Președintele american Donald Trump s-a arătat dispus să se întâlnească cu Vladimir Putin. Și asta în ciuda refuzului liderului rus de a avea o întrevedere cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Preşedintele Donald Trump a declarat joi că se va întâlni personal cu Vladimir Putin fără a-i mai cere preşedintelui rus să facă acelaşi lucru cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, o schimbare bruscă de poziţie faţă de declaraţiile anterioare făcute în aceeaşi zi, scrie The Washington Post, citat de News.ro.
Joi după-amiază, un oficial al Casei Albe, care a vorbit sub condiţia anonimatului pentru a discuta despre aspecte diplomatice sensibile, declarase că Trump se va întâlni cu Putin numai dacă liderul rus va fi de acord să se întâlnească cu Zelenski. Președintele rus Vladimir Putin a reacţionat spunând că acest lucru ar fi prematur în acest stadiu.
Trump: „Voi face tot ce pot pentru a opri uciderile”
„Voi face tot ce pot pentru a opri uciderile”, a declarat Trump joi, în Biroul Oval.
O întâlnire între cei doi lideri ar fi o victorie importantă pentru Putin, după ce liderul de la Casa Albă l-a atacat timp de săptămâni întregi. Trump a afirmat în repetate rânduri că a avut discuţii constructive cu Putin, dar s-a declarat dezamăgit văzând că, după ce vorbeau, aveau loc noi atacuri ruseşti asupra Ucrainei.
În ciuda propunerii de a se întâlni cu Putin, președintele american Trump a repetat joi că este „foarte dezamăgit” de atacurile continue ale Rusiei împotriva Ucrainei.
Donald Trump a anunţat miercuri că intenţionează să se întâlnească cu preşedintele rus Vladimir Putin pentru a discuta despre războiul din Ucraina. Kremlinul a precizat că este planificată o întâlnire individuală, dar un oficial de la Casa Albă a declarat că Trump se va întâlni cu Putin doar dacă liderul de la Kremlin se va întâlni şi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Semnale contradictorii
După semnale contradictorii, și după ce trimisul special al SUA, Steve Witkoff, s-a întâlnit miercuri cu Putin timp de trei ore la Moscova, iar Casa Albă a impus noi tarife severe asupra Indiei, invocând sprijinul acesteia pentru economia de război a Rusiei, Trump a anunţat brusc că intenţionează să se întâlnească cu Putin „foarte curând”. Și că „există şanse foarte mari” de a se ajunge la un acord în privinţa conflictului din Ucraina.
Joi, Putin a confirmat planurile pentru întâlnire şi a declarat că Emiratele Arabe Unite ar putea fi un loc potrivit pentru un astfel de summit bilateral. De altfel, Putin s-a întâlnit joi la Moscova cu preşedintele EAU, Mohamed bin Zayed al-Nahyan.
Pe de altă parte, un oficial al Casei Albe, care a vorbit sub condiţia anonimatului, a declarat joi după-amiază că Trump se va întâlni cu Putin numai dacă liderul de la Kremlin va fi de acord să se întâlnească şi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski – lucru calificat de liderul rus, joi, ca fiind prematur.
„Nu. Nu trebuie”
Cu toate acestea, câteva ore mai târziu, Trump a declarat că Putin nu va trebui să accepte să se întâlnească cu Zelenski înainte de a se întâlni cu el. „Nu. Nu trebuie”, a răspuns Trump când a fost întrebat despre acest aspect în timpul unei scurte discuţii cu reporterii în Biroul Oval.
„Ei ar dori să se întâlnească cu mine”, a subliniat Trump, referindu-se la ruşi. „Eu voi face tot ce pot pentru a opri uciderile”, a adăugat liderul de la Casa Albă.
La un moment dat, întrebat fiind dacă termenul limită de vineri pentru ca Putin să accepte un armistiţiu sau să se confrunte cu sancţiuni suplimentare este încă valabil, Trump a răspuns: „Depinde de el. Vom vedea ce are de spus, depinde de el. Sunt foarte dezamăgit”.
Pe de altă parte, Casa Albă şi-a moderat din nou ulterior retorica, subliniind că Trump doreşte să se întâlnească cu ambii lideri, dar că alte opţiuni rămân pe masă.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat într-un comunicat că „preşedintele Trump ar dori să se întâlnească atât cu preşedintele Putin, cât şi cu preşedintele Zelenski, deoarece doreşte ca acest război brutal să ia sfârşit”. „Casa Albă lucrează la detaliile acestor potenţiale întâlniri, iar detaliile vor fi furnizate la momentul oportun”, a mai adăugat ea.
Leavitt declarase miercuri că planul pentru summitul Trump-Putin a venit la cererea Moscovei. Consilierul Kremlinului Iuri Uşakov a confirmat joi că sunt în curs pregătirile pentru o întâlnire între Putin şi Trump, poate chiar săptămâna viitoare, dar a contrazis declaraţia lui Leavitt potrivit căreia cererea pentru o întâlnire a venit din partea Rusiei, spunând că a fost „la sugestia părţii americane”. Joi, Putin a revenit asupra declaraţiei, spunând că „ambele părţi au manifestat interes. Ce s-a spus mai întâi nu mai este important”.
Însă liderul de la Kremlin a respins ideea unei întâlniri cu Zelenski în viitorul apropiat, spunând: „Pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie create anumite condiţii. Din păcate, suntem încă departe de a crea astfel de condiţii”.
Ce spune Kievul
Insistenţa ca Putin să se întâlnească şi cu Zelenski ca o condiţie pentru participarea lui Trump la un summit cu Putin a fost relatată în exclusivitate de The New York Post. Miercuri, Trump nu menţionase o astfel de cerinţă.
Un oficial ucrainean a declarat că discuţiile iniţiale prevedeau două întâlniri bilaterale – între Trump şi Putin şi între Trump şi Zelenski – şi apoi o întâlnire cu toţi trei. Confuzia cu privire la faptul că Putin ar fi acceptat să se întâlnească cu Zelenski a apărut abia după ce „ruşii au încercat să ascundă sau să minimizeze” această parte a planului, a declarat oficialul ucrainean.
Înainte, Uşakov a subliniat în mod clar respingerea de către Putin a propunerii lui Witkoff privind un summit tripartit între Trump, Putin şi Zelenski.
Witkoff a ridicat ideea unui summit trilateral în cadrul întâlnirii de miercuri cu Putin, a spus Uşakov, dar „partea rusă a lăsat această opţiune complet, complet fără comentarii”, a subliniat oficialul, o remarcă ce a evidenţiat preferinţa Kremlinului pentru un acord în condiţiile Rusiei, acceptat de Washington şi Moscova şi impus Kievului, notează The Washington Post, conform sursei menționate.
„Propunem, în primul rând, să ne concentrăm pe pregătirea unei întâlniri bilaterale cu Trump şi considerăm că este foarte important ca această întâlnire să fie fructuoasă şi productivă”, a declarat Uşakov.
Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat că miercuri au fost discutate propunerile ca Trump să se întâlnească separat cu liderii Rusiei şi Ucrainei, pentru a organiza apoi un summit trilateral. Demersul lui Uşakov de a respinge importanţa unei întâlniri trilaterale a subliniat tensiunile continue, în contextul în care ambele părţi se înghesuie să se întâlnească mai întâi cu Trump, având în vedere avantajul pe care acest lucru l-ar putea conferi.
Presa rusă, în extaz: „Putin a câştigat!”
Deja au apărut și primele reacții în presa rusă. Conform sursei citate, Komsomolskaia Pravda a sugerat că Trump a adoptat din nou o atitudine pozitivă faţă de Rusia, iar ziarul Moskovski Komsomoleţ a proclamat: „Putin a câştigat!”
Și nu au fost singurele reacții devenite publice. Iuri Podoliaka, un blogger pro-război cu 3 milioane de abonaţi, a văzut la lucru „capodopera diplomatică” a lui Putin. „Se pare că Vladimir Putin a reuşit să-l ţină pe Trump în „caruselul negocierilor””, a scris el pe reţelele sociale.
Vorbind jurnaliştilor alături de Putin la mănăstirea de pe Valaam, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, cel mai apropiat aliat al lui Putin şi persoana care transmite adesea mesaje Occidentului în numele Rusiei, a declarat săptămâna trecută că le-a spus recent americanilor apropiaţi lui Trump că Putin ar fi de acord cu ceea ce el a numit un „armistiţiu aerian” – un moratoriu asupra atacurilor cu rachete şi drone.
Rusia a fost condamnată la nivel mondial pentru intensificarea bombardamentelor asupra oraşelor ucrainene în ultimele luni, lovind un loc de joacă pentru copii, o maternitate, apartamente şi alte instalaţii civile. Dar aceste atacuri par să fi pregătit terenul pentru un compromis în condiţiile impuse de Moscova.
Un moratoriu asupra atacurilor aeriene ar priva Ucraina de una dintre cele mai eficiente arme de apărare împotriva Rusiei: atacurile cu drone asupra instalaţiilor petroliere ruseşti, bazelor aeriene strategice, bombardierelor grele, avioanelor de spionaj, depozitelor de muniţie şi altor ţinte militare.
La rândul lor, oficialii Uniunii Europene şi-au exprimat scepticismul cu privire la intenţiile lui Putin. „Este foarte clar că Rusia nu este interesată de pace, deoarece am văzut acest lucru în acţiunile sale, nu în cuvintele sale”, a declarat joi Anitta Hipper, purtătoarea de cuvânt a UE pentru afaceri externe.
Citiți și: Întâlnirea Trump-Putin, rețetă pentru dezastru?
În timp ce restul lumii se reorientează sau prioritizează energia clasică, produsă de combustibilii fosili, Uniunea Europeană își continuă drumul spre tranziția verde. Invocarea sănătății populației și, mai ales, a obținerii independenței energetice nu prea are legătură cu realitatea. Pentru o zonă fără resurse de materii prime rare, esențiale pentru regenerabile, independența clamată este deja o glumă proastă. Conștientă de impasul în care se află UE, Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică (ENTSO-E) a atras atenția Comisiei Europene că este nevoie de finanțare uriașă pentru a adapta rețelele existente la energia regenerabilă. Astfel, sunt necesare investiții masive de peste 800 de miliarde de euro până în 2050, în rețele transfrontaliere și hibride, pe lângă dezvoltarea rețelelor naționale.
Guvernul britanic, prin vocea vicepremierului Angela Rayner, cere explicații urgente pentru paginile „ascunse” din documentația tehnică – zone întregi din Cultural Exchange Building și Embassy House rămânând acoperite de blocuri de culoare gri. Pentru oficiali, aceste porțiuni lipsă nu sunt doar un detaliu estetic, ci un semnal de alarmă cu implicații de securitate.
După ce ne-a adus în sapă de lemn, cu măsuri de austeritate prelungite și înăsprite, cu majorări de biruri, cu incapacitatea de a stopa creșterea prețurilor la energie și cu o explozie a tuturor prețurilor, coaliția de guvernare a decis să facă ordine în țară și să-i forțeze pe amărâți să-și plătească impozitele și taxele locale. Astfel, primii vizați au fost beneficiarii de venit minim de incluziune, stabilit la ”imensa” sumă de 533 de lei, în total 209.856 de oameni.
Niciun stat nu s-a aruncat mai mult în această cursă decât Pakistanul, care a angajat șapte firme de lobby diferite, de la giganți ai industriei la jucători de nișă cu conexiuni în Congres. Oficialii de la Islamabad sperau să evite tarifele uriașe pe exporturile de textile și echipamente sportive, care amenință să lovească direct economia țării.
După ce conducerea Poștei Române a închis, comasat și închiriat mai multe oficii poștale, la începutul acestui an, ca o coincidență, Guvernul a dat o hotărâre prin care terenurile și clădirile Poștei Române pot fi date la schimb unităților teritorial-administrative, semnalează Florin Daniel Gheorghiu, președintele Sindicatului Lucrătorilor Poștali din România (SLPR). În prezent, directorul Poștei Române, Valentin Ștefan, a propus în AGA aprobarea unui schimb de spații, care este vădit în detrimentul instituției.
Președintele SUA intenționează să se întâlnească personal cu președintele Rusiei, chiar săptămâna viitoare, potrivit New York Times. Anunțul a venit după ce trimisul lui Trump, Steve Witkoff, s-a întâlnit cu Putin pentru trei ore de discuții la Kremlin.