După multe zile de scandaluri și proteste, Guvernul a adoptat, vineri, reforma Legii pensiilor magistraților, în ciuda avizului negativ de la Consiliul Legislativ. În plus, acesta și critică angajarea răspunderii.

Consiliul legislativ (CL) a dat aviz negativ pe reforma pensiilor speciale din Pachetul II al Guvernului Bolojan. CL critică asumarea proiectului prin angajarea Guvernului și nu prin procedură parlamentară obișnuită.

Iată care sunt prevederile:

Art. I – Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Alineatul (1) al art. 211 se modifică și va avea următorul cuprins:

(1)Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie, respectiv magistrații-asistenți de la Curtea Constituţională, precum şipersonalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislația care reglementează sistemul public de pensii şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

2. Alineatul (3) al art. 211 se modifica și va avea următorul cuprins:

(3) De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația care reglementează sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv magistrații-asistenți de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care între 20 și 25 de ani realizată numai în aceste funcții. În acest caz cuantumul pensiei este micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseşte din vechimea de 25 de ani în aceste funcţii. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

3. După după alineatul (3) al articolului 211, se introduce un nou alineat, alin. (31), cu următorul cuprins:

(31) Persoanele care au o vechime de cel puțin 35 de ani realizată numai în funcţiileenumerate la alin. (1) se pot pensiona indiferent de vârstă, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseşte până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii. Cuantumul pensiei de serviciu astfel stabilit este recalculat anual, prin raportare la perioada de timp rămasă de la momentul recalculării până la împlinirea vârstei standard de pensionare.

4. Alineatul (4) al articolului 211 se modifică si va avea următorul cuprins:

(4) Persoanele care au o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația care reglementează sistemul public de pensii şi pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurări socialerealizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile acestora. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor prevăzute de prezentul alineat.

5. Alineatul (41) al articolului 211 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(41) În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în considerare la stabilirea dreptului de pensie, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent sau pentru care nu au fost reținute contribuții de asigurări sociale.

6. Alineatul (1) al art. 212 se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Soțul supraviețuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația care reglementează sistemul public de pensii, la pensia de urmaș în condițiile prevăzute de această legislație, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul, actualizată, după caz.

Art. II – Articolele II – V din Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal se abrogă.

Art. III – Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, se modifică după cum urmează:

1. Alineatul (1) al articolului 685 se modifică şi va avea următorul cuprins :

(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 31, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, pot beneficia de pensie de serviciu la îndeplinirea condițiilor privind vechimeatotală în muncă şi a vârstei standard de pensionare conform eşalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 60 de luni consecutive de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

2. Alineatul (2) al articolul 685 se modifică şi va avea următorul cuprins :

(2) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare conform eşalonării prevăzute în anexă, şi personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care între 20 și 25 de ani realizată numai în aceste funcții. În acest caz cuantumul pensiei este micșorat cu 2% din baza de calcul prevăzută la alin. (1) pentru fiecare an care lipseşte din vechimea în specialitate integrală.

3. Alineatul (7) al articolului 685 se modifică şi va avea următorul cuprins :

(7) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vârstă şi de vechime prevăzute la alin. (1) numai în funcţia de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești şiparchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică şi de personal care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi în cea de tehnician criminalist din cadrul parchetelor beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupaţie. În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 55% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 60 de luni consecutive de activitate, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei ori parchetului sau INEC unde a funcţionat solicitantul înaintea eliberării din funcţia de personal auxiliar de specialitate. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei ori parchetului sau INEC.

Art. IV – La articolul 29 din Legea nr. 361/2023 privind personalul Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1095 din 5 decembrie 2023, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

”(2) Magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora, cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația care reglementează sistemul public de pensii şipot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor permanente realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Prevederile art. 211 şi 213 din Legea nr.303/2022, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.”

Art. V – (1) Persoanele prevăzute la art. 211 din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, la articolul 685 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și la art. 29 alin. (2) din Legea nr. 361/2023, cu modificările și completările ulterioare, cărora le-au fost emise decizii de pensionare anterior datei de 1 octombrie 2025, se consideră că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin aceste decizii potrivit reglementărilor în temeiul cărora au fost emise.

(2) Persoanele prevăzute la art. 211 din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, la articolul 685 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și la art. 29 alin. (2) din Legea nr. 361/2023, cu modificările și completările ulterioare, cărora le-au fost emise decizii de pensionare începând cu data de 1 octombrie 2025 în baza unor cereri înregistrate la casele de pensii înainte de 1 octombrie 2025, precum şi cele care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior datei de 1 octombrie 2025, indiferent de momentul la care vor înregistra cererile de pensionare la casele de pensii, se consideră că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin dispozițiile în vigoare la momentul îndeplinirii condițiilor de pensionare.

(3) Prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare, pentru judecătorul, procurorul, magistratul-asistent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv magistratul-asistent de la Curtea Constituţională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeaşi lege, aflat în funcţie la data de 1 octombrie 2025, la calculul vechimii de cel puţin 25 de ani se poate lua în considerare, eşalonat, în funcţie de data pensionării, şi o perioadă maximă de 5 ani în care judecătorul, procurorul sau magistratul-asistent ori personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeaşi lege a îndeplinit funcţiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, după cum urmează:

a) în perioada 1 octombrie 2025 – 31 decembrie 2026, poate fi valorificată o vechime de cel mult 5 ani în aceste funcţii;

b) în perioada 1 ianuarie 2027 – 31 decembrie 2028, poate fi valorificată o vechime de cel mult 4 ani în aceste funcţii;

c) în perioada 1 ianuarie 2029 – 31 decembrie 2030, poate fi valorificată o vechime de cel mult 3 ani în aceste funcţii;

d) în perioada 1 ianuarie 2031 – 31 decembrie 2032, poate fi valorificată o vechime de cel mult 2 ani în aceste funcţii;

e) în perioada 1 ianuarie 2033 – 31 decembrie 2034, poate fi valorificată o vechime de cel mult un an în aceste funcţii.

(4) Pentru judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie, respectiv magistrații-asistenți de la Curtea Constituţională, precum şipersonalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, care beneficiază de pensii de serviciu stabilite în baza unor decizii de pensionare emise anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023 sau care au îndeplinit condiţiile de pensionare anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023, pentru fiecare an care depăşeştevechimea de 25 de ani necesară pentru obţinerea pensiei de serviciu, cuantumul net al pensiei de serviciu se majorează cu câte 1%. Majorarea cuantumului pensiei de serviciu cu câte 1% nu se aplică pentru anii împliniți începând cu data de 1 octombrie 2025 care depășesc vechimea de 25 de ani, însă fără a se pierde beneficiul majorării cuantumului net pentru perioadele anterioare datei de 1 octombrie 2025.

(5) Prin excepție de la dispozițiile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, precum și de la dispozițiile art. 29 alin. (2) din Legea nr. 361/2023 cu modificările și completările ulterioare și fără a aduce atingere dispozițiilor alin. (1) și alin. (2) din prezentul articol, în intervalul 1 octombrie 2025 – 31 decembrie 2036 se instituie o creștere etapizată a vârstei de pensionare pentru judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituțională şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora, cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, după cum urmează:

a) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 octombrie 2025 – 31 decembrie 2025 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 47 ani și 8 luni indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;

b) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 49 de ani indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;

c) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2027 – 31 decembrie 2027 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 50 de ani și 6 luni indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;

d) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2028 – 31 decembrie 2028 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 52 de ani indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;

e) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2029 – 31 decembrie 2029 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 53 de ani și 6 luni indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;

f) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2030 – 31 decembrie 2030 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 55 de ani indiferent de momentul împlinirii acestei vârste;

g) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2031 – 31 decembrie 2031 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 56 de ani și 6 luni indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 26 de ani și 6 luni;

h) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2032 – 31 decembrie 2032 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 58 de ani indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 28 de ani;

i) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2033 – 31 decembrie 2033 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 59 de ani și 6 luni indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, sub condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 29 de ani și 6 luni;

j) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2034 – 31 decembrie 2034 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 61 de ani, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, și condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 31 de ani;

k) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2035 – 31 decembrie 2035 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 62 de ani și 6 luni, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, și condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 32 de ani și 6 luni;

l) Persoanele pentru care condiția de vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se împlinește în intervalul 1 ianuarie 2036 – 31 decembrie 2036 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 64 de ani indiferent de momentul împlinirii acestei vârste, cu condiția unei vechimi totale în muncă de cel puțin 34 de ani.

(6) Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările ulterioare, pentru persoanele care au decizii de pensionare sau îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior datei de 1 octombrie 2025, pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate şi pensia de urmaş, se actualizează procentual ori de câte ori se majorează indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. Actualizarea se realizează prin aplicarea, asupra cuantumului pensiei, a procentului de majorare a indemnizaţiei de încadrare brute lunare pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. Cuantumul net al pensiei de serviciu astfel actualizate nu poate depăşi 100% din venitul net, la data actualizării, al unui judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, cu excepţiapensiilor de serviciu ale persoanelor prevăzute la alin.(1) și (2). Data actualizării, procentul de majorare a indemnizaţiei de încadrare brute lunare şi, după caz, venitul net la data actualizării al unui judecător sau procuror în activitate, în condiţiiidentice de funcţie, vechime şi grad profesional, se comunică Casei Naţionale de Pensii Publice sau casei de pensii teritoriale ori sectoriale competente de către ordonatorii principali de credite implicaţi.

(7) Dispozițiile privind vechimea totală în muncă de 35 de ani prevăzute la art. 685alin. (1) și art. 685 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, cu modificările și completările ulterioare, sunt aplicabile persoanelor care împlinesc vârsta de pensionare prevăzută de Anexa la Legea nr. 567/2004, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

(8) Dispoziţiile alin. (1) – (6) se aplică în mod corespunzător şi personalului prevăzut la art. 29 alin. (2) din Legea nr. 361/2023 privind personalul Curţii Constituţionale.

Art. VI – Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 octombrie 2025.

Astăzi, o groază de articole titrate în aceeași cheie, au inundat presa națională, anunțând cu mare fast și spre deliciul celor mulți și supărați pe pensiile speciale că piloții, na poftim, vor ieși la pensie la 67 de ani! În loc de 65! Unii susțin ca Asociația Internațională de Transport Aerian – IATA ar fi cerut asta, alții că soborul companiilor aeriene, cert este că în concluzie rezultă din ce zic ei că piloții se vor pensiona la 67 de ani.

Valurile Aviației

Activitatea Aviației este evident una extrem de fluctuantă, ea depinzând de foarte mulți factori și fiind un indice social foarte exact. În realitate, este vorba de o solicitare exprimată în… USA, de mărire a vârstei până la care o persoană posesoare de licență de zbor ca pilot poate zbura și nu de vârsta de pensionare mult trâmbițată în aceste articole. Este drept însă, ca fiecare țară are propriile legi legate de vârsta de pensionare și în fiecare țară piloții au anumite facilități datorită specificului meseriei.

Cererea în sine a plecat de la situația creșterii enorme a traficului aerian care are nevoie evident de piloți. Și care piloți la nivel global lipsesc la apel! Cauzele lipsei piloților sunt legate de costurile mari pe care trebuie să le suporte din propriul buzunar orice doritor de a deveni pilot profesionist, condițiile de muncă și de viață extrem de grele, remunerația inadecvată, programul de muncă ce ucide orice viață normală de familie, tristă experiență din timpul pandemiei când ultimii piloți sosiți (formați pe banii lor) au fost primii dați afară, etc.

Jurnalism lăutăresc

Diferențele semantice și alte cauze, au avut ca rezultat direct faptul că autorii articolelor au făcut o mare confuzie, dar și o și mai mare manipulare prezentând ca fiind vârsta de pensionare a piloților, noul prag de 67 de ani în locul celui de 65. Pentru că sfertodoctii cu pricina nu au înțeles că este vorba de o vârstă până la care toți piloții, amatori și profesioniști, pot zbura și nu neapărat lucra, în cazul ultimilor. Deoarece această vârstă este comună pentru toți piloții profesioniști sau amatori iar vârsta aceasta maximă nu reprezintă limita de pensionare, s-a creat aici una dintre confuziile generate intenționat sau nu.
De ce? Simplu, pentru că autorii articolelor fie nu citesc, fie citesc degeaba, fie unde-i ordin cu plăcere!

Ca să înțelegem o să facem o paralelă dintre vârsta până la care un pilot profesionist poate zbura și vârsta de la care un pilot profesionist se poate pensiona. Vârsta până la care piloții profesioniști pot zbura pe liniile aeriene de transport pasageri și marfă a variat de-a lungul timpului și a ajuns astăzi să fie de 65 de ani. În același timp vârsta de la care piloții profesioniști pot ieși la pensie, statul considerând ca aceștia și-au îndeplinit îndatoririle față de sistem, în condițiile de muncă speciale ale acestei meserii, este cuprinsă între 50 și 52 de ani. Faptul ca după pensionare, în mod individual, piloții profesioniști pot continua să practice meseria cu restricțiile de rigoare în special de ordin medical, este o soluție oferită de fiecare stat în parte sistemului Aviației pentru a beneficia de cei apți și doritori a mai practica această meserie. Până în pandemie, Germania a dorit să mărească vârsta de pensionare a piloților și nu a reușit. Măsura era cerută de către companiile aeriene pentru a împiedica exodul pilotilor pensionari spre Asia și Orientul Mijlociu, acolo unde veniturile mult mai mari și neimpozitate de către statul german reprezentau o realitate de necontestat. În plus plecau din sistemul aviației germane piloții profesioniști cu o mare experiență de zbor iar umplerea golurilor lăsate de aceștia se făcea foarte greu.

Statul român, cel mai mare hoț al țării!

În avalanșa de promisiuni electorale a partidelor politice, făcute în numele binelui dorit statului român, a fost mot cea de eliminare a acestor așa-zise pensii speciale.
Sintagma jurnalistică de pensii speciale a prins la public teribil chiar dacă ea este asemănătoare unei găleți în care s-au aruncat de-a valma ca într-un ghiveci toți termenii legați de pensii ocupaționale, speciale, etc etc. Și aici a fost aruncată și pensia aviatorilor fără să se țină cont de nimic! Pentru că, pe de o parte, nimeni nu ține cont de nimic iar marota pensiilor speciale la români este subiectul la zi, este necesar să explicăm un pic câteva aspecte ce țin de subiectul pensiilor aviatorilor în raport cu restul.

Astfel:
1. În România, în funcție de condițiile specifice de muncă, au fost realizate grupe de încadrare în muncă cu limitări deasemenea specifice. Politicile naționale de eliminare a grupelor de muncă, și pe care sindicatele de resort din aviație nu le-au băgat în seamă deloc până acum, vor avea un punct final undeva în următorii câțiva ani. În acest moment nimeni nu poate explica cu subiect și predicat ce se va face cu acest sistem pe care politicienii vor să îl schimbe pentru ca nu se vor schimba condițiile de muncă evident.
2. Confuzia creată între vechimea echivalentă dată de apartenența la o grupă de muncă și perioadă calendaristică este una din cauzele care conduc la aceste manipulări. Astfel la un an calendaristic de zbor cu baremul făcut se calculează doar ca vechime un an și jumătate dar punctajul realizat și luat în calcul este tot pentru un an calendaristic.
Practic piloții pierd la bani tocmai partea dată de facilitatea de vechime în plus data de apartenența la grupa specială de muncă deoarece punctajul aferent cotizației nu se modifică.
3. Statul mincinos și hoț a impus ca pilotilor să li se perceapă o cotizație suplimentară între 8-10% față de CAS-ul restului românilor. Motivul invocat a fost ca astfel se acoperă perioada stagiului maxim de cotizare de 30 de ani legal statuată. Doar ca una dintre condițiile includerii în această grupă de muncă specială a pilotilor este cea de realizare a baremului de zbor care a variat în timp de la 450 de ore pe an la 350 de ore astăzi
Interesant este ca această condiție este una lovită de neconstituționalitate totală întrucât:
– pilotul profesionist din punct de vedere legal și aeronautic trebuie să aibe licențele la zi și să zboare minimul prevăzut de legislația aeriană pentru menținerea acestora
– este o condiție impusă angajatului dar care tine exclusiv de angajator. Dacă angajatorul nu oferă posibilitatea de a zbura acele 350 de ore din varii motive, pilotul va pierde includerea în grupa specială
– pilotului i se reține CAS și CAS Suplimentar indiferent dacă face sau nu acest barem
Și mai interesant este ca sindicatele pilotilor au refuzat permanent sesizarea CCR pe această speță iar în pandemie majoritatea piloților nu au realizat baremul de zbor deși li s-au reținut sumele pentru CAS și CAS Suplimentar
– pilotilor li s-au furat efectiv banii de către diverși angajatori prin intermediul și cu contribuția majoră a statului. Astfel neluarea în calcul a diurnelor pentru impozitarea lor a redus contribuția pilotului cu până la 100% deoarece angajatorii fentau legea și dădeau salarii mici în lei impozabili și diurne mari în valută neimpozabile
Multe dintre sporurile specifice aviației și acordate prin lege nu au fost acordate și s-au făcut pontaje false prin care se atestă ca ei au zburat fix de luni până vineri de la 8 la 16!

Pensionar mort timpuriu = stat fericit!

De altfel, ca o concluzie generală la nivel european și național mișcarea neomarxista actuală la putere lupta prin creșterea vârstei de pensionare la toate categoriile ca să își alimenteze bugetele naționale. Pentru ca un pensionar mort cat mai de timpuriu este un câștig real pentru stat!
De ce? Deoarece statul
– pentru toate sumele plătite de pilot și orice alt cetățean, de la 18 ani până la 65 nu a dat dobânda
– pentru ca la o medie de viață de 7 ani după ieșirea la pensie, asiguratul nu primește înapoi decât maxim 10% din cat a cotizat
– impozitează ilegal pensia
– toate sumele încasate și neconsumate îi rămân statului
– pune în cârca pensionarului plata împrumuturilor făcute pentru a asigura fondul de pensii. Practic statul ia contribuțiile și le aruncă în marea oală comună numită buget de stat în loc să le pună în fondul de pensii așa cum ar fi normal. De acolo se plătesc contractele cu dedicație etc și la final nu mai sunt bani pentru pensii așa ca băieții deștepți se împrumută pentru sărmanii pensionari să le poată plăti pensiile.

Să moară și capra vecinului

Dacă majoritatea oamenilor muncii nu fac parte din grupele de muncă cu condiții speciale precum piloții și ca atare au alte pensii, atunci politicienii s-au gândit ei să îi învrăjbească împotriva piloților pe baza acestui proverb. Ce piloții sunt mai cu moț? Mănâncă cu două guri? Bine le face să vadă și ei cum este să te pensionezi la 65 de ani ca noi toți! Sunt doar câteva din reacțiile internauților aflați la sol.

Cu doar câteva zile rămase până pe 8 septembrie, când ar trebui să înceapă noul an școlar, iar copiii și profesorii să se întoarcă la clase, sindicaliștii din Educație avertizează decidenții că nu au de gând să renunțe la proteste, date fiind nemulțumirile provocate de măsurile prevăzute de Pachetul 2 de măsuri fiscale.

După ce a fost prezent, vineri, la sediul Guvernului, la şedinţa Consiliului Economic şi Social (CES), care trebuie să dea aviz pe pachetul doi de măsuri fiscale, Simion Hancescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a declarat că i-a transmis clar premierului Ilie Bolojan că cel mai lovit domeniu este sistemul educaţional şi că sindicatele nu vor sta cu „mâinile în sân”. Iar întreg sistemul va fi bulversat în anul şcolar viitor, pentru că vor exista proteste continue.

Hăncescu a atras atenția că deschiderea anului şcolar se va face, în premieră în România, în ultimii 35 de ani, în faţa Palatului Victoria, a Palatului Cotroceni – sediile Guvernului și Președinției – şi a prefecturilor.

Acuză „comasări făcute haotic”

Simion Hăncescu a declarat, la Palatul Victoria, că, în intervenţia pe care a avut-o în Consiliul Economic şi Social, i-a reproşat premierului faptul că se aşteptau ca, în Pachetul 2, să se revină asupra măsurilor luate pentru Educaţie şi să se renunţe la o serie de prevederi, pentru că, aşa cum se prezintă situația în momentul de faţă, acest sistem este cel mai afectat.

„I-am spus clar premierului: cel mai lovit domeniu este sistemul educaţional. N-am intrat în foarte multe amănunte, i-am explicat că sunt situaţii în care, în urma acestor măsuri, vor exista copii care vor merge pe jos, prin pădure, distanţe considerabile, chiar prin zone cu urşi. (…) De asemenea, comasări făcute haotic, şcoli comasate aflate la doar 5 km una de alta. Asta nu mai este management. Pentru ce economiseşti? 300 de lei, când, de fapt, dacă ai mutat, trebuie să pui un director adjunct? Atât se „câştigă” dintr-o comasare.

Şi i-am spus foarte clar premierului că este evident că nu vom sta cu mâinile în sân. Sistemul educaţional va fi bulversat în anul şcolar viitor, pentru că vor exista proteste continue. I-am spus limpede: deschiderea anului şcolar se va face, în premieră în România, în ultimii 35 de ani, în faţa Palatului Victoria, a Palatului Cotroceni şi a prefecturilor. Va fi o deschidere a anului şcolar altfel decât s-a făcut până acum”, a precizat sindicalistul, citat de News.ro.

Citiți și: Bolojan face praf și Educația. Se pierde calitatea actului de învățământ

Lider sindical: Răspunsul premierului a fost pe lângă subiect

Totodată, Hăncescu a acuzat Guvernul că neglijează complet educaţia pentru o miză financiară foarte mică.

„Aşteptăm să fie un număr foarte mare, sperăm să ajungă la aproape 30.000 de oameni, din Bucureşti şi din întreaga ţară” – a răspuns Hăncescu, întrebat fiind câţi oameni estimează că vor participa la protestul din prima zi de şcoală.

Nu în ultimul rând, Simion Hăncescu a mai ales să menționeze că i-a reproşat premierului o afirmaţie „absolut revoltătoare”, şi anume aceea că s-ar fi diminuat norma didactică în ultimii ani, lucru pe care liderul sindical l-a catalogat drept complet fals.

„Norma didactică de predare în România este aceeaşi de 35 de ani”, a precizat liderul de sindicat din Educație. „Răspunsul premierului a fost pe lângă subiect: a spus că, prin tot felul de tertipuri, s-a diminuat numărul de elevi la clasă şi, astfel, a crescut numărul de norme. Este logic, la mintea cocoşului, că, în momentul în care scade numărul de elevi — iar numărul de elevi a scăzut, dar nu la fel ca în alte ţări —, ne-am apropiat de un nivel normal, cu efective de 24-26 de elevi la clasă. Nu a răspuns efectiv la subiect”, a completat acesta.

Hăncescu a insistat asupra faptului că, la acest moment, sistemul educațional e cel mai afectat dintre toate sectoarele de activitate.

„Noi sperăm că vor fi proteste în toate şcolile, pentru că sistemul educaţional este, în momentul de faţă, cel mai afectat dintre toate sectoarele de activitate”, a mai declarat Simion Hăncescu.

Se va ajunge la grevă generală în Educație?

În tot acest context tensionat apare și o întrebare în rândul elevilor și al părinților, care se pregătesc pentru începerea noului an școlar: se va ajunge la grevă generală în Educație?
Referitor la posibilitatea declanşării unei greve generale, oficialul FSLI a anunțat că se aşteaptă întoarcerea profesorilor în cancelarii, după concedii, pentru a-i consulta. Și că, în funcţie de răspunsul acestora, se vor decide paşii următori.

„Noi nu putem lua decizii la nivel central şi să anunţăm direct o formă de protest. Dacă se va ajunge la grevă, aceasta nu se poate face decât cu acordul oamenilor. Dar, cu siguranţă, ceea ce am spus premierului se va confirma: dacă Guvernul nu va găsi soluţii şi nu va reveni asupra măsurilor, vă spun că vor fi proteste de stradă, fără îndoială”, a afirmat liderul FSLI.

Solicitările sindicaliștilor

Hăncescu a prezentat şi solicitările sindicatelor din Educație, semnalând că acest domeniu ar trebui să fie protejat, într-o „țară normală”.

„Solicităm revenirea la normal, pentru că ceea ce a făcut acum Guvernul – a recunoscut şi ministrul Educaţiei – reprezintă măsuri de austeritate. Dar, într-o ţară normală, există două domenii protejate: educaţia şi sănătatea.

Reprezentantul Sănătăţii chiar a spus că se numără printre cei fericiţi de la masă. Eu am spus că mă număr printre nefericiţi”, a menționat acesta.

Noile reguli propuse de Guvern la impozitarea veniturilor din chirii apar în proiectul de lege pe care Ministerul Finanțelor l-a publicat, joi seară, în dezbatere publică.

E vorba despre un proiect de lege ce aduce modificări semnificative în impozitarea veniturilor din chirii și activități de cazare. Iar noile reguli fac parte din Pachetul 2 de măsuri fiscale pentru care Executivul Bolojan urmează să-și asume răspunderea în Parlament.

Una dintre principalele modificări vizează eliminarea normelor de venit pentru determinarea veniturilor din activități independente obținute din cazare, precum și renunțarea la opțiunea de calcul în sistem real. Venitul net va fi stabilit, în schimb, prin deducerea unei cote forfetare de 30% din venitul brut anual, fără obligația de a ține evidență contabilă.

Impozitul anual datorat va fi de 10% aplicat asupra venitului net și reprezintă impozit final, calculat de contribuabili în Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale, potrivit adevarul.ro. De asemenea, veniturile vor fi supuse contribuțiilor sociale obligatorii, potrivit Codului fiscal.

Când devin obligatorii aparatul de marcat și bonul fiscal

O noutate semnificativă vizează închirierile pe termen scurt (până la 30 de zile pentru aceeași persoană): proprietarii vor trebui să folosească aparate de marcat electronice fiscale și să emită bonuri pentru clienți, iar regimul fiscal cu cota forfetară de 30% se va aplica și acestora, notează aceeași sursă.

Dincolo de modificările legate de chirii, proiectul mai prevede, între altele:

– creșterea valorii impozabile a locuințelor și terenurilor deținute de persoane fizice;

– stabilirea unui capital minim de 500 de lei pentru SRL-urile cu cifră de afaceri netă de 400.000 lei;

– creșterea bazei de calcul a CASS la 72 de salarii minime brute pentru veniturile din activități independente;

Acest proiect de lege este unul dintre cele șase acte normative din pachetul 2 de măsuri pentru care Guvernul Bolojan își va asuma răspunderea în Parlament, săptămâna viitoare.

Cele șase proiecte din pachetul 2 ar putea fi adoptate de guvern vineri, 29 august. După îndelungi discuții și o întârziere de câteva săptămâni față de termenul estimat inițial pentru finalizarea pachetului 2, s-a aflat că Executivul a decis împărțirea măsurilor din acest pachet în șase proiecte. Și asta pentru ca o eventuală respingere la CCR a uneia dintre măsuri să nu afecteze întregul pachet.

România, o țară în care 97% dintre cetățeni sunt proprietari

„În România lui 2025, proprietatea privată a devenit o țintă. Sub pretextul „reformei fiscale”, Guvernul Bolojan – cu USR pe post de motor ideologic – pregătește terenul pentru cea mai perversă formă de expropriere modernă: executarea silită în masă, externalizată către firme private! În paralel, BNR face recensământul avuției populației, iar mesajul transmis e clar: nu vei mai deține nimic, dar vei fi un bun contribuabil! Sau, și mai probabil, un chiriaș docil în propria țară.

Citiți mai multe AICI: Viziunea USR pentru România: nu vei deține nimic și vei fi executat silit!