Scandalul legat de arestarea influencerului Bogdan Peșchir – cunoscut și drept BogPr – capătă o dimensiune internațională, potrivit apărătorului său legal. Sunt declarații pe care avocatul influencerului le-a făcut chiar în ziua în care Tribunalul București este așteptat să se pronunțe asupra contestației lui Bogdan Peșchir la măsura arestului preventiv.

E vorba despre influencerul al cărui nume a fost asociat de finanțarea campaniei electorale a lui Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale.

Avocatul Sârbu a făcut declarații la ieșirea de la Tribunalul București, afirmând că Departamentul de Justiție al Statelor Unite a luat deja legătura cu echipa sa și cer clarificări în acest caz.

Ce spune avocatul Sârbu

„Departamentul de Justiție al Statelor Unite a luat deja legătura cu noi, iar lucrurile vor merge într-o altă direcție. Cine nu vrea să arate că a înțeles despre ce este vorba, mai devreme sau mai târziu va plăti cu vârf și îndesat. (…) Da, au luat legătura cu noi, cu persoane din jurul lui Bogdan, și au zis că așteaptă un punct de vedere. Inclusiv domnul Hartmann a spus că se așteaptă un memorandum din partea noastră, deoarece americanii încă nu înțeleg cum se pot produce asemenea abuzuri”, a declarat avocatul la ieșirea de la Tribunalul București, citat de stiripesurse.ro.

Sârbu susține, totodată, că justiția română a transformat acest caz într-o execuție publică, fără probe solide. „Mai lipsea doar ca Bogdan să fie dezbrăcat în public și să i se dea foc, și tabloul era complet”, a spus avocatul.

Avocat: Și atunci de ce continuă acest circ mediatic?

Apărătorul legal al influencerului a mai declarat și că acuzațiile împotriva lui Peșchir sunt construite pe „fantasme”, fără dovezi clare. „Nu i se poate imputa nimic. Are aproximativ 10.000 de mesaje, dar asta nu înseamnă că a avut intenții ilegale. La începutul percheziției, am întrebat: «Există vreo probă pe care să i-o imputați clientului meu?» Răspunsul a fost «nu». Și atunci de ce continuă acest circ mediatic?”, a mai spus avocatul.

Peșchir este acuzat în dosarul de corupere a alegătorilor în favoarea lui Georgescu.

Miercuri, Tribunalul București va decide dacă influencerul rămâne sau nu în arest preventiv sau dacă, eventual, va primi o măsură mai blândă, cum ar fi controlul judiciar.

Magistrații de la Judecătoria Sectorului 5 au dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Bogdan Peșchir, acesta făcând contestație.

„Motivarea judecatorului de la judectoria Sectorului 5 prin care s-a dispus luarea masurii arestului preventive fata de Bogdan Peschir – am putut observa cu usurinta faptul ca aceasta hotarare nu este nimic altceva decat o copie fidela a referatului procurorului cu propunerea de luare a masurii arestului preventiv. Nu are elemente de originalitate din partea judecatorului si, cel mai frustrant pentru noi, pentru aparare, este ca judecatorul nu a raspuns la niciuna dintre criticile pe care noi am inteles sa le aducem acuzatiilor formulate in cauza”, a declarat, între altele, zilele trecute, Ioan Glica, avocat al lui Bogdan Peșchir, într-o intervenție telefonică la Realitatea PLUS, citat de site-ul postului TV.

Citiți și: Ce au găsit anchetatorii la perchezițiile din casa lui Bogdan Peșchir, cel acuzat că i-a sponsorizat campania lui Călin Georgescu

Bărbatul cunoscut în spațiul public drept Stegarul dac a ajuns din nou în atenția oamenilor legii, de această dată miercuri, 2 aprilie.

Stegarul dac, pe numele său real Dinu Avrămuță Cătălin, a făcut din nou scandal, miercuri, de data asta în fața Tribunalului București, conform antena3.ro. La această instanță se judecă contestația lui Bogdan Peșchir față de măsura arestului preventiv.

Bărbatul cunoscut drept Stegarul dac s-a urcat într-un copac, în semn de protest, și a stat acolo două ore. Însă după ce a coborât a fost recalcitrant cu polițiștii și cu medicii de pe ambulanță aflați la fața locului, potrivit sursei citate.

După ce s-a dat jos din copac, bărbatul a fost băgat într-o mașină de poliție pentru a fi dus la secție, iar apoi în ambulanță. Totul, pentru ca un medic să îi ia tensiunea, potrivit aceleiași surse. Însă protestatarul a refuzat, ba chiar ar fi lovit cu picioarele ușa din spate a ambulanței. Bărbatul va fi dus la Spitalul Obregia.

Stegarul dac, plasat marți sub control judiciar pentru 60 de zile

Despre același protestatar cunoscut drept Stegarul dac s-a aflat, marți seară, că a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj. În această perioadă, el nu mai are voie să participe la adunări publice și să se apropie de zona Arestului Central al Poliției Capitalei.

Anunțul a fost făcut marți seară, de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, care a menționat că odată cu dispunerea măsurii controlului judiciar Stegarul dac este obligat să poarte un dispozitiv de monitorizare electronică, potrivit realitatea.net.

„Astăzi, 1 aprilie 2025, față de bărbatul, în vârstă de 58 de ani, care la data de 31 martie 2025, a împins un jandarm din cadrul Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București, după ce i s-a restricționat accesul în zona Arestului Central al Poliției Capitalei, a fost dispusă măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj, de către un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, care instrumentează cauza penală.

Facem precizarea că odată cu dispunerea acestei măsuri, bărbatul are printre obligațiile impuse să nu participe la adunări publice, să nu se apropie de zona Arestului Central al Poliției Capitalei și să poarte dispozitiv de monitorizare electronică”, a transmis Direcția Generală de Poliție a Municipiului București.

Șapte militari aflați în serviciul activ al Armatei Române au participat la misiuni în Congo, ca mercenari, rezultă din verificările Ministerului Apărării Naționale (MApN). Cadrele active și-au luat concediu de creștere a copilului și au plecat în diferite misiuni ca angajați ai unor companii de securitate.

MApN a mai anunțat, miercuri, într-un comunicat, că alți 466 de militari aflați în rezervă au semnat contracte cu firme private și au activat în Congo.

După ce ministrul Angel Tîlvăr a dispus, la sfârșitul lunii februarie, verificări la nivelul întregii structuri de forțe a Armatei României, „cu privire la posibilitatea ca personal activ din Ministerul Apărării Naționale, aflat în perioadă de suspendare temporară a raporturilor de serviciu cu instituția, să fi desfășurat activități în companii private de securitate românești, care au activat recent în Republica Democratică Congo” s-au anunțat concluziile.

Într-o informare de presă făcută publică miercuri s-a precizat că verificările „au acoperit toate formele de concedii și perioade libere la care are dreptul personalul MApN”.

„Din verificările efectuate, a rezultat că, în total, 466 de militari rezerviști care provin din Ministerul Apărării Naționale au semnat, după trecerea în rezervă, contracte pe diferite perioade cu companii de securitate care au activat în R.D. Congo. Acești militari au trecut în rezervă la limita de vârstă, prin demisie sau din motive medicale.

Din datele obținute până la acest moment, nu au fost identificate cazuri în care cadre militare active aflate în concediu fără plată, așa cum este prevăzut la art. 14 din Legea nr. 80 din 11 iulie 1995 privind statutul cadrelor militare, să se fi deplasat, în perioadele respective, în R.D. Congo, pentru a desfășura activități în cadrul unor companii de securitate private”, menționează reprezentanții MApN.

Ce s-a descoperit în cazul a șapte militari în activitate

„Prin extinderea verificărilor și la alte forme de concediu care presupun suspendarea temporară a raporturilor de muncă pentru personalul militar în activitate, au fost identificați șapte militari în activitate – doi subofițeri și cinci soldați profesioniști care, pe timpul concediului de creștere a copilului în vârsta de până la doi ani, obținut în mod legal, în baza OUG 111 din 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, cu modificările și completările ulterioare, au desfășurat, în mod nejustificat, activități în R.D. Congo, în perioade diferite, în intervalul 2023 – începutul anului 2025, din calitatea de angajat temporar în companii de securitate.

Cercetările efectuate până la acest moment reliefează că acești militari au încălcat mai multe prevederi legale și normative, printre care: părăsirea teritoriului național fără aprobare, interzicerea îndeplinirii altor funcții în afara celor pe care sunt încadrați sau cele referitoare la plata îndemnizației lunare pentru creșterea copilului, care se acordă în situația în care solicitantul locuiește în România împreună cu copilul / copiii pentru care solicită drepturile și se ocupă de creșterea și îngrijirea acestora”, anunță MApN.
Trei dintre acești militari se află încă în concediu de creștere a copilului, iar patru dintre ei s-au întors la unități – conform sursei citate.

A fost sesizat Parchetul Militar

„Pentru unul dintre acești șapte militari s-au finalizat deja cercetările, fiind sesizat Parchetul Militar, urmând ca și în celelalte șase cazuri să fie aplicate măsuri similare. În paralel, au fost inițiate demersuri de natură disciplinară și administrativă, acestea urmând a fi finalizate după pronunțarea Parchetului Militar asupra încadrării penale a faptelor.

Cazurile în discuție vor fi prelucrate la nivelul personalului MApN, cu prezentarea prevederilor legale în materie care interzic astfel de conduite și a consecințelor legale care decurg din astfel de situații”, mai anunță MApN.

Ministerul Apărării a mai informat că 24 de militari, care au trecut în rezervă prin demisie, în anii anteriori, și, ulterior, au activat în cadrul unor companii private de securitate din Congo, au fost acceptați să se întoarcă în activitate, în perioada 2023-2024, fiind, la acest moment, încadrați în diferite unități militare din MapN. „Din verificările extinse realizate în această perioadă, a rezultat și că un număr de 24 de militari, care au trecut în rezervă prin demisie, în anii anteriori, și, ulterior, au activat în cadrul unor companii private de securitate din Congo, au fost acceptați să se întoarcă în activitate, în perioada 2023-2024, fiind, la acest moment, încadrați în diferite unități militare din MApN. Solicitările de rechemare în activitate au fost aprobate la nivelul unităților militare și au avut ca bază legală prevederile art. 2^1 ale Legii 384 din 2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști, care specifică faptul că, „în funcție de nevoile instituției militare, soldații și gradații profesioniști cu o vechime în serviciu de cel puțin 4 ani, trecuți în rezervă în temeiul art. 45 alin. (1) lit. b), e)-g) și i), care au vârsta de până la 45 de ani, pot fi rechemați în activitate dacă s-au aflat în rezervă mai puțin de 4 ani neîntrerupt”.

Deși rechemarea în activitate a acestor militari nu prezintă vulnerabilități semnificative din punct de vedere al securității naționale, toți fiind încadrați pe funcții aflate la baza ierarhiei militare, iar nivelul de acces la informații clasificate este la treapta minimă, au fost dispuse măsuri suplimentare de verificare și monitorizare pentru fiecare caz în parte, urmând ca, în funcție de rezultate, să fie luate măsuri în consecință.

De asemenea, au fost identificate 14 situații în care militari în rezervă, care au activat, pentru diferite perioade, în R.D. Congo din această poziție și, ulterior, au dobândit, în perioada 2020-2024 calitatea de rezervist voluntar”, se mai precizează în comunicat.

Potrivit MApN, „ministrul apărării naționale a ordonat clarificarea circumstanțelor și responsabilităților care au permis aceste situații, precum și luarea cu maximă urgență a măsurilor de prevenire pe viitor”.

Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, Virgil Măgureanu, ex-director al Serviciului Român de Informații, dar şi Miron Cozma au fost trimişi în judecată în Dosarul „Mineriada din 13 – 15 iunie 1990”.

Nu sunt singurele persoane deferite justiției în această cauză ce a fost înaintată, din câte anunță Parchetul General, Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cine sunt inculpații în Dosarul „Mineriada din 13 – 15 iunie 1990” și de ce anume sunt acuzați

Ministerul Public (PÎCCJ) precizează, miercuri, 2 aprilie, într-un comunicat, că procurorul de caz din cadrul Secției de parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

• Iliescu Ion, la data faptelor președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României,

• Roman Petre, la data faptelor prim-ministru al Guvernului provizoriu al României,

• Voiculescu Gelu-Voican, la data faptelor viceprim-ministru al Guvernului provizoriu al României,

• Măgureanu Virgil, la data faptelor director al Serviciului Român de Informații,

• Sârbu Adrian, la data faptelor consilier al prim-ministrului Guvernului provizoriu,
toți sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. a) (4 subiecți pasivi secundari), lit. f) (2 subiecți pasivi secundari), lit. g) (1311 subiecți pasivi secundari ), lit. j) (1211 subiecți pasivi secundari) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.

• Cozma Miron, la data faptelor lider de sindicat,
sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. f) (doi subiecți pasivi secundari), lit. g) (800 subiecți pasivi secundari), lit. j) (715 subiecți pasivi secundari ) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.

• gl. (r) Dobrinoiu Vasile, la data faptelor comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne,

sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev de art. 439 alin. 1 lit. f (1 subiect pasiv secundar), lit. g (417 subiecți pasivi secundari ), lit. j (417 subiecți pasivi secundari 7) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.

• col. (r) Peter Petre, la data faptelor comandant al Unității Militare 0575 Măgurele, aparținând Ministerului de Interne,

sub aspectul de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev de art. 439 alin. 1 lit. g (733 subiecți pasivi secundari), lit. j (733 subiecți pasivi secundari) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal.

Mineriada din 13 – 15 iunie 1990: desfășurarea faptelor, potrivit procurorilor

Conform comunicatului făcut public de sursa citată, din probatoriul administrat în cauză a reieșit următoarea situație de fapt:

„În luna iunie 1990, cei mai înalți factori decizionali în statul român la acel moment – Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, ajutați de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau, printre care Măgureanu Virgil – directorul Serviciului Român de Informații, Sârbu Adrian – consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, 2 persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane.

Începând cu 22 aprilie 1990, în Piața Universității din municipiul București a avut loc o manifestație ce s-a întins pe durata mai multor săptămâni, până la data de 13 iunie 1990. Manifestația avea caracterul unei opoziții la puterea nou instaurată în România după Revoluţia din 1989, manifestanții solicitând verbal, prin comunicate și prin alte forme de protest ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înființarea unei televiziuni libere și alte astfel de solicitări de factură democratică.

În acest context, Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, Măgureanu Virgil şi alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naţionale au lansat un atac împotriva manifestanților aflați fizic în Piața Universității, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acțiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestații, în special liderii de opinie, precum și împotriva oricărei persoane care manifesta o oarecare formă de opoziție sau care se încadra în categorii care, în opinia lor, puteau manifesta o potenţială opoziţie, în special studenţi, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale.

Un rol important în crearea cadrului de punere în aplicare a atacului a constituit-o comunicarea publică, manipulativă, insidioasă cu privire la pericolul pe care îl reprezentau manifestanții pentru valorile democratice, de a căror implementare se „ocupa” noua putere.
Având în vedere amploarea atacului, punerea în aplicare a acestuia a necesitat pentru planificatorii atacului și atragerea unui număr impresionant de persoane, care au acţionat în cunoștință de acest atac, alături de un număr mare de persoane care au acționat fără să cunoască existența atacului, ca urmare a manipulării la care au fost supuse de persoanele care au orchestrat atacul.

În acest sens, pentru punerea în aplicare a atacului, conducerea statului, în special Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, precum și conducerea Serviciului Român de Informații, respectiv Măgureanu Virgil, cu participarea lui Sârbu Adrian, consilier al primului-ministru, au constituit un grup criminal de tip sistemic, eterogen, de natură politică, administrativă, militară și civilă, înlăuntrul căruia a fost implicat un număr mare de persoane, cu o contribuție de natură și conținut diferite la fapte produse la o scară impresionantă. În tabloul infracțional, persoanele care au efectuat în mod fizic actele de natură criminală au ocupat o poziție inferioară în ierarhia grupului, însă conceperea și orchestrarea comiterii infracțiunilor a revenit conducerii politice a statului român de la acel moment, prin persoanele menționate.

Din probele administrate a rezultat conivența la nivelul planificării și orchestrării planului infracțional, Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican și Măgureanu Virgil jucând rolurile cheie, însă modalitatea prin care au ales să o pună în aplicare a fost prin intermediul altor persoane neparticipante la înțelegere.

Începând cu data de 13 iunie 1990, inculpații au pus în practică acțiunea represivă împotriva manifestanților aflați în Piaţa Universităţii din Bucureşti. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării.

Acțiunea represivă a avut caracterul unui atac generalizat și sistematic, în cadrul căruia au fost comise următoarele fapte :

1. moartea prin împușcare a 4 persoane;
2. violul a două persoane;
3. vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1311 persoane;
4. persecutarea prin privarea nelegală de privarea de dreptul fundamental la libertate și siguranță și restrângerea acestui drept, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1211 persoane.

Punerea în aplicare a acțiunii represive s-a realizat în dimineața zilei de 13 iunie 1990, când peste două sute de persoane au fost ridicate şi transportate în Unitatea Militară 0575 Măgurele a Ministerului de Interne, unde au fost reţinute până în după amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.

Concomitent, s-a pătruns în forţă, fără drept, în sediul Institutului de Arhitectură și al Universității din București, fiind percheziţionate mai multe birouri, iar persoanele aflate în incintă au fost evacuate prin acte de violenţă.

Conform hotărârii luate de către preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, primul-ministru al Guvernului României, viceprim-ministrul, conducători ai instituţiilor de forţă, precum şi de către persoane din conducerea Frontului Salvării Naţionale, în Piaţa Universităţii au fost aduşi muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, care s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele aflate în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii împreună cu forțele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor.

Acţiunile întreprinse de autorităţile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanţilor, astfel că au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi Serviciului Român de Informaţii.

S-a făcut uz de armă cu muniţie de război de către forţele de ordine, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal 4 persoane.

Represiunea autorităţilor a continuat, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfășurat împreună cu minerii şi muncitorii din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii.

În acest context, minerii aduși în București au devastat sediile partidelor politice nou înființate sau reînființate după Revoluția din decembrie 1989 și care se aflau în opoziție, locuințele principalilor lideri politici din opoziție și sedii ale publicațiilor de presă independente și ale unor instituții de învățământ. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureștiului, sub pretextul că aceștia au legătură cu manifestațiile din Piața Universității.

Persoanele care au fost ridicate din Piața Universității, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestațiile, au fost duse cu forța în Unitatea Militară 0575 Măgurele și în incinta Școlii Militare Superioare de Ofițeri de la Băneasa, fiind private de libertate într-un mod nelegal și în spații total improprii pentru deținerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 22 iunie 1990.
Cazarea civililor aduşi de pe străzile Bucureştiului s-a realizat în condiţii total improprii, în garaje, atât bărbaţi cât şi femei, minori şi bătrâni. În permanenţă, aceste persoane s-au aflat sub pază militară, inclusiv atunci când trebuiau să meargă la toaletă. Pe durata aceste perioade, persoanelor vătămate nu li s-a permis să ia legătura cu rudele sau cu altcineva din exterior, nu au primit asistență medicală adecvată și au fost supuse la tratamente înjositoare și degradante (inclusiv prin simularea unor execuții colective sau prin gazarea colectivă prin eliberarea gazelor de eșapament în spațiile de deținere).

Facem precizarea că starea de fapt reținută și încadrarea juridică a faptelor au la bază exclusiv probatoriul administrat după data de 04.06.2021, la care cauza a fost restituită la parchet, ca urmare a parcurgerii procedurii de cameră preliminară, în urma căreia au fost anulate toate probele administrate anterior anului 2017 și s-a constatat nulitatea actelor de urmărire anterior efectuate”.

Conform aceleiași surse, cauza a fost înaintată, spre competentă soluţionare, Înaltei Curți de Casație și Justiție.