Plafonarea prețului gazelor naturale în Uniunea Europeană, care va fi lansată luna viitoare, ar putea avea un impact asupra stabilității financiare și ar putea reduce lichiditatea pe piețele europene de gaze tranzacționate la bursă,  a avertizat Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) într-un document consultat de Reuters.

În decembrie, miniştrii europeni ai Energiei au convenit că plafonarea preţului gazelor va fi declanşată în momentul în care cotaţiile la hub-ul de gaze Dutch Title Transfer Facility (TTF) de la Amsterdam depăşesc semnificativ preţurile gaze naturale lichefiate (GNL). Plafonul ar putea fi declanşat începând cu data de 15 februarie 2023 şi, iniţial, nu se va aplica tranzacţiilor de tip „over the counter” (în afara pieţei).

În raportul publicat luni, ESMA  susţine că în cazul în care preţul gazelor naturale se apropie de nivelul la care este declanşată plafonarea, operatorii prezenţi pe piaţă îşi vor schimba probabil comportamentul, pentru a evita impunerea plafonului sau pentru a se pregăti de aplicarea plafonului.

„Deşi acest comportament ar apărea raţional pe bază individuală, ar putea duce la schimbări semnificative şi abrupte ale evoluţiei pieţei, ceea ce ar afecta funcţionarea ordonată a pieţei şi, în cele din urmă, stabilitatea financiară”, se arată în document.

Este probabil ca participanții de pe piață să se orienteze către contracte sau locuri de tranzacționare în care nu se aplică plafonul de preț al gazelor – fie prin trecerea la platforme de tranzacționare din afara UE, fie prin tranzacționarea „over the counter”. Acest lucru ar putea da o lovitură lichidității pe piețele reglementate pentru contractele TTF.

Instituţia apreciază impactul complet al plafonării preţului va deveni clar doar când va fi aproape de declanşare.

ESMA şi Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) trebuie să publice până în martie un raport cuprinzător privind consecinţele plafonării preţului gazelor naturale asupra pieţelor energetice şi financiare.

La hub-ul TTF de la Amsterdam, cotaţiile la gaze naturale cu livrare în luna următoare au scăzut luni dimineaţă cu 0,2%, la 66,80 euro pentru un Megawatt-oră, după ce anterior înregistraseră un avans de 3,9%. Vineri, cotaţiile la gaze naturale au urcat cu 10%, prima creştere săptămânală după cinci declinuri săptămânale consecutive.

Prăbușirea celei mai mari clase de active din lume s-a extins de la piața imobiliară la cea comercială, amenințând să dezlănțuie valuri de turbulențe de credit în întreaga economie mondială.

Aproape 175 de miliarde de dolari din creditele imobiliare sunt deja în dificultate, potrivit datelor compilate de Bloomberg. Pe măsură ce prețul ratelor mai mari ale dobânzilor se mărește, multe piețe imobiliare sunt aproape înghețate, unii creditori spunându-le debitorilor să vândă activele sau să riște executarea silită, pe fondul cererilor de capital suplimentar din partea proprietarilor.

Această criză a fost vizibilă mai ales în Europa și SUA în ultimii ani. Creșterea costurilor de construcție, a impozitelor pe proprietate și a ratelor dobânzilor au avut un impact uriaș. La fel și o cantitate record de spații de birouri disponibile.

Cererea slabă și o creștere a ofertelor de subînchiriere din partea companiilor care încearcă să se debaraseze de spațiile de lucru inutile îi forțează pe proprietari să cheltuiască sume uriașe de bani pentru a încheia înțelegeri, împingându-i în același timp pe unii dintre ei să își predea proprietățile creditorilor mai degrabă decât să se confrunte cu lupte de executare silită.

Conform unui studiu realizat de firma de avocatură Weil, Gotshal & Manges, nivelurile de dificultate din sectorul imobiliar european sunt cele mai ridicate din ultimul deceniu, în parte din cauza scăderii lichidităților.

Valorile proprietăților comerciale din Marea Britanie au scăzut cu peste 20% în a doua jumătate a anului 2022, arată datele MSCI Inc. În SUA, scăderea a fost de aproximativ 9%, potrivit Green Street.

Scăderea tranzacțiilor și a dezvoltării în domeniul imobiliar comercial și rezidențial va avea un impact inevitabil asupra cheltuielilor din economia reală. Și ar putea  reprezenta un risc pentru locurile de muncă și creșterea economică.

„Ceea ce avem în această recesiune este un set destul de unic de circumstanțe economice. Ratele dobânzilor se înăspresc în loc să îndulcească lovitura pentru sectorul imobiliar și pentru alte corporații”, a declarat Ian Guthrie, director general în cadrul echipei de consultanță a brokerului imobiliar  Jones Lang LaSalle Inc.

Piața imobiliară „se confruntă cu  o rezervă de credite cu potențial de neplată, unde fluxurile de numerar sunt sub presiune”.

Anul acesta, a menționat el, „este momentul în care aceste probleme vor începe să se manifeste”. Aproximativ unul din 10 credite corporative din Europa este deja neperformant și prezintă un risc de credit crescut, potrivit JLL.

Proprietățile comerciale – de la birouri la centre comerciale – sunt mai sensibile la condițiile economice decât alte clase de active, subliniază Andreas Dombret, care a făcut parte din consiliile de administrație ale Bundesbank din Germania și ale Băncii Reglementelor Internaționale, adăugând că „în trecut, atunci când bula a explodat, de foarte multe ori aceasta a fost legată de imobiliarele comerciale”.