Cererea internațională mai slabă pentru bunurile chinezești a dus la o creștere a anulărilor de transport maritim în cele mai mari porturi ale țării, punând frână impulsului economic așteptat ca urmare a ieșirii din restricțiile zero-Covid.

Participanții din industria chineză indică o creștere a numărului de „plecări în gol”, în cazul în care transportatorii nu ajung în porturi pentru că nu există suficiente mărfuri de preluat sau pentru că se tem de întârzieri.

Furnizorul de date privind lanțurile de aprovizionare Drewry a declarat că rata este „excepțional de ridicată” în acest an, din cauza scăderii cererii – mai ales în Occident. Exporturile Chinei au scăzut timp de trei luni consecutive, slăbind un pilon central al modelului său economic aflat în dificultate.

Rata de anulare a navelor care călătoresc spre est, din Asia prin Pacific sau spre Europa, va ajunge la 31% în următoarele săptămâni, față de 23% în aceeași perioadă a anului trecut și 16% în 2021.

Pe lângă cererea slabă, există mai puține produse de livrat după ce milioane de cazuri de Covid-19 estimate în ultima lună au adăugat presiune asupra lanțurilor de aprovizionare din China, ceea ce a dus la lipsa de personal și la închiderea fabricilor.

„Ceea ce s-a întâmplat pe piața de transport maritim pe măsură ce virusul s-a răspândit peste tot în China  este mai rău decât cea mai proastă proiecție a mea”, a declarat pentru Financial Times Mark Young, directorul executiv al companiei Asia Maritime Pacific, cu sediul în Shanghai, care deține o flotă formată din zeci de nave.

„Piața are multe nave goale, dar mai puține mărfuri gata să fie transportate”, a adăugat el, comparând situația cu începutul pandemiei Covid-19 la începutul anului 2020.

Infrastructura vastă a Chinei, care leagă fabricile și porturile, s-a luptat timp de trei ani cu un regim strict de zero-Covid, care a necesitat carantine frecvente pentru personal și operațiuni în „circuit închis”. Politica a dus la întârzieri și anulări, dar exporturile au explodat în mare măsură în acea perioadă, deoarece cererea de bunuri a crescut vertiginos.

„Piața s-a schimbat acum”, subliniază Jan Dieleman, director al Cargill Ocean Transportation, de la un scenariu determinat de întârzieri la unul cu o cerere „foarte slabă”.

Oficialii Maersk, compania daneză de transport maritim de containere, au declarat că se poate „aștepta ca cererea să fie volatilă, combinată atât cu situația Covid din China, cât și cu corecția actuală a stocurilor din SUA și Europa”.

Slăbiciunea dolarului american a continuat în ianuarie, US Dollar Index – o măsură a valorii bancnotei verzi de un coș ponderat al principalelor valute – a coborât la minimul ultimelor șapte luni, după ce în septembrie a atins un maxim al ultimilor 20 de ani.

Întreaga creștere a dolarului din a doua jumătate a anului trecut a fost acum ștearsă, pe măsură ce piețele se poziționează în așteptarea acțiunilor Rezervei Federale a SUA și a direcției acesteia privind politicile de dobânzi.

Pe ansamblu, inflația anuală în SUA a fost de 6,5%, în scădere de la 7,1% în noiembrie, în timp ce prețurile de bază – excluzând alimentele și energia – au fost de 5,7%, față de 6% în acea lună.

Tendința a accentuat slăbiciunea dolarului, deoarece participanții de pe piață au crescut pariurile că Fed va renunța la actuala tendință de creștere a ratelor dobânzilor.

În timpul ultimei sale ședințe, Fed a indicat că ratele vor depăși 5% în 2023.Cu toate acestea, prețurile futures indică acum că acest nivel ar putea atinge un maxim între 4,75% și 5%.

Tema divergenței dintre piețe și politici va continua în perioada premergătoare următoarei ședințe de decizie a dobânzii Fed, care se va încheia la 1 februarie.

Banca centrală a fost mult timp precaută față de o piață a muncii din SUA mai fierbinte decât se aștepta și de implicațiile acesteia asupra inflației. De asemenea, presiunile privind creșterea salariilor vor cântări perspectivele dolarului.

Dincolo de Atlantic, actuala mișcare descendentă a dolarului a fost benefică pentru euro, moneda UE ajungând săptămâna aceasta la cel mai ridicat nivel din ultimele nouă luni: 1,0903 dolari, fiind în grafic pentru a depăşi cotația de 1,0936 dolari din aprilie.

Banca Centrală Europeană ar urma să majoreze ratele dobânzilor în zona euro cu 50 de puncte de bază atât în februarie cât şi în martie, şi va continua procesul în următoarele luni.

Este posibil ca inflația să se răcească în Europa și SUA. În lunile următoare, marea întrebare este dacă și consumatorii vor începe să se simtă ușurați.

În ultimele câteva luni, mulți dintre factorii cheie care au alimentat inflația la un nivel maxim de patru decenii au început să se estompeze.

Prețurile pentru gaz, electricitate și materii prime au scăzut. Dar costurile produselor de bază și transport nu se vor răsfrânge imediat asupra consumatorilor, în parte din cauza contractelor cu furnizorii care stabilesc prețurile cu luni de zile în avans.

„În general, prețurile nu sunt în scădere pentru unele bunuri, precum alimente și combustibil. Doar că ritmul de creștere încetinește”, subliniază Mark Zandi, economist șef al Moody’s Analytics.

Ratele inflației rămân fără precedent de la începutul monedei euro, în urmă cu mai bine de 20 de ani. Acestea sunt determinate de creșterea puternică a prețurilor la energie (25,5% în decembrie), alimente, alcool și tutun (13,8% în aceeași perioadă), bunuri industriale, cu excepția energiei (6,4%) și servicii (4,4%).

Ungaria (25%), Letonia (20,7%) și Lituania (20%) sunt țările cele mai afectate de creșterea prețurilor. Rata inflației în România a ajuns la 15% în 2022, cea mai mare din ultimii 19 ani. Românii percep inflația reală la 35%.

Dar și economii puternice precum Germania (locul 1 în UE) și Italia (locul 3) s-au confruntat cu rate record ale inflației de 9,6% și, respectiv, 12,3%. Berlinul nu a mai înregistrat astfel de cifre de la reunificarea din 1990, iar Roma de 38 de ani.

Pe ambele maluri ale Atlanticului,comercianții cu amănuntul, restaurantele, companiile aeriene, utilitățile și întreprinderile decid dacă să treacă la reduceri de prețuri sau să impresioneze investitorii cu marje de profit îmbunătățite. Consumatorii devin mai pretențioși în ceea ce privește cheltuielile. Iar economiștii cântăresc dacă Statele Unite vor intra în recesiune în acest an.

Cu toate acestea, pentru a se proteja împotriva creșterilor imprevizibile ale prețurilor, multe companii au încheiat contracte pe termen lung care stabilesc cu luni în avans prețurile pe care le plătesc pentru a-și desfășura activitatea, de la aprovizionare până la transportul de bunuri în întreaga lume.

Analiștii se așteaptă ca bugelele gospodăriilor să fie sub presiune și anul viitor. Atât Banca Centrală Europeană, cât Rezerva Federală a SUA sunt decise să continue înăsprirea politicii monetare prin majorări ale ratelor dobânzilor.