„Xi al Arabiei” i s-a spus după vizita la Riad și n-au greșit jurnaliștii când l-au botezat astfel pe liderul de la Beijing. Xi Jinping este noul jandarm din Orientul Mijlociu, iar reluarea dialogului diplomatic între Iran și dinastia saudită reprezintă cea mai bună dovadă în acest sens. Mai puțin de șase luni i-au trebuit Chinei ca să așeze la masa negocierilor cele mai beligerante voci din lumea islamului; după o pauză de șapte ani, la insistențele și sub arbitrajul lui Xi Jinping, dușmanii tradiționali Iran și Arabia Saudită au ajuns la un acord pentru restabilirea relațiilor diplomatice!
Și, de parcă victoria asta nu este o palmă suficient de puternică pe obrazul SUA, China a trecut la nivelul următor: vrea ca America să se care cât mai repede din Siria, acolo unde ocupă și exploatează fără nicio reținere câmpurile petroliere ale țării!
Saudiții și iranienii, împăcați de Xi Jinping
Acordul strategic arabo-iranian este unul istoric și reflectă schimbările majore în curs din Orientul Mijlociu și, de fapt, din lumea întreagă. În cel mai rău caz, poate fi caracterizat drept un „armistițiu” între doi rivali importanți, dar chiar și așa tot oferă un spațiu valoros pentru comunicații directe și regulate. Declarația comună sino-saudito-iraniană are, însă, implicații puternice dincolo de anunțul restabilirii relațiilor diplomatice între Teheran și Riad (întrerupte în 2016).
Declarația este foarte clară: ambasadele Arabiei Saudite și ale Republicii Islamice Iran se vor redeschide în mai puțin de două luni, iar respectarea suveranității statelor este garantată! Printre altele, se mai vorbește despre activarea Acordului de cooperare în domeniul securității dintre Arabia Saudită și Iran (semnat în 2001) și activarea Acordului de cooperare în sectoarele economic, comercial, investițional, tehnologic, științific, cultural, sportiv și de tineret (semnat în 1998).
Dar un alt mesaj contează și el rezultă din faptul că înțelegerea saudito-iraniană a fost semnată la Beijing. Se pare că în Orientul Mijlociu a fost stabilită o nouă referință privind conflictele din regiune, în care China va juca rolul de „pacificator” – în parteneriat cu Iranul și Arabia Saudită, Beijingul asumându-și rolul de a rezolva divergențele care vor apărea. Din câte se pare, președintele Xi Jinping a pregătit personal calea pentru materializarea acestui acord istoric în timpul vizitei sale la Riad, în decembrie, când a discutat personal cu bin Salman (MBS) despre asta, iar apoi, mai târziu, în timpul vizitei liderului Iranian Ebrahim Raisi la Beijing, la mijlocul lui februarie, a aprofundat subiectul.
Washingtonul, gonit din Golful Persic
Deja se vorbește despre impactul acestui acord Arabia Saudită – Iran în privința rolului global jucat de China, care începe să ia fața Statelor Unite. Golful Persic este o regiune strategică pentru ambele super-puteri, dar și una dintre principalele surse de aprovizionare cu energie a Beijingului (alături de Federația Rusp). Tocmai de aceea Xi Jinșing a considerat că trebuie să intervină decisiv pentru a opri tensiunile dintre Riad și Teheran, doi aliați strategici ai Partidului Comunist Chinez.
În lumea intelligence-ului militar, lovitura încasată de Washington – privit mult timp drept „garantul securității” în Orientul Mijlociu – este devastatoare. Fără îndoială, se vor spune multe despre tupeul prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman, cel care, din câte se vede, a decis să spună stop influenței regionale a SUA. Ascensiunea unei ordini multipolare, post-americane, permite saudiților (și nu numai lor) să se miște azi într-un spațiu în care își pot explora opțiunile internaționale departe de Casa Albă și mai ales în serviciul propriilor interese lor naționale imediate. Iar interese actuale ale Arabiei Saudite sunt legate de obiectivele politice, economice, financiare și culturale pe care MBS le-a stabilit pentru țara sa, iar China a fost aleasă partenerul principal al proiectului ambițios gândit la Riad.
SUA au trupe de ocupație în Siria?!
După cutremurul din februarie, China a fost printre primele națiuni de pe glob care au trimis ajutor Siriei. Acum, Beijingul mai face un pas important și pozează în apărătorul cauzei Damascului: concret, Xi Jinping i-a transmis lui Joe Biden să-și ia cât mai repede trupele (de ocupație?!) din Siria!
„Facem apel la Statele Unite să respecte cu sinceritate suveranitatea, independența și integritatea teritorială a altor țări și să oprească imediat prezența militară ilegală și jafurile în Siria. America a intervenit ilegal în activități militare legate de criza siriană, care a dus la moartea unui număr mare de civili nevinovați și la un dezastru umanitar grav”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, în ultima conferință de presă.
În plus, China a cerut SUA să ridice numaidecât sancțiunile economice zdrobitoare dictate împotriva Siriei.
Aproximativ 900 de soldați americani sunt în prezent desfășurați în Siria, controlând o mare parte din câmpurile petroliere ale țării.
De fapt, la Salonul Auto de la Bruxelles din ianuarie, când au fost dezvăluite pentru prima dată Alfa Romeo Giulia și Stelvio restilizate, marca cu trifoi a afișat mașina de epocă în centrul standului său, o legătură cu noul proiect.
În încercarea de a ține piept forțelor navale chineze în Pacific, Washington, Londra și Canberra și-au lansat luni alianța AUKUS – anunțată în urmă cu 18 luni, spre disperarea Parisului, care și-a văzut propriile submarine înlăturate – și își vor uni forțele pentru a construi o nouă generație de submarine nucleare.
Poate că războiul președintelui Vladimir Putin în Ucraina face ravagii la mii de kilometri în sud, dar în îndepărtata Arctica se urmăresc îndeaproape activitățile sale militare.
Numai că prețul politic plătit de victimele colaterale ale acestor calcule extrem de pragmatice care se învârt în jurul a două miliarde este deja extrem de greu de susținut. Mai ales de un Klaus Werner Iohannis care are nevoie disperată de a da un semnal că, totuși, este parcă mult prea devreme pentru ca să se recunoască înfrânt de ”sistemul ticăloșit”, aidoma tuturor predecesorilor săi de la Palatul Cotroceni.
