După anunțul privind trimiterea tancurilor Leopard 2 în Ucraina, președintele Volodimir Zelenski a cerut Occidentului avioane de luptă și rachete.
Germania nu va trimite avioane de luptă în Ucraina, a declarat duminică cancelarul german Olaf Scholz, în timp ce Kievul cere Occidentului să furnizeze mai multe arme pentru a contracara invazia rusă.
„Să nu intrăm într-un război al ofertelor”
După mai multe săptămâni de ezitare, Berlinul a decis, săptămâna trecută, să trimită 14 tancuriLeopard 2 de fabricație germană în Ucraina și să permită altor țări europene să furnizeze tancuri similare Kievului.
Întrebat într-un interviu acordat duminică ziarului Tagesspiegel despre cererea de avioane de luptă din partea Kievului, Olaf Scholz a declarat: „Chestiunea avioanelor de luptă nici măcar nu se pune. Nu trebuie să intrăm într-un război constant al ofertelor atunci când vine vorba de sisteme de armament”.
„Dacă, de îndată ce se ia o decizie (privind tancurile), în Germania începe o nouă dezbatere” despre altceva, „acest lucru nu este serios și subminează încrederea cetățenilor în deciziile guvernului”, a adăugat el, informează Le Point.
Decizia Berlinului de a-și trimite tancurile în Ucraina a fost însoțită de o decizie similară a SUA de a furniza armatei ucrainene tancuri Abrams. Deși a mulțumit Berlinului și Washingtonului, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut imediat mai multe, inclusiv avioane de luptă și rachete cu rază lungă de acțiune.
În interviul său, Olaf Scholz a avertizat din nou cu privire la „riscul de escaladare” cu Moscova. „Nu există un război între NATO și Rusia. Nu vom permite o astfel de escaladare”, a spus el.
Potrivit cancelarului, este „necesar” să continue să vorbească cu președintele rus Vladimir Putin. Ultima lor întâlnire a avut loc la începutul lunii decembrie. „Voi vorbi din nou la telefon cu Putin”, a spus el, fără a preciza un termen limită.
„Dar, bineînțeles, este de asemenea clar că, atâta timp cât Rusia continuă să poarte un război atacând fără încetare (Ucraina), situația actuală nu se va schimba”, a spus el.
Două accidente cu urmări grave s-au produs, duminică seară. Ambele s-au soldat cu victime.
Unul dintre aceste accidente, în care au fost implicate mai multe autovehicule, s-a produs pe Autostrada A1, între Sibiu și Boița. În accident au fost implicate 6 autovehicule și 9 persoane, potrivit antena3.ro. Un bărbat de 27 de ani a fost preluat de echipajul SAJ și transportat la UPU Sibiu.
Un bărbat a murit
O altă persoană implicată în accident, de aproximativ 48 de ani, a căzut de pe pod, prezentând leziuni incompatibile cu viața, medicul declarând decesul acesteia.
În prima fază a avut loc o tamponare fără victime. După câteva minute, a venit din spate o altă mașină, cu viteză.
„Șoferul microbuzului a coborât din autovehicul și a observat cum un autoturism condus în urma sa a lovit parapetul, ricoșând spre locul în care se afla, moment în care, pentru a evita pericolul, a sărit între parapeții mediani ai autostrăzii, căzând în gol.
În urma căderii, bărbatul a decedat. Ultimul autoturism implicat a intrat în coliziune cu microbuzul, dar și cu unul din turismele implicate în primul accident”, a precizat Elena Welter, purtătorul de cuvânt al Poliției Sibiu, conform sursei citate.
Centrul Infotrafic a informat, duminică seară, că pe A1 Sibiu – Deva, la kilometrul 227, pe sensul către Boița, a avut loc un accident rutier în care au fost implicate 6 autoturisme. „În urma impactului, 2 persoane au fost rănite, investigate medical. Circulația rutieră este blocată pe sensul de mers către Boița, autovehiculele fiind redirecționate de la km 237 către DN7 Veștem. Carosabilul este ud, pe alocuri polei. Se acționează cu material antiderapant”, a transmis sursa menționată. Ulterior, la primele ore ale dimineții, s-a anunțat că informează că, pe A1 Sibiu – Deva, traficul a fost reluat, pe ambele sensuri de mers, în condiții normale.
Adolescentă moartă În urma unui accident în județul Cluj
O fată de 17 ani a murit, duminică seară, într-un accident rutier ce a avut loc pe DN1, în zona localității Bucea.
Accidentul s-ar fi produs după o depăşire neregulamentară, când maşina în care se afla adolescenta s-a izbit frontal cu un autoturism ce venea din sens opus, potrivit stirileprotv.ro.
Din păcate, deși echipajele medicale ajunse la fața locului au făcut manevre de resuscitare, fata nu a răspuns acestora, neputând fi salvată. Șase persoane se aflau în cele două mașini implicate în accident.
Potrivit Centrului Infotrafic, accidentul în care au fost implicate două autoturisme s-a produs pe DN 1 Cluj-Napoca – Oradea, în zona localității Bucea, în județul Cluj. În primă fază, circulația rutieră a fost oprită pe ambele sensuri de mers, ca urmare a producerii impactului rutier.
Boris Johnson povestește într-un documentar cum Vladimir Putin l-a „amenințat” înainte de începerea ostilităților în Ucraina. Fostul premier britanic descrie convorbirea sa „foarte lungă” și „extraordinară” cu președintele rus, la începutul lunii februarie 2022.
Boris Johnson dezvăluie într-un documentar difuzat de BBC luni, cum Vladimir Putin l-a „amenințat oarecum” înainte de invazia Rusiei în Ucraina.
„Cu o rachetă ar dura un minut”
Fostul premier britanic își amintește, în acest documentar în trei părți, conversația sa telefonică cu președintele rus în februarie 2022, când se întorcea dintr-o vizită surpriză la Kiev.
La acea vreme, Putin a continuat să insiste că nu are nici o intenție de a-și invada vecinul, în ciuda afluxului masiv de trupe rusești în regiunile de frontieră. Jonhson spune că l-a avertizat cu privire la sancțiunile occidentale dure care ar fi urmat dacă ar fi făcut acest lucru.
„Mi-a spus: Boris, tu spui că Ucraina nu va adera la NATO prea curând. Ce vrei să spui prin «nu prea curând?»”, a relatat fostul premier britanic. „Ei bine, nu va adera la NATO în viitorul apropiat, știți asta foarte bine”, a continuat fostul lider britanic, care a fost un susținător timpuriu al ucrainenilor.
„La un moment dat, m-a amenințat într-un fel și mi-a spus: „Boris, nu vreau să vă fac rău, dar cu o rachetă ar dura un minut”, a spus Johnson.
„Cred că, după tonul foarte relaxat pe care îl avea, după detașarea pe care părea să o aibă, se juca cu încercările mele de a-l determina să negocieze”, a adăugat el, informează Le Monde.
Zelenski: „Atunci opriți Rusia singuri”
La 22 ianuarie, la mai bine de patru luni după ce a părăsit Downing Street, fostul premier britanic a reapărut, spre surprinderea tuturor, pe teritoriul ucrainean. După ce a vizitat orașele Borodianka și Bucea, care au fost puternic afectate de lupte, s-a îndreptat spre Kiev, unde îl aștepta Volodimir Zelenski.
În documentar, președintele ucrainean descrie cum Zelenski s-a înfuriat din cauza atitudinii Occidentului de la acea vreme: „Dacă știți că mâine Rusia va invada Ucraina, de ce nu-mi dați ceva pentru a o opri astăzi? Dacă nu puteți, atunci opriți-o singuri”.
Bucureștiul se află sub un cod galben de vreme rea, așa că autoritățile locale au intrat în alertă! Locuitorii sectorului 4 pot sta, însă, liniștiți! Deja, utilajele de intervenție pentru deszăpezire se află în dispozitiv încă de joi noapte.
Pregătirile pentru valul de ninsoare anunțat de meteorologi au început încă din primele ore ale serii de joi. Iar utilajele vor rămâne în teren atât cât va fi necesar!
Sunt pregătite circa 150 de utilaje multifuncționale, dotate corespunzător atât pentru operațiile de pluguit cât și pentru cele de împrăștiere de material antiderapant, pregătite să acționeze, la nevoie, atât pe drumurile principale cât și pe cele secundare. Acestora li se adaugă peste 500 de lucrători de la Totul Verde și de la Rosal, care vor intervini de urgență pentru curățarea trotuarelor, a stațiilor mijloacelor de transport în comun, a refugiilor stațiilor de tramvai precum și a căilor de acces în spitale și alte instituții publice.
Totodată, pentru combaterea poleiului, a fost asigurat un stoc de aproximativ 2500 de tone de material antiderapant cu inhibitori de coroziune, cu posibilitatea suplimentării cantității, dacă situația din teren o va impune.
În caz de nevoie, cetățenii pot solicita sprijinul autorităților la numărul de urgență 021.9441.
Efectiv, veți fi astăzi pe un drum oarecum singuratic, pentru că dacă aveți un partener, veți realiza că există ceva de rezolvat. Vorbește-i sincer și luptă pentru ceea ce îți dorești cu adevărat. Vei pune multă energie și toată inima în asta.
TAUR
Discutați cu partenerul dvs. pentru a face proiecte viitoare, mai ales dacă considerați că trebuie să vă extindeți studiile sau să faceți ceva care poate însemna securitatea locului de muncă, dar nu numai… Va fi o implicare totală.
GEMENI
Cineva vă va explica clar ce ar trebui să faceți într-o problemă legată de documente și trebuie să aveți încredere în acele informații, deoarece vor fi de la o persoană cinstită care nu caută să profite, ci doar pentru a vă ajuta.
RAC
Astăzi va fi foarte important pentru viitorul tău ca șefii tăi să realizeze succesele pe care le ai și cele mai bune aptitudini pentru un loc de muncă pe care ți l-au încredințat. Trebuie să-ți arăți întregul potențial. Trebuie să lăsați deoparte orice timiditate.
LEU
Aveți grijă să nu arătați astăzi un aspect frivol sau capricios în comentariile dvs., deoarece sarcasmul vă poate face să jigniți rău mai mulți oameni decât credeți. Încercați să fiți prudenți și precauți când vă ocupați de subiecte serioase sau triste.
FECIOARA
Azi se poate îmbunătăți o relație de familie care s-a deteriorat puțin cu unele evenimente care s-au întâmplat și care au produs o separare. Cineva va netezi aceste margini aspre și ar trebui să asculți și să nu fii obsedat de nimic.
BALANTA Va trebui să vă puneți la punct cele mai bune abilități sociale, chiar dacă trebuie să faceți un efort cu cineva care nu este foarte asemănător cu dvs., dar dacă doriți să vă atingeți obiectivul, trebuie să îl faceți fără să vă gândiți la altceva.
SCORPION
Cineva apropiat are nevoie de sfaturile dv. la nivel profesional și, deși vă este puțin dificil să o faceți, veți dedica tot timpul și efortul pe care îl puteți avea. Rezultatele vor fi mai mult decât satisfăcătoare.
SAGETATOR
A păstra legătura cu prietenii și a le spune ce se întâmplă cu tine este ceva care astăzi poate fi un balsam emoțional pentru tine. Când îți auzi propriile cuvinte cu voce tare, o poți lua ca pe o provocare pe care o vei putea depăși dacă te cenzurezi.
CAPRICORN
Trebuie să vă schimbați obiceiurile și să faceți din nou un efort pentru a avea programe mai raționale care vă vor afecta în mod clar sănătatea. Nu întârziați să luați decizia și întoarceți-vă pe acea cale care vă oferă o viață mai sănătoasă.
VARSATOR
Tot ce ține de a-i ajuta pe ceilalți în orice fel de proiect sau muncă pentru comunitate va fi astăzi ceva care necesită timp și energie, dar veți obține o imensă satisfacție morală. Încercați să vă odihniți bine după ce ați făcut-o.
PESTI
Analiza și o evaluare rațională a oamenilor sau a aspectelor profesionale este ceva ce trebuie să aveți în vedere astăzi. Acesta va fi ceea ce vă va oferi cheia unde trebuie să mergeți de acum înainte.
Uniunea Europeană discută cum să își sporească forța financiară pentru a contracara pachetul de subvenții ecologice de 369 de miliarde de dolari al SUA și pentru a face față unor provocări costisitoare, cum ar fi renunțarea la energia rusească și reconstrucția Ucrainei.
Opțiunile variază de la simpla reorganizare a fondurilor existente și consolidarea Băncii Europene de Investiții până la împrumuturi comune suplimentare pentru crearea de noi instrumente și suplimentarea bugetului său comun.
Cu toate acestea, apelurile pentru mai mulți bani au readus la viață vechile diviziuni dintre statele membre din nord și cele din sud, în condițiile în care UE se află încă doar în primele etape de derulare a fondului său fără precedent de 800 de miliarde de euro pentru redresarea post-pandemică.Cele 27 de țări ale blocului au convenit în 2020 asupra unui buget pentru perioada 2021-2027 de aproximativ 1 800 de miliarde de euro.
În pofida acestei sume record, resursele masive oferite companiilor și consumatorilor în cadrul Legii americane de reducere a inflației au stârnit temeri în UE că propriile stimulente economice nu sunt suficient de puternice pentru a împiedica investițiile și locurile de muncă să traverseze Atlanticul.
Invazia Rusiei în Ucraina a forțat UE să caute resurse pentru a sprijini Kievul și a pune capăt dependenței de importurile de gaze rusești. Pentru unii, protejarea familiilor și firmelor vulnerabile de criza energetică a justificat, de asemenea, un răspuns fiscal comun.
În plus, UE s-a angajat să-și asume un rol de lider în reconstrucția Ucrainei, care, potrivit estimărilor Băncii Mondiale, ar putea costa cel puțin 350 de miliarde de dolari.
Instituțiile, inclusiv Parlamentul European și statele membre care beneficiază cel mai mult de pe urma bugetului UE, cum ar fi cele din Europa de Est, au susținut în mod tradițional o mai mare putere de cheltuire a fondurilor pentru blocul comunitar.Se opun țările conservatoare din punct de vedere fiscal, inclusiv Olanda, Austria și Finlanda.
Comisia Europeană evaluează dacă sunt necesare resurse suplimentare pentru a finanța tranziția către o energie mai curată și pentru a contracara legea privind clima a președintelui american Joe Biden. Săptămâna viitoare, Comisia va prezenta potențialele instrumente de promovare a solidarității și a investițiilor, înainte ca liderii UE să discute această chestiune în cursul lunii februarie.
Franța și Italia susțin noi instrumente pentru finanțare, dar Germania, Olanda, Finlanda și Danemarca sunt împotrivă, susținând că fondurile existente nu au fost încă utilizate pe deplin.
Statele membre vor reevalua bugetul 2021-2027 la jumătatea anului 2023. Guvernele naționale vor trebui să contribuie mai mult la așa-numitul cadru financiar multianual, potrivit unor oficiali UE care au avertizat că șansele unor noi împrumuturi comune par reduse în această etapă.
Pe termen mediu ar urma să apară noi instrumente, inclusiv fondul de suveranitate, iar Banca Europeană de Investiții poate juca un rol important în finanțarea acestuia. Dar ar însemna garanții suplimentare.
Kamil Rudnicki este fondatorul TimeCamp, o companie înființată în Polonia și care vinde ceea ce numește software de urmărire a timpului și pe care noi ceilalți îl numim spyware, bossware sau tattleware la locul de muncă.
Aceste aplicații de tip Big Brother pot monitoriza site-urile web pe care le vizitează lucrătorii și programele pe care le folosesc pentru a contabiliza cât timp este petrecut, de exemplu, pe Twitter față de Excel – chiar dacă oamenii lucrează de acasă.
Unele aplicații pot, de asemenea, să înregistreze apăsările de taste ale lucrătorilor și locul unde se află fizic sau să facă capturi de ecran.
Compania lui Rudnicki a ajuns pe prima pagină a ziarelor din întreaga lume în această lună, când un tribunal civil din Canada a decis că o contabilă îi datorează fostului său angajator mai mult de 2.700 de dolari, după ce TimeCamp a demonstrat că a comis un „furt de timp”.
Contabila a înregistrat puțin peste 50 de ore de muncă despre care angajatorul ei a spus că nu sunt „sarcini legate de serviciu”. Femeia a protestat că a petrecut mult timp lucrând la copii pe hârtie ale documentelor clienților, care nu ar fi fost detectate de software-ul TimeCamp instalat pe laptopul său de lucru.
Cu alte cuvinte, o victorie clară a spyware-ului față de angajat. Și o „publicitate bună” pentru Time Camp, a declarat Rudnicki într-un interviu acordat Financial Times.Solicitările pentru software-ul companiei aproape că s-au dublat după ce a apărut povestea.
Și alte companii folosesc pe scară largă programe similare în sectoare de consultanță și servicii profesionale business-to-business.
Alte firme doar verifică dacă un computer de lucru a fost folosit sau nu, mai degrabă decât pentru a înregistra fiecare site web vizitat, iar unele regiuni cer ca lucrătorii să fie informați înainte de utilizarea software-ului.
Dar aceste practici, indiferent de justificarea angajatorilor, nu sunt altceva decât spionaj la locul de muncă sub pretextul de înregistrare a eficienței personalului.
Ideea de a fi sub supraveghere digitală constantă este îngrozitoare și chiar neproductivă. Mulți angajați au inventat trucuri de urmărire a timpului, cum ar fi dispozitive care scutură un mouse de calculator pentru a face să pară că este folosit în mod constant. Sau stratagema de joasă tehnologie de a pune o ceașcă de cafea pe o tastatură pentru a apăsa o tastă. Concluzia? Lăsați oamenii în pace să lucreze fără Big Brother pe capul lor.
Majorarea de 10%, care a umflat și mai tare indemnizațiile primarilor și președinților consiliilor județene, dar și a întregului aparat de conducere a acestor instituții, nu a fost de ajuns. Ministerul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene cere, într-un proiect de ordonanță, o dublare a procentului de 25% în plus pentru autoritățile publice care derulează proiecte din fonduri europene. Motivul halucinant este acela că angajații instituțiilor publice care lucrează la astfel de proiecte nu pot lua salarii nete mai mari de 20.000 de lei și nu mai pot fi stimulați.
Premierea cu un procent de 25% în plus la indemnizație a întregii conduceri a unei primării sau a unui consiliu județean doar pentru că implementează proiecte din fonduri europene a fost, de la instituire, cel puțin aberantă. În calitate de aleși, acești oameni trebuie să facă tot ce le stă în putință pentru binele comunității, că de aceea primesc indemnizații generoase. În plus, implicarea lor efectivă în proiectele europene nu există, pentru că sunt oameni din aparatul de specialitate care lucrează la așa ceva.
În ce privește procentele în plus la salariu pentru bugetarii care lucrează la proiecte din fonduri europene, întâlnim aceeași aberație. Aceștia primesc bani în plus la salariu pentru sarcini pe care le efectuează în timpul programului de lucru, că nu lucrează peste cele 8 ore de la stat. Motivația factorilor politici pentru procentele în plus la salariu a fost că nu găsesc oameni pregătiți în domeniu pe bani puțini, dar oare mai au bani puțini bugetarii de prin administrațiile locale? Pe lângă cei câțiva angajați în plus pentru proiectele din fonduri europene, în special în ministere, pe la primării și consilii județene de aceste proiecte se ocupă aceiași angajați ai instituției. De aceea nici nu reușim să accesăm prea mulți bani europeni. Soluția ar fi simplă. Angajarea unor firme specializate, plătite din banii prevăzuți în proiect pentru asistența tehnică, care să asigure atragerea finanțării și implementarea proiectului și să și răspundă pentru asta.
Nu le mai ajung banii
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.155/2020 a prevăzut, pentru cei implicați în proiectele din PNRR, majorarea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare cu până la 50%, indiferent de numărul de proiecte la care participă. Pe de altă parte, potrivit ultimelor modificări ale Legii-cadru nr. 153/2017, nivelul veniturilor personalului din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora, care implementează fonduri europene nerambursabile, nu poate depăși nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean, a viceprimarului municipiului București, corespunzător nivelului de organizare, majorat cu 25%. Ministerul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene susține că procentul de majorare salarială al acestei categorii de personal în multe situații este diminuat, neajungând la 50%, chiar dacă numărul orelor prestate în proiect îi îndreptățesc la acest lucru. Ca să fim mai exacți, indemnizația viceprimarilor și vicepreședinților de consilii județene este de circa 20.000 de lei net, dacă instituția derulează proiecte europene. Ceea ce înseamnă că angajații autorităților locale care lucrează la proiecte europene ajung la această sumă, despre care ministerul susține că nu este îndestulătoare.
Se dublează procentul
Astfel, pentru a-i stimula pe bugetari, Ministerul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene cere majorarea indemnizațiilor lunare ale președinților și vicepreședinților consiliilor județene și primarilor și viceprimarilor unităților administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, precum și prin Mecanismul de redresare și reziliență cu până la 50%, în loc de 25% cât este în prezent. Mai mult, prin proiectul de ordonanță se abrogă și condiționarea acordării stimulentelor financiare doar în cazul în care proiectul prevede astfel de sume, banii urmând a se plăti din bugetele locale.
Pentru că, din păcate pentru miliardele de euro băgate în ea din bugetul centralizat de stat și implicit din banii tuturor contribuabililor români, Banca de Export – Import a României – EXIMBANK SA a fost transformată într-o veritabilă afacere pe persoană fizică.
Și am reluat principalele ”borne” ale seriei de dezvăluiri privind prejudiciile absolut halucinante, de zeci și sute de milioane de euro, de la singura bancă a statului român constituită și care ar trebui să funcționeze strict pentru sprijinirea mult prigonitului mediu de afaceri autohton pentru a ”destructura” din start propaganda operativă care dă asigurări că, gata, ”s-a rezolvat și aici”… Numai că, ghinion, astăzi se poate vedea cel mai bine cum ”s-a rezolvat și aici”, printr-o nouă dezvăluire. Una care arată de ce instituțiile statului român stau în genunchi în fața celui mai bine plătit funcționar, Traian Sorin Halalai. Și de acesta își permite practic să umilească demnitarii care au fost puși și sunt plătiți tocmai ca să îl controleze! Pentru câte 4.872 de euro pe lună, sumă primită până acum de 923 de demnitari ai statului român! Toți cei care au ”atârnat” în CIFGA de la EXIMBANK. Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări, format din reprezentanții mai multor ministere. Cei pe care însă ”Dumnezeul creditelor preferențiale de stat” nici măcar nu mai catadiscește să îi informeze, așa cum este obligat legal prin fișa postului. Nici măcar atunci când, cu o încăpățânare demnă de o cauză mai bună, refuză alături de al său director juridic Claudiu Ciocîrlan – nume cu rezonanță în sistem! – să încaseze suma de 16.730.000 Euro! Mai mult decât atât, conducerea EXIMBANK ținând practic ”de șase” până ce acești bani au fost subtilizați și scoși din țară de o firmă străină și asupra căreia au planat suspiciuni cu privire la puternice legături cu ”mafia financiară” de la Est… De-abia după aceea țipând și ”Eximbank”-ul lui Halalai, ”Hoții”…
Contractul de Cesiune nr. 11875
De la acesta a pornit totul… În data de 26.08.2015, atunci când a fost semnat și înregistrat Contractul de Cesiune nr. 11875, între Banca de Export – Import a României EXIMBANK SA și TRANSOIL ENTERPRISE HOLDING SARL. Documentul oficial intrat în posesia noastră fiind astfel parafat :
Assignor/ cedent
BANCA DE EXPORT – IMPORT A ROMÂNIEI EXIMBANK SA
Ciocîrlan Claudiu – Authorised representative
Armegioiu Marius Iulian – Authorised representative.
Assignee/ Cesionar
TRANSOIL ENTERPRISE HOLDING SARL
Rodion Mușinschi – Representative.
Pentru cititorii avizați, fie ei anchetatori de poliție judiciară, procurori sau ofițeri ai serviciilor secrete care încă nu au uitat că au depus jurământul militar doar în fața statului român, am selectat câteva pasaje cheie din Contractul de Cesiune nr. 11875. Cel vizat din punct de vedere juridic de către chiar directorul Ciocîrlan Claudiu. Pe baza acestora putându-se deja creiona probatoriul dosarului care se anunță nu doar unul dintre cele mai spectaculoase din perioada post – decembristă, dar și cu cel mai mare prejudiciu!
Declarații, Garanții și Angajamente.
(ix) Nu a fost și nu va fi inițiată nicio altă acțiune de Executare de către Cedent în legătură cu Drepturile Cedate sau față de orice societate din Grupul Racova sau față de acționarii unei astfel de societăți, în afară de Acțiunile de Executare indicate la clauza 3.1.9;
DOCUMENTE! Contractul de Cesiune și actele adiționale
3.1.10 Cedentul va determina amânarea și/sau refuzul de plată a garanțiilor de Stat până la și incluzând Data Transferului. Dacă, în ciuda acestor măsuri, Cedentul primește plăți în baza oricărei Garanții de Stat, va informa în mod prompt Cesionarul și va acționa în conformitate cu instrucțiunile acestuia (care ar putea include, printre altele, returnarea sumelor către plătitor).”
Contractele adiționale 14.584; 16.838; 3.021…
Numai că, pentru a ”închide cercul” acestei scheme de devalizare a bugetului de stat prin crearea unui prejudiciu de nu mai puțin de 16.730.000 Euro – bani pe care practic EXIMBANK a refuzat să îi încaseze, conform obligațiilor contractuale! – au mai fost semnate, pe bandă rulantă, încă 3 (trei) Acte adiționale la Contractul de Cesiune din data de 26 august 2015. Toate trei semnate și girate juridic de către același director Ciocîrlan Claudiu. Și fiecare având ”inserată” câte o prevedere prin care să se poată asigura derularea operațiunii financiare.
21 octombrie 2015/ Nr. 14584, Actul Adițional Nr. 1 la Contractul de Cesiune din data de 26 august 2015.
Modificări
2.2. Cesiunea de creanțe din prezentul Contract va deveni efectivă la Data Transferului când părțile vor semna Confirmarea Transferului, prin care se confirmă astfel că s-au îndeplinit sau s-a renunțat la următoarele Condiții Suspensive care vor fi îndeplinite nu mai târziu de 2 decembrie 2015.”
2 decembrie 2015/ Nr. 16.838
Actul Adițional nr. 2 la Contractul de Cesiune din data de 26 august 2015
Modificări.
2.2. Cesiunea de creanțe din prezentul activ va deveni efectivă la Data Transferului când părțile vor semna Confirmarea Transferului, prin care se confirmă astfel că s-au îndeplinit sau s-a renunțat la următoarele Condiții Suspensive care vor fi îndeplinite nu mai târziu de 31 decembrie 2015.
3.4. (…) din Secțiunea 3 ( Declarații, Garanții și Angajamente) din Contractul de Cesiune nu a fost și nu va fi inițiată și/sau continuată până la data de 04.01.2016 și nicio Acțiune de Executare în baza acțiunilor descrise la punctele (i) ale literei (d) și (i) și (ii) ale literei (e) ale Clauzei 3.1.9. din Secțiunea 3.1 (Declarațiile și Garanțiile Cedentului. Angajamente) din Secțiunea 3 ( Declarații, Garanții și Angajamente) din Contractul de Cesiune nu a fost și nu va fi inițiată și/sau continuată până la data de 04.01.2016.”
01 martie 2016/Nr. 3021
Actul Adițional nr. 3 la Contractul de Cesiune din data de 26 august 2015
2.1. Cedentul renunță la dreptul de rezoluțiune a Contractului de Cesiune, la dreptul de a pune în întârziere Cesionarul și de a se îndrepta în orice alt mod împotriva Cesionarului pentru neîndeplinirea până la data de 31 decembrie 2015 a Condițiilor Suspensive și în mod particular pentru neplata Prețului Cesiunii până la această dată (conform Secțiunii 8 din Contractul de Cesiune).
2.2. Cesionarul se obligă să plătească la data de 18.04.2016, în contul bancar al cedentului, suma de 200.000 USD ( în echivalent lei, la cursul Băncii Naționale a României din ziua plății), strict și numai în cazul întârzierii în executarea obligației de plată la timp a prețului cesiunii (adică strict și numai în cazul întârzierii în execuția obligației de plată a prețului cesiunii cel mai târziu la 15 aprilie 2016).
f) este scadentă la data de 18.04.2016, în cazul întârzierii Cesionarului în executarea obligației de plată a prețului cesiunii cel mai târziu la 15 aprilie 2016.
Modificări
3.2. – 2.2.3 – nu mai târziu de 15 aprilie 2016, cesionarul a transferat Prețul Cesiunii în contul bancar al cedentului având IBAN(…)”.
Ștefi… Corvin… Mihăiță…
Deci, procurorii pot astfel finaliza rechizitoriul cu ”materialul clientului”… La care trebuie să se adauge neapărat și următoarea concluzie dintr-un alt document oficial intrat în posesia noastră…
” Dat fiind că EXIMBANK este o bancă controlată de Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, toate operațiunile care privesc fondurile publice gestionate de EXIMBANK trebuie aprobate de către Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări – (CIFGA), format din reprezentanți ai mai multor ministere. În perioada noiembrie 2014 – 2015, Traian Halalai a negociat cesionarea către grupul TRANSOIL a contractelor de credit încheiate de EXIMBANK cu societățile din grupul Racova. Contractul de cesiune a fost semnat la data de 26.08.2015 între EXIMBANK și o societate din Luxemburg a grupului TRANSOIL, înființată cu doar câteva luni înaintea semnării. Contractul a fost modificat prin 3 acte adiționale, în 21.10.2015, 02.12.2015 și 01.03.2016, prin care termenul de îndeplinire a obligațiilor TRANSOIL, inițial 30.09.2015 a fost prelungit până la 18.042016, deși EXIMBANK nu a cerut iar TRANSOIL nu a oferit nicio garanție pentru situația în care nerespectarea obligațiilor sale prejudiciază banca sau bugetul de stat. În ciuda prelungirilor succesive acordate de EXIMBANK, TRANSOIL nu a achitat niciun Leu din prețul cesiunii de creanță, dar s-a folosit de suspendarea executărilor silite și de termenul de grație acordat de EXIMBANK pentru a sustrage din Comcereal SA și Mopan SA active care constituiau garanția EXIMBANK și valorau aproximativ 18 milioane Euro. Deoarece nu a solicitat nicio garanție de la TRANSOIL, acest prejudiciu a fost acoperit de EXIMBANK prin executarea garanției de Stat, deci prin folosirea banilor publici. Contractul de cesiune care a dus la acest prejudiciu imens a fost încheiat fără a fi solicitat acordul obligatoriu al CIFGA, deși legea impunea obținerea în prealabil a acestui acord. Nu doar că Traian Sorin Halalai nu a solicitat acordul CIFGA pentru aceste acte de dispoziție asupra garanției de Stat, dar, astfel cum rezultă din contractul de cesiune, deși Transoil nu achitase niciun leu și nu oferise nicio garanție, a pus banca de stat EXIMBANK la dispoziția firmei străine TRANSOIL asumându-și prin contract că banca va acționa privind garanția de stat conform instrucțiunilor TRANSOIL”.
Și pentru a trage și o concluzie pentru actul altfel ”sinucigaș” al președintelui EXIMBANK de a nu îi informa pe membrii CIFGA, prezentăm astăzi primele trei nume dintre ”atârnătorii” pe 4.782 Euro lunar din CIFGA…
1. Ferencz Ștefania, Secretar General al MAI
2. Corvin Nedelcu – ofițerul tuturor serviciilor din toate CA-urile posibile
3. Mihai Busuioc, chiar președintele Curții de Conturi care a jucat ”alba – neagra” cu prejudiciul de 17 milioane Euro de la EXIMBANK.
Cancelarul german Olaf Scholz a fost ocupat să aprobe livrarea de tancuri de luptă Leopard către Ucraina – ca pe un studiu de caz de conducere prudentă. Dar negocierile lungi și dificile dintre aliații NATO care au dus la acest progres oferă o altă concluzie pentru Uniunea Europeană.
Astăzi și în viitorul apropiat, la fel ca în timpul Războiului Rece, Europa rămâne în întregime dependentă de SUA pentru securitatea sa. Reversul acestei realități este că discursurile unor lideri precum președintele francez Emmanuel Macron despre „autonomia” europeană rămân niște iluzii.
Membrii estici ai NATO și UE – Polonia și statele baltice – au făcut presiuni pentru livrările de tancuri Leopard încă din vara anului trecut. În ultimele luni, americanii au intervenit. Dar germanii au rezistat până săptămâna trecută.
Motivul a fost că Scholz se temea nu numai că războiul din Ucraina s-ar putea transforma într-un conflict între Rusia și NATO – nimeni nu dorește acest lucru – ci mai ales că Germania s-ar putea afla în vizorul președintelui rus Vladimir Putin. O sperietură pe care nici măcar nu a căutat s-o ascundă.
Pe măsură ce discuțiile au progresat și au devenit mai urgente – cu un „război de manevră” așteptat să înceapă în primăvară – Scholz și-a clarificat, prin urmare, condiția. Germania ar fi fost de acord să trimită Leoparzii numai dacă americanii ar fi trimis și tancurile lor de luptă, M1 Abrams.
Din punct de vedere militar, transportul de Abrams nu are la fel de mult sens. Acestea sunt probabil cele mai complexe tancuri existente și necesită nu numai cea mai lungă pregătire, ci și cele mai elaborate lanțuri de aprovizionare pentru combustibilii și piesele lor specializate. Ucraina are nevoie mai degrabă de tancurile Leopard. Așa că americanii au spus inițial nu.
Ceilalți aliați au încercat să îl convingă pe Scholz să se miște chiar și fără Abrams în remorcă. Guvernul populist al Poloniei, care duce o campanie electorală bazată în mare parte pe o retorică antigermană, a exercitat presiuni publice amenințând că va trimite unele dintre propriile Leopard 2 în Ucraina fără permisiunea Berlinului. Britanicii au avut o abordare mai subtilă, angajând 14 tancuri Challenger 2 proprii, considerând că dacă vor fi primii, Scholz va avea suficientă acoperire. Dar cancelarul a insistat să îi aibă pe americani de partea sa.
Președintele Joe Biden a înțeles care este miza. Așa se face că, din motive mai degrabă politice decât militare, americanii s-au răzgândit săptămâna trecută, anunțând că vor trimite până la urmă tancuri M1 Abrams – 31, chiar dacă ar putea dura “mai multe luni” pentru a ajunge pe câmpul de luptă.
Dar aducerea lor în Ucraina va fi un coșmar, pentru că Putin le va urmări pe tot parcursul drumului. Alimentarea cu combustibil și repararea tancurilor este încă o altă poveste, la fel ca și utilizarea lor în mod corespunzător pentru a străpunge liniile rusești.
O persoană care a fost remarcabil de tăcută în timpul acestei drame diplomatice este Macron. El a lăsat să se înțeleagă că Franța ar putea trimite și câteva dintre tancurile sale Leclerc, dar nu a oferit mai multe detalii.
Și, mai presus de toate, a sperat că Franța și Germania vor simboliza o Europă unită, scoasă de sub tutela americană. Dar nicio țară europeană nu poate deveni o putere geopolitică de sine stătătoare.
Mobilizarea tancurilor Leopard, la pachet cu Abrams, arată cât de fragilă este autonomia Europei la porțile războiului și cât de mare este dependența de SUA.
La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, agresorii învinși, Germania și Japonia, au acceptat capitularea morală și au început o nouă viață internațională ca state liberale, democratice și în mare parte orientate spre cooperare și nu spre coerciție. Însă, în ultimii ani, a apărut o ordine globală din ce în ce mai instabilă, care a pus la încercare pacifismul celei de-a patra și a treia puteri economice ca mărime.
Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a determinat în cele din urmă o Germanie reticentă să renunțe la poziția sa semi-neutră. În timp ce războiul a revenit pe continentul european, Berlinul a cedat presiunilor occidentale pentru a trimite tancurile sale Leopard ucrainenilor.
Marea destabilizare a ordinii globale nu a cruțat nici regiunea indo-pacifică – Hong Kong, Coreea de Nord, Taiwan, China. Aici, Japonia – spre deosebire de Germania, care nu vede nimic și stă pe loc – a observat cu un deceniu în urmă că există un pericol și își pierde treptat statutul.
Punând cap la cap numeroasele decizii internaționale luate de Tokyo în ultimii ani, se conturează imaginea unui aliat militar occidental din ce în ce mai puternic, subliniază John Keiger, fost director de cercetare la Departamentul de Politică și Studii Internaționale al Universității Cambridge.
Japonia își dublează cheltuielile pentru apărare până la 2 % din PIB până în 2027. Bugetul său de apărare va deveni al treilea cel mai mare din lume, aproximativ dublu față de cel al Regatului Unit sau al Franței din prezent. La 9 decembrie 2022, Japonia, Regatul Unit și Italia și-au anunțat acordul de a dezvolta o a șasea generație de avioane stealth.
Ce a provocat această inflexiune pragmatică a poziției internaționale a Japoniei? Coreea de Nord a devenit o amenințare nucleară regională. Xi Jinping accelerează procesul de transformare a Chinei într-un stat militar formidabil, capabil să neutralizeze forțele SUA și ale aliaților și să se desfășoare în Pacific.
Cu un buget de apărare de cinci ori mai mare decât cel al Japoniei, China continuă să achiziționeze anual tonajul întregii Marine Regale Australiene, ceea ce face ca problema Taiwanului să fie deosebit de amenințătoare.
În timp ce harta mentală a occidentalilor nu reușește să înțeleagă pe deplin amploarea puterii Rusiei în Pacific, cu uriașa sa flotă de la Vladivostok, Tokyo o face. Cum ar putea să nu fie așa, în condițiile în care cele două state au un conflict de lungă durată pe tema Insulelor Kurile, revendicate în comun.
Deși războiul ruso-japonez din 1905 este o amintire îndepărtată, agresiunea armatei lui Putin asupra Ucrainei este acolo ca aducere aminte.
Și mai mult decât atât este amenințarea abia voalată a Kremlinului de a folosi forța nucleară în Ucraina, o anatemă pentru o Japonie marcată de Hiroshima.
Nu este de mirare că Strategia de securitate națională a Japoniei, publicată cu doar o lună în urmă, face aluzie la amenințările chineze, dar este directă în evaluarea celuilalt vecin regional: „Rusia continuă să repete cuvinte și acțiuni care ar putea fi interpretate ca amenințări cu utilizarea armelor nucleare”.
Spre deosebire de Germania, Japonia a reacționat cu pragmatism și înțelepciune la noua instabilitate internațională și a făcut acest lucru în propriile condiții.
Elvira Nabiullina, guvernatorul băncii centrale a Rusiei, conduce un efort pentru a anula cea mai mare parte a unei decizii de clasificare a unor teancuri de date economice. Dar Kremlinul nu aprobă, a justificat reținerea de informații privind o gamă largă de statistici ca fiind o apărare necesară împotriva sancțiunilor occidentale.
Seturile de date clasificate includ indicatori importanți, cum ar fi rezervele valutare și cifrele privind exporturile. Companiilor rusești li se permite să păstreze secrete rezultatele „sensibile”, notează Financial Times.Nabiullina a declarat luna trecută că țara trebuie să dezvăluie mai multe date pentru ca piețele să crească. „Trebuie să ne întoarcem la o dezvăluire adecvată, cu câteva excepții, pentru ca investitorii să poată investi în valori mobiliare”, a spus ea.
Dezbaterea evidențiază măsura în care datele economice au devenit parte a războiului informațional al Rusiei care însoțește ofensiva lui Vladimir Putin în Ucraina – și eforturile Occidentului de a-l încetini.
Adresându-se cabinetului său economic la 17 ianuarie, Putin a declarat cu mândrie că Rusia a trecut cu bine de cele mai grave sancțiuni.Analiștii sunt de acord că economia Rusiei s-a descurcat mai bine decât se așteptau, dar graba lui Putin de a clasifica majoritatea datelor economice i-a lăsat pe aceștia fără prea multe alte informații în afară de declarațiile sale triumfătoare.
Cheltuielile bugetare clasificate au crescut cu peste 40%, ajungând la 95 de miliarde de dolari, comparativ cu planificarea de 54 de miliarde de dolari de dinainte de război. Datele privind comerțul exterior rusesc au dispărut în totalitate.
Chiar și cifrele care sunt corecte din punct de vedere tehnic pot masca probleme mai ample. Săptămâna trecută, Putin a declarat că Rusia a „păstrat stabilitatea” pe piața muncii și a atins un nivel record al șomajului, sub 4%.
Cu toate acestea, a omis să menționeze că sute de mii de muncitori au fugit din țară de la începutul invaziei, în timp ce 300.000 de bărbați care au fost înrolați în armată se califică acum drept angajați. Acest lucru ar putea îmbunătăți cifrele, dar nu face mare lucru pentru sănătatea pieței muncii, potrivit lui Andrei Kolesnikov, cercetător senior la Carnegie Endowment for International Peace.
Șomajul ascuns, care include perioadele de inactivitate, concediile neplătite și angajările parțiale, a atins un nivel record de 4,66 milioane de persoane în al treilea trimestru din 2022, crescând cu 7,5% de la an la an, au scris analiștii rețelei de consultanță FinExpertiza.
Pentru a găsi datele lipsă, analiștii străini și interni recurg la modalități creative de verificare încrucișată. „Am început să folosim indicatori alternativi pentru a urmări dinamica exporturilor și importurilor: date fiscale privind TVA-ul importurilor, statistici comerciale ale contrapartidelor externe ale Rusiei, date privind transportul maritim”, a declarat Sofya Donets, economist șef la Renaissance Capital, o bancă de investiții din Moscova.
Dar nu totul poate fi restabilit. „Lipsa de informare a companiilor publice și a băncilor este o problemă mai mare”. Kremlinul a declarat că sancțiunile occidentale au făcut imperios necesară limitarea dezvăluirii publice.
“Este firesc să clasificăm aceste date”
„Se poartă un război hibrid împotriva Rusiei, inclusiv un război economic. Deci, în aceste condiții, este complet firesc să clasificăm aceste date”, a subliniat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin.
În ianuarie, Putin a declarat că PIB-ul Rusiei a scăzut doar cu 2,5%, departe de lovitura de până la 30% pe care tehnocrații de top îl avertizaseră că este posibilă într-o prezentare secretă cu o lună înainte de război. Proiecțiile instituțiilor internaționale nu sunt departe, FMI, Banca Mondială și OCDE situând toate contracția Rusiei în 2022 între 3,4% și 4,5% din PIB.
Având în vedere opacitatea procesului decizional al Kremlinului, un oficial de rang înalt și-a exprimat scepticismul cu privire la faptul că politica de secretizare va fi anulată în curând: „Suntem în negocieri și sperăm că ne vor asculta, dar nu putem fi siguri că va funcționa”.
Istoria este o diligență, o mască inflamată. Ea nu posedă acizi grași și omega 3, ea posedă interese și spații de manevră. Ea se află mereu în criză sau în permisie, se află mereu între ceață și ultraviolete, între condei și călimară, între Sisif și artrită. La noi, unde izvoarele izvorăsc rece, limpede și în tăcere, Istoria se face la ordin și chițibușărește. Odios, sinistru dar mai ales obscur. Specialiștii din domeniu sunt un fel de gradați de dorm prost în post dar apar la tembelizor și explică. Fiecare este un medium inert. Nemaiavând cavalerie, nu avem nici cavaleri, ci numai grăjdari generali. Gloabe. Tocard sau toquard, zice franțuzul ăstuia nărăvaș, răpciugos, de ia startul în sens invers.
Apropo de cai, nu de gloabe. Data trecută remarcam lipsa de velodrom la noi, la românași, dar acum o remarcăm și pe aia de hipodrom. Este unul de trap la Ploesci, dar nu știu dacă mai funcționărește. Case de hipism, cum era asta din Traian colț cu Moșilor, nu mai sunt. Nici cărți despre țesălat prietenia haiducească și copilărească a câte unui Fury sau a vreunui căluț roib de Steinbeck. Cine mai scrie azi Cursa cu obstacole sau Caii albi din orașul București, de socrul meu sau de Nea Fane?
Dar nu avem nici istorici literari îmbibați puțin și de teorie. Vorbește iarăși lumea despre realism-socialist. L-am auzit pe Scorsese, regizor bun de filme de acțiune (cel mai cărnos este „Taxi Driver”, restul mult aer comercial) care spune că lui nu-i plac decât filmele cu intrigă și cu epic. Sigur că toate sunt așa, depandă de doză, că totul este dozaj acum, de la nu-ș câte grame în sus încep dramele și delincvența, dar parcă vorbea la CEPECA. Toți autodidacții îl dau de paregzamplu pe Balzac, care foșgăie de atâta epic.
Mi-aduc aminte că Marin Sorescu, mare scriitor român lepădat acum din călindare, se întreba de ce tot scriu unii calupuri, teancuri de memorialistică graţioasă şi dietetică ? În primul rând se mira că orice prost, -oastă poate avea amintiri. Şi avea dreptate. S-a înghesuit lumea la cărțile Iascăi, Răduleascăi, Săftoiesei, acum la asta a unui bijboacă de grămadă deschisă, cu ciuf scoțian de coloarea vezichiului. Totul este de fapt şi de drept rodul conjuncturii, vorbă pe care mi-a reproşat-o un prieten.
Omuleţii aiştia căzuţi nu întâmplător ca nişte cârpe ude de pe frânghia Realităţii direct în bulentine de vot au impresia că oscilează superior, ca manechinele alea bâțâite dintr-o casă de modă trecătoare. Ei sunt nişte boacăne, boroboaţe, stinghereli de casă de corecție. Neavând nici meserie, nici glagorie, se agaţă de singurul sprijin care străbate pâlnia de praf: doctoratul de televizor. Şi hămăie până când cade corentul. Sau până când sunt scoşi din priză pe uşa din dos şi trimişi la solduri. Măciucă, Joianis, Ciocolaxu, Cazzu, Petrov, Iohaos, pe loc repaus! Îi cunoaşteţi, cu pălăriile alea cu boruri mari pe care le poartă de sanchi și cu mâna la chept au la lingurică, toţi ăştia de interpretează roluri de inteleptuali şmecheri, cu digestia culturală făcută la fără frecvenţă. Echipaţi astfel și cu figură de cârnat molfăit de preocupare apăsată. Doctori de tablă sau de table în Cișmigiu, acoperiţi în perdeaua de tinichea blondă spre coclit.
Deacă nu trăiam vremile aistea caragialeşti, nu puteam despica niceodată aerul stătut din preajma Realităţii imediate. Zău că da! Nu credeam şi nici cu gândul nu gândeam că se poate așa ceva. Și încă mai încape degradare.
La acoperiş, la scufiţă, trebuie să ai ţiglele în regulă pieptănate, nu deranjate şi suferinde, cărora le e necesar un tratament cu antipsihotice. De la acoperiş începe să curgă mâzga, mizeria, păcura neamului prost, pisicii și cățeii ploii şi ai prostului stătut şi dezagreabil. Sau ăi sedimentați pe bară ca băietul lui Hagi. Aşa se întâmplă acuşica, păcatele noastre, căci asistăm la zvârcolirea celei mai penibile adunături politice. Iresponsabilă e puţin zis, e un elogiu aproape. Cel mai prost om care a păşit vreodată pe Calea Victoriei, după cum zicea un mare maestro al metaforei referindu-se la moronelul simpaticissim și de gumilastic Petrov, cu nume predestinat de răsuflătoare, delirează penibil, se zbenguiește grav afectat la pilonii din podul casei. Ferească Dumnezeu de noi, că de el, sincer, puţin ne pasă, va fi cea mai urâtă imagine de ruşine pe care am petrecut-o de-a lungul vieţii noastre lipsită de vegetaţie. Ducă-se pe pustiile subconştientului şi-n ale altor maladii cerebrale ce-i încotoșmănesc dușmănos mecanismul gândirii microscopice! Și el și tot neamul lui de ploșnițe fierte în păcură și matrafox.
Ei poftim de, ce ne lipsea nouă? Schimbăm etichete, denumiri de ulițe și socluri de statui. Popor fără fântâni și monumente, după cum băga de seamă G. Călinescu. Acum cu o epidemie de fântâni și statui puse claie peste grămadă. Iote, mijotăm altă facere de râs la celebrissimul concurs de cântat scrofulos pe datorie numit Horrorvizion. Efort de-a amesteca niscai scâncete cu aburii polifticii de măcelărie. Peste tot aceleași figuri, chiar dacă par noi: performeri pensionari pe spații mici, balcanice. Veterani reumatici înainte de lăsarea la vatră. Gloabe, mazete, tocari.
Lunea trecută, la tribunalul din Salisbury, un afgan în vârstă de 21 de ani, cu un lung istoric de violență, a fost condamnat pentru uciderea brutală a lui Thomas Roberts; miercuri, un palestinian ar fi înjunghiat mortal două persoane într-un tren german.
În aceeași zi, în Spania, un marocan care se afla sub incidența unui ordin de expulzare a fost arestat după ce un preot a fost ucis cu o macetă, iar un altul a fost grav rănit în două atacuri conexe în orașul Algeciras.
Între timp, în Franța, un algerian și un kosovar se află în arest după două incidente petrecute la începutul lunii, unul la Paris și celălalt la Strasbourg, unde au fost folosite cuțite pentru a provoca răni teribile unor trecători.
Europenii au fost victime ale acestor tipuri de atacuri cel puțin din 2014, notează The Spectator. În acest timp, sute de politicieni au închis ochii și mii de cuvinte au fost rostite, inclusiv multe clișee fără sens despre „învățarea lecțiilor”. Și cu ce efect?
În martie 2018, Ahmed Hassan, un refugiat irakian în vârstă de 18 ani, a fost găsit vinovat de încercarea de a detona o bombă în metroul londonez. După pronunțarea verdictului, Ben Wallace, în prezent ministru al Apărării, dar ministru al securității la Ministerul de Interne la acea vreme, a declarat că există „lecții de învățat” din acest caz.
Lecțiile nu sunt niciodată învățate. Dacă ar fi fost așa, Lawangeen Abdulrahimzai nu ar fi putut să-l ucidă pe Thomas Roberts pe o stradă din Bournemouth anul trecut. Faptul că a făcut-o s-a datorat greșelilor făcute de oficialii Ministerului de Interne, care au crezut că avea 14 ani și au permis ca acesta să fie plasat în centre de plasament fără a efectua verificări amănunțite ale trecutului său, care ar fi dezvăluit că era un individ foarte periculos, respins de Norvegia.
Luna trecută, YouGov a publicat un sondaj cu privire la politica de imigrație a guvernului britanic și 72% dintre respondenți au criticat modul în care acesta gestionează problema.
Întrebați dacă sunt prea mulți migranți în Franța, 66% dintre susținătorii lui Emmanuel Macron au răspuns afirmativ. Cifra a fost de 97% pentru votanții lui Marine Le Pen și de 82% pentru cei care s-au identificat ca republicani de centru-dreapta.
Macron a recunoscut că există o problemă și a promis că va aborda imigrația și azilul „mai rapid eficient”. La fel ca guvernul britanic, liderul de la Elysse se dovedește spectaculos de incompetent: cifrele publicate în ultima săptămână arată că Franța a primit un număr record de migranți și solicitanți de azil în 2022.
Un alt sondaj realizat în decembrie în Germania a produs aproape exact aceeași proporție: 68 la sută dintre oameni au spus că există prea multă imigrație.
În Marea Britanie, ca și în Franța, alegătorii au votat în mod constant pentru lideri care au promis că vor controla imigrația. Dar au fost trădați de prim-miniștri și președinți prea slabi și prea speriați.
În ciuda previziunilor sumbre, nici prăbușirea financiară, nici Covid și nici presupusa „policriză” de astăzi nu pot dezlega economia mondială.
Șocuri concomitente, riscuri profund interconectate și erodarea rezilienței dau naștere riscului de policriză – în care crizele disparate interacționează astfel încât impactul general depășește cu mult suma fiecărei părți.
Mai multe forțe au au avut tendința de a reduce globalizarea. În primul rând, simpla convergență economică: diferența dintre salariile din America de Nord și cele din China trebuia să se reducă în timp, reducând argumentele care erau cândva copleșitoare în favoarea „externalizării” producției.În al doilea rând, schimbările tehnologice trebuiau, de asemenea, să reducă argumentele pentru lanțurile de aprovizionare prelungite.
În al treilea rând, criza financiară globală a venit ca un șoc pentru sistemul fluxurilor de capital transfrontaliere, expunând vulnerabilitatea fondurilor de pensii scandinave și a băncilor de economii germane la alchimia dubioasă care a transformat creditele ipotecare subprime ale americanilor în obligațiuni garantate cu creanțe supraevaluate.
Forța patru a fost reacția populistă și protecționistă împotriva globalizării, care a propulsat „Leave” spre victorie la referendumul Brexit din 2016 și Donald Trump spre victorie în alegerile prezidențiale din același an.
Forța a cincea a fost coborârea relațiilor sino-americane din epoca „win-win” în ceva mult mai asemănător cu cel de-al doilea Război Rece.
Apoi a venit pandemia Covid-19 – o dovadă că globalizarea ar putea fi literalmente rea pentru sănătate. În cele din urmă, a fost invazia rusă din Ucraina de anul trecut și sancțiunile concepute ulterior pentru a exclude Rusia cel puțin din părțile controlate de Occident ale economiei globale.
Toate aceste crize și-au pus amprenta pe comerț, dar zvonurile despre moartea globalizării au fost mult exagerate.
Am crezut că sancțiunile occidentale au tăiat economia rusă de Europa. În realitate, valoarea exporturilor rusești către Uniunea Europeană a fost mai mare în 2022 decât în 2021.
Comerțul cu bunuri s-a redresat puternic după pandemie, în timp ce fluxurile de date au crescut cu aproape 50% anual, iar exporturile Chinei ca pondere din PIB-ul partenerilor săi comerciali au atins un nou maxim anul trecut. Comerțul transfrontalier cu servicii continuă să crească în raport cu producția.
Deglobalizarea comerțului este, într-un fel, o iluzie statistică, notează Bloomberg. Aproximativ 60 % din scăderea raportului dintre comerțul cu bunuri și PIB după criza financiară s-a datorat scăderii abrupte a prețului materiilor prime miniere și al combustibililor după 2010. Restul s-a datorat unei scăderi a raportului dintre produsele manufacturate și PIB.
Complexitatea generală a lanțurilor de aprovizionare a scăzut ca urmare a relocalizării sau a „friendshoring-ului” și a schimbărilor tehnologice, dar această reducere a globalizării producției are drept revers o creștere a globalizării serviciilor.
Cu toate acestea, merită să ne amintim că persistența surprinzătoare a globalizării nu este o garanție a unei lumi armonioase. Este o idee seducătoare care datează din epoca de aur a liberalismului victorian: răspândirea comerțului internațional ar avea avantajul suplimentar de a promova pacea între națiuni.
A contribuit la creșterea economică susținută din perioada postbelică, dar nu a depășit rivalitățile ideologice și geopolitice. Continuă să trăiască într-o tensiune istorică cu politica marilor puteri.
Rusia a petrecut aproape 50 de ani construindu-și piața energetică în Europa. Președintele Vladimir Putin a distrus-o în mai puțin de 50 de săptămâni. Găsirea unui înlocuitor de asemenea anvergură va fi practic imposibilă.
În timp ce Rusia a folosit piețe alternative pentru țițeiul său, mai ales în India, schimbarea vânzărilor de produse rafinate și – poate chiar mai mult – de gaze naturale va dura ani de zile și va avea costuri uriașe. Asta dacă este posibil să se creeze piețe pe măsură ce lumea se îndepărtează de combustibilii fosili.
Atunci când trupele Moscovei au invadat Ucraina pe 24 februarie, clienții săi europeni de energie s-au speriat. O piață care absorbea aproape 2,5 milioane de barili pe zi de țiței, încă 1 milion de barili de produse rafinate și 155 de miliarde de metri cubi pe an de gaze naturale a dispărut aproape complet.Fluxurile de petrol brut din Rusia către unele părți ale Europei au început să scadă imediat după ce trupele lui Putin au trecut granița.
Până la 5 decembrie, când a intrat în vigoare o interdicție a Uniunii Europene privind importurile maritime de țiței rusesc, singura piață rămasă a fost Bulgaria, care a obținut o scutire temporară. Fluxul de produse rafinate urmează aceeași traiectorie înaintea unor sancțiuni similare care vor intra în vigoare la 5 februarie.
De asemenea, Rusia a pierdut piața europeană pentru gazele sale naturale. O rețea uriașă de câmpuri și conducte, dezvoltată cu sute de miliarde de dolari de la primele livări în Austria, în 1968, a fost aruncată la gunoi.
În 2017, s-a estimat că s-au investit deja 100 de miliarde de dolari în dezvoltarea rezervelor de gaze din peninsula rusă Yamal, cea mai mare parte a acestora fiind legată de Europa prin conducte, inclusiv cele care trec pe sub Marea Baltică și care leagă Rusia de Germania. Această cifră urma să se dubleze până în 2025. O mare parte din investiție pare acum redundantă.
În timp ce Rusia ar putea salva un fel de relație energetică cu Europa după încheierea războiului, ceea ce inevitabil se va întâmpla, este puțin probabil ca țările UE să își permită sau să aibă nevoie să fie la fel de dependente de gazul rusesc ca acum un an.
Companiile petroliere rusești au reușit să deturneze livrările de țiței evitate de cumpărătorii tradiționali europeni, datorită în mare parte setei rafinăriilor indiene de materii prime ieftine. Dar deturnarea a fost în pierdere: 35 de dolari pe baril, echivalentul unei reduceri de preț cu 40%.
Vor exista unele țări dispuse să cumpere motorină rusească ieftină în timp ce își exportă propriul combustibil produs local înapoi în Europa, dar acestea vor avea nevoie de reduceri suficient de mari pentru ca acest comerț să fie profitabil – un alt cost care va fi suportat de Kremlin și de companiile sale petroliere.
Costurile gazoductului Power of Siberia au fost evaluate de Gazprom la 55 de miliarde de dolari. Conducta este la 1500 de kilometri de câmpul Yamal care aproviziona Europa. Unii analiști susțin că această investiție nu va aduce niciodată profitul scontat.
“Operațiunea specială” a lui Putin în Ucraina a costat Rusia piața energetică europeană. Nu va fi ușor de înlocuit. Oricare ar fi apropierea la care Moscova și Europa ar putea ajunge în cele din urmă, rușii vor număra costul războiului pentru generațiile următoare.
1. Zăpadă, trafic îngreunat, schiori de sarmale pe Valea Prahovei. Asta-i situația, dar sper să treacă mai repede, fiindcă în atmosfera asta de Crăciun fără încărcătură sfântă, dar cu ninsoare, a avut loc un fenomen ciudat. Iar au început bagaboantele bătrâne să dea citate din Cioran pe centurile de socializare.
2. Am văzut la Antena 3 Sienen un interviu cu „cel mai mare lunetist din lume”. Eu cred că e cel mai instagramist lunetist din lume. Un lunetist trebuie să stea ascuns, ca să nu-i știe dușmanul fizionomia. Dacă i-o află, el poate mai scapă, dar are părinți, soție, copii. Totuși, la cum merge planeta, și cel mai mare asasin plătit, care ar fi trimis să-i curețe familia, s-ar putea să fie ca lunetistul, adică un asasin-vedetă, care dă interviuri la teve – „poimâine mă duc în orașul cutare să-l mierlesc pe X. Am primit pentru lucrare atâția bani și deja am remușcări. Am fost o dată la el acasă și m-a primit frumos”. Da, vorba lui Băieșu, „l-a primit cu cafeluță și respect.”
3. Nu poți să zici nimic despre calitatea refugiaților (am cunoscut și oaspeți mai indatoritori) sau despre decenta soției lu’ actorache, fiindcă apare imediat câte un trotinetist parțial eclozat și decretează că „ești cu Rusia”. Hai, las-o! Noi am trăit și înainte de 1989 și am fost educați să fim împotriva rușilor. Chiar și activiștii de partid erau ostili sovieticilor, după ce Gheorghiu-Dej și Bodnăraș l-au păcălit pe Hrușciov să-și retragă trupele, în 1958. Mai mult, unii conducători comuniști /oportuniști și-au părăsit nevestele rusoaice, luate la începutul anilor ’50. M-am născut la doi ani după invazia de la Praga. Eu am crescut într-o Românie total derusificată. Am învățat poezii patriotice la școală, am fost injectat cu protocronism și n-am avut reacții adverse. Stau eu „să-mi dovedesc nevinovăția” (așa era Dreptul pe vremea lui Băsescu) în fața unor accidente născute după Cernobâl? Nu-i nici naiba cu Rusia. N-am cunoscut în viața mea un rus. Dar nu sunt nici cu ăilalți. Repet, trupele sovietice s-au retras în 1958. Trupele de refugiați când se repatriază?
4. Săptămâna asta vă doresc, tot vorba lui Băieșu, „să vă îndreptați moralul decăzut!”
Doi poliţişti din Iaşi au fost la un pas să moară îngheţaţi, când urmăreau un autoturism condus de un tânăr fără permis auto. Au plonjat cu maşina în râul Bahlui, în noaptea de sâmbătă spre duminică.
Agenţii de la Rutieră au efectuat iniţial semnalul regulamentar de oprire conducătorului unei maşini, care şi-a continuat deplasarea. Echipajul de poliţie a pornit în urmărirea maşinii, cu semnalele acustice şi luminoase ale autospecialei în funcţiune.
Ambele maşini s-au răsturnat în râu
La un moment dat, ambele autovehicule au părăsit drumul şi s-au răsturnat în albia râului Bahlui. Ca prin minune, şoferul care era urmărit s-a ridicat a părăsit maşina şi a fugit, el fiind găsit ulterior la domiciliu.
Cei doi poliţişti au fost răniţi, fiind transportaţi cu ambulanţa la Spitalul ”Sfântul Spiridon” din Iaşi. Ambii au ieşit singuri din maşina căzută de pe pod, dar au suferit diverse traumatisme.
Vinovatul, urmărit penal
Cercetările continuă pentru săvârşirea infracţiunilor de vătămare corporală din culpă şi conducerea unui auto fără permis de conducere.
Cei doi poliţişti îşi desfăşoară activitatea în cadrul Poliţiei Oraşului Hârlău din anul 2021, respectiv anul 2022, fiind absolvenţi ai Şcolii de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” Câmpina.
În mașina de Poliție se aflau 2 politiști, unul de 24 ani, șoferul, și altul de 20 ani, pasager dreapta-fata. Șoferul care conducea Passat-ul a părăsit locul accidentului, fiind ulterior găsit de Poliție la domiciliu.
Kievul poartă negocieri intense cu aliații săi pentru a obține rachete cu rază lungă de acțiune pe care autoritățile ucrainene le consideră necesare pentru a împiedica Rusia să distrugă orașele țării, a declarat un consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Ucraina a obținut tancuri de la susținătorii occidentali și caută avioane de vânătoare pentru a respinge forțele rusești și pro-ruse care avansează încet de-a lungul liniei frontului.
„Negocierile avansează în ritm accelerat”
„Pentru a reduce drastic arma cheie a armatei ruse – artileria, pe care o folosesc astăzi pe linia frontului – avem nevoie de rachete care să le distrugă depozitele”, a declarat Mihailo Podoliak, consilier al lui Volodimir Zelenski, pentru postul de televiziune ucrainean Freedom.
El a adăugat că în Crimeea ocupată de Rusia existau peste 100 de depozite de artilerie. „Prin urmare, în primul rând, negocierile sunt deja în curs de desfășurare. În al doilea rând, negocierile avansează într-un ritm accelerat”, a spus el, fără a da alte detalii.
Vorbind într-o înregistrare video, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina încearcă să prevină noi atacuri rusești asupra zonelor urbane și a civililor ucraineni.
„Ucraina are nevoie de rachete cu rază lungă de acțiune (…) pentru a-l priva pe ocupant de posibilitatea de a-și plasa lansatoarele de rachete departe de linia frontului și de a distruge orașele ucrainene”, a declarat Zelenski.
Kievul vrea să obțină rachete ATACMS de fabricație americană, cu o rază de acțiune de 297 km. Washingtonul a refuzat până în prezent să furnizeze acest tip de armament.
Președintele rus Vladimir Putin este deschis la contacte cu cancelarul german Olaf Scholz, deși nu are programată nicio convorbire telefonică cu acesta, a declarat duminică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului pentru agenția de presă de stat RIA Novosti.
„Deocamdată, nu există discuții convenite (cu Scholz) în program. Vladimir Putin a fost și rămâne deschis la contacte”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov
Discuții în pofida unor opinii „absolut diferite”
La rândul lui, cancelarul german Olaf Scholz consideră că este necesară continuarea discuțiilor telefonice cu președintele rus.
Scholz a fost citat de cotidianul berlinez Tagesspiegel într-un interviu publicat duminică: „De asemenea, voi vorbi din nou cu Putin – pentru că este necesar să vorbim unul cu celălalt”. El a adăugat: „Este responsabilitatea lui Putin să își retragă trupele din Ucraina pentru a pune capăt acestui război oribil și lipsit de sens, care a costat deja sute de mii de vieți”.
Tonul acestor conversații „nu este nepoliticos”, în pofida unor opinii „absolut diferite” asupra situației, a precizat cancelarul german, referindu-se în acest context la „operațiunea special” a Rusiei în Ucraina ca la „un război îngrozitor și fără sens”, scrie Tass.
„Uneori, problema era legată de anumite chestiuni legate de schimbul de prizonieri, exportul de cereale, centrala nucleară Zaporojie”, a spus Scholz. „Dar consider că este important să readucem întotdeauna conversația la un anumit subiect pe calea prin care lumea să iasă din această stare îngrozitoare. Condițiile pentru aceasta sunt clare – retragerea trupelor rusești”, a adăugat el.
Cancelarul german și președintele rus au avut ultima conversație telefonică pe 2 decembrie 2022.
Germania, care anterior a fost principala frână a Occidentului în ceea ce privește furnizarea de tancuri de luptă moderne Ucrainei pentru a o ajuta să lupte împotriva invaziei Rusiei, a declarat săptămâna trecută că va trimite 14 dintre tancurile sale Leopard 2 la Kiev și va aproba, de asemenea, livrările de tancuri Leopard de către țările europene aliate.
Anunțul, urmat la scurt timp după aceea de o promisiune americană de tancuri M1 Abrams pentru Kiev, a înfuriat Kremlinul.
O româncă în vârstă de 51 de ani care lucrează ca bucătăreasă în Faenza, Italia, este acuzată că a rămas nepăsătoare în momentul în care o colegă de-ale ei a căzut brusc în bucătărie.
Femeia ar putea fi obligată să achite daune morale pentru că a plecat de la faţa locului fără s-o ajute pe italianca suferindă.
Procesul a început vineri, 27 ianuarie 2023, iar faptele datează de pe 9 mai 2018, când Cristina B. era angajată ca bucătalr-șef la Spitalul Maria Cecilia din Cotignola.
Se cer daune de 50.000 euro
Potrivit rechizitoriului, românca de 51 de ani a ignorat cererea de ajutor venită din partea ajutorului de bucătar aflat în suferință și a plecat, fără să se îngrijoreze. În acel moment a intervenit un alt coleg care, informat de româncă, a alertat 118.
Italianca a specificat în plângerea depusă la autorități că după ce au început tura de lucru din acea zi, la ora 6:00 dimineața, bucătăreasa româncă ar fi început să o streseze, reproșându-i că nu se mișcă mai repede și a declarat că nu era pentru prima dată când se întâmpla acest lucru.
Ce fel de pedepse riscă acum românca? Plata unei amenzi de 2.000 de euro de către femeia de 51 de ani, plus 50 de mii de euro drept daune-interese, precum și 20 de mii de euro drept daune provizorii.
Apărarea cere achitarea
Apărarea inculpatei a explicat că era mai potrivit ca un alt coleg să-i acorde asistență ajutorului de bucătar în acel moment, deoarece cele două femei nu erau în relații bune de muncă și chiar în dimineața incidentului a existat o neînțelegere minoră.
Acocaţii româncei au cerut achitarea pentru că fapta nu există sau, în subsidiar, pentru că nu constituie o infracțiune sau pentru că este deosebit de firavă.
Sâmbătă, compania aeriană regională britanică Flybe a anunţat că şi-a încetat activitatea şi şi-a anulat toate zborurile. Decizia vine după ce compania și-a reluat activitatea în aprilie 2022, în urma unui faliment (n.red. – în 2020) din cauza pandemiei COVID-19.
„Flybe îşi încetează de-acum activitatea. Toate zborurile Flybe din şi către Regatul Unit sunt anulate şi nu vor mai fi reprogramate”, a anunţat compania.
Pasagerii să nu mai meargă la aeroport
Autoritatea britanică a Aviaţiei Civile (CAA) cere pasagerilor care au rezervat un zbor Flybe să nu se ducă la aeroport, „dat fiind că toate zborurile Flybe sunt anulate”, anunţă într-un comunicat un reprezentant, Paul Smith.
Compania Flybe opera până la 530 de zboruri pe săptămână, cu decolare de pe aeroportul londonez Heathrow, către oraşe britanice, dar şi străine, ca Amsterdam şi Geneva.
După falimentul din 2020, activele Flybe au fost cumpărate de Thyme Opco, o întreprindere cu legături cu fondul american de investiţii Cyrus Capital.
Novak Djokovic l-a învins pe Stefanos Tsitsipas în finala Australian Open 2023 și va fi, de luni, noul lider ATP. Nole a ajuns la 22 de titluri de Grand Slam în palmares, record pe care-l împarte cu Rafael Nadal.
În primul set, diferența a făcut-o un break reușit de Nole la 3-1. În setul 2, cei doi jucători au mers cap la cap, fiecare învingător la serviciu, iar Djokovic s-a impus în tie-break.
Setul 3 a fost decis tot în tie-break, unde Djokovic a fost furtunos. S-a distanțat imediat la 5-0, handicap pe care Tsitsipas nu l-a putut răsturna, deși a strâns scorul.
Sârbul depășește cu puțin bariera de 7.000 de puncte și-l lasă în urmă pe Carlos Alcaraz, rămas la borna 6.730. Tsitsipas urcă pe 3 în lume, are 6.195 puncte.
Anul trecut, nu l-au primit
„Nole” nu a putut participa la ediţia de anul trecut a Openului australian, câştigată de Nadal, sârbul fiind expulzat din Australia deoarece nu era vaccinat împotriva Covid-19.
Djokovic are, începând de duminică, 11-2 în meciurile directe cu Tsitsipas, ultimele zece dueluri fiind tot atâtea victorii ale sârbului. l-a învins pe Stefanos Tsitsipas în finala Australian Open 2023 și va fi, de luni, noul lider ATP.
Nole a ajuns la 22 de titluri de Grand Slam în palmares, record pe care-l împarte cu Rafael Nadal.
Pregătirile pentru valul de ninsoare anunțat de meteorologi au început încă din primele ore ale serii de joi. Iar utilajele vor rămâne în teren atât cât va fi necesar!
Opțiunile variază de la simpla reorganizare a fondurilor existente și consolidarea Băncii Europene de Investiții până la împrumuturi comune suplimentare pentru crearea de noi instrumente și suplimentarea bugetului său comun.
Pentru că, din păcate pentru miliardele de euro băgate în ea din bugetul centralizat de stat și implicit din banii tuturor contribuabililor români, Banca de Export – Import a României – EXIMBANK SA a fost transformată într-o veritabilă afacere pe persoană fizică.
Nici măcar atunci când, cu o încăpățânare demnă de o cauză mai bună, refuză alături de al său director juridic Claudiu Ciocîrlan – nume cu rezonanță în sistem! – să încaseze suma de 16.730.000 Euro! Mai mult decât atât, conducerea EXIMBANK ținând practic ”de șase” până ce acești bani au fost subtilizați și scoși din țară de o firmă străină și asupra căreia au planat suspiciuni cu privire la puternice legături cu ”mafia financiară” de la Est… De-abia după aceea țipând și ”Eximbank”-ul lui Halalai, ”Hoții”…
Astăzi și în viitorul apropiat, la fel ca în timpul Războiului Rece, Europa rămâne în întregime dependentă de SUA pentru securitatea sa. Reversul acestei realități este că discursurile unor lideri precum președintele francez Emmanuel Macron despre „autonomia” europeană rămân niște iluzii.
În aceeași zi, în Spania, un marocan care se afla sub incidența unui ordin de expulzare a fost arestat după ce un preot a fost ucis cu o macetă, iar un altul a fost grav rănit în două atacuri conexe în orașul Algeciras.
