Vladimir Putin a fost întotdeauna un maestru al manipulării, iar ultimele sale discuții cu Donald Trump evidențiază cât de priceput este în arta negocierii.
Încă de la început, Putin l-a făcut pe Trump să aștepte mai mult de o oră înainte de a-i răspunde la telefon. Întârzierea, în timpul căreia Putin era implicat într-o conferință televizată cu lideri de afaceri ruși, nu a fost un accident, relatează The Hill. A fost un joc de putere care a consolidat dominația sa nu doar asupra lui Trump, ci și pentru publicul din Rusia.
Steve Witkoff, trimisul special al lui Trump, ar fi fost pus să aștepte opt ore înainte de a se întâlni cu Putin la Moscova.
Mesajul e clar: președintele rus deține controlul, iar Trump și Volodimir Zelenski trebuie să asculte. Rusia își păstrează capacitatea de a-și continua operațiunile militare mai ample în Ucraina.
Refuzul lui Putin de a accepta o încetare totală a focului asigură faptul că forțele sale își pot menține ofensiva în estul Ucrainei, continuând să lovească orașele și infrastructura.
Putin rămâne încrezător pe termen lung, în special cu retorica lui Trump care sugerează o schimbare în politica Statelor Unite.
În opinia Kremlinului, progresul către pace ar necesita încetarea ajutorului militar occidental și a sprijinului în materie de informații pentru Ucraina. Trump a semnalat deja disponibilitatea de a încetini livrările de arme și de a reduce schimbul de informații – o mișcare aliniată direct intereselor Rusiei.
În prelungirea negocierilor, Putin vede o oportunitate de a câștiga timp, și, în cele din urmă, de a prezenta un cadru de „pace” care nu face decât să consolideze expansiunile teritoriale ale Rusiei.
Exploatând abordarea tranzacțională a lui Trump față de diplomație, Kremlinul a reușit să ajungă într-o poziție în care poate dicta termenii angajamentului, obținând în același timp concesii din partea SUA.
De fapt, Putin nu are niciun interes real pentru pace – cel puțin nu în condiții care implică returnarea teritoriului ucrainean sau restabilirea status quo-ului de după 2014.
Profită de moment, joacă pe termen lung și modelează o poveste care menține Occidentul divizat și Ucraina vulnerabilă.
Poate că Trump are intenții bune, poate că vrea să oprească acest război devastator prin orice mijloace. Dar președintele american – orgolios și impulsiv – nu va recunoaște niciodată că a fost manipulat de Putin.
Președintele interimar este cel mai bun exemplu de ipocrizie și parvenire politică. Baronul Frutti Fresh, cum îl numesc orădenii, vorbește la televizor despre nevoia de austeritate, cauzată de situația economică dificilă pe care o traversăm, dar întoarce privirea în altă parte când la masă se discută despre pensiile speciale.
Măsura, care va spori tensiunile cu Venezuela privind imigrația, se adaugă la o listă tot mai lungă de arme pe care Trump a fost nerăbdător să le folosească ca parte a unui efort de a folosi influența economică a Americii în atingerea obiectivelor sale de politică externă și internă.
Felul în care statul român își adună veniturile la buget arată că epoca sclavagismului nu a apus. Aproape jumătate din banii obținuți prin muncă sunt luați la buget, numai din supraimpozitarea pe salarii, creând un dezechilibru uriaș între taxarea muncii și taxarea capitalului. Contribuțiile de asigurări sociale reprezintă cea mai mare pondere la formarea veniturilor curente bugetare, ajungând la 35,74% în 2024. Acest aspect este expresia unei supraimpozitări prin contribuții, cu grave implicații în economie, povara fiscală ridicată asupra angajaților și angajatorilor descurajând angajările formale și stiumulând munca “la negru” sau munca sub-declarată, se arată într-un studiu coordonat de Blocul Național Sindical, privitor la deficiențele din piața muncii. Situația de fapt determină dezechilibre pe piața forței de muncă și scăderea competitivității la nivel internațional, inclusiv tentația spre alte forme de fiscalizare a altor venituri din muncă. Impozitul pe salarii și venit reprezintă o pondere semnificativă în veniturile fiscale, în ultimul an de analiză ajungând la ponderea maximă de 16,81%, ceea ce este semnificativ mai scăzut decât contribuțiile de asigurări, dar este tot afferent impozitării muncii, cu aceleași consecințe negative asupra forței de muncă, se arată în studiul BNS. În același timp, impozitul pe profit are o contribuție modestă la formarea veniturilor bugetare, în 2024 reprezentând abia 12,3% din veniturile fiscale, respectiv 6,78% din veniturile curente, ceea ce demonstrează existența unei presiuni fiscale mult mai scăzută asupra capitalului, prin prisma impozitului pe profit, decât asupra angajaților.
Consilierul pentru securitate națională al SUA, Mike Waltz, a declarat că aceste discuții se concentrează pe o „
Astăzi, prea mulți politicieni folosesc aceleași tactici pentru a denunța administrația Trump și susținătorii europeni ai unui compromis de pace în 
Pe lângă deficitele bugetare ridicate și în creștere din ultimii ani și incertitudinile fiscale, tensiunile politice au jucat un rol important în creșterea costurilor de împrumut ale României, a avertizat Consiliul Fiscal. Formularea ”tensiuni politice” se referă, desigur, la anularea alegerilor prezidențiale, care a șocat întreaga lume și a reușit să retrogradeze România în toate clasamentele democratice și economice.
Strategia americană de angajament față de China s-a bazat pe o premisă greșită: dacă SUA integrează China în sistemul global bazat pe norme, China va deveni mai asemănătoare Statelor Unite, scrie Foreign Affairs. Timp de decenii, politicienii americani a ținut lecții chinezilor despre evitarea protecționismului, eliminarea barierelor din calea investițiilor străine și disciplinarea politicii industriale – cu un succes modest. Totuși, se aștepta ca integrarea să faciliteze convergența.
