Acasă Blog Pagina 888

Tragedie în Capitală: trei copii morți în urma unui incendiu din Sectorul 5

4

Sfârșit tragic pentru trei copii. Micuții și-au pierdut viața într-un incendiu care le-a cuprins locuința din Sectorul 5.

Incidentul șocant a avut loc marți dimineață. Cea care a alertat pompierii a fost chiar mama copiilor, care a sunat la 112. Apelul a avut loc marți dimineață, în jurul orei 05:35.

Focul le-a cuprins patul în care dormeau

Minorii aveau 1, 3 și 6 ani. Incendiul a fost stins între timp de femeie, dar copiii au fost declarați morți.

Incendiul a cuprins patul din relatările autorităților, iar copiii, care se aflau în cameră, au fost resuscitați, din nefericire fără succes.

La incendiu au intervenit patru ambulanțe SMURD, trei autospeciale de stingere și un echipaj de descarcerare.

„Primele echipaje de intervenție ajunse la caz au constatat că incendiul era deja stins și că se manifestase la un pat. Au fost identificate 3 victime în camera respectivă, copii cu vârstele de 2, 3 și 6 ani. S-au efectuat manevre de resuscitare. Din nefericire s-a constatat decesul acestora”, a transmis Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii” București-Ilfov.

Covid-19 în SUA. Casa Albă anunță când se va încheia starea de urgență / „Haos în sistemul sanitar”

Starea de urgență sanitară, declarată atunci când epidemia de Covid-19 a pus stăpânire pe Statele Unite în urmă cu trei ani, se va încheia oficial la 11 mai, a anunțat luni, Casa Albă.

Două declarații de stare de urgență au fost făcute în SUA: una numită „națională” și cealaltă „de sănătate publică”.

„Haos și incertitudine în sistemul de sănătate”

Sfârșitul acestora (au intrat în vigoare în ianuarie 2020 sub președinția lui Donald Trump), va duce la încetarea subvențiilor federale pentru tratamentele Covid-19, asigurări de sănătate și alte ajutoare guvernamentale legate de pandemie.

De fapt, o parte din fondurile federale destinate ajutorării americanilor în timpul pandemiei s-au epuizat deja ca urmare a deciziilor Congresului.

În ceea ce privește restul fondurilor, acestea fac obiectul unor discuții politice aprinse. Parlamentarii republicani, care controlează Camera Reprezentanților, pregătesc proiecte de lege care ar viza încetarea mai devreme a stării de urgență: la 1 martie pentru urgența națională și la 11 aprilie pentru urgența de sănătate publică, informează Le Figaro.

O încheiere pripită a stării de urgență ar avea „consecințe de mare anvergură pentru sistemul de sănătate al națiunii noastre și pentru operațiunile guvernamentale”, inclusiv „haos și incertitudine în sistemul de sănătate”, a avertizat Casa Albă într-un comunicat.

„Spitalele și căminele de bătrâni, care s-au obișnuit cu flexibilitatea oferită de aceste stări de urgență, vor plonja în haos fără timpul necesar pentru a-și recalifica angajații și pentru a stabili un nou sistem de facturare”, se arată în comunicat.

Impact direct asupra imigrației

Un alt motiv invocat pentru o perioadă de preaviz de 60 de zile este acela de a da timp guvernului să se pregătească pentru impactul ridicării măsurilor de urgență privind imigrația la frontiera dintre SUA și Mexic, potrivit comunicatului.

O regulă cunoscută sub numele de „Titlul 42”, în vigoare în prezent, care permite îndepărtarea imediată a oricărui străin ilegal interceptat la frontieră, inclusiv a potențialilor solicitanți de azil, este legală doar din cauza unei urgențe sanitare.

Încetarea „în mod precipitat” a acestui statut va duce la „un aflux suplimentar semnificativ de imigranți”. Casa Albă afirmă că dorește să elimine Titlul 42 și să îl înlocuiască cu un alt mecanism legal pentru a controla afluxul de imigranți, dar spune că are nevoie de timp pentru a face acest lucru.

Ministerul Economiei, reacție după reținerea directorului general ROMARM. Cine va asigura interimatul

4

Ministerul Economiei, sub autoritatea căruia se află ROMARM, a transmis o primă reacție, luni, după reținerea de către procurorii DNA a directorului general al companiei. Gabriel Țuțu a fost reținut în același dosar cu fostul selecționer Victor Pițurcă.

Ministerul transmite că nu comentează „faptele ce servesc unei anchete penale în desfăşurare”. Și anunță cine anume va asigura interimatul la conducerea ROMARM, până la „clarificarea situației de fapt”.

„Având în vedere informațiile apărute astăzi în mass-media, referitoare la audierea şi reținerea de către DNA a directorului general ROMARM, Gabriel Țuțu, vă transmitem faptul că Ministerul Economiei, respectiv conducerea autorității centrale, îşi rezervă dreptul de a nu comenta faptele ce servesc unei anchete penale în desfăşurare. Până la clarificarea situației de fapt, conducerea interimară a ROMARM va fi asigurată de directorul economic”, a transmis Ministerul Economiei, citat de realitatea.net.

Ce a mai anunțat ministerul

Compania Națională ROMARM SA a fost înființată prin Hotărârea nr. 969 din 19 octombrie 2000 și este o societate de tip holding cu capital 100% românesc, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei.

„Vă subliniem faptul că la nivelul ROMARM se aplică prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului 109/2011, privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, care stipulează că autoritățile publice tutelare nu pot interveni în activitatea de administrare și conducere a întreprinderii publice. Competența luării deciziilor de administrare și a deciziilor de conducere a întreprinderii publice și răspunderea, în condițiile legii, pentru efectele acestora revine consiliului de administrație și directorilor, dacă le-au fost delegate atribuțiile de conducere, sau, după caz, consiliului de supraveghere și directoratului”, menționează instituția condusă de către Florin Spătaru.

Ce acuzații îi aduc procurorii lui Gabriel Țuțu

Luni s-a aflat că Victor Pițurcă și Gabriel Țuțu au fost reținuți de către procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție. Conform DNA, directorul general al CN Romarm SA, Gabriel Țuțu, este acuzat de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, trafic de influență în formă continuată, fals intelectual.

„În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

1. Pe fondul pandemiei generate de virusul COVID – 19, în perioada 19 martie 2020 – 16 septembrie 2021, suspectul Țuțu Gabriel, în calitatea menționată mai sus, cu încălcarea dispozițiilor legale, ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte și o societate controlată de cealaltă persoană cercetată în prezenta cauză, în condiții dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziție publică (ce vizau cumpărarea a șapte utilaje neconforme de producere a măștilor de protecție).
Prin demersurile menționate mai sus, CN Romarm SA a fost prejudiciată cu suma de 8.647.584 lei, reprezentând contravaloarea utilajelor menționate mai sus, valoarea materiei prime și ulterior contravaloarea unor piese și servicii conexe (în afara contractului).

2. Într-un context asemănător, în perioada 19.03.2020 – 10.04.2020, suspectul Țuțu Gabriel ar fi pretins, printre altele, de la reprezentanții societăților implicate în achizițiile de mai sus introducerea într-un circuit comercial de livrare măști de protecție neconforme către Ministerul Apărării Naționale (MApN) a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfășoare activități comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecție și efectuarea unor plăți către acesta, (40% din cota de profit rezultată) sub aparența unui contract de consultanță.
În schimbul acestor „servicii” suspectul Țuțu Gabriel ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor din cadrul M.Ap.N. și că îi va determina pe aceștia să încredințeze direct și fără proceduri publice contractele de furnizare dar și să efectueze recepția fără problemă a produselor respective și să achite la timp facturile emise în acest sens.
În contextul menționat mai sus, suspectul Țuțu Gabriel ar fi primit printr-un intermediar suma de 50.000 lei”, a anunțat DNA-ul, într-un comunicat.

Jair Bolsonaro nu vrea să părăsească SUA. Fostul președinte al Braziliei cere o viză de șase luni

Fostul președinte brazilian Jair Bolsonaro, anchetat pentru rolul său în atacul violent asupra sediului instituțiilor naționale din Brasilia la 8 ianuarie, a solicitat o viză de șase luni pentru a rămâne în Statele Unite, a anunțat luni avocatul său.

Jair Bolsonaro a părăsit Brazilia cu destinația Florida, cu două zile înainte de învestirea lui Lula da Silva, la 1 ianuarie, iar actuala sa viză urmează să expire în curând, potrivit firmei de avocatură AG Immigration.

Democrații cer să-i fie retrasă viza

„Așteptăm cu nerăbdare să aducem cea mai mare satisfacție și rezultatele dorite pentru clientul nostru”, a spus firma într-un comunicat. Bolsonaro ar fi intrat în SUA cu o viză emisă pentru liderii aflați în vizită, care va expira marți, întrucât nu se mai află în misiune oficială.

Întrebat despre cererea de viză a lui Bolsonaro, Departamentul de Stat a declarat că astfel de informații sunt confidențiale în Statele Unite. „În acest sens, nu putem discuta detaliile cererilor individuale de viză”, a declarat un purtător de cuvânt al diplomației americane, informează TVA Nouvelles.

Fostul președinte brazilian declarase pentru CNN Brazilia că intenționa să se întoarcă la sfârșitul lunii ianuarie și se gândea chiar să devanseze revenirea din motive de sănătate. Jair Bolsonaro a fost victima unui atac cu armă albă în 2018, în timpul unei deplasări electorale. De atunci, a suferit mai multe operații pentru ocluzie intestinală.

La 8 ianuarie, mii de susținători ai lui Bolsonaro, nemulțumiți de victoria lui Lula da Silva asupra fostului președinte de extremă dreapta în alegerile prezidențiale din octombrie 2022, au invadat și vandalizat palatul prezidențial, Congresul și Curtea Supremă din Brasilia.

Câteva zile mai târziu, aleșii democrați i-au cerut lui Joe Biden să îi retragă viza lui Jair Bolsonaro, refuzând ca Statele Unite să servească drept refugiu pentru fostul lider.

„Nu trebuie să-i permitem domnului Bolsonaro sau oricărui alt fost oficial brazilian să se refugieze în Statele Unite pentru a scăpa de justiție pentru eventuale infracțiuni comise în timpul mandatului său”, au scris cei 41 de aleși, toți din Partidul Democrat, într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Biden.

Anderson Torres, un fost ministru bolsonarist al justiției, a fost arestat pe 14 ianuarie în cadrul anchetei privind violențele din Brasilia, în timp ce se întorcea din SUA.

Avioane de luptă pentru Ucraina. După Germania, și Joe Biden îl refuză pe Zelenski

Președintele SUA, Joe Biden  refuză să dea curs solicitărilor ucrainene de asistență occidentală suplimentară în războiul împotriva Rusiei.

Joe Biden a respins luni categoric ideea trimiterii de avioane de luptă F-16 americane în Ucraina. Președintele american a spus „nu” atunci când a fost întrebat de un reporter la Casa Albă despre posibilitatea de a furniza avioanele pe care le cer liderii ucraineni.

Berlinul refuză, Parisul „nu exclude”

Occidentul tocmai a făcut un pas înainte în acordarea de ajutor militar Ucrainei, după ce Germania și Statele Unite au anunțat că vor trimite tancuri. Președintele Volodimir Zelenski solicită și mai multă asistență, inclusiv livrarea de rachete cu rază lungă de acțiune și avioane de luptă.

Berlinul a respins deja categoric această idee, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a estimat cu prudență că „prin definiție, nimic nu este exclus”, asigurând totodată că ucrainenii nu au făcut până acum nicio cerere în acest sens.

În apropierea datei de 24 februarie, care va marca un an de la invazia Ucrainei, Joe Biden nu a vrut să spună dacă va vizita Europa cu această ocazie. Dar a spus că va merge, fără a da o dată, în Polonia, o țară care joacă un rol-cheie în răspunsul la invazia Rusiei în Ucraina.

„Voi merge în Polonia, dar nu știu când”, a declarat el reporterilor la întoarcerea sa la Washington, după o scurtă deplasare la Baltimore (Maryland, est), informează BFMTV.

Pe de altă parte, Brazilia, care îl găzduiește pe cancelarul german Olaf Scholz într-un turneu pe continent, nu va trimite muniții în Ucraina, a declarat președintele Luiz Inacio Lula da Silva. „Sugestia mea este de a crea un grup de țări (care) se vor așeza la masă cu Ucraina și Rusia pentru a încerca” să obțină pacea, a spus el.

În contextul în care rezervele de muniție de artilerie ucraineană sunt foarte reduse, Franța și Australia au anunțat luni un acord pentru a produce împreună obuze de 155 mm pentru Ucraina.

Între timp, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut luni Coreei de Sud să-și „intensifice” sprijinul militar pentru Ucraina, sugerându-i să își revizuiască politica de a nu furniza arme țărilor aflate în război. Există o nevoie urgentă de muniție suplimentară”, a declarat Stoltenberg în timpul unei vizite la Seul.

COD GALBEN de la ANM. Vânt puternic și ninsoare în zonele de munte din șapte județe

1

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, marți dimineață, atenționări nowcasting COD GALBEN, valabile pentru următoarele ore, pentru zona de munte, de peste 1800 de metri, din șapte județe.

Meteorologii anunță intensificări puternice ale vântului, care vor viscoli ninsoarea.

Zonele vizate de COD GALBEN

Toate cele trei atenționări nowcasting COD GALBEN vor fi valabile până la ora 10:00, și vizează:

– Județul Caraş-Severin , zona de munte de peste 1800 m;
Județul Hunedoara , zona de munte de peste 1800 m;

Se vor semnala : intensificări ale vântului care vor depăși la rafală 90 km/h, viscolind ninsoarea.

– Județul Gorj , zona de munte de peste 1800 m;
Județul Vâlcea , zona de munte de peste 1800 m;

Se vor semnala : intensificări ale vântului ce vor depăşi la rafală 90 km/h, viscolind ninsoarea.

– Județul Argeş , zona de munte de peste 1800 m;
Județul Prahova , zona de munte de peste 1800 m;
Județul Dâmboviţa , zona de munte de peste 1800 m;

Se vor semnala : intensificări ale vântului care vor depăși la rafală 90 km/h, viscolind ninsoarea.

Conform ANM, avertizările de fenomene periculoase imediate se emit pentru o perioadă de maximum 6 ore.

Poza Zilei

Andreea Antonescu.  Impunătoare, nu-i așa?

OMS prelungește pandemia. Între timp, copiii mor subit de la deodorant

Organizația Mondială a Sănătății nu vrea sub nicio formă să renunțe la nivelul maxim de alertă al pandemiei Covid. Motivele sunt lesne de înțeles, pentru că sfârșitul pandemiei ar spulbera și puținele vaccinări care se mai fac la nivel mondial. Între timp, însă, media internațională anunță copii de 14 ani care mor de la deodorant și adolescenți și tineri care mor natural de la băuturile dulci și de la uleiurile de gătit, într-o ultimă încercare grobiană de a mai manipula populația.

Că OMS face orice altă politică mai puțin cea pentru sănătatea populației este de foarte mult timp vizibil. Că niciun guvern din lume nu își asumă să ia atitudine împotriva aberațiilor OMS este, din punctul meu de vedere, mult mai grav. Pe fondul unei scăderi a numărului de cazuri și de decese, OMS vine și spune, cu seninătate, că nu poate sub nicio formă să renunțe la menținerea nivelului maxim de alertă pentru pandemia Covid-19. Măcar acolo, de ochii lumii, să fi băgat un nivel moderat, căci cifrele vorbesc de la sine. În 29 ianuarie 2023, numărul de cazuri Covid la nivel mondial era de 261.000, asemănător cu numărul din iulie 2020, când încă nu începuse nebunia. În aceeași zi, numărul de decese a fost de 588, iar media din ianuarie 2023 se apropie cu media din martie 2020, începutul pandemiei. Singura țară cu un număr mare de cazuri și decese a rămas Japonia, care, iată, pe fondul unei vaccinări a întregii populații, se confruntă cu o prăbușire a imunității la nivel general. Problema OMS-ului este, însă alta. Din august 2022 până în prezent, doar 5% din populația de la nivel global și-a administrat booster-ul, iar procentul celor vaccinați complet a crescut cu numai 2%. Ceea ce arată clar că lumea nu mai crede în vaccinul anti-Covid, iar momentul în care statele se vor trezi că trebuie să distrugă miliarde de doze se apropie vertiginos. Mai mult, la fel de vertiginos se apropie și momentul în care țările se vor revolta împotriva contractelor păguboase cu producătorii de vaccinuri, care continuă să le fabrice, deși nimeni nu le mai vrea.

Vaccinurile au salvat omenirea

Tedros Adhanom Ghebreyesus, controversatul director general al OMS, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la riscul reprezentat în continuare de noul coronavirus, concluzionând că este prematură ridicarea celui mai înalt nivel de alertă privind pandemia de Covid-19. Acesta a arătat că pandemia s-ar afla într-un punct de tranziție și că ar fi nevoie în continuare de o gestionare atentă pentru atenuarea potenţialelor consecinţe negative.

”Peste 6,8 milioane de persoane şi-au pierdut viaţa de la izbucnirea, în urmă cu trei ani, a pandemiei de Covid-19, care a afectat toate ţările de pe glob, devastând comunităţi şi economii. Cu toate acestea, apariţia vaccinurilor şi a tratamentelor a schimbat considerabil cursul pandemiei din 2020”, a afirmat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. Deși menține nivelul maxim de alertă, același șef al OMS consideră că în acest an ar putea fi ridicată urgența de sănătate publică. Adică vaccinurile au salvat omenirea și mai este nevoie de încă un an de salvare ca să scăpăm de pandemie. Despre valul de morți subite și despre excesul de mortalitate din țările vaccinate, șeful OMS nu a scos niciun cuvânt.

De la orice altceva

Într-o încercare disperată de a liniști temerile oamenilor, așa-zișii cercetători au început să lanseze prin media tot felul de studii absurde, în care se arată că băuturile dulci cresc riscul de accident vascular cerebral și de infarct și că uleiurile de gătit favorizează apariția cheagurilor de sânge, fix efectele adverse ale vaccinului anti-Covid. Însă cea mai flagrantă manipulare a apărut la decesul unei copile de 14 ani, din Marea Britanie, care a suferit un stop cardiac în timp ce dormea. Medicii au concluzionat că moartea ar fi survenit de la un banal deodorant pulverizat în cameră. „Inhalarea de gaz butan sau propan poate duce la insuficiență cardiacă”, a transmis ONS (Biroului Național de Statistică). Totodată, Societatea Regală pentru Prevenirea Accidentelor din Marea Britanie a spus că mai multe persoane au murit după ce au folosit prea mult deodorant.

Specialiștii avertizează. Cărbunele trebuie menținut până în 2034. Regenerabilele nu-l vor putea înlocui

Capacitățile de producție pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia ar trebui menținute maximum posibil, până în 2034 și chiar mai mult, ne spune dr. Ing. Nicolae Codreanu, fost director tehnic al Complexului Energetic Hunedoara. Jumătate din producția de energie a Germaniei provine din cărbune, iar la nivel european, puținele regenerabile care se mai instalează sunt folosite pentru a înlocui energia pe gaze, care este foarte scumpă, nu energia pe cărbune.

România nu-și poate permite sub nicio formă să închidă puținele capacități pe cărbune pe care le mai are. Înlocuirea energiei produsă din cărbune cu energie produsă de vânt și de soare este o utopie, cel puțin în acest moment. Soluția inerției sintetice, care să combată dezechilibrele din sistemul energetic produse de sincopele din producția regenerabilelor variabile, este încă departe de a fi pusă la punct, deși se fac cercetări costisitoare în acest sens. Chiar și cu cercetarea finalizată, punerea în funcțiune a acestora înseamnă investiții uriașe, susțin specialiștii din energie. ”Regenerabilele variabile, fotovoltaicele și eolianul, dezechilibrează sistemul energetic, astfel că este nevoie de surse constante. Polonia, deși avansează și ea cu regenerabilele, are termen de eliminare a surselor pe cărbune în 2048. Opinia mea este că noi nu trebuia să ne grăbim. La nivel european a încetinit dezvoltarea regenerabilelor, începând din 2019, conform studiului EMBER. Din ultimele date, din cauza prețurilor la gaze, regenerabilele au înlocuit centralele pe gaze, nu cele pe cărbune, numai la noi, în România, este invers. Deși România nu ar trebui să aibă astfel de probleme, dat fiind că este al doilea producător de gaze din UE”, ne-a declarat dr. ing. Nicolae Codreanu, fost director tehnic al Complexului Energetic Hunedoara. În timp ce Guvernul României face eforturi să închidă și ce a mai rămas din capacitățile pe cărbune, Germania folosește din plin cărbunele, astfel că, în 2022, 43,7% din totalul energiei produse era pe cărbune. Comparativ, țara noastră are un procent de doar 12% pe cărbune, din totalul producției de energie.

Eolianul, mai bun decât panoul solar

La nivelul SEN, puterea netă a fotovoltaicelor din România este de 1.300 de MW, însă factorul de încărcare, adică raportul dintre energia reală produsă într-un an și energia pe care ar produce-o în modul ideal, este, la nivelul României, este de 15-20%. Eolianul are un factor de încărcare între 25% și 30%, deci este mai eficient decât fotovoltaicul și chiar și mai predictibil decât acesta. Dar direcția dată de UE este de a se pune accent pe fotovoltaice. ”Totuși, regenerabilele de genul eolian și fotovoltaic implică la nivelul SEN probleme tehnice, pentru că acestea nu participă la inerția maselor în mișcare și atunci comportamentul la perturbații nu ajută sistemul, ci îl încurcă, este un factor destabilizator. Ca să reduci influența acestor factori destabilizatori este nevoie de soluții tehnice pentru realizarea inerției sistemice. Este adevărat, se lucrează la acestea, unele sunt destul de dezvoltate, dar nu s-a ajuns la maturitatea tehnologică a proiectelor. Cei mai avansați sunt americanii, care au investit miliarde de dolari în cercetare. Toate aceste soluții, care ar trebui să compenseze scăderea constantei de inerție a sistemului energetic, necesită eforturi financiare și încă tehnice”, ne-a precizat dr. ing. Nicolae Codreanu.

Reactoarele 3 și 4, prima urgență

Ca să dezvolți sistemul energetic din România primul lucru care trebuie făcut este finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, susțin experții în energie. ”Al doilea lucru foarte important este stocarea și cel mai bun sistem de stocare este cel al centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompare. La noi, cel mai mare proiect, de 1.000 de MW, este la Tarnița, care, odată cu dezvoltarea regenerabilelor variabile, a devenit mai necesar ca oricând. România nu are decât 92 MW sistem de stocare clasic, în timp ce Germania are 9.280 MW centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompare, pe care îi utilizează când nu e soare, când nu bate vântul, când este nevoie de energie care să acopere aceste perioade de deficit de energie”, ne mai spune dr. ing. Nicolae Codreanu. Bateriile de stocare sunt încă foarte scumpe, iar problema cea mai mare este că sunt confecționate din materii prime rare, care se găsesc majoritar în China, astfel că independența energetică propăvăduită de UE înseamnă, de fapt, o altă dependență.

Romgaz și OMV Petrom vor să cumpere prima nouă exploatare offshore de gaze din Marea Neagră. Preţul? 800 mil. euro

Unsprezece companii, printre care OMV Petrom, dar şi Romgaz, au solicitat accesul în camera de date, însă nu toate sunt în mod real interesate de achiziţionarea BSOG, o parte dintre acestea vizând doar o asociere sau fiind interesate doar de datele privind rezervele din zonă.

Gigantul american Carlyle și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) sunt acționari ai Black Sea Oil & Gas, care deține 70% din proiectul de Dezvoltare Gaze Natural Midia, ce cuprinde zăcămintele de gaze Ana și Doina din Marea Neagră, estimate la 10 miliarde de metri cubi.

Americanii cer 800 milioane de euro

Suma solicitată pentru vânzarea pachetului de 70% din acțiunile proiectului de exploatare a zăcămintelor Ana și Doina este de 800 de milioane de euro, susțin surse din piață, ceea ce ridică valoarea totală a proiectului la peste un miliard de euro, suma plătită de Romgaz pentru 50% din proiectul Neptun Deep.

OMV Petrom şi Romgaz au solicitat accesul în camera de date, însă nu toate companiile sunt în mod real interesate de achiziţionarea BSOG, o parte dintre acestea vizând doar o asociere sau fiind interesate doar de datele privind rezervele din zonă.

Profesorii, GREVĂ în faţa Guvernului: vor salarii mai mari. Cum justifică pretenţiile lor

16

Sindicatele din Învăţământ anunță că, în numele celor peste 350.000 de salariați ale căror drepturi și interese le reprezintă, vor organiza miercuri, 1 februarie 2023, începând cu ora 12.00, pichetarea sediului Guvernului.

La protest participă aproximativ 1000 de membri de sindicat.

Profesorii nu sunt motivaţi de salarii

„Acțiunea urmărește să atragă atenția asupra problemelor cu care se confruntă, în primul rând, personalul nedidactic, dar și personalul didactic, probleme generate de salarizarea nemotivantă.

Nu trebuie uitat că personalul nedidactic este singura categorie de bugetari care, nici în anul 2023, nu a atins nivelul salariilor de bază prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022.

Salariile de bază ale personalului nedidactic se situează între 1800-2300 de lei, iar creșterea inflației (16.4% în luna decembrie 2022), concomitent cu creșterea prețurilor la produsele de bază și la utilități au condus la creșterea gradului de sărăcire”, se arată într-un comunicat semnat de președinții sindicatelor.

Cer şi eliminarea profesorilor necalificaţi

Totodată, în ultimii ani s-a ajuns la o situație revoltătoare: se constată o creștere alarmantă a numărului de cadre didactice necalificate din unităţile de învăţământ, în loc ca numărul acestora să scadă anual.

Nici la ora actuală, personalul didactic și nedidactic nu beneficiază de sporurile pentru condițiile de muncă.

Mai mult, deși sunt numeroase situații când se prestează muncă suplimentară, din cauza lipsei de personal, salariații nu sunt remunerați pentru munca suplimentară depusă, deși acordarea timpului liber corespunzător este imposibilă”, au mai zis sindicaliştii.

Caz halucinant la un spital din țară. Femeie, lăsată să moară pe motiv că era duminică

Un bărbat acuză cadrele medicale de la Spitalul Comănești că i-au lăsat mama să moară, pe motiv că era duminică. Femeia suferise un AVC, însă în unitatea sanitară nu se afla niciun medic care să efectueze Computer Tomograf. Deși ar fi putut măcar să o trimită la un alt spital, aflat la doar 10 km distanță, personalul medical a preferat să nu-i facă nicio investigație medicală timp de 30 de ore, femeia fiind apoi declarată decedată.

Cei doi ani de pandemie, cu scenele horror din spitale, ne-au demonstrat că viața românilor nu are nicio importanță pentru sistem și pentru marea majoritate a medicilor. Rodica Dobrițoiu, o femeie în vârstă de 70 de ani, din comuna Agăș, județul Bacău, a suferit un AVC în ziua de 15 august 202, la ora 4 dimineața. A fost chemată ambulanța, care a transportat-o la Spitalul Orășenesc Comănești. Deși chiar personalul medical de pe ambulanță a sesizat că femeia suferise un AVC, simptomele fiind evidente, la spital nu i s-au făcut investigații medicale, pe motiv că era duminică și nu aveau medici care să lucreze la Computerul Tomograf. AVC-ul necesită investigații urgente la CT sau RMN, spitalul din Comănești având ambele aparaturi de imagistică, pentru detectarea țesutului cerebral deteriorat şi a hemoragiilor cerebrale. Pentru a trata un accident vascular cerebral ischemic, medicii trebuie să restabilească rapid fluxul de sânge în creier. Tratamentul de urgenţă al accidentului hemoragic se concentrează asupra controlării sângerării şi reducerii presiunii din creier și este posibil ca pacientul să aibă nevoie de intervenţii chirurgicale, pentru a reduce riscul unui nou AVC. Odată ce sângerarea din creier se opreşte, tratamentul implică, de obicei, asistenţă medicală în timp ce corpul absoarbe sângele, susțin medicii.

Presiuni pentru a renunța la plângere

Fără investigații imagistice și fără tratament timp de 30 de ore, femeia a decedat în 16 august, la ora 10 dimineața. Nicușor Dobrițoiu, fiul femeii decedate, deși prezent la spital încă din 15 august, ne spune că nu a reușit să afle nicio informație despre starea mamei sale, care fusese internată la neurologie, dat fiind că medicul specialist nu se afla în spital duminică. A doua zi l-au sunat doar să-i spună că mama lui decedase. Marcat de nepăsarea cadrelor medicale, care a dus la pierderea mamei sale, Nicușor Dobrițoiu a început să facă demersuri pentru a-i trage la răspundere pe cei vinovați. A făcut imediat plângere la Poliție și a cerut necropsie. Polițiștii i-au transformat plângerea în memoriu și omul nu a fost chemat la audieri timp de 6 luni. Abia după ce a făcut plângere la Parchet a aflat că polițiștii transformaseră plângerea penală într-un memoriu obișnuit. Speriat de consecințele demersurilor făcute de fiul victimei, primarul din Comănești a încercat să facă presiuni, spunându-i acestuia: ”Vrei să-mi închizi spitalul sau ce vrei să faci? Am proiecte cu sume foarte mari de bani care urmează să fie aprobate iar din cauza ta voi pierde finanțarea”. Nici cu necropsia nu a fost în regulă, medicul legist din Moinești efectuând-o în timp record, o oră, în încercarea de a mușamaliza cazul, ne spune Nicușor Dobrițoiu, care ceruse ca necropsia să se facă la IML Iași, pe cheltuiala sa.

Acolo se moare pe capete

Fiul femeii decedate este decis să meargă până la capăt, chiar dacă nici Colegiul Medicilor Bacău nu a luat vreo măsură până acum. Nicușor Dobrițoiu va acționa spitalul în judecată, pentru ucidere din culpă și abuz în serviciu. ”Ca să se acopere, medicii din spital mi-au spus că mama ar fi suferit atacul cerebral cu 48 de ore înainte de a ajunge la spital, ceea ce nu era adevărat. Mama mea, înainte cu 12 ore, fusese văzută în piață, în comună, iar acest lucru se putea vedea și pe camerele de supraveghere. Existau și martori. Eu nu vreau să obțin daune de la cei din spital, vreau doar să fac ceva pentru oamenii din zona aia, ca să nu se mai întâmple astfel de nenorociri. În spitalul ăla din Comănești se moare pe capete. Toți oamenii din Valea Trotușului sunt nemulțumiți de acest spital, dar nu au ce să facă, pentru că nimeni nu-i bagă în seamă”, ne-a declarat Nicușor Dobrițoiu.

Putin mai schimbă granițele o dată. Noua frontieră a Rusiei

Rusia împinge frontierele comerciale spre nord și est cât poate de mult. Vladimir Putin, într-o mișcare strategică, a cerut recunoașterea internațională (a ONU) pentru extinderea supremației ruse asupra Oceanului Arctic. Miza este uriașă și are legătură cu deschiderea primei rute globale de transport maritim din ultimul secol – zona arctică. Ce vrea Kremlinul este simplu de anticipat: perturbarea rutelor (mai lungi) centrate pe Atlantic pentru comerțul internațional.

Regiunea arctică a fost multă vreme o sursă de interes pentru forajele offshore, în special în perioadele cu prețuri ridicate ale materiilor prime. Dar de câțiva ani a devenit și mai importantă, prin prisma unui atractic coridor comercial, în special pentru China și restul statelor exportatoare din Asia.

Pasajul arctic, controlat în totalitate de Moscova

Pasajul Nord-Vest face legătura între America de Nord și Pacific, în timp ce Pasajul Nord-Est se desfășoară de-a lungul coastei rusești, până în regiunea Asia-Pacific.

Rusia îl consideră pe acesta din urmă drept o cale navigabilă națională, aflată sub controlul său total. Un gest simbolic făcut în urmă cu mulți ani dezvăluie cum privește Moscova problema: în august 2007, exploratorii ruși s-au scufundat adânc sub Polul Nord, cu un mini-submarin, și au înfipt steagul Federației Ruse pe fundul oceanului, pentru a revendica (simbolic) bogățiile energetice ale Arcticii, și anume zona din jurul coastei Lomonosov (ca parte din placa continentală siberiană).

În anii următori, SUA și Canada au efectuat cercetări masive încercând să demonstreze că zona ar face parte, de fapt, din placa continentală nord-americană.

Legea ONU a mărilor

Acțiunea întreprinsă de Rusia s-a făcut în conformitate cu Convenția ONU privind Dreptul asupra Mărilor (UNCLOS), care permite părților doritoare să depună cereri revendicative asupra unui teritoriu din platoul continental într-un anumit interval de timp.

UNCLOS este un tratat geopolitic extrem de tehnic, a cărui „naștere” a apărut după zeci de ani de negocieri aprinse. Legea ONU a mărilor abordează o gamă largă de probleme legate de utilizarea oceanelor lumii, inclusiv disputele teritoriale privind zonele de pescuit și ambițiile miniere contemporane, precum și calcularea frontierelor maritime și a zonelor economice exclusive.

Statele Unite nu au ratificat această convenție a ONU și a continuat să își pună în joc pretențiile asupra Polului Nord. În context, s-a înființat Consiliul Arctic, tocmai pentru a servi drept forum al dezbaterilor între părțile implicate.

Topirea ghețarilor, pericol și oportunități

Încălzirea regiunii arctice, care a dus la topirea ghețarilor, are atât efecte negative, cât și pozitive. Se așteaptă ca emisiile de gaz metan să crească pe măsură ce permafrostul se topește, dar dezghețul va deschide și noi rute de transport maritim arctic.

În 2007, Pasajul Nord-Vest s-a deschis complet transportului maritim pentru prima dată în istorie. Noua rută nordică are 3500 de mile și leagă Asia de Europa.

Utilizarea comercială (și potențial militară) a acestei noi rute de transport, care este percepută de mulți ruși drept o alternativă mai bună la Canalul Suez, a determinat înființarea unei flote de spărgătoare de gheață (cinci, cu propulsie nucleară) și a unei salbe de porturi de-a lungul coastei de nord a Rusiei. Vladimir Putin urmărește să extragă petrol și gaze din zăcămintele arctice încă neexploatate și să-l transporte către piața asiatică.

Din perspectiva Asiei, Coridorul Arctic înseamnă că reducerea timpului de transport pentru mărfurile livrate Europei; de acum încolo, va fi folosită această rută, nu Canalul Suez.

Importanța Arcticii a crescut semnificativ în urma schimbărilor geopolitice din lume. Războiul proxy în curs între NATO și Rusia ar putea catapulta regiunea arctică în centrul atenției în orice moment. Iar pe măsură ce clima continuă procesul de schimbare, mini-războiul din Ucraina și sancțiunile americane împotriva resurselor energetice rusești (gaz și petrol, în principal), vor avea un impact major asupra consumului de energie și al prețurilor. În același timp, vedem cum sporește numărul de conducte care se îndreaptă spre est mai degrabă decât spre vest.

SE VÂND ULTIMELE LOCURI: 200.000 EURO, POSTUL DE AMBASADOR!

La ce ”animal politic” este, cu toate că întreaga sa carieră s-a dat doar tehnocrat, Bogdan Aurescu știe foarte bine că i se pregătește ceva… Astfel că, dintre toți cei vizați de ”schimbarea liniilor” guvernamentale din 25 mai, ministrul Afacerilor Externe a luat cel mai în serios avertismentul ”NAȚIONAL” de zilele trecute…

Cât mai costă un post de ambasador în MAE…

Atât pe cel din ”lovitura” din 23 ianuarie, ” Ministrul român de Externe , plătit cu 68.840 USD de o companie străină”… Dar mai ales dezvăluirea din 25 ianuarie, ”PSD dă două pe MAE”. Atunci când anunțam că ”presiunea pentru curățirea aparatului de lucru crescând asupra Partidului Național Liberal nu doar din partea propriilor susținători din sistem. Dar și a aliaților de guvernare. Cei care intenționează să preia cu orice preț custodia Ministerului Afacerilor Externe. Și când spun cu orice preț, mă refer inclusiv la cedarea a două ministere, în schimbul Externelor conduse încă la această oră de „tehnocratul” Bogdan Lucian Aurescu. Cel de altfel atât de bine caracterizat dinspre tabăra pesedistă, după umilitorul eșec de la Consiliul JAI, drept adormitul de pe banca din spate a diplomației românești”.

Martie, ultimul val de numiri la MAE!

Numai că, ghinion, în stilul caracteristic, pragmaticul pe persoană fizică Bogdan Aurescu a considerat că, dacă tot există riscul de a fi ejectat de la conducerea MAE – dar fără însă ca vreun lider liberal să îndrăznească să vorbească despre prestația propriilor miniștri Bode, Predoiu și Aurescu în umilința Schengen! – atunci barem să profite la maxim de zilele care i-au mai rămas în fruntea ministerului. Și uite cum a fost declanșată o procedurizare isterică de schimbare a liniilor diplomatice în chiar luna martie! ”Strategia” nepărând a fi rezultatul vreunei îndelungate analize a Centralei MAE sau a vreunui raport oficial al celui mai ”bătrân combinator” al sistemului, șeful Corpului de Control și Evaluare Diplomatică, Ion Bogdan Pascu. Și nici măcar urmare a ”Efectului Romașcan”, șefa de Cabinet a lui Aurescu și cea considerată deja ”ministrul de facto” de la Externe având propriile ”jocuri” și mai ales ”polițe” de plătit.

Ce o mai controla și Pascu…?

Nu… Într-un raport contrainformativ absolut incendiar intrat în posesia noastră fiind cât se poate de tranșant avertismentul că, pur și simplu, multe dintre posturile de ambasadori, consuli sau funcționari de stat vor fi scoase la vânzare! Mai ales că nominalizările și propunerile  din luna martie – cele pe care Klaus Iohannis le va semna cu obediența caracteristică deja unui președinte ”eșuat”, aflat în a doua jumătate a ultimului său mandat! – vor fi și ultimele până la ”suveica” alegerilor din 2024! Așa că acum este ”bătaia peștelui”, când mai pot fi prinse, de fapt cumpărate, ultimele posturi disponibile din Ministerul Afacerilor Externe. Și chiar dacă nu sunt disponibile, atunci pot fi oricând disponibilizate, dacă ”prețul cererii” bate oferta… Posturi atât din Centrala MAE, cât mai ales din reprezentanțele diplomatice cele mai ”vânate”. Și care, culmea, nu sunt neapărat cele din statele occidentale! Și nici măcar cele în care se acordă halucinante sporuri de risc! Cele mai scumpe fiind însă reprezentanțele din țările unde o viză turistică se vinde cu prețuri cuprinse între 3.500 și 10.000 de euro bucata!

Pleacă de la 50.000…

Ceea ce și explică, în cea mai mare măsură, prețurile altfel ridicol de mici, cel puțin la prima vedere, ale desemnării în anumite posturi de ambasadori. ”Mercurialul” MAE identificat în raportul contrainformativ prin care se încearcă stoparea ”shopping”-ului din luna martie pornind de la doar 50.000 de euro, pentru desemnarea în cel mai ieftin post de ambasador! Alte posturi costând 80.000 de euro, în timp ce ”plafonul” superior se învârte în jurul unei medii de 200.000 de euro… Adică o ”nimica toată”…

250.000…500.000… 3.500.000…Euro! Lunar!

În schimb, cei care reușesc să își cumpere posturile diplomatice cu un astfel de ”mărunțiș”, trebuie să corespundă mult mai bine din punct de vedere financiar, atunci când vine vorba de colectarea lunară a veritabilelor ”taxe de protecție” trimise în țară. Și care nu sunt deloc unele mici… În raport fiind trecute sume cu mult mai mari decât cele pentru chiar numirea ca și ambasador în respectivele state:

” (…) UE – 100.000 euro

(…) Israel – 2.000.000 euro

(…) Africa – 250.000 euro

(…) UAE – 500.000 euro

(…) Turcia și Irak – 3.500.000 euro”…

Biroul Documente Secrete… Centrul Național de Vize

Sumele uriașe fiind ”justificate” prin costul unei vize pentru cei care altfel nu ar avea nicio șansă să deschidă porțile Europei. Structura contrainformativă care luptă pentru ”curățirea” MAE documentând că prețul unei vize turistice oferite ”de îndată” pentru un cetățean turc, irakian sau al unui alt stat ”cu probleme” din Orientul Mijlociu variind între 3.500 și 10.000 USD.

Hurezeanu, avertizat de Cancelarul Austriei cu privire la transfugii turci cu vize turistice românești

Acesta fiind și motivul real pentru care Cancelarul Austriei a protestat vehement, înainte de Consiliul JAI, cu privire la miile de cetățeni turci depistați pe teritoriul austriac cu ”vize turistice pentru România”. Și care au intrat în România legal! Temerea transmisă pe canale oficiale ambasadorului Hurezean fiind că dacă România ajunge să le elibereze cetățenilor acestor state ”vize Schengen”, atunci obligațiile pe care Viena ar trebui să și le asume ar fi pur și simplu de nesuportat, financiar vorbind. Iar despre toate aceste documentări informative nu are cum să nu se știe la Birourile de Documente Secretizate din statele vizate… Și nici la nivelul Centrului Național de Vize… Și nici la Corpul de Control și Evaluare Diplomatică… Dar toată lumea tace. Și poate ”încasează”… Altfel fiind greu de explicat de ce chiar și singurul scandal intern documentat până acum a fost ”clasat” iar protagoniștii avansați pe posturi la alte reprezentanțe… Unde produc și mai mult!

”Stăpânii vizelor”, detașați din  mediul privat

Cum însă raportul reia cazul ”chitanțierului paralel” de la Consulatul folosit pentru încasarea falselor taxe de acordare a vizelor turistice sau chiar a cetățeniilor, nu dezvăluim astăzi toate informațiile probatorii, pentru a nu afecta mersul anchetei redeschise, iată, la ”next level”. Dar, pentru ca inițiații sistemului barem să se convingă că ”se știe”, inițialele P.A., B.A. sau I.V. G.C. sunt doar câteva dintre cele ale membrilor ”Frăției Vizelor”. Cea care, atâta vreme cât ”banul circulă” și ”marea împărțeală” ajunge peste tot în MAE, consideră că ”afacerea vizelor” poate să meargă înainte. Chiar și cu prețul respingerii accederii României în Spațiul Schengen. Și cu trimiterea în zone strategice pentru interesele statului român ale unor ”detașați din mediul privat”, doar în scopul ”vânzării de cetățenii”…

S-a scumpit cetățenia!

Pentru că, ei bine, în MAE poți intra și pleca direct la post, indiferent că la Tel Aviv sau Chișinău, și ca ”detașat de la firma particulară (…)”…

Cum însă ”împărțeala” a funcționat până acum ireproșabil, ”Frăția Vizelor” din MAE nu a avut astfel alte ”breșe de securitate” similare. Chiar dacă pentru această ”securizare” a fost nevoie de diminuarea venitului personal al fiecărui membru… Dar chiar și așa, despre ”Borsa Nera” Ministerului Afacerilor Externe tot se apreciază că este ”om de 1,5 – 2 milioane de euro lunar”…

DNA a dezvăluit de ce a fost reținut Victor Pițurcă! Fostul selecţioner şi-ar fi folosit influenţa

Fostul selecţioner al echipei naţionale de fotbal Victor Piţurcă a fost reţinut de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-un dosar privind achiziţia de produse medicale în pandemie.

Una dintre firmele care a făcut aceste livrări aparţine fiului fostului selecţioner, Alex Piţurcă. Însă Victor Piţurcă şi-ar fi folosit influenţa pentru a-i facilita accesul la contracte mai bine plătite.

Ce spune DNA în comunicat:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 30 ianuarie 2023, a suspecților:

ȚUȚU GABRIEL, director general al CN Romarm SA, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunilor de:

– abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

– trafic de influență în formă continuată,

– fals intelectual;

Persoană fizică, în sarcina căreia s-a reținut comiterea infracțiunii de cumpărare de influență.

Pe fondul pandemiei generate de virusul COVID – 19, în perioada 19 martie 2020 – 16 septembrie 2021, suspectul Țuțu Gabriel, în calitatea menționată mai sus, cu încălcarea dispozițiilor legale, ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte și o societate controlată de cealaltă persoană cercetată în prezenta cauză, în condiții dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziție publică (ce vizau cumpărarea a șapte utilaje neconforme de producere a măștilor de protecție).

Prin demersurile menționate mai sus, CN Romarm SA a fost prejudiciată cu suma de 8.647.584 lei, reprezentând contravaloarea utilajelor menționate mai sus, valoarea materiei prime și ulterior contravaloarea unor piese și servicii conexe (în afara contractului). 2. Într-un context asemănător, în perioada 19.03.2020 – 10.04.2020, suspectul Țuțu Gabriel ar fi pretins, printre altele, de la reprezentanții societăților implicate în achizițiile de mai sus introducerea într-un circuit comercial de livrare măști de protecție neconforme către Ministerul Apărării Naționale (MApN) a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfășoare activități comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecție și efectuarea unor plăți către acesta, (40% din cota de profit rezultată) sub aparența unui contract de consultanță.

În schimbul acestor „servicii” suspectul Țuțu Gabriel ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor din cadrul M.Ap.N. și că îi va determina pe aceștia să încredințeze direct și fără proceduri publice contractele de furnizare dar și să efectueze recepția fără problemă a produselor respective și să achite la timp facturile emise în acest sens. În contextul menționat mai sus, suspectul Țuțu Gabriel ar fi primit printr-un intermediar suma de 50.000 lei.

Celor doi suspecți li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală. În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane. Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”

Cum îl ia Dana Budeanu peste picior pe Cristian Tudor Popescu, după ce Djokovic a câștigat Australian Open

Sârbul Novak Djokovic a reușit să câștige titlul la marele turneu de Grand Slam de la Australian Open, după ce l-a învins pe grecul Stefanos Tsitsipas.

Cristian Tudor Popescu a spus că el nu se va uita la meciul lui Novak Djokovic, în semn de protest față de faptul că tatăl lui Djokovic s-a fotografiat cu un steag al Rusiei.

Dana Budeanu a „trimis SMURD-ul” la CTP

Dana Budeanu (43 de ani) a avut o reacție neașteptată după finala de la Australian Open 2023, câștigată de Novak Djokovic, referindu-se la declarațiile făcute de jurnalistul Cristian Tudor Popescu cu o zi înainte.

Imediat după ce Novak Djokovic a câștigat trofeul la Australian Open, Dana Budeanu a scris: ”Trimiteți SMURDU la CETEPEU”, cu referire la ceea ce spusese jurnalistul. Ulterior, Dana Budeanu a mai scris: ”Vladimir asta este pentru tine!”.

Ce au făcut 90.000 români cu pensia de la Pilonul II imediat după ce au avut dreptul s-o acceseze

La sfârșitul anului 2022, legea pensiilor private a fost modificată. Conform noii legi care a intrat în vigoare pe 15 decembrie, moştenitorii pot primi direct banii din Pilonul II ai persoanei decedate.

Aceștia au opțiunea de a transfera suma de bani moștenită, în contul personal de pensie privată. Până acum, puteau încasa banii doar moștenitorii care nu erau angajați, în timp ce persoanele care aveau loc de muncă aveau de așteptat o perioadă mare de timp.

90.000 români au încasat pensia imediat

Peste 90% dintre cei care au ieșit până acum la pensie, pentru că au îndeplinit condițiile de vârstă sau din cauza unei invalidități, au optat pentru pentru încasarea pensiei sub formă de plată unică, deși există și varianta plății eșalonate pe maximum 5 ani.

Aceasta înseamnă că beneficiarii de pensie își doresc să încaseze activul cât mai rapid, context în care modificarea legală prezentată mai sus aduce în mod clar un avantaj.

Nu se mai prescrie dreptul moştenitorului

O altă modificare adusă legii spune că dreptul moștenitorului la pensie este imprescriptibil. Până acum, acest drept se prescria dacă moștenitorul nu făcea nici un demers timp de 3 ani.

Solicitantul poate primi banii proveniți din Pilonul II de pensie al decedatului, după 10 zile de la cererea de retragere.

Plata către participanţi sau beneficiari se face la cererea acestora. Sumele sunt disponi­bile fie ca plată unică (toţi banii deodată), fie ca plăţi eşalonate (rate lunare egale) pe o perioadă de cel mult 5 ani.

Tratamentul fiscal al sumelor primite din Pilonul II este identic cu cel pentru veniturile din pensii din siste­mul public (Pilonul I)”, a precizat Aso­cia­ţia Pensiilor Administrate Privat (APAPR).

Alegeri în Turcia. Opoziția se strânge împotriva lui Erdogan. „Masa celor Șase” vrea să-i reducă puterile „Sultanului”

Opoziția turcă, care a format o Alianță Națională pentru alegerile programate pentru luna mai, a promis o revenire la o funcționare democratică în Turcia după 20 de ani de guvernare  a președintelui în exercițiu, Recep Tayyip Erdogan.

Prezentând, luni, la Ankara un program de 240 de pagini și peste 2.300 de obiective, cele șase partide de opoziție strânse într-un front unit nu și-au desemnat încă candidatul pentru a-l înfrunta pe șeful statului, care spune că dorește un ultim mandat și care și-a început deja în mare parte campania.

„Masa celor șase”

Cel mai probabil, candidatul ales va proveni din partea CHP (Partidul Republican al Poporului, social-democrat), partidul lui Mustafa Kemal Atatürk, fondatorul Republicii în 1923, prima forță de opoziție din Parlament.

Alegerile prezidențiale din Turcia vor avea loc în același timp cu alegerile legislative, pe 14 mai, cu un al doilea tur de scrutin pe 28 mai, dacă este necesar.

Alianța Națională – cunoscută sub numele de „Masa celor Șase” – intenționează să întoarcă pagina prin revenirea la o separare strictă a puterilor, cu un rol consolidat al parlamentului, „un executiv responsabil” pentru deciziile sale și un „sistem judiciar independent și imparțial”, informează La Libre.

Astfel, puterile executivului vor fi încredințate unui prim-ministru ales de Parlament, iar președintele va fi ales pentru un singur mandat de șapte ani.

Erdogan, liderul Partidului islamo-conservator Justiție și Dezvoltare (AKP), a fost prim-ministru din 2003 până în 2014, înainte de a deveni primul președinte ales prin sufragiu universal direct al Turciei, în 2014, și de a fi reales în 2018. În 2017, o revizuire constituțională i-a extins semnificativ puterile și competențele.

Opoziția promite că, dacă va fi aleasă, amendamentele la constituție vor fi supuse aprobării parlamentului cu o majoritate de două treimi – 400 de voturi din 600 de parlamentari.

Nici decret, nici veto prezidențiale

De asemenea, opoziția afirmă că vrea să abolească decretele prezidențiale, pe care Erdogan le-a folosit în mod regulat pentru a demite înalți funcționari, inclusiv guvernatorul Băncii Centrale, sau să denunțe în 2021 Convenția de la Istanbul, care impune urmărirea penală a celor responsabili de violența împotriva femeilor.

De asemenea, președintele nu va putea să se opună prin veto unei legi dezbătute în parlament, dar va putea să o retrimită deputaților dacă dorește să o conteste.Alianța Națională promite, de asemenea, că orice procedură de interzicere a unui partid politic va fi supusă aprobării parlamentului.

Într-o mișcare simbolică, Alianța Națională promite să readucă președinția în palatul prezidențial istoric din Cankaya: Erdogan a construit un palat mult criticat, cu peste 1.000 de camere, pe un deal de lângă Ankara, care a fost inaugurat în 2014 și care include o moschee, o bibliotecă și o grădină de iarnă.

Libertatea presei, inflația, relațiile cu UE și SUA

De asemenea, cei șase doresc să consolideze libertatea de exprimare și a presei, prin „restructurarea” agenției de stat Anadolu și a canalului de stat TRT.

Confruntată cu grava criză economică, Alianța Națională asigură că va reduce inflația „la o singură cifră în doi ani” (față de peste 60% în ultimele 12 luni) și că va „restabili credibilitatea lirei turcești”, care s-a prăbușit în ultimii ani.

Pe plan diplomatic, opoziția nu intenționează să întoarcă foaia și va respecta tratatele și convențiile la care aderă: „Pace în țară, pace în lume”, rezumă alianța, folosind o frază a lui Atatürk. Astfel, Turcia va rămâne în NATO „ținând cont de interesele sale naționale” și își va menține relațiile cu Rusia printr-un „dialog echilibrat”, reînnoind în același timp legăturile cu Siria lui Bashar al-Assad.

Opoziția speră în continuare să facă din Turcia un „membru cu drepturi depline” al UE și să stabilească o „relație de egalitate” cu SUA, în special prin ajungerea la un acord cu privire la livrarea litigioasă a avioanelor de luptă F-35.

Alianța Națională, care și-ar putea anunța candidatul la 13 februarie, își apără întârzierea acestei desemnări: „Totul decurge conform strategiei noastre”, a declarat luni deputatul și purtătorul de cuvânt al CHP, Faik Öztrak.

Ne-am născut bogați săraci, privilegiați degeaba

Duminică am făcut 45 de minute de la Poiana Brașov la Predeal, traversând Brașovul. Șoseaua goală, la culoarea asfaltului, totul perfect. Între Brașov și Timișul de Sus (sau de Jos, le confund) am mers câțiva kilometri fără nicio mășină în față sau în spate. La ora 14, la Predeal, cred că au coborât pe DN1 maximum 50 de mașini cu schiori și s-a blocat totul, am stat o oră și jumătate între Predeal și Bușteni, bine că n-am avut nevoie să fac o spirală yoghină de lichid în „decorul hibernal”. Repet, trafic strangulat cu mașini puține.

Nu numai că nu putem călători. Trăim prost și prin comparație, în condițiile în care Ardealul are deja rețea de autostrăzi – acum se lucrează la Cluj-Oradea. Să ieșim puțin din mitologia ardeleanului superior și harnic. Autostrăzile nu le-au făcut ardelenii. Le-au făcut guvernele României, cu aceleași firme, cu aceleași fonduri, dar cu alte interese și obligații. Iertați-mă, însă e foarte clar că autostrăzile Pitești – Sibiu și Comarnic – Brașov nu există pentru că nu se vrea, nu pentru că nu se poate. Și aici nu e Teoria Conspirației, e Teoria Evidenței. De 150 de ani se spune că „Europa se termină la Sibiu și Brașov”. Mai era și varianta – asta chiar că e Teoria Conspirației – că așa îi ținem pe ruși departe de București. Da, dar au venit dușmanii lor. Și sunt foarte politicoși și recunoscători.

A fost prima ninsoare de anul ăsta și Predealul, unde s-a aglomerat, era gol. Stațiunile montane sunt deja în situația Mamaiei. Clasa de mijloc sau un pic peste se duce la schi în Austria sau Bulgaria și nu mai vine nimeni pe Valea Prahovei dacă nu are vreo petrecere sau vreo întâlnire. Noroc că ucrainenii au waze, că altfel s-ar rătăci pe șosea – mai puțin vinerea sau duminica după ora 16.

Am mai scris despre o carte a lui Petre Pandrea – „Helvetizarea României”. E cam mult, deși geografia ne-ar permite măcar să visăm. Avem 33% munți, 33% dealuri, 33% câmpie, 1% umilință, care face mai mult decât 99% dinainte, plus Delta, ieșire la Mare și cel mai lung traseu al Dunării prin vreun Stat riveran. Și m-aș opri, fiindcă am dat-o în protocronism, dar uite că n-am chef să mă opresc. Mai adaug că râurile, de la nord la sud, parcă sunt dispuse pe hartă cu mâna. Bineînțeles, „cu mâna lui Dumnezeu” – ăsta a fost cadoul meu pentru progresiști.

Ne-am născut bogați săraci, privilegiați degeaba. Iar acolo unde stăteam prost cu vegetația (prin Bărăgan, prin zone ale Dobrogei, ale Moldovei, prin sudul Olteniei) am avut sisteme de irigații. Și le-am distrus. Păcat de munca unor oameni ca Drulă, Barna, Clotilde, fiindcă ei le-au făcut.

 

Săptămână de foc.Băncile centrale vor ridica ratele dobânzilor la maximele ultimilor 15 ani!

Principalele bănci centrale urmează să majoreze ratele dobânzilor în această săptămână la cele mai ridicate niveluri de la criza financiară, alimentând anxietatea unor investitori care se tem că revenirea pieței de obligațiuni din această lună subestimează dovezile de inflație persistentă.

Prețurile obligațiunilor și-au revenit rapid de la începutul anului, după vânzarea istorică din 2022, piețele mizând pe faptul că majorările ratelor dobânzilor vor încetini și, în cazul Rezervei Federale americane, chiar vor merge înapoi. Însă unii investitori au îndoieli.

Un indice Bloomberg care urmărește obligațiunile guvernamentale și corporative de înaltă calitate și cu rating junk din întreaga lume a înregistrat un randament de 3,3% până în prezent în 2023, ceea ce îl plasează pe drumul spre cea mai puternică lună ianuarie de la înființarea sa în 1999.

Rezerva Federală a SUA,Banca Centrală Europeană și Banca Angliei vor avea ședințe de politică monetară în această săptămână. Investitorii se așteaptă ca Fed să urce ratele la cel mai ridicat nivel din septembrie 2007, începutul crizei financiare mondiale, potrivit Financial Times.

Se așteaptă ca BoE și BCE să majoreze ratele cu o jumătate de punct procentual, până la cele mai ridicate niveluri din toamna anului 2008, când banca Lehman Brothers a declarat falimentul.

Există din ce în ce mai multe indicii că presiunile subiacente asupra prețurilor se dovedesc a fi persistente în fața acestor creșteri rapide și coordonate la nivel mondial ale ratelor – iar decalajul dintre așteptările investitorilor și datele economice se adâncește.

Măsurătorile de piață estimează ca inflația să se apropie în cele din urmă de țintele de 2% ale Fed și BCE. Dar creșterea prețurilor se situează încă la 6,5% în SUA și la 9,2% în zona euro. Inflația de bază – care omite costurile volatile ale alimentelor și energiei și care este urmărită îndeaproape de bancherii centrali – rămâne puternică.

Consumatorii și întreprinderile din majoritatea economiilor avansate se așteaptă ca inflația să rămână mai mare decât țintele băncilor centrale pe termen mediu, în ciuda scăderilor recente, arată sondajele.

Factorii de decizie politică urmăresc îndeaproape astfel de indicatori, precum și măsurătorile așteptărilor bazate pe piață, deoarece acestea pot alimenta cererile salariale, alimentând o inflație suplimentară.

„Așteptările inflaționiste pot fi o profeție care se autoîmplinește, deoarece declanșează condițiile inflaționiste preconizate”, a declarat Nathan Sheets, economist șef la banca americană Citigroup.

Jennifer McKeown, economist șef global la Capital Economics, a declarat că „după aproape toate măsurile, așteptările privind inflația sunt încă mult mai mari decât nivelurile anterioare pandemiei și peste nivelurile care ar fi în concordanță cu țintele de inflație de 2% ale principalelor bănci centrale”.

Dacă aceste bănci mențin ratele ridicate pentru o perioadă îndelungată sau le cresc cu mai mult decât se așteaptă investitorii, revenirea pieței de obligațiuni s-ar putea destrăma.

 

Represiunea Europei asupra Big Tech a omis TikTok – dar vremurile se schimbă

0

TikTok a fost cea mai descărcată aplicație de social media anul trecut în Italia și Spania. A ocupat locul al doilea în Franța și Germania. Dar nu s-a confruntat cu genul de mega-amenzi sau sancțiuni legale pe care Google, Meta, sau Amazon le-au primit în UE de-a lungul anilor.

O mare temere a legiuitorilor din Europa – este că Beijingul ar putea influența modul în care TikTok își direcționează utilizatorii pentru a face propagandă sau cenzură.

„Succesul TikTok este rezultatul unui eșec al politicii europene”, a declarat Moritz Korner, membru al Parlamentului European din partea Partidului Liber Democrat din Germania, pentru CNBC. „Dintr-o perspectivă geopolitică, inactivitatea UE față de TikTok a fost naivă”.

Korner a cerut Comisiei Europene să facă presiuni asupra autorităților de protecție a datelor pentru a lua măsuri împotriva TikTok încă din 2019. El este îngrijorat că platforma prezintă „mai multe riscuri inacceptabile pentru utilizatorii europeni”, inclusiv „accesul la date de către autoritățile chineze, cenzura și urmărirea jurnaliștilor”.

Comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, l-a avertizat pe directorul general al TikTok, Shou Zi Chew, în cadrul unei întâlniri din această lună, că blocul comunitar ar putea interzice aplicația dacă aceasta nu se conformează noilor norme privind conținutul digital cu mult înainte de termenul limită  1 septembrie.

Aceasta este o schimbare marcantă față de tăcerea aproape totală a UE cu privire la TikTok, în timp ce legislatorii americani au fost agresivi, interzicând aplicația pe dispozitivele federale în decembrie, din motive de securitate națională. Un proiect de lege bipartizan propus încearcă, de asemenea, să blocheze funcționarea aplicației în SUA.

Europa a amendat giganții americani din domeniul tehnologiei pentru încălcarea Regulamentului general privind protecția datelor al UE, Digital Services Act. TikTok avea aproximativ 275 de milioane de utilizatori activi lunar în Europa în luna decembrie, potrivit lui Abe Yousef de la Sensor Tower, ceea ce reprezintă mai mult de o treime din populația europeană de aproximativ 750 de milioane de locuitori.

„UE ia foarte în serios aspectele legate de confidențialitate și de protecția datelor. Și construiește una dintre cele mai riguroase arhitecturi de reglementare pentru platformele digitale, inclusiv TikTok”, a declarat Manuel Muniz, prodecan la IE University.

Conform normelor chineze de contraspionaj și  securitate națională, compania mamă a TikTok, ByteDance, și alte firme de tehnologie ale țării ar fi obligate să împărtășească datele utilizatorilor cu Beijingul dacă guvernul le-ar cere acest lucru.

TikTok a recunoscut că datele despre utilizatorii săi europeni pot fi accesate de către angajații din China, dar neagă că ar împărtăși vreodată astfel de informații cu guvernul chinez.

 

Pierderi de miliarde de dolari: cipurile de memorie, crash istoric!

3

Sectorul cipurilor de memorie, renumit pentru ciclurile sale de boom și de criză, își schimbase modul de operare. O combinație între un management mai disciplinat și noi piețe pentru produsele sale – inclusiv tehnologia 5G și serviciile cloud – urma să asigure companiilor obținerea unor câștiguri mai previzibile.

Și totuși, la mai puțin de un an după anunțurile triumfaliste, industria de 160 de miliarde de dolari se confruntă cu una dintre cele mai proaste perioade din istorie. Depozitele sunt pline de cipuri, clienții reduc comenzile, iar prețurile produselor s-au prăbușit. Un crash istoric.

„Industria cipurilor a crezut că furnizorii vor avea un control mai bun”, a declarat Avril Wu, vicepreședinte senior de cercetare la TrendForce. „Această recesiune a dovedit că toată lumea s-a înșelat”.

Criză fără precedent nu afectează doar  SK Hynix  și Micron Technology. Nu numai că șterge banii liderilor din industrie, dar îi destabilizează și pe furnizorii lor, afectează economiile asiatice care depind de exporturile de tehnologie și forțează puținii jucători rămași să formeze alianțe și fuziuni.

Aceasta este o scădere bruscă față de creșterea vânzărilor din industrie după pandemie, alimentată de utilizatorii care și-au amenajat birourile de acasă și au cumpărat computere, tablete și smartphone-uri.

Producătorii acestor dispozitive, principalii cumpărători de cipuri de memorie, sunt brusc blocați cu stocuri de componente și nu mai au nevoie de altele.

Deja, Samsung Electronics Co și rivalii săi pierd bani pentru fiecare cip pe care îl produc. Se preconizează că pierderile lor operaționale colective vor atinge un nivel record de 5 miliarde de dolari în acest an. Stocurile,  un indicator cheie al cererii, s-au triplat  – ajungând la trei sau patru luni de aprovizionare.

Acțiunile Samsung au scăzut luni dimineață cu 2,3%, cel mai mare declin din ultimele 12 zile. Cele ale SK Hynix au scăzut cu 1,6%.

Industria suferă din cauza unei combinații unice de circumstanțe – o pandemie, războiul din Ucraina, inflația istorică și întreruperile lanțului de aprovizionare – care au făcut ca încetinirea să fie mult mai gravă decât una ciclică obișnuită.

Micron, ultimul producător american de cipuri de memorie rămas în SUA, a reacționat agresiv la scăderea cererii. Compania a anunțat că va reduce producția și își va diminua bugetul pentru noi fabrici și echipamente.În Coreea de Sud, Hynix a redus, de asemenea, investițiile și producția.

Tim Archer, directorul producătorului de echipamente de fabricare a cipurilor Lam Research Corp, prevede un 2023 dificil, dar recenta redeschidere economică a Chinei va stimula probabil cererea pentru cipurile de memorie.

Era perfidă: Occidentul se bagă prea adânc în Ucraina!

O nouă eră perfidă în politica globală a început cu noi și dramatice angajamente militare ale Europei și ale Statelor Unite față de Ucraina.

În ciuda a aproape un an de sancțiuni economice dure și chiar a unor eșecuri grave pe câmpul de luptă, Rusia nu pare mai dispusă să negocieze încheierea războiului.

Mai degrabă, a răspuns prin mobilizarea de trupe suplimentare și prin lovirea infrastructurii civile a Ucrainei. Este foarte probabil ca Vladimir Putin să escaladeze și mai mult – și cu mai multă cruzime – în fața deciziei Occidentului de a trimite tancuri de luptă Kievului.

Între timp, nu există niciun semn că un număr semnificativ de ruși s-au înfuriat sau au fost dezamăgiți de liderul lor nechibzuit, notează Bloomberg. Puțini par să conteste afirmația sa mult amplificată că un Occident decadent din punct de vedere moral se coalizează împotriva țării lor.

Nu există nicio dovadă că populația și guvernele din Sudul Global, care suferă cel mai mult de pe urma consecințelor economice ale războiului, se întorc decisiv împotriva lui Putin sau că majoritatea populației lumii consideră că asaltul Rusiei asupra Ucrainei este diferit de invazia americană din Irak.

În India, presupus aliat al Occidentului, un sondaj recent a arătat că mai mulți respondenți au învinovățit fie NATO, fie SUA, decât Rusia pentru războiul din Ucraina.

În absența unei dezbateri publice, nici măcar nu este clar că majoritatea oamenilor din țările occidentale susțin o aprofundare a confruntării cu Rusia.Nemții sunt puternic divizați cu privire la chestiunea trimiterii tancurilor Leopard 2 în Ucraina. Guvernele SUA și Marii Britanii abia și-au informat cetățenii înainte de a trimite în conflict armament mai avansat.

Occidentul beneficiază astăzi de un consens larg și în mare măsură necontestat între politicieni: înfrângerea Rusiei, dacă nu capitularea totală. Dar orice credință ar trebui să stea inconfortabil cu amintirile din ultimii ani.

Toate țările majore din alianța occidentală au fost complice la fiascouri militare care au devastat regiuni întregi din Asia, Orientul Mijlociu și Africa. Liderii politici au mărșăluit spre dezastre ușor de prezis, însoțiți de un cor de sprijin din partea mass-media.

Există un motiv întemeiat de îngrijorare atunci când susțin din nou o intervenție militară, de data aceasta împotriva unei țări dotate cu arme nucleare. Este de presupus că un astfel de război va fi lung, costisitor și imposibil de câștigat.

De asemenea, viitorul Ucrainei ca democrație devine tot mai tulbure dacă luăm în considerare soarta recentă a țărilor care au primit arme și dolari. În eventuala contabilizare a malversațiunilor financiare și morale din timpul războiului, scandalul recent în care au fost implicați oficiali apropiați de președintele Volodimir Zelenski se va dovedi probabil minor.

În ceea ce devine acum războiul Occidentului împotriva Rusiei, guvernele sunt predispuse să devină mai nesăbuite pe măsură ce escaladarea militară și extinderea în Ucraina încep să pară singurele căi spre pace, chiar dacă se luptă cu crizele economice de acasă.

Un avertisment clar: se pregătește o conflagrație mai profundă și mai extinsă.

Marile răscumpărări ale Big Oil, vârful unui iceberg de un trilion de dolari

0

Răscumpărarea de acțiuni Chevron  în valoare de 75 de miliarde de dolari a atras furia lui Joe Biden, al cărui apel la mai multe investiții în pomparea petrolului – alături de o nouă taxă de 1% pe răscumpărări – nu pare să fi făcut prea multe pentru a direcționa banii către combustibilii fosili. Corporate America a cheltuit anul trecut 1.000 de miliarde de dolari pe răscumpărări.

Politicienii europeni se vor simți, probabil, la fel de furioși și neputincioși în timp ce plățile corporatiste se vor amplifica în timp de război. Profiturile de 200 de miliarde de dolari ale marilor companii petroliere – și răscumpărările aferente anunțate de Shell, BP  și TotalEnergies  – par a fi doar vârful aisbergului într-o regiune în care profiturile și plățile au crescut, dar în care cheltuielile de capital par să se clatine.

La urma urmei, cheltuielile favorabile acționarilor sunt acum un fenomen transatlantic. Companiile europene răscumpără mai mult din capitalizarea lor bursieră decât cele americane: răscumpărările au atins 27,2 miliarde de euro și 55,2 miliarde de lire sterline la firmele de top din Franța și, respectiv, Marea Britanie, potrivit datelor Bloomberg, Natixis și AJ Bell.

Gigantul bunurilor de lux LVMH, firma de apărare BAE Systems și compania de băuturi alcoolice Diageo  se numără printre cei care se alătură; corporațiile au fost cei mai mari cumpărători de acțiuni europene anul trecut, arată strategii de la Goldman Sachs Group.

Răscumpărările sunt văzute ca o modalitate mai bună de a aloca capitalul atunci când celelalte opțiuni, cum ar fi fuziunile sau extinderea, par mai puțin profitabile.În cazul Big Oil, asta ar putea avea sens într-o lume în care prima de risc pentru proiectele pe combustibili fosili a crescut.

De asemenea, în sectoarele neprietenoase ESG, cum ar fi apărarea, sau în domenii strict reglementate, precum serviciile financiare, presiunea de a concura cu alte investiții înseamnă necesitatea de a crește atenția pentru acționari.

Dar problemele încep atunci când dimensiunea și ritmul acestor plăți eclipsează creșterea cheltuielilor mai utile din punct de vedere social, cum ar fi investițiile de capital, cercetarea, dezvoltarea sau salariile.

Între timp, inflația care a îngroșat marjele de profit în timp ce a lovit consumatorii, va rămâne ridicată – la fel ca și presiunea de a împărți o mai mare parte din câștiguri cu lucrătorii.

Ironia situației actuale este că boom-ul răscumpărărilor s-ar putea dezumfla înainte de a genera venituri fiscale. Companiile ar putea fi în curând recompensate de acționari pentru că au păstrat lichidități sau și-au consolidat bilanțurile într-un mediu cu totul mai riscant. Iar dividendele, deși mai greu de modificat decât răscumpărările, ar putea sfârși prin a părea mai atractive ca plată.

Dar dacă răscumpărările continuă să se adune, într-un moment în care tulburările sociale din Europa sunt în creștere și guvernele acordă subvenții pentru tehnologii curate, așteptați-vă ca frustrările lui Biden să se răsfrângă dincolo de Casa Albă.

Pericolele automatizării. Costul real al muncii din umbră

0

Unul dintre marile mistere economice ale momentului este motivul pentru care productivitatea lucrătorilor, în special în SUA și UE, este în scădere.

Unii economiști spun că este vorba pur și simplu de o corecție a muncii nesustenabil de grele pe care mulți dintre noi au depus-o în timpul pandemiei Covid-19.Dar există și alte probleme, insuficient explorate. Printre acestea se numără creșterea muncii din umbră.

Potrivit Financial Times, shadow vork este un termen care a fost inventat de filosoful austriac Ivan Illich în 1981. Pentru el, acesta includea toată munca neplătită efectuată în economie, cum ar fi îngrijirea maternă și menaj. Dar, mai recent, termenul s-a extins pentru a include munca pe care companiile au reușit să o predea propriilor clienți, prin intermediul tehnologiei.

În cartea sa “Shadow Work: The Unpaid, Unseen Jobs That Fill Your Day”, fostul editor al revistei Harvard, Craig Lambert, s-a axat pe multitudinea de sarcini care obișnuiau să fie efectuate de alte persoane, pe care cei mai mulți dintre noi le fac acum pentru noi înșine, de obicei cu ajutorul dispozitivelor digitale.

Deși nici Lambert și nici grupuri precum Agenția de statistică a FMI nu au o estimare bună a volumului total de muncă suplimentară reprezentat de astfel de sarcini, este clar că este substanțial și în creștere, mai ales dacă luăm în considerare cercetările care arată că o proporție majoră din locurile de muncă din Occident vor fi grav perturbate de automatizare până în 2030.

„Sunt pur și simplu uimit de modul în care am fost păcăliți să ne petrecem propriul timp îndreptând lucruri pe care alți oameni obișnuiau să le facă pentru noi”, spune Lambert.

Economiști precum Joseph Stiglitz au citat munca din umbră ca fiind o externalitate negativă a unui sistem de piață în care companiile sunt stimulate să se debaraseze de costurile forței de muncă. Lambert subliniază că una dintre consecințele negative ale shadow work este pierderea de locuri de muncă de bază în sectorul serviciilor.

Un studiu Brookings din 2019 a observat că locurile de muncă cu cele mai mici salarii sunt cele mai expuse riscului de automatizare. Dacă guvernele nu îmbunătățesc educația pentru a ține pasul cu tehnologia, mulți dintre lucrători nu pot obține noi locuri de muncă, iar productivitatea și creșterea economică scad.

Între timp, într-o economie din ce în ce mai automatizată, contactul uman în general a devenit un lux. Oamenii cu adevărat bogați au alți oameni care să facă munca din umbră pentru ei.

În mod clar, automatizarea și economia aplicațiilor aduc cu ele multe beneficii. Dar urmărirea întregului cost economic al muncii în umbră ar fi un proiect demn de urmat.