mai mare pierdere anuală înregistrată vreodată.

Semnalele au părut să apară în sfârșit săptămâna trecută, când indicele principal al zonei euro pentru luna decembrie a fost de 9,2%, mai puțin decât se preconiza, ceea ce a pus capăt unei serii de date îmbunătățite pentru fiecare țară în parte, precum și scăderii prețurilor la gazele naturale.

Cu toate acestea, indicatorul de bază al inflației – care exclude alimentele și energia – s-a accelerat la un nivel record de 5,2%, consolidând astfel înăsprirea monetară a  a BCE și a determinat analiștii să indice o nouă slăbiciune pe piețele datoriilor.

Luna trecută, factorii de decizie și-au majorat previziunile privind inflația la o medie de 3,4% în 2024 și 2,3% în 2025, situându-se încă peste ținta de 2%.

În săptămâna următoare, comercianții își vor îndrepta atenția către indicatorii producției industriale pentru a afla mai multe despre rezistența economiei.

Deși cele mai recente date privind prețurile din Europa sunt „destul de pozitive”, costurile de împrumut trebuie să fie în continuare majorate, a declarat Mario Centeno, membru al Consiliului guvernatorilor BCE. Economistul-șef Philip Lane a declarat că ultimele date nu sunt concludente pentru dinamica inflației.

„S-ar putea părea că vârful politicii de șoc a trecut, iar stagflația ar putea fi mai blândă decât se anticipa, dar BCE nu este aproape de sfârșitul procesului de înăsprire”, subliniază Piet Christiansen, strateg șef la Danske Bank.