Acasă Blog Pagina 886

Se schimbă modul de plată al facturilor la curent şi gaze. Ce le impune ANRE furnizorilor

Furnizorii de energie electrică vor fi obligaţi să accepte plata în rate a facturilor la gaz şi curent, conform unui anunţ al lui Zoltan Nagy-Bege, vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE).

Rate egale cu perioada facturată

Propunerea este ca în situațiile în care furnizorii de energie electrică, dacă emit facturi care includ o perioadă mai mare decât o lună sau nu respectă termenul de facturare prevăzut în contractul cu clientul, atunci la cererea clienților, vor fi obligați să acorde plata eşalonată pentru o perioadă cel puțin egală cu perioada facturată.

Deci, dacă emite o factură cu consumul a două luni atunci practic, la cererea clientului, va fi obligat să acorde o plată în două rate”, a explicat Zoltan Nagy-Bege.

Altfel, românii se plâng tot mai mult de serviciile oferite de furnizorii de energie. Numărul acestora a crescut spectaculos, cu 64%, pe fondul problemelor întâmpinate de consumatori în piaţa concurenţială de energie electrică şi de gaze naturale, în special în ceea ce priveşte facturarea.

În urma reclamațiilor și plângerilor venite din partea consumatorilor, autoritatea care reglementează piața energetică din România a desfășurat acțiuni de control specific și a împărțit generos amenzi și sancțiuni contravenționale în valoare totală de 37,19 milioane de lei.

Politica „Green Agenda”, declic pentru revolte în toată Europa

„Solidaritatea” din Polonia a fost exemplul perfect de sindicat care a exercitat presiuni devastatoare asupra unui guvern tiranic, sfidând status quo-ul juridic și social și deschizând scena pentru o lovitură care avea, într-un final, să măture toată Europa de Est. Istoria mișcării din portul Gdansk este utilă pentru a exemplifica modul în care elitele opresive pot merge atât de departe înainte de apariția unei reacții inevitabile.

Grevele de la șantierul naval din Gdansk au împins lumea comunistă în lumina reflectoarelor, forțând cabala de la vârf să convoace alegeri democratice. Povestea eliberării poloneze nu a fost doar aceea a unui popor care s-a ridicat din servitute, ci a unui principiu care, bine mediatizat și aplicat cu tărie, a spulberat toată conducerea Pactului de la Varșovia.

Grupurile de revoltă, deja formate

Dacă politicienii de la Bruxelles cred că pot gestiona cu succes animozitatea crescândă a clasei muncitoare europene și în același timp promovând tot felul de ideologii verzi cu o abordare de sus în jos, Bruxellesul ar trebui să își amintească de faptul că, odinioară, și liderii comuniști se credeau inatacabili.

Deși este adevărat că multe sindicate sunt în prezent controlate de stânga progresistă, în interiorul fiecărei națiuni se formează o opoziție tot mai mare a dreptei naționaliste. În Suedia, de exemplu, avem fracțiunea anti-migrație – „Gulerele  albastre”. În Spania, sindicatele și-au format propria doctrină politică și așa apărut Partidul Vox. Există chiar și o stângă „antiprogresism”, cum vedem în Marea Britanie, dar altceva ar trebui să dea de gândit elitei europene.

Mișcările organice de protest care pot apărea spontan, adesea alimentate de oamenii simpli împovărați de facturi și de muncitorii nemulțumiți de salarii și condițiile de lucru. Vezi „Vestele galbene” …sau cel puțin începutul acestei mișcări din Franța.

De cele mai multe ori, astfel de proteste se formează spontan, din participanți care nu au o loialitate reală față de nicio ideologie politică sau sindicat. Dar, în interiorul lor, oamenii ăștia sunt cu toții ostili elitei politice din propriile țări, precum și elitei care guvernează UE.

Green Agenda aduce Europa ori în sapă de lemn, ori în război civil

Ce ar putea declanșa la nivel european o mișcare în stil Solidaritatea?

Elita Occidentului a devenit atât de bogată încât acum își permite să se răsfețe cu o serie de mofturi și ideologii de lux, de pe urma cărora mai obțin și un profit frumos, fără a produce nimic pentru societate. Căutarea eliminării carbonului din viața noastră, ca să dăm doar un exemplu, a dat naștere la noi sectoare de reglementare în economie și finanțe și noi forme de credențialism, în care mediul de afaceri și guvernele și-au asigurat o poziție de facto de nomenclatură. Un ecosistem de idei administrative a crescut ca o plagă (necontrolată de forțele pieței) asupra statului și s-a înrădăcinat cu tratate și rezoluții internaționale.

Această nouă economie oferă stimulente de stabilitate și servicii, astfel reușind să câștige loialitatea publică acolo unde, nu cu mult timp în urmă, ascultarea dogmatică era impusă prin tiranie. Iar atunci când atât de mulți civili ajung în sclavia programelor publice, trebuie să fim atenți la narațiunile subversive care pot duce în rătăcire. Cu cât economia devine mai irațională, cu atât va fi mai greu pentru cetățenii care votează să discearnă ceea ce este în interesul lor.

Facturi mari, furie socială pe măsură

Privind puțin în urmă, spre jumătatea anului trecut, vedem că UE nu a făcut suficient pentru a menține prețurile la energie scăzute (criza energetică datează din 2021).

De prea mult timp, Bruxellesul a insistat pentru renunțarea la combustibilii fosili și la infrastructura nucleară în favoarea unei utopii în care energia regenerabilă joacă rolul principal. Din păcate, România este, iarăși, fruntașă în lista obedienților – conducătorii noștri s-au grăbit să închidă minele, asta în timp ce alți „parteneri” din UE nu numai că le-au redeschis pe cele care aveau „lacăte”, dar au anunțat și noi exploatări (Polonia și Germania)!

Facturile uriașe la energie sunt aici, ne cocoșează lună de lună. Dacă UE nu renunță la planurile sale privind această utopie verde, europenii (de la clasa muncitoare organizată sau nu în sindicate și până la „tinerii frumoși și liberi”) se vor abate de la proiectul UE mult mai rapid decât își dă seama elita bruxelleză. Și, mai mult de atât, ceea ce s-a în Polonia s-a numit Solidaritatea s-ar putea repeta, într-o anumită formă, în Europa modernă.

Poate că pentru Ursula și camarila ei ar fi un șoc să se ajungă aici, dar pentru omul de rând, cel care duce singur, neajutorat, greul ideologiei verzi și costurile sale umflate, furia crește cu fiecare factură primită. Această furie va izbucni pe străzi, reverberând în moduri pe care pur și simplu nimeni nu le poate anticipa.

CIOCANUL DNA!

Stranie ironie a sorții, dacă tot a deschis sezonul la Dosare VIP cu nume care nu au cum să nu țină capul de afiș al televiziunilor, uite că procurorii Direcției Naționale Anticorupție mai au pe rol un dosar cu implicații majore.

Frații Ciocan vor face coadă la DNA!

Și în care vizat de ”curățirea” declanșată de DNA este chiar patronul mai mult sau mai puțin din umbră al unei firme de curățenie. Chiar dacă acesta este cunoscut mai mult drept nașul de cununie al Andrei și al lui Măruță…

Frații ”THOR”

Dan și Corneliu Ciocan și-au făcut renumele de ”Frații Thor” în urma zecilor, sutelor sau poate chiar miilor – nici ei nu or mai ști câte! – de contracte cu statul român obținute ”în familie” nu doar în județul de baștină, Olt, dar peste tot în țară.

Frații ”THOR” intrând din nou în atenția procurorilor DNA în urma  ”executării sumare” a oricărei firme concurente care i-ar fi stat în cale ”diviziei de curățenie” din cadrul ”imperiului Ciocan”.

Și, culmea, în dosarul instrumentat de către Structura Centrală nu vorbim doar de obișnuitele favoritisme de la unele licitații organizate cum știu ei mai bine de managerii instituțiilor de stat, ci de ”deturnarea cu japca” a contractelor deja existente ! Totul pentru ca aceiași doi manageri de spitale care s-au riscat cam mult, penal vorbind, pentru a tripla prețul ”ofertei de nerefuzat” al mereu uneia și aceleiași firme față de suma pe care se derulau deja contractele în curs urmând a își asuma, mult mai curând decât se așteaptă, aceste decizii ”manageriale”și sub propria semnătură.

A început ”curățenia” în domeniul curățeniei…

Mai ales că procedurizarea speței înregistrate la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție sub nr. 281022 devine tot mai ”vioaie” cu fiecare nouă documentare probatorie care se adaugă la dosar. Urmând a vedea și în cine va lovi până la urmă DNA cu ”Ciocanul” curățeniei…

Polițiștii, revoltați de atitudinea procurorilor. Trei infractori periculoși au fost lăsați liberi pe străzi

Trei indivizi din Vrancea au bătut cu brutalitate un polițist care a oprit o tentativă de viol asupra unei tinere. Ce au decis procurorii? Că infractorii pot umbla liberi pe străzi, deoarece nu prezintă un pericol social. Mai mult, procurorii au refuzat să încadreze fapta la ultraj, sub pretextul că polițistul doar și-a declinat identitatea și că nu a scos legitimația. Fapta este de o gravitate deosebită și arată de ce autoritatea polițiștilor nu mai există.

Conducerea Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC) a criticat dur ”blândețea” cu care procurorii i-au tratat pe cei trei agresori care au bătut cu bestialitate un polițist. Fapta se încadra, după toate normele, la ultraj, însă procurorii vrânceni au considerat că a fost doar ”lovire și alte violențe”, lăsându-i liberi pe străzi în continuare.

”În seara zilei de 29 ianuarie a.c., în jurul orei 20,30, aflat în timpul liber, într-o gară din județ, alături de fiul său, minor, un coleg de la IPJ Vrancea a observat că trei indivizi tineri agresau o femeie, aflată pe peron. Polițistul s-a apropiat de cei trei cetățeni, și-a declinat identitatea profesională, somându-i să respecte normele de conviețuire socială. În schimb, rapid și prin surprindere, indivizii l-au agresat fizic, chiar în fața băiatului său, în vârstă de 7 ani, apoi au fugit de la locul faptei. Agresorii au fost reținuți, în scurt timp, și sunt cercetați doar pentru infracțiunea de <<lovire și alte violențe>>, nu pentru ultraj, așa cum apreciem că ar fi normal”, se arată într-un comunicat al SNPPC. Procurorii au explicat încadrarea prin faptul că polițistul nu a scos legitimația, însă este mai mult decât evident că omul nu a mai apucat să facă acest lucru, din moment ce agresorii l-au atacat direct. O încadrare a faptei la ultraj ar fi însemnat ca indivizii să fie arestați preventiv, dar probabil că procurorii nu au dorit acest lucru, din motive care, deocamdată, ne scapă.

Obligație legală

Intervenția polițistului, care a salvat o tânără de la viol, era, de fapt, obligatorie, chiar dacă acesta se afla în afara serviciului. Potrivit Legii 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, poliţistul este obligat să intervină şi în afara orelor de program, a atribuţiilor sale de serviciu şi a competenţei teritoriale a unităţii din care face parte, când ia cunoştinţă de existenţa unei infracţiuni flagrante, precum şi pentru conservarea probelor în cazul altor infracţiuni a căror cercetare va fi efectuată de organele competente.

”Dacă se comitea un viol și pe camere apărea polițistul nostru trecând mai departe, cu siguranță îl executau. Dacă eu zic că sunt polițist și se dovedește, după aceea, că nu sunt, este uzurpare de calități oficiale, mi se face dosar penal, există o pârghie. Dar, totuși, preîntâmpini o faptă penală mai gravă decât uzurparea. Dacă o violau pe tânără, era mai bine ca polițistul aflat în timpul liber să se întoarcă cu spatele? Nu cred că era mai bine. Polițistul nu a apucat să se legitimize, pentru că cei trei agresori au tăbărât direct pe el. Eu, acum, mă pun în locul celorlalți colegi, care văd ce se întâmplă, și care vor prefera, pe viitor, să se întoarcă cu spatele. Exact ăsta-i gândul lor. Colegul nostru este sub șoc în acest moment și ne-a cerut să nu-i dăm numele și nici foarte multe detalii, că și-așa s-a făcut de râs că a mâncat bătaie, ca polițist, și nici măcar nu a fost încadrat la ultraj. Omul s-a apărat cât s-a putut față de cei trei agresori, dar important este că fata a scăpat”, ne-a declarat Vasile Zelca, președintele SNPPC.

Vor scăpa doar cu amendă

Potrivit reprezentanților SNPPC, la loviri și alte violențe nu se poate dispune arestarea preventivă, iar pedeapsa este blândă, închisoare de la trei luni la doi ani, de obicei cu suspendare, sau amendă. ”Probabil că fata a fugit și, de frică, nu a depus plângere, astfel că nu se va considera nici tentativă de viol”, ne mai spune președintele SNPPC, Vasile Zelca. În ultimii ani, polițiștii s-au tot plâns de faptul că foarte puține fapte de ultraj sunt pedepsite și că victimele trebuie să se reprezinte singure în instanță, deoarece un ordin absurd al MAI prevede că instituția nu le poate apăra interesele în astfel de cazuri. Acest lucru a contribuit din plin la scăderea autorității polițiștilor, astfel că infractorii nici nu mai tresar la apariția oamenilor legii. ”Dragi magistrați, dragi cetățeni, dacă strada nu va fi ocupată de polițiști, va fi ocupată de infractori! Iar dacă va fi așa, vom avea cu toții de suferit”, a transmis SNPPC.

Florin Călinescu, ŞOC! Cine ar numi, de fapt, şefii de stat, în România: „Nu contează dacă eşti Iliescu, Băsescu…”

Florin Călinescu s-a retras de pe micul ecran și își ocupă timpul cu alte activități. În urmă cu câteva luni, actorul a încheiat colaborarea pe care o avea cu Prima TV, după ce își dăduse demisia de la PRO TV.

A renunțat să mai fie jurat în show-ul „Românii au talent” și a acceptat să aibă propria emisiune la Prima TV, „Florin Călinescu Show”. Proiectul a durat doar câteva luni, pentru că show-ul a fost scos din grila de programe.

Călinescu, despre cum ar numi „Serviciile” preşedinţii

Când vine vorba despre politică, George Buhnici i-a amintit lui Florin Călinescu că singurul care „i-a scăpat” și nu l-a avut în emisiune a fost Ion Iliescu, însă vedeta vedeta lucrurile diferit.

Omul de televiziune a formulat acuzații grave la adresa politicii din România. Pe de altă parte, despre actualul Președinte al țării, Klaus Iohannis și despre declarațiile succinte pe care le face de fiecare dată, Florin Călinescu este de părere că acesta nu poate, oricum, să spună prea multe.

„El nici nu are ce să spună, pentru că nu a făcut niciun efort vreodată. În România, președinții sunt puși de Servicii. Nu contează dacă ești Iliescu, Băsescu…Contează că ei te pun acolo și fac o socoteală. Alții hotărăsc soarta României”, a afirmat Florin Călinescu.

Creşte salariul minim! O spune chiar ministrul de Finanţe. De când vor primi angajaţii alţi 500 lei

Guvernul a luat în calcul o nouă majorare a salariului minim pe economie, în afară de cea care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie. Alte măsuri vehiculate ar fi eliminarea TVA pentru alimentele de bază și impozite mai mari pentru companii.

O nouă majorare a salariului minim ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2024.

PSD vrea să-şi pună premierul

Ceea ce noi ne dorim este să creștem aceste deziderate. Să creștem veniturile oamenilor! Am spus că anul 2023 este un an de recuperare, astfel încât toată lumea să ajungă să nu mai aibă o lipsă de venituri din cauza inflației.

Salariul minim pe economie (n.red.) cu siguranță va crește de la 1 ianuarie 2024. Ceea ce vrem noi să găsim este parteneriatul cu mediul de afaceri astfel încât acest salariu minim să crească amplu, cel puțin cum a crescut de la 1 ianuarie 2023.

Pe brut aproape 500 de lei, pe net mai mult de 300 de lei”, a mai spus Câciu.

Se pare că PSD lucrează la programul de guvernare cu care va veni Marcel Ciolacu atunci când va prelua funcția de premier.

PANICĂ la Curtea de Apel București: alertă cu bombă!

3

Curtea de Apel Bucureşti a fost evacuată, marţi, în urma unei alerte cu bombă. Poliția Capitalei a anunțat că agenţii au fost sesizați că într-o instituție din Sectorul 4 ar fi fost amplasat un dispozitiv exploziv.

La fața locului, s-au deplasat polițiști ai Secției 14 pentru a lua primele măsuri.

Pirotehniştii au trecut la treabă

În cursul acestei zile, 31 ianuarie 2023, polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București au fost sesizați cu privire la faptul că într-o instituție, din Sectorul 4, ar fi fost amplasat un dispozitiv exploziv.

La fața locului s-au deplasat polițiști din cadrul Secției 14 pentru a lua primele măsuri. De asemenea, echipe de pirotehniști vor efectua verificări specifice„, anunță Poliția Capitalei.

Instituția vizată de alerta cu bombă este Curtea de Apel București, care nu se află la primul incident de acest fel.

Show cu Piţi la uşa DNA. Protestatarul Ceaușescu către antrenor: „Cum a fost o noapte?”. Piţurcă: ”Dă-ți rujul!”

Fostul selecţioner Victor Piţurcă a fost reţinut, luni, de procurorii DNA, fiind acuzat într-un dosar care vizează achiziţii realizate în timpul pandemiei.

Între timp, fostul selecţioner a primit control judiciar. Tot marţi, Piţi avea să revină la DNA, probabil, pentru a fi alături de fiul său. În acel moment, a fost întâmpinat de protestatarul Marian Ceaușescu.

Schimb savuros de replici

Aşadar, Piţurcă a fost primit de protestatarul Marian Ceaușescu, care nu s-a dezis și l-a făcut borfaș, ca pe toți politcienii care calcă sediul DNA.

”Cum a fost în arest? Cum a fost o noapte? De ce ați cumpărat influență? Nu aveați bani prea mulți?”, i-a strigat acesta fostului selecționer.

Pițurcă nu a rămas indiferent și a reacționat: ”Dă-ți rujul! Dacă-ți dai cu ruj, vorbim!”.

Altfel, chestionat de presă cum comentează citarea sa la sediu, Victor Piţurcă a răspuns: „Nu pot vorbi acum”.

F-16 pentru Ucraina. Zelenski, lăsat cu ochii la cer și de Polonia / „Subiectul nu există”

Subiectul unui eventual transfer de avioane de luptă F-16 ale forțelor aeriene poloneze către Ucraina nu face obiectul niciunei „discuții oficiale”, a declarat marți, ministrul adjunct al Apărării, la o zi după ce Statele Unite au refuzat să livreze aceste aparate Kievului.

„Pentru moment, nu există nicio discuție oficială despre transferul de avioane F-16 poloneze” către Ucraina, a declarat Wojciech Skurkiewicz, adăugând: „subiectul nu există”. Polonia are 48 de avioane de luptă F-16 fabricate de SUA.

„În coordonare cu partenerii NATO”

Declarațiile adjunctului apărării poloneze vin după cele ale șefului guvernului, Mateusz Morawiecki, care a subliniat luni că „toți pașii noștri pentru întărirea forțelor de apărare ale Ucrainei, îi coordonăm cu partenerii noștri din NATO”.

„Așa cum s-a întâmplat acum câteva luni cu MiG-urile, orice nouă forță aeriană va fi înființată și, în cele din urmă, transferată în urma consultării cu țările NATO. Vom acționa în deplină coordonare”, a spus el, scrie Le Figaro.

Luni, președintele american Joe Biden a respins categoric ideea de a trimite aceste avioane de luptă americane F-16 în Ucraina. „Nu”, a răspuns președintele american când a fost întrebat de un reporter la Casa Albă despre posibilitatea de a furniza avioanele pe care le cer liderii ucraineni.

De partea europeană, Germania a respins deja categoric ideea trimiterii de avioane de vânătoare, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a estimat prudent că „prin definiție, nimic nu este exclus”, asigurând totodată că ucrainenii nu au făcut până acum nicio cerere în acest sens.

Președintele francez s-a întâlnit și cu premierul olandez Mark Rutte, care a lansat deja ideea trimiterii de F-16 în Ucraina, subliniind că nu există un „tabu” pe această temă, dar că ar fi „un mare pas”.

După promisiunile Occidentului privind livrarea de tancuri grele, președintele Zelenski a cerut și avioane de luptă pentru a se apăra de invazia rusă

Ursula von der Leyen salută inițiativa TRANSGAZ

11

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis, într-o scrisoare primită marți de conducerea Transgaz, că salută inițiativa operatorilor naționali de transport al gazelor naturale din România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia de a extinde cooperarea Uniunii Europene cu Azerbaidjan, inițiativă anunțată în octombrie anul trecut.

Ursula von der Leyen a răspuns, în documentul primit marți de către conducerea Transgaz, la scrisoarea prin care operatorii de transport al gazelor naturale din Bulgaria, România, Ungaria și Slovacia au detaliat inițiativa pentru transportul gazelor naturale prin rețelele integrate de transport al gazelor.

Ion Sterian, directorul general al Transgaz (sursa foto: cnr-cme.ro)

Mai exact, Bulgartransgaz, Transgaz, FGSZ și Eustream au propus acțiuni comune privind extinderea cooperării dintre Uniunea Europeană și Azerbaidjan prin transportul de cantități suplimentare de gaze naturale prin rețelele lor existente, conform anunțului Transgaz din octombrie.

„Vă mulțumesc pentru scrisoarea dvs. prin care ați oferit infrastructura existentă și planificată pentru importuri suplimentare de gaz din Azerbaidjan în Europa, în special în Europa Central – Estică. Oferta dvs și dorința de a ajuta sunt foarte binevenite”, a transmis Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

„Europa Central – Estică și Sud Estică se numără printre cele mai dependente regiuni din Europa în ceea ce privește importurile de gaze din Rusia. Deși diversificarea aprovizionării, a rutelor și a surselor s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani, datorită politicii UE în materie de infrastructură, a realizării proiectelor de interes comun în cadrul TEN-E și, în unele cazuri, sprijinul financiar prin intermediul mecanismului Conectarea Europei și al altor instrumente, astfel cum se specifică în planul RepowerEU, sunt necesare eforturi suplimentare”, a mai transmis șefa CE.

Ursula von der Leyne a precizat că Grupul la nivel înalt pentru conectivitate energetică în Europa Centrală și de Sud-Est (CEESEC) este forumul perfect pentru a discuta nevoile suplimentare de infrastructură și a încurajat cei patru operatori național de transport să îl folosească pentru a detalia rolul și potențialul infrastructurii existente în cele patru state pentru a pune în aplicare obiectivele asumate.

Adresa de la Presedinta Comisiei Europene - 30.01.2023- varianta in limba romana

Alexandru Pițurcă, fiul lui Victor Pițurcă, reţinut de DNA! Fostul selecţioner a izbucnit în lacrimi

Alexandru Pițurcă, fiul lui Victor Pițurcă, a fost reținut de Direcția Națională Anticorupție. Fostul selecţioner a izbucnit în lacrimi la sediul DNA, acolo unde a mers să fie pus sub control judiciar.

Vizat de un dosar de vânzare de măști neconforme către Ministerul Apărării e fiul lui Victor Pițurcă, Alex Pițurcă, care a primit ordonanță de reținere pentru 24 de ore.

Acuzat de cumpărare de influenţă

Alexandru Pițurcă a fost pus sub acuzare de procurorii DNA pentru infracțiunea de cumpărare de influență. Reținerea lui Pițurcă jr. are loc în ziua în care tatăl său tocmai a fost eliberat după 24 de ore în care și el a fost reținut. Victor Pițurcă se află sub control judiciar.

Avocatul lui Victor Piţurcă a anunțat că analizează măsura controlului judiciar și a respins acuzațiile care i se aduc clientului său. „Exclus… nu a făcut nici un act de comerț”, a spus apărătorul.

Se ascute concurența strategică. Cine beneficiază de politica industrială?

0

Probabil că nu a scăpat nimănui faptul că lumea arată mai puțin laissez-faire decât înainte. Politica industrială a revenit, în mare măsură. Dar ce înseamnă asta de fapt?

Este ceea ce a încercat să abordeze unitatea de cercetare „strategie pe termen lung” de banca JPMorgan în cel mai recent raport al său. Se consieră că trecerea la o politică mai mult industrială „va continua probabil într-o epocă de concurență strategică nemiloasă”.

Aceasta înseamnă mai multe măsuri precum împrumuturi și subvenții de stat, credite fiscale și sprijin comercial. Taxele sunt neproductive.

Dovezile empirice sugerează că va crește ocuparea forței de muncă, investițiile, cercetarea și dezvoltarea, inovarea și producția. Nu există dovezi privind efectele asupra marjelor, astfel încât creșterile de venituri să se traducă în creșteri ale câștigurilor.

Într-o concurență strategică,  politicile industriale sunt urmărite de către țări în mod competitiv. Astfel, este cel mai probabil să fie eficiente în economiile dezvoltate,  cu o guvernanță eficientă și capacități fiscale.

Pe baza acestor criterii, SUA, China și UE sunt cele mai susceptibile de a aplica în mod eficient politica industrială.Orice revenire globală a acestei politici are implicații pentru alocatorii de active strategice.

Politica industrială va fi în beneficiul tehnologiei informației, energiei și materialelor de bază. Acesta este unul dintre motivele pentru o supraponderare strategică a acțiunilor în aceste sectoare în SUA și UE, dar o subponderare în țările concurente din Europa.

Cele mai mari beneficii ale politicii industriale ar trebui să revină acțiunilor cu capitalizare redusă, deoarece pot atenua constrângerile financiare, care afectează mai frecvent companiile mai mici. De asemenea, societățile cu capitalizare mare sunt mai susceptibile de a suporta costuri asociate taxelor compensatorii sau restricțiilor de acces pe piață.

Rezvani Vengeance, mașina care supraviețuiește Apocalipsei

9

Uitați  de scaunele încălzite și de comenzile prin gesture: un SUV proiectat de Rezvani Motors din California este înarmat până în dinți cu specificații de nivel militar pe care sperăm că nu va trebui să le folosiți niciodată – cu excepția cazului în care are loc o apocalipsă.

Dezvăluit la licitația Scottsdale din Arizona, Rezvani Vengeance, un monstru  cu șapte locuri,  este dotat cu o serie de elemente de securitate, inclusiv dispozitive montate în portiere pentru a preveni spargerile, oglinzi retrovizoare care emit spray-uri cu substanțe iritante, geamuri antiglonț și lumini stroboscopice orbitoare.

De asemenea, prin simpla apăsare a unui buton, mașina poate elibera o „perdea de fum” pentru a deruta urmăritorii, în timp ce un sistem de protecție împotriva impulsurilor electromagnetice permite vehiculului să se îndepărteze automat de pericolul perceput.

Evident, este disponibilă o trusă de supraviețuire complet echipată. În cazul unui atac chimic, pasagerii se pot proteja cu măști de gaze de proveniență militară și materiale împotriva hipotermiei.

Pentru The Guardian, SUV-ul este „un monstru înarmat”. “Prin acest proiect, am demonstrat că putem produce mașini care să ofere protecție maximă celor care o solicită”, a declarat fondatorul și directorul executiv al Rezvani Motors, Ferris Rezvani.

Pentru cei care nu sunt pregătiți de luptă, este disponibil și un model standard, cu un preț de pornire de 285.000 de dolari și cu caracteristici mai puțin amenințătoare, cum ar fi tehnologia de avertizare în caz de coliziune, navigația îmbinată cu realitatea augmentată și ecrane futuriste încorporate în parbriz.

Plâng ochii consumatorilor, strălucesc cei ai producătorilor. Țara unde ceapa a ajuns produs de lux

3

Kilogramul de ceapă s-a scumpit în ultimele luni în Filipine, ajungând de la 250 la 800 de pesos (15 euro!) în supermarketurile din capitala Manila. Asta înseamnă mai mult decât puiul sau carnea de porc. Și depășește salariul minim zilnic.

Creșterea prețurilor la îngrășămintele agricole din cauza războiului din Ucraina și recenta ridicare a restricțiilor sanitare, care a permis reluarea festivalurilor, au influențat cererea de ceapă. Atât de mult încât unele restaurante s-au resemnat să o scoată din meniu.

Autoritățile au fost chemate ia măsuri drastice împotriva comercianților suspectați de manipularea prețurilor. Guvernul a aprobat importul a 21.000 de tone de ceapă.

Pentru producători, această creștere este o oportunitate de aur. „Ceea ce se întâmplă este istoric”, spune fermierul Louis Angeles, care își recoltează ceapa cu viteză maximă, motivat de prețurile record la vânzare.

Pe aeroportul din Manila, membrii echipajului unui zbor recent al companiei Philippine Airlines au fost chiar prinși făcând contrabandă cu ceapă, relatează AFP.Fiecare filipinez consumă în medie 2,34 kilograme de ceapă pe an, iar țara ar trebui să producă suficient pentru a satisface cererea națională, potrivit datelor oficiale. Dar stocurile sunt adesea epuizate înainte de sezonul următor.

Aceasta nu este prima penurie a unui aliment de bază în Filipine. Zahărul, sarea și orezul au avut o soartă similară.

Recolte slabe, costuri de producție ridicate, investiții insuficiente, acces limitat la depozite frigorifice, rețea rutieră subdezvoltată, taifunuri distructive… Provocările sunt numeroase pentru acest sector, care este afectat și de proliferarea dăunătorilor.

Președintele Ferdinand Marcos s-a numit pe sine însuși Secretar al Agriculturii pentru a supraveghea o industrie muribundă. Deși angajează un sfert dintre filipinezi, reprezintă doar 10% din PIB.

Mulți fermieri nu dețin pământul pe care îl lucrează și nu își pot permite singuri fondurile necesare pentru a-și crește productivitatea.

Pentru William Dar, fost ministru al Agriculturii, penuria ce ceapă ar fi putut fi evitată dacă guvernul ar fi autorizat importurile din august.

Inflația se răcește. Economia globală scapă de recesiune

În raportul World Economic Outloock, Fondul Monetar Internațional a estimat că economia mondială nu va intra în recesiune în acest an, iar inflația va încetini.

Economia globală va crește cu 2,9%, ceea ce reprezintă o îmbunătățire de 0,2 puncte procentuale față de previziunile  anterioare din octombrie. Totuși, această proiecție ar însemna  o scădere față de o expansiune de 3,4% în 2022, când FMI avertiza că ar putea urma o recesiune.

Pentru 2024, instituția cu sediul la Washington a declarat că creșterea globală va accelera ușor până la 3,1%, dar cu o zecime de punct procentual sub prognoza din octombrie, deoarece întregul impact al majorărilor mai abrupte ale ratelor va încetini activitatea economică.

“Suntem foarte departe de orice fel de indicator care să indice o recesiune globală”, a precizat economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas. Băncile centrale „fac progrese în controlul inflației”, dar  „este nevoie de mai mult efort pentru a reduce prețurile”, iar noi perturbări ar putea veni din cauza unei noi escaladări a războiului din Ucraina și a luptei Chinei împotriva pandemiei de Covid-19.

Creşterea economiei s-a dovedit a fi “surprinzător de rezilientă în trimestrul trei din 2022”, cu o piaţă solidă a forţei de muncă, un consum robust al gospodăriilor şi investiţii ale companiilor.

„Inflaţia globală ar urma să scadă de la 8,8% în 2022 la 6,6% în 2023 şi la 4,3% în 2024. Majorarea dobânzilor de către băncile centrale, pentru a contracara inflaţia, şi invadarea Ucrainei de către Rusia continuă să afecteze activitatea economică”, se arată în raportul FMI.

Zona euro a crescut cu  0,7% în acest an, față de 0,5% în perspectivele din octombrie( 3,5% în 2022).

SUA ar urma să înregistreze o creştere de 1,4%, faţă de un nivel de 1% previzionat în octombrie, după un avans de 2% în 2022.

China, a doua economia mondială, indică o creştere de 5,2%( 4,4% previzionat în octombrie, după o expansiune de 3% în 2022).

FMI estimează o creștere a economiei Rusiei de 0,3% în 2023, după un declin de 2,2% în 2022.

Deși inflația globală a scăzut în multe țări, o relaxare prematură a condițiilor financiare lasă piețele vulnerabile în cazul în care indicatorii inflației de bază nu reușesc să scadă.

Gourinchas a avertizat că băncile centrale trebuie să rămână „vigilente”, în special în țările în care ratele reale ale dobânzilor rămân scăzute, cum ar fi în Europa.

Crește economia, scade prețul petrolului

Brent, referința pentru două treimi din petrolul mondial, a scăzut marți cu 0,06%, la 84,85 dolari pe baril, în timp ce West Texas Intermediate, indicatorul care urmărește țițeiul american, a scăzut cu 0,44%, la 77,56 dolari pe baril. Cotațiile sunt ecoul îmbunătățirii perspectivelor de creștere economică la nivel mondial.

Fondul Monetar Internațional și-a majorat marginal prognoza de creștere la 2,9% pentru 2023 și a declarat că reducerea inflației și redeschiderea Chinei indică o rezistență a economiei globale.

Producția Chinei ar urma să accelereze la 5,2%, față de o prognoză anterioară de 4,4%, în timp ce India ar urma să depășească economiile lumii cu o expansiune de 6,1% în 2023, după ce anul trecut a înregistrat o creștere de 6,8%.

India și China – doi dintre cei mai mari importatori de țiței din lume – vor reprezenta jumătate din creșterea globală din acest an, față de doar o zecime pentru SUA și zona euro combinate.FMI se așteaptă ca prețul petrolului să scadă cu aproximativ 16% în acest an.

Prețul mediu presupus, bazat pe piețele futures la 29 noiembrie 2022, este de 81,13 dolari în 2023 și de 75,36 dolari în 2024.

Comercianții din sectorul energetic vor urmări îndeaproape reuniunea Opec+ de miercuri, în cadrul căreia se așteaptă ca delegații să recomande continuarea politicii actuale de producție de petrol a grupului.

Analiștii estimează că Rezerva Federală a SUA, care va organiza prima sa reuniune de politică monetară din acest an pe 1 februarie, să anunțe o creștere mai mică a ratei dobânzii, pe fondul răcirii ratelor inflației în cea mai mare economie a lumii.

Producția mondială de petrol și alți combustibili lichizi va crește cu 1,1 milioane barili/zi în 2023, potrivit Agenției Internaționale a Energiei. SUA și alți producători non-OPEC vor adăuga 2,4 milioane b/z și încă 1,1 milioane în 2024.

Se estimează că prețurile internaționale de referință ale țițeiului Brent vor fi mai mici de 80 de dolari pe baril anul viitor, cu peste 20% mai mici decât în 2022.

Dar toate prognozele vor fi influențate de viitoarele evoluții ale economiei mondiale, după un an marcat de inflație, criză energetică și creșteri ale ratelor dobânzilor.

Cazierul judiciar, disponibil online de la 1 februarie. Ce s-a aflat de la Ministrul Digitalizării

3

Cazierul judiciar ar urma să fie disponibil online începând de miercuri, 1 februarie. Precizări în această privință au venit de la ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, la finalul ședinței de Guvern de marți.

Cazierul judiciar nu se va elibera direct din ghișeul.ro, ci prin accesarea aplicaţiei și apoi a unui hub de servicii dezvoltat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne – reiese din spusele oficialului guvernamental.

Întrebat cum se va reuşi interconectarea prin ghiseul.ro cu hub-ul de servicii al MAI, anunţat că va fi operaţional din vara acestui an, ministrul Digitalizării a dat următorul răspuns: „Prin foarte multă muncă şi printr-o excepţională colaborare între echipa Ministerului Cercetării şi echipa Ministerului Afacerilor Interne”.

„Cazierul judiciar nu se va elibera direct din ghișeul.ro, ci din ghișeul.ro vom merge în hub și din hub va putea fi eliberat”, a completat Burduja, într-o conferință de presă, la Palatul Victoria.

Ce a mai anunțat ministrul

„O să-l vedeţi disponibil de mâine, dar asta o să vă spună Ministerul Afacerilor Interne. Şi este un exemplu de proiect care, printr-o muncă realmente de zile şi nopţi, este, iată, lansat înainte, mult înainte de termen, cel puţin la nivelul acestui serviciu de cazier judiciar, unde noi ne-am luat acest angajament.

Şi, iată, reuşim să livrăm exact ceea ce am promis: ca, din 1 februarie, cazierul judiciar pentru românii care n-au fapte înscrise în cazierul judiciar, e vorba de cea mai mare parte a românilor, să poată fi eliberat online”, a mai transmis ministrul Digitalizării.

Ce au în comun o casă de modă și o multinațională alimentară?

0

Ce au în comun casa italiană de lux Gucci și  multinaționala britanică Unilever, producătorul înghețatei Ben & Jerry’s? Ambele au numit recent persoane relativ necunoscute în funcții de conducere cruciale.

La Gucci, deținută de Kering,  Sabato De Sarno, designer senior la Valentino, companie privată, va deveni director de creație al brandului de 10 miliarde de euro.

Între timp, Unilever l-a numit pe Hein Schumacher, un outsider, în funcția de director executiv, succedându-i lui Alan Jope, care pleacă în această vară.

Este o miză uriașă pentru ambele companii, dar Unilever este cea care se confruntă cu o posibilă destrămare. Cu excepția cazului în care numirea surpriză îmbunătățește performanța grupului de bunuri de consum, va auzi probabil apeluri pentru divizarea afacerii.

Un director extern care să îi succeadă lui Jope – un angajat pe viață al Unilever – este o veste binevenită, notează Bloomberg. Deși Schumacher s-a alăturat consiliului de administrație al Unilever în octombrie, el este în prezent CEO al cooperativei olandeze de produse lactate Royal FrieslandCampina, unde a modificat atât portofoliul, cât și organizația – un lucru de care Unilever are nevoie cu disperare.

Schumacher are și altă experiență relevantă. A petrecut peste un deceniu la H.J. Heinz, inclusiv în perioada în care aceasta era deținută de 3G Capital și Warren Buffett. Unele dintre abilitățile de reducere a costurilor ale Kraft Heinz Co. ar fi utile la Unilever. Poate că nu este o surpriză faptul că el are și binecuvântarea investitorului activist Nelson Peltz, care a devenit director neexecutiv la Unilever în iulie anul trecut, după ce Trian Fund Management, firma sa, a construit o participație în companie.

Însă Schumacher nu este un CEO de mare renume dintr-o putere americană sau europeană cu un istoric dovedit. Și fundalul său este în alimentație, în timp ce viitorul Unilever este, probabil, în îngrijirea personală și în frumusețe, nu în alimente. (Desigur, trecutul nu trebuie să definească viitorul: CEO-ul Nestle, Mark Schneider, provine de la compania de îngrijire medicală Fresenius SE și nu a transformat Nestle într-o companie de asistență medicală.)

Unilever a traversat o perioadă turbulentă în timpul mandatului lui Jope, caracterizată prin dezamăgiri ale veniturilor, achiziții dispersate și, în urmă cu un an, prin oferta nereușită de 50 de miliarde de lire sterline propusă pentru divizia de consum a GSK Plc, acum listată ca Haleon Plc. În cazul în care Schumacher nu va reuși să inverseze performanța slabă, apelurile pentru separarea sau vânzarea afacerii cu produse alimentare, care ar putea valora aproximativ 50 de miliarde de euro, nu vor face decât să crească în intensitate.

Atât Gucci, cât și Unilever riscă să nu mai fie la modă – prima în rândul cumpărătorilor, iar cea de-a doua în rândul investitorilor – dacă noii directori nu dau rezultate.

Cât de toxică este elita mondială?

7

Cei 10% dintre cei mai poluanți oameni din societate sunt responsabili pentru aproape jumătate din emisiile anuale de gaze cu efect de seră care stau la baza schimbărilor climatice, ceea ce creează un „stimulent puternic” pentru politicile care vizează acest grup de elită, potrivit ONU.

Cercetarea amplă, realizată de un grup condus de economistul Thomas Piketty, laureat al Premiului Nobel, a examinat efectele inegale ale schimbărilor climatice și a constatat, de asemenea, că primii 1% din emițătorii mondiali au fost responsabili pentru aproape un sfert din creșterea totală a poluării între 1990 și 2019.

Concentrarea emisiilor a creat un „stimulent puternic pentru politici” care vizează persoanele cele mai poluante, cum ar fi impozitele pe avere, se arată în raportul susținut de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

În octombrie, principalul organism de mediu al ONU a declarat că angajamentele naționale de reducere a emisiilor pun lumea pe calea unei încălziri între 2,4 și 2,6 grade Celsius până în 2100. Acordul de la Paris obligă cele aproape 200 de țări semnatare să depună eforturi pentru a limita încălzirea la 1,5 grade Celsius, în mod ideal.

Între timp, inflația globală și agravarea crizei costului vieții au adus în prim-plan în multe locuri, inclusiv în Marea Britanie și SUA, problema inegalității crescânde în interiorul țărilor.

Așa-numitele „bugete de carbon”, sau limite de emisii, necesare pentru ca toată lumea să depășească pragul de sărăcie de 5,50 dolari pe zi, erau aproximativ egale cu o treime din emisiile celor mai mari 10% din poluatori.

Pentru ca schimbările să se producă rapid, fără a-i afecta pe cei mai vulnerabili, este necesară o „transformare profundă” a regimurilor fiscale naționale și internaționale.

De exemplu, un impozit global pe avere de 1,5% –  aplicat celor mai bogați indivizi din lume ar putea strânge miliarde de dolari pentru a ajuta grupurile cele mai vulnerabile să treacă la energia verde –  estimat la 175 de miliarde de dolari anual dacă ar fi implementat în SUA și Europa.

Eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili ar putea „să elibereze resurse considerabile pentru măsuri de adaptare mai bine orientate din punct de vedere social”, deși astfel de schimbări trebuie să fie însoțite de reforme sociale și de asistență pentru a-i proteja pe cei mai săraci de posibilele creșteri ale prețurilor la combustibili.

Un obstacol în calea unor astfel de măsuri a fost lipsa unor date fiabile privind distribuția inegală a emisiilor în interiorul țărilor și între acestea.

Efectele încălzirii sunt inegale, țările cu venituri mici și mijlocii fiind adesea mai expuse și mai puțin capabile să facă față dezastrelor, cum ar fi inundațiile și incendiile, decât națiunile bogate, care poartă o responsabilitate istorică mai mare pentru schimbările climatice.

 

6000 de euro pe lună, factură la energie. Bruxelles-ul se împușcă în picior

2

Anul trecut, sticlarul belgian Christophe Genard nu a avut altă opțiune decât să-și închidă magazinul timp de trei luni: factura la energie ajunsese la 6000 de euro pe lună.

În fața perspectivei de a pune capăt unei cariere de 20 de ani, meșterul s-a adaptat pentru a supraviețui: a investit într-un cuptor mai mic pentru a putea continua să producă „vasele de sticlă” în atelierul său din Seraing, în apropiere de Liege, unde predă, de asemenea, meseria de sticlar.

Genard folosește acum butelii de gaz propan pentru a-și aprinde cuptorul câteva zile pe săptămână, ceea ce îl costă 3000 de euro pe lună, jumătate din factura anterioară – dar nu mai lucrează în fiecare zi.

Guvernul de la Bruxelles anunțase în 2022 un ajutor direct în valoare de 175 de milioane de euro pentru întreprinderile afectate de facturile exorbitante la energie.

„Vom vedea dacă este suficient”, a comentat Olivier de Wasseige, directorul general al Uniunii Întreprinzătorilor din Valonia, într-un interviu acordat LN24, cerând autorităților să pună în aplicare o „politică energetică structurală”, în conformitate cu ceea ce fac țările vecine.

Potrivit unui studiu al think-tank-ului Bruegel, publicat în noiembrie, Belgia a cheltuit 4,3 miliarde de euro pentru a ajuta gospodăriile și întreprinderile să facă față crizei energetice, printre cele mai scăzute alocări din cele 27 de state UE(ca procent din PIB).

Olanda a cheltuit 43,9 miliarde de euro pentru acest tip de asistență, notează AFP. România, cu o economie mai mică decât cea a Belgiei, a investit 8,5 miliarde de euro.

Federația Întreprinderilor din Belgia (FEB) a emis luna aceasta un avertisment de „tsunami al costurilor” din cauza creșterii prețurilor la energie și a majorărilor salariale determinate de inflație.

Prima jumătate a anului 2023 va fi „extrem de dificilă” pentru companiile belgiene, deoarece contractele fixe pentru gaz și electricitate vor trece la tarife variabile în această perioadă.

„Vor trebui să se confrunte cu prețuri la energie de trei până la șapte ori mai mari decât în mod normal”, a avertizat FEB.

Un sondaj publicat luna trecută de sindicatul UCM a arătat că peste 76% dintre antreprenorii belgieni se temeau că vor fi nevoiți să își închidă activitatea.

Trei sferturi dintre comercianții intervievați au declarat că au scăzut temperatura în magazinele lor și două treimi au oprit afișele luminoase în afara orelor de deschidere.

 

Achizițiile „colosale” ale băncilor centrale. Cererea de aur, recordul ultimului deceniu

Cererea de aur a urcat anul trecut la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, alimentată de achizițiile băncilor centrale care au subliniat atractivitatea acestui activ de refugiu în perioadele de tulburări geopolitice.

Potrivit  ultimului raport World Gold Council, preluat de Financial Times, cererea anuală de aur a crescut cu 18% în 2022, ajungând la 4.741 de tone, cea mai mare cantitate din 2011 încoace. Achizițiile băncilor centrale au atins un nivel record al ultimilor 55 de ani.

Băncile au acaparat aur la un ritm istoric în a doua jumătate a anului, o mișcare pe care mulți analiști o atribuie dorinței de a-și diversifica rezervele în afara dolarului, după ce SUA au înghețat rezervele Rusiei denominate în această monedă, ca parte a sancțiunilor împotriva Moscovei. De asemenea, investitorii de retail au căutat metalul galben în încercarea de a se proteja de inflația ridicată.

Achizițiile de aur ale băncilor centrale au atins 417 tone în ultimele trei luni ale anului, de aproximativ 12 ori mai mult decât în același trimestru al anului trecut. Un total de 1136 tone, mai mult decât dublu față de 2021.

Krishan Gopaul, analist senior la WGC, a declarat că achizițiile „colosale” ale băncilor centrale reprezintă un „mare avantaj pentru piața aurului”, chiar dacă le va fi greu să le egaleze pe cele de anul trecut din cauza încetinirii creșterii rezervelor totale.

Lipsa „riscului de contrapartidă” a fost o atracție cheie a aurului pentru aceste bănci, în comparație cu monedele aflate sub controlul guvernamental.

Achizițiile raportate în 2022 au fost conduse de Turcia, care a preluat aproape 400 de tone, de China – 62 de tone în noiembrie și decembrie –  și de națiunile din Orientul Mijlociu.

Analiștii din industria aurului sunt de părere că restul este reprezentat de fondurile suverane de investiții din China și Rusia.

James Steel, un analist veteran în domeniul metalelor prețioase de la HSBC, a explicat că „diversificarea portofoliului este principalul motiv” pentru care băncile centrale încărcate cu dolari americani cumpără aur.

El adaugă că „un motiv cheie pentru alegerea aurului este faptul că băncile sunt limitate în ceea ce privește activele pe care le pot deține și pot fi reticente în a se angaja în alte monede”.

De asemenea, cererea de lingouri și monede în rândul investitorilor de retail a sărit la un maxim al ultimilor nouă ani în 2022, peste 1.200 de tone.Cererea puternică din Europa, Turcia și Orientul Mijlociu a compensat slăbiciunea din China, unde cumpărătorii au fost blocați de restricțiile Covid.

Prețul aurului a alunecat de la un nivel record de peste 2.000 de dolari în martie la puțin peste 1.600 de dolari pe uncia troy în noiembrie, deoarece creșterea ratelor dobânzilor a dus la ieșiri din fondurile tranzacționate la bursă garantate cu aur echivalente cu 3 miliarde de dolari pe parcursul anului.

Aurul nu produce randament, ceea ce îi diminuează atractivitatea pentru investitori atunci când ratele dobânzilor la obligațiunile cu risc scăzut cresc.

Cu toate acestea, cererea din partea băncilor centrale și a investitorilor de retail a pregătit terenul pentru o revenire puternică din noiembrie, 1928 de dolari.

Ca urmare a achizițiilor excepționale ale băncilor centrale și a revenirii așteptate a fluxurilor de intrări pentru ETF-urile susținute de aur, UBS și-a majorat ținta de sfârșit de an pentru metalul prețios la 2.100 de dolari pe uncia troy, față de 1.850 de dolari anterior.

 

Diagnostic fără analize serioase, pacient paralizat

Pacientul este România, doctorii incompetenți  sunt îndesați în fotolii de miniștri, secretari de stat  sau consilieri specialiști în lobby sulfuros. Dacă te duci la un doctor care a trecut prin școală ca peștele prin apă,  îți pune un diagnostic după ureche fără investigații,  dacă nu ai bani de privat sau șpagă. Mai apoi îți prescrie un tratament scump cu produse de la companii farmaceutice care îl trimit la conferințe-sinecură printre palmieri.  Ulterior,  în loc să te vindeci te îmbolnăvești mai rău. Ei nu pățesc nimic. Așa și cu doctorii în politică, care dau ordonanțe de guvern fără analize economice serioase care paralizează România si călăresc Parlamentul fără consecințe.

Doctorii-politicieni ar trebui să vindece bolile reale ale țării făcând analize serioase pe date reale. Parlamentul ar trebui să facă legi pe baza unor date statistice, serioase, netrunchiate de interes electoral, care să împiedice furtul banilor publici. Legi care să fie asumate de majoritatea parlamentară . Pe care Executivul să le implementeze. La noi Parlamentul este decorativ. Șeful de grup face semnul și turma, care nu a citit nici măcar textul, ridică mâna dacă cumva este nevoie de o lege ca să „legitimeze”  schimbarea cursului  banii publici. Că mai vine punerea pe liste. Executivul conduce acum România prin ordonanțe de urgentă. De cele mai multe ori neconstituționale. Forțate de lobbiști sub acoperire precum agenții de vânzări ai companiilor farmaceutice când este vorba de tratamente pentru boli. Au avut de unde învăța ai noștri. Parlamentul European, consumator de bani din taxele și impozitele noastre, tocmai zguduit de scandaluri de corupție, este pur decorativ.

Deciziile nu sunt luate de aleșii cetățenilor UE. Deciziile sunt în mâna unor lobbyiști cu „to do list” -ul finanțatorilor lor.  Ei pritocesc Directive la CE. S-a văzut în criza sistemului bancar din 2008-2010, s-a văzut în cheltuielile din pandemie, s-a văzut în conflictul din Ucraina  și cel mai clar se vede în politicile costisitoare pentru promovarea investitorilor din economia verde. Care ce să vezi ? Finanțează China, producătorul de echipamentele necesare  „verdelului”, produse într-un dispreț total pentru mediu. Europa finanțează locuri de muncă în China în timp ce în Europa sistemul de pensii se clatină  și tinerii nu au unde să muncească. Europa se prăbușește economic. Nu poate rezolva problema gunoaielor  (le trimit în România?), dar visează la monopolul mașinilor electrice pe care nu le poate alimenta. Dacă în UE se poate de ce în România nu? Așa gândesc doctorii-politici ai României. „Democrația” se învață de la centru. Cu o „României educată” printr-o strategie legitimată cu arogantă. Așa costurile  vor fi suportabile în alegerile, 4 la număr în 2024 în România. Analfabeții funcțional sunt ieftin de manipulat.

Urmează 3 luni de Românie paralizată de tratamente inițiale greșite. HG cu energia nu funcționează, trebuie rectificată a mia oară, cu ministrul Popescu care s-a lipit de scaun. Prețurile la pompă explodează, iar vorbim de subvenții, deși prețul la nivel global scade și noi suntem producători. Ciolacu aberează cu taxe pe profit care pun pe fugă capitalul care mai stă în România. Rotativa din mai, între cele doua partide, PSD-PNL, generează de la începutul acestei săptămâni blocaje la nivelul operațional. Cine vine la ministerul X, ce taxări urmează să compenseze cel mai mare deficit guvernamental din UE? Mai are Ionel Ciucă  actualul PM  și șef PNL, legitimat de Președinte, care ne vorbește despre tigrul economic România, unde  în capitală sunt cozi la pachete de ajutor de calamitate, vreo susținere și legitimitate ?  Doctorii în salvări după ureche ,fără competențe, din toate spitalele puterii, paralizează România cu tratamente după ureche.

Iohannis cere 10 MILIARDE ca să pună PREMIERUL!

Klaus Iohannis simte deja pe propria piele ce înseamnă intrarea în ultima jumătate a celui de al doilea său mandat prezidențial. Însă cum șeful statului nu are forța încă de a conștientiza că temerile se înfruntă, ci nu se ocolesc, acesta caută soluții disperate de a intra în grațiile sistemului. Ăla de drept, ticăloșit sau eșuat, cum o fi el… Dar care deja calculează ”AMR”-ul lui Iohannis cu pragmatismul care i-a asigurat dintotdeauna supraviețuirea…

Iohannis ”joacă murdar” în desemnarea premierului, doar pentru a impresiona la NATO

Cum însă cel mai negru scenariu al familiei prezidențiale rămâne tot audierea, dar de această dată ”la comun”, a ”Primei Doamne” în dosarul casei ”șmenuite” din Sibiu, Iohannis știe foarte bine că are nevoie ca de aer de imunitate. Dar una reală. Recunoscută și asumată pe plan internațional. Pentru că până și oricum mult mai ferocele ”animal politic” Traian Băsescu nu a crezut că șefii serviciilor vor îndrăzni să muște vreodată ”mâna care i-a hrănit”… Și uite că acum nu este decât un ”bătrân securist” care își plătește întreținerea la un apartament de bloc.

Unul mai obedient ca generalul Ciucă, nu mai găsesc ei…

Astfel că Iohannis este decis să achite ”prețul corect”, indiferent care ar fi acesta, pentru a primi totuși postul diplomatic mult visat într-o organizație internațională. Mai ales că, ghinion, doar nu dă de la el…

Ciucă execută, nu comentează…

Însă președintele Iohannis are o mare problemă în transpunerea în practică a acestui ”proiect de țară” pe persoană fizică. Cel de a mări spectaculos bugetul acordat direct samsarilor americani de armament pentru înzestrarea Armatei Române, pentru a putea cere la schimb un ”exil călduț” în structurile NATO. Practic plătind astfel o taxă de protecție pentru ca niciun eventual viitor ”element incontrolabil” din justiția română să nu încalce cumva ”Omerta” din jurul caselor prezidențiale.

Cumpărăm arme doar pentru defilare…

Iar cu obedientul general Nicolae Ionel Ciucă în fruntea Guvernului, chiar că Iohannis nu ar avea de ce să își facă griji că acesta nu va ”executa ordinul” de mărire ”de îndată” a procentului din PIB alocat înzestrării Armatei. Numai că, pe 25 mai, Ciucă ar trebui să nu mai fie la Palatul Victoria, dacă liberalii respectă actualul Protocol de guvernare…

Semnează doar ”la pachet”!

Planul intrării ”la rupere” al lui Klaus Iohannis fiind bazat de acum pe forțarea Partidului Social Democrat de a ”înghiți” un anunț triumfal al șefului statului, la chiar instalarea noului premier. Pentru că, altfel, Iohannis va face din nou pe ”mimoza” politică, refuzând orice nominalizare ar veni din partea partenerilor de coaliție ai liberalilor! Riscul unui blocaj total al actului de guvernare și chiar ruperea actualei coaliții fiind percepută la Palatul Cotroceni drept doar niște ”victime colaterale”. Important fiind doar ca Iohannis să iasă în față, într-o perioadă în care girantul politicii externe nu mai scoate o vorbă după umilința Schengen, cu un nou angajament de plată. Iohannis fiind pregătit să arunce vina în spatele oricărui politician sau partid care nu va face figurație la anunțul său privind alocarea a cel puțin alte 10 miliarde de lei pentru înzestrarea ”în marș forțat” a Armatei Române.

Anunțul care l-a băgat în fibrilații

Panica prezidențială fiind amplificată de anunțul de ultimă oră venit de la celălalt partener strategic al Statelor Unite ale Americii din această parte a Europei. Premierul polonez Mateusz Morawiecki anunțând deja public că, pentru anul 2023, va aloca direct 4% din Produsul Intern Brut pentru domeniul Apărării!

Premierul Morawiecki a alocat deja 4% din PIB pentru Apărare

Astfel că, după ce s-a împăunat că a fost primul lider de stat care a îndeplinit pragul de 2% și a sărit chiar la 2,5, Iohannis va pierde și cursa înarmării, în fața unei Polonii care are propriile interese geostrategice în zona de Vest a Ucrainei invadate.

Așa că, dacă nu i se va da 4% din PIB pentru anul 2023, Iohannis forțează ca barem să poată anunța că plusează cu 10 miliarde lei pentru suplimentarea contractelor G2G cu producătorii americani. Altfel amenințând că va ”pârjoli” întreaga clasă politică românească…

Economia europeană scapă de recesiune, în pofida războiului din Ucraina / Iarna nu s-a terminat

Economia europeană a rezistat mai bine anul trecut decât se aștepta la războiul din Ucraina, scăpând de recesiune în ultimul trimestru, dar creșterea prețurilor continuă să frâneze creșterea, care se așteaptă să fie foarte slabă în 2023.

Sfidând previziunile, produsul intern brut (PIB) din zona euro a continuat să crească în ultimele trei luni ale anului 2022, în ciuda unei încetiniri evidente. Creșterea a ajuns la 0,1% față de trimestrul precedent, a anunțat marți Eurostat.

Scăderea puterii de cumpărare

„Vestea bună este că zona euro a evitat o contracție”, a declarat comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, care în noiembrie încă mai prevedea o recesiune în această iarnă.„Continuăm să ne confruntăm cu provocări multiple”, dar perspectivele pentru 2023 „par puțin mai pozitive astăzi decât în toamnă”, a subliniat el.

Creșterea a încetinit brusc la sfârșitul anului, după ce a ajuns la 0,3% în trimestrul al treilea și la 0,9% în al doilea, dar analiștii se așteptau la o cifră ușor negativă pentru cele 20 de țări care împart moneda unică, scrie France 24.

Activitatea economică europeană se îndoaie, dar nu se rupe în fața vânturilor potrivnice provocate de războiul din Ucraina, în special de creșterea prețurilor la energie, care reduce puterea de cumpărare a gospodăriilor și competitivitatea industriei.

Iarnă blândă. Deocamdată

Începutul iernii a fost blând, reducând consumul de gaze și electricitate, iar inflația a stagnat din noiembrie. Îmbunătățirea lanțurilor de aprovizionare și recenta redeschidere a economiei chineze au contribuit, de asemenea, la acest lucru. Piața muncii continuă să fie dinamică, cu o rată a șomajului la un nivel scăzut din punct de vedere istoric.

Pentru întregul an 2022, creșterea economică în zona euro a ajuns la 3,5%, potrivit Eurostat, mai bine decât în China (3%) și SUA (2,1%). Performanța este mai bună decât prognoza de 3,2% publicată în noiembrie de Comisia Europeană.

Tendința este aceeași pentru întreaga Uniune Europeană, cu un PIB stabil în trimestrul al patrulea și cu o creștere de 3,6% pentru întregul an. Luni, Fondul Monetar Internațional (FMI) a majorat cu 0,2 puncte procentuale prognoza de creștere economică pentru zona euro în 2023, dar se așteaptă ca aceasta să atingă un vârf de doar 0,7%.

„Reziliență incredibilă”

„Scenariile cele mai pesimiste pentru această iarnă au fost evitate, dar economia rămâne într-o stare lentă”, chiar dacă a dat dovadă de o „reziliență incredibilă”, a declarat Bert Colijn, economist la ING Bank. El nu exclude o scădere a PIB-ului în primul trimestru.

Deși lipsesc încă cifrele macroeconomice detaliate, „este probabil ca consumul gospodăriilor să se fi contractat” în ultimul trimestru, spune Rory Fennessy de la Oxford Economics. În opinia sa, creșterea a fost susținută în principal de o scădere a importurilor, ceea ce indică o încetinire a activității. Creșterea pentru 2023 „va fi probabil slabă”, avertizează el.

Andrew Kenningham, de la Capital Economics, este și mai sumbru și prevede o recesiune în zona euro în prima jumătate a anului, din cauza majorărilor de dobândă ale Băncii Centrale Europene (BCE), care ar trebui să slăbească investițiile prin creșterea costului creditelor.

„Datele s-au deteriorat spre sfârșitul ultimului trimestru, iar politica monetară mai strictă continuă să aibă un impact asupra gospodăriilor și întreprinderilor”, a spus el.

Dintre marile economii europene, Spania (creștere de 0,2%) și Franța (0,1%) au fost forțele motrice. Dar economiile mai industriale, precum Germania (-0,2%) și Italia (-0,1%) au început să scadă, ceea ce ar putea indica începutul unei recesiuni.

O rușine de țară

1. S-a rezolvat. Victor Pițurcă e problema pandemiei. Cei care au plătit sute de milioane de euro pentru vaccinuri, cei care au cumpărat izolete, cei care au închis spitale, cei care au îngropat oameni în saci nu au nicio vină. Nu i-am văzut încătușați la televizor. Și nici n-o să-i vedem. Pițurcă e cunoscut, iar fotbalul e un turnesol social.  

2. Comisia Europeană ne-a transmis că OMV Petrom nu trebuie să plătească „taxa de solidaritate” în România. Cuvântul „solidaritate” e atât de bine proptit acolo încât pune frână hipertensiunii. Dacă zici „factură”, te enervezi. Dacă zici „solidaritate”, râzi. Solidaritatea e peste Jean Constantin, solidaritatea e deja medicament.

 3. A fost întrerupt meciul Sepsi – Craiova pentru că s-au folosit cuvinte nelalocul lor. Asta ce înseamnă? Că Piața Victoriei, unde trotinetiștii au strigat „m…ie”, este cel mai trivial stadion din România? Știți care-i discriminarea? Fotbalul e anchetat de 15 ani, iar miniștrii Sănătății din pandemie stau liniștiți acasă. Că n-o fi nimeni fraier să întrebe de vaccinuri. E exact ca în cazul Mircea Vulcănescu – povestea cu statuile. În anii ’90, băieții lui Soros au tipărit la greu scrierile lui Vulcănescu. Azi, aceiași băieți îl condamnă postum (și vitejește!) pe Vulcănescu. Poate că au dreptate și Vulcănescu a fost extremist. Atunci trebuie să aflăm cine au fost primii extremiști de după ’90. Chiar așa, doar au unii aprobare să-și dea la întors și la țesălat șunca din obraji?

4. Eroul planetei a cerut ca Ucraina să între în U.E. în doi ani. E mult, eu i-aș primi pe refugiații asupriți urgent – azi, nu mâine! – dar le-aș transmite că nu prea au loc pe aici cu bisnisurile lor. Aici le face legal Ursula.

5. Acum, cred că Ursula e supărată fiindcă Djokovici s-a răzbunat pe australieni. Un nevaccinat i-a bătut pe toți vaccinații, altă discriminare. Ursulo, bagă Australia în U.E., e necesară această reparație morală! Hai că poți, Ursula! Dacă a reușit soțul tău cu vaccinurile, nu poți tu să scoți Australia din Commonwealth (bine că am transcris și n-am pronunțat) și s-o tragi în U.E.? E ca și cum ți-ar scrie vreun nesimporc prenumele renunțând la prima silabă.

6. România e polarizată, dar toți cei 14, 15 sau 18 milioane de alegători cad de acord într-o singură privință. Atunci când decretează: „o rușine de țară”.

Guvernul are veşti bune pentru românii care achită facturi cu cardurile de energie. Tocmai au aprobat-o!

Plata facturilor și a datoriilor la energie ale persoanelor vulnerabile, beneficiare ale ajutorului de 1.400 de lei, se va putea face și online prin intermediul unei aplicații informatice a Poștei Române.

Vestea bună e că Guvernul a adoptat o Ordonanță în acest sens, a anunțat Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Bugetul: 1 miliard de euro

4 milioane de beneficiari şi un miliard de euro este bugetul acestei scheme naţionale de ajutor pentru plata ajutorului de energie.

”Guvernul a aprobat astăzi, prin Ordonanţă de Urgenţă, cea de-a treia modalitate de a efectua plăţi din ajutorul de încălzire, este vorba de plata online care va funcţiona pentru ca beneficiarii să poată face aceste plăţi de la locul de domiciliu.

Practic, vor putea accesa aplicaţia informatică prin introducerea condului, a seriei cardului de energie şi apoi cele trei documente pentru efectuarea plăţilor, necesare pentru decontarea banilor din ajutorul de încălzire, respectiv cartea de identitate, cardul de energie şi factura justificativă privind datoria faţă de furnizorul de energie”, a anunţat Marcel Boloş

Se decontează şi lemnele de foc

În Nota de fundamentare se amintește faptul că sprijinul de 1.400 de lei (în două tranșe) se acordă persoanelor vulnerabile pentru a compensa prețul la energie indiferent de natura acesteia, respectiv energie electrică, energie termică centralizată, gaze, butelie, lemne pentru foc, păcură, peleți și alte materiale de încălzire.

Cardul de energie ajunge direct la beneficiarii care sunt prevăzuţi în listă şi locul de consum, respectiv gospodăria este cel care face obiectul acordării acestui ajutor de sprijin, cu valoarea de 1.400 de lei, în două tranşe, tranşa din luna februarie şi cea din luna septembrie 2023.