Fuego. Împodobește, mamă, palmierii…
Cine dă cu pumnul mai tare? America își arată mușchii în fața Rusiei, dar nu înseamnă o victorie
Războiul din Ucraina intră într-o nouă fază, iar strategia SUA suferă o schimbare importantă. Temerile legate de o escaladare nucleară a Rusiei se îndepărtează, în timp ce temerile legate de un război lung, caracterizat de o uzură necruțătoare, cresc.
Așadar, administrația președintelui Joe Biden își intensifică acum sprijinul pentru Ucraina în speranța de a produce o eventuală rezolvare diplomatică – o strategie de „escaladare pentru a de-escalada” care s-ar putea dovedi foarte greu de executat.
La aproape un an de la începerea războiului,incertitudinea cu privire la cursul acestuia este mai mare ca niciodată. În primele șase luni, Rusia a avut inițiativa: întrebările majore erau când, unde și cu ce succes va ataca. În următoarele cinci luni, Ucraina a luat conducerea, iar analiștii au încercat să ghicească locul și perspectivele contraofensivei sale.
Acum, este mai greu de spus ce urmează și cine are un avantaj. Este posibil ca ambele părți să pregătească noi ofensive. Se confruntă cu un amestec de pierderi pe câmpul de luptă și noi capacități care fac mai dificilă discernerea forțelor lor relative.
Vladimir Putin crede, probabil, că cel mai bun aliat al său este timpul. Dacă poate continua să lovească în infrastructura Ucrainei, în timp ce menține măcar ceea ce are pe câmpul de luptă, va duce o luptă prelungită în care forța superioară a Rusiei se va dovedi decisivă.
Ucraina vede timpul ca pe un dușman. Trebuie să acționeze înainte ca alte trupe rusești nou mobilizate să ajungă pe front, înainte ca producția de apărare rusă să ajungă la viteză maximă și înainte ca sprijinul din partea susținătorilor occidentali ai Kievului să se risipească.
Administrația Biden își umflă mușchii și pare destul de optimistă în ceea ce privește perspectivele Ucrainei. Dar Putin apără un front mai scurt cu un număr mai mare de trupe. Și face dificilă alungarea Rusiei de pe fiecare metru de teritoriu ucrainean.
Obiectivul Washingtonului este o Ucraină care să fie apărată din punct de vedere militar(până la urmă, asta înseamnă continuarea războiului) independentă din punct de vedere politic(o fantezie) și viabilă din punct de vedere economic – altă fantezie. Și nu include recucerirea unor zone dificile, cum ar fi estul Donbasului sau Crimeea.
Atunci se pune întrebarea ce rol mai au armele americane trimise Ucrainei – tancuri, transportaroare blindate sau rachete Patriot? Doar să țină războiul să continue? Dacă ar vrea cu adevărat, SUA și aliații occidentali ar umple Ucraina de armament și bani pentru a scoate Rusia din joc. Ne întoarcem la escaladare pentru a de-escalada, un concept încurcat în ceață și frică.
S-a tot vorbit că în Ucraina este necesară o diplomație eficientă între toți cei implicați în conflict. Dar nu funcționează, acolo diplomația a murit și nu există o formulă ingenioasă decât cine dă cu pumnul mai tare.
Bombă! Pădurile României, supravegheate cu ajutorul sateliților
Încet, încet, aflăm unde au fost direcționați banii ăia mulți din PNRR. Unul dintre proiectele finanțate din aceste fonduri este și cel de supraveghere a pădurilor din România cu ajutorul sateliților. Practic, imaginile din satelit vor fi folosite pentru compararea zonelor care prezintă goluri în vegetație cu datele referitoare la tăierile legal aprobate și cu zonele în care au avut loc calamități naturale, susțin autoritățile.
Ineficiența sistemului de supraveghere SUMAL va fi completată acum cu metode mai sofisticate și, implicit, mult mai costisitoare. Guvernul a anunțat demararea proiectului „Capacitatea sporită de supraveghere, control și monitorizare a pădurilor prin intermediul unui sistem informatic integrat”, finanțat prin PNRR. Noutatea absolută constă în utilizarea sateliților pentru depistarea tăierilor ilegale, deși se știe, inclusiv la vârf, că în România se fură păduri cu acte în regulă.
”Pe baza imaginilor satelitare vor putea fi identificate periodic zonele cu goluri în vegetația forestieră, iar prin analiza și compararea cu datele referitoare la tăierile legal aprobate (extrase din SUMAL 2.0) și cu zonele în care au avut loc calamități naturale, se pot semnala alerte zonale în care dispariția vegetației nu este justificată (tăieri ilegale), inclusiv cu identificarea zonelor de risc”, arată Executivul, în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre lansat în dezbatere publică. În același document se arată că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor depune eforturi constante pentru îmbunătățirea monitorizării transporturilor de materiale lemnoase, cât și pentru monitorizarea exploatărilor forestiere din pădurile României. În acest sens, ministerul propune dezvoltarea unui sistem național de monitorizare video, prin intermediul căruia să se genereze alerte în cazul unor transporturi ilegale de materiale lemnoase și implementarea unui sistem de monitorizare prin intermediul imaginilor satelitare, ce va avea ca scop îmbunătățirea capacității APCRS în gestionarea exploatării vegetației forestiere.
Lemnul și rovigneta
Autoritățile susțin că sistemul de monitorizare video, asemănător celui pentru verificarea valabilității rovinietei, va cuprinde și o rețea de camere video amplasate pe întreg teritoriul național și va fi interconectat cu sistemul de trasabilitate a materialelor lemnoase SUMAL 2.0 (Sistemul Informatic Integrat de Urmărire a Materialelor Lemnoase), care a fost dezvoltat împreună cu STS și este funcțional în prezent. Finanțarea acestor echipamente se va asigura în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență 2020 – 2026, Componenta C7, Digitalizare în domeniul mediului, iar valoarea totală a proiectului este de circa 273 milioane de lei. ”Scopul principal al investiției este de a avea un sistem digital inovator pentru combaterea exploatărilor forestiere ilegale, integrat cu SUMAL 2.0. Suprafața vegetației forestiere care va face obiectul monitorizării este de aproximativ 70000 km2. Prin monitorizarea video a transporturilor de material lemnos pe toate categoriile de drumuri se urmărește reducerea timpului de reacție și intervenție, optimizând astfel resursele de control existente”, se arată în proiectul de act normativ.
Bani grei, în fiecare lună
Guvernul susține că implementarea unei platforme de analiză geospațială avansată a imaginilor satelitare va facilita automatizarea detectării modificărilor în coronamentul arboretelor din România. ”Achiziția de imagini satelitare (cu diverse rezoluții), cu frecvență lunară, va permite realizarea unei analize comparative în aplicația informatică și generarea de alerte aferente zonelor în care există diferențe în coronamentul vegetației forestiere”, se mai precizează în nota de fundamentare a proiectului.
Pericolul ARN mesager. Se pregătește folosirea tehnologiei în toate vaccinurile
Tehnologia ARN mesager, care, practic, învață organismul să se atace singur, va ajunge să fie utilizată în toate vaccinurile existente, avertizează medicii. Deja cercetătorii americani din Big Farma lucrează la un vaccin antigripal cu tehnologie ARN mesager, care ar acoperi toate tulpinile existente până acum, precum și la unul combinat, pentru Covid și gripă. Medicii români se tem că aceste vaccinuri cu ARNm vor fi introduse în schemele de vaccinare obligatorii pentru copii, prin condiționarea accesului la educație.
Nu contează că ARN mesager va codifica proteina spike sau altceva, ci contează că acel ceva care va fi codificat va fi ținta autoatacului, atrage atenția dr. Oana Secară. Aceasta spune că ceea ce urmează trebuie privit cu foarte mare discernământ, pentru că industria va veni cu produse noi, care vor fi poate chiar mai nocive. ”Există intenția de a crea aceste produse multivalente, preventiv, și împotriva gripei și împotriva Covid, și, posibil, cu timpul, și împotriva altor virusuri, cu tehnologia ARN mesager. Pericolul cel mare aproape că nu mai este ca populația să accepte noi doze de vaccin anti-Covid din acest produs pe care ei l-au comercializat până acum, ci ca ei să introducă ARN mesager în alte produse și populația să-l accepte. Acceptarea poate fi din motivul că se va promova ideea că ar preveni și alte boli, fie din motivul că vor fi introduse obligatoriu în scheme de vaccinare, de exemplu la copii, unde este condiționat accesul la educație, ceea ce este malefic, pentru că vorbim de copii, care sunt ultima redută”, ne-a declarat dr. Oana Secară. Pfizer şi BioNTech au anunţat deja lansarea primei faze a unui studiu asupra unui vaccin candidat pe bază de ARN mesager care combină protecţia contra gripei şi a Covid-19. Reprezentanții Pfizer au declarat că un astfel de vaccin ar putea simplifica practicile de vaccinare împotriva acestor doi agenţi patogeni respiratori, ceea ce ar putea duce la o mai bună acoperire vaccinală pentru ambele boli.
S-a deschis cutia Pandorei
Cercetătorii din SUA au dezvoltat și ei un vaccin antigripal cu 20 de subtipuri de ARN mesager, care se va administra în două doze și care folosește aceeași tehnologie ARN mesager utilizată în serurile Covid-19 dezvoltate de Pfizer / BioNTech și de Moderna. Producătorii susțin acest vaccin experimental include 20 de tipuri diferite, pentru a determina sistemul imunitar să recunoască orice virus gripal pe care l-ar putea întâlni în viitor și că, în experimentele de laborator, sistemul imunitar al animalelor vaccinate s-a apărat împotriva a 18 tulpini diferite de gripă A și două tulpini de gripă B. Într-un interviu apărut în report24.news, un site media din Germania, reputatul prof. dr. Sucharit Bhakdi, care a condus Institutul pentru Microbiologie Medicală și Igienă de la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz, avertiza asupra pericolelor efectelor adverse ale vaccinurilor ARN mesager. ”Celulele endoteliale, cele care căptușesc vasele, și toate celulele care vin în contact cu acest ARNm, sunt atacate de propriul sistem imunitar, iar acest lucru creează cheaguri de sânge, trombi și embolii în tot organismul”, afirma prof. dr. Sucharit Bhakdi.
Rău ireparabil
Pentru că ajunge în ganglionii limfatici, unde întâlnește celulele sistemului imunitar, ARN mesager-ul din vaccin obligă celulele sistemului imunitar să producă proteine spike, în cazul vaccinului anti-Covid, și, ca urmare, ele sunt atacate și de anticorpi și de celulele natural killer. Ca rezultat, foarte multe celule imunitare sunt distruse. Totodată, se distrug celulele care împiedică dezvoltarea tumorilor, astfel că, după vaccinare, se vor dezvolta tot felul de celule canceroase sau cele existente vor avea frâu liber”, susține prof. dr. Sucharit Bhakdi. Profesorul mai avertizează asupra cazurilor de miocardite apărute în urma vaccinării. Acesta arată că leziunile cardiace, odată apărute, evoluează în cicatrici, iar tinerii și copiii afectați de miocardite nu-și vor mai reveni complet niciodată.
SEXY POLIȚISTA CAROLINA i-a tras-o și lui Bode!
Luna februarie este cea în care nici măcar Vladimir Putin, Kim Jong-un sau Alexandr Lukașenko nu l-ar mai putea păstra pe chestorașul de birou Marius Florin Mihăilă în fruntea Inspectoratului General pentru Imigrări. Cu tot CV-ul său bazat pe performanțele obținute pe laptop, la ”Solitaire”, la conferințele internaționale privind migrația ilegală… Cea care ne-a trântit de altfel în nas și ușa Schengen… Și mai ales pe faptul că încă nu se știe care de la cine copia, cert fiind doar că Mihăilă a fost coleg de bancă la liceu cu sindicalisto – pălincarul ajuns ministru al Afacerilor Interne, Lucian Bode…
Numai că, ghinion, ”prelungirea prelungitei împuterniciri detașate” a chestorului Mihăilă la conducerea Inspectoratului General pentru Imigrări chiar nu mai este posibilă, oricât ar fi siluită legea de funcționare a MAI. Astfel că, în luna februarie, pur și simplu Lucian Bode nu ar face decât ”să se sinucidă” nu doar politic, dar și penal, dacă ar forța păstrarea colegului de bancă în fruntea IGI. Ce este drept, ”doctorul” cu studii terminate la peste 37 de ani ar putea apela la o nouă rocadă Mihăilă – Crețu în încercarea disperată de a securiza un IGI care oricum funcționează deja de prea multă vreme sub cota de avarie.
Dar nici măcar așa, plagiatorul Lucian Bode nu poate fi sigur că va putea cumpăra și în continuare tăcerea celor implicați în ”ancheta secolului” care urmează a fi detonată la vârful Inspectoratului General condus încă de cei doi ”parfumați”, Mihăilă și Crețu… Mai ales dacă ”sexy polițista” Carolina Dudnic deja a vorbit… Pentru a își putea ispăși și în continuare, tot în libertate, pedeapsa definitivă cu închisoarea. Și mai ales că termenul suspendării condiționate expiră de-abia în august 2024…
Comisarul șef Dudnic, acord de recunoaștere a vinovăției
Din momentul în care Lucian Bode ar decide să calce în picioare și ce a mai rămas ”neșifonat” din credibilitatea Ministerului Afacerilor Interne prin păstrarea – nu se știe încă prin ce presupus temei legal! – a chestorului Marius Florin Mihăilă la conducerea Inspectoratului General pentru Imigrări! – atunci ar deveni pur și simplu inevitabilă ”disjungerea” Acordului de Recunoaștere a Vinovăției semnat deja de comisarul șef de Poliție, Dudnic Carolina.
”ARV” asumat pe față de către procurorii anticorupție care l-au instrumentat, inclusiv prin intermediul unui document oficial:
”Procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus sesizarea instanței de judecată, în baza dispozițiilor art. 483 Cod de procedură penală, cu acordurile de recunoaștere a vinovăției a inculpaților :
DUDNIC CAROLINA, la data faptelor comisar șef de poliție în cadrul Secției Regionale de Poliție Transporturi Constanța, în sarcina căreia s-a reținut comiterea infracțiunilor de :
- Permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității;
- Acces ilegal la sistem informatic,
PERSOANĂ FIZICĂ, în sarcina căreia s-a reținut comiterea infracțiunilor de :
- Instigare la folosirea de informații care nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,
- Instigare la acces ilegal la sistem informatic.
- În acordurile de recunoaștere a vinovăției, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
La data de 27 iulie 2020, inculpata Dudnic Carolina, în calitatea menționată mai sus, la instigarea celuilalt inculpat, ar fi accesat fără drept baza informatizată de date privind evidența persoanelor din cadrul MAI și i-ar fi transmis acestuia datele de identificare ale unui om de afaceri.
În prezența apărătorilor aleși, inculpații au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reținute în sarcina lor, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și sunt de acord cu felul și cuantumul pedepselor aplicate, precum și cu forma de executare a acestora, respectiv un an închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.
Dosarele de urmărire penală privindu-i pe inculpați împreună cu acordurile de recunoaștere a vinovăției au fost trimise la Tribunalul Constanța”.
Nu este persoană fizică!
Desigur, pentru inițiații sistemului este ușor de descifrat de ce, dintre cei doi inculpați, doar unul a fost deconspirat de către procurorii anticorupție cu nume, prenume, grad și loc de muncă. Fiind vorba, bineînțeles, de comisarul șef de Poliție, Dudnic Carolina, de la Secția Regională de Poliție Transporturi Constanța. În timp ce inculpatul acuzat și condamnat pentru că a instigat-o pe cealaltă infractoare de acum dovedită este doar… ”persoană fizică”! Și mai ales că, după cum reiese din informațiile intrate în posesia noastră, este vorba tot de un comisar șef de Poliție, Corneliu Octavian Tănase! Adică nimeni altul decât șeful Carolinei Dudnic de la Secția Regională de Poliție Transporturi Constanța!
Iar dacă până și în documentele oficiale transmise Tribunalului Constanța identitatea acestuia a fost protejată, acordul de recunoaștere a vinovăției fiind unul semnat doar pe persoană fizică, explicația pragmatică a acestei ”generozități” care nu îi caracterizează deloc pe procurorii DNA este că la nivelul Structurii Teritoriale Constanța mai sunt și alte anchete în desfășurare… Unele care se bazează tot pe ”ARV”-urile comisarului șef Corneliu Octavian Tănase. Ceea ce este rău… Pentru toți cei vizați… De la ”mereu surprinzătorul” procuror constănțean Teodor Niță – cel care, în câte anchete urmează să fie anchetat, oricum nu mai are nimic de pierdut! -și până la actualii șefi ai Inspectoratului General pentru Imigrări! De fapt, pentru cei toți care au căzut, într-un fel sau altul, în ”mrejele” sexy – polițistei Dudnic Carolina. Cea care acum trebuie să le-o ”tragă”, la rândul său, tuturor comisarilor șefi și chestorilor care au sprijinit-o în carieră, pentru ca magistrații Tribunalului Constanța care monitorizează angajamentele din Acordul de Recunoaștere a Vinovăției să permită și în continuare executarea pedepsei definitive cu închisoarea în libertate…
Adjunctul IGI face ”hora mare”…
De-abia de la acest ”next level” intervenind și problemele cu care se confruntă inspectorul general al IGI, chestorul Marius Florin Mihăilă, precum și adjuncții acestuia, comisarii șefi Marian Gabriel Crețu și Valeriu Zaharia. Cei care s-au băgat practic singuri în seamă în noul dosar instrumentat de DNA, încă din momentul în care s-a intervenit – în plină monitorizare informativă! – pentru ca pe atunci încă urmărita penală Dudnic Carolina să primească o importantă funcție de conducere în cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări. Cu orice preț! Și cu toate că șefii IGI aveau cunoștință, fără putință de tăgadă, de statutul penal al acesteia. Ceea ce nu permitea, sub nicio formă, cel puțin din punct de vedere legal, o astfel de avansare!
Cu toate acestea, cu o seninătate care i-a șocat până și pe ofițerii care lucrau la documentarea probatorie a cazului Dudnic, de la procurori la șefi de structuri, o mulțime de ”înfierbântați” au încins telefoanele pentru ca ”Sexy Carolina” să fie făcută șefă!
Și astfel s-a ajuns la raportul care a stat la baza deschiderii noului dosar disjuns din cel inițial, instrumentat la Constanța. Unul în care se afirmă, negru pe alb, că ” Mihăilă a fost sunat de procurorul(…), care l-a rugat să îl sprijine în sensul identificării unei funcții de conducere în cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări.
Solicitarea a fost executată la nivelul conducerii IGI, în sensul că șeful de Birou de la IGI Călărași, comisarul șef Zaharia Viorel a fost promovat director adjunct al Inspectoratului General pentru Imigrări, aparatul central, pe locul lăsat vacant prin presiunile exercitate asupra comisarului șef Melnic Cornelia, care a ajuns astfel la Corpul de control al Ministerului Transporturilor.
Rocada posturilor a fost închisă prin împuternicirea comisarului șef Dudnic Carolina drept șef Birou la IGI – Călărași. Menționăm că Dudnic Carolina nu a mai ocupat funcții de conducere și nu avea experiența necesară în domeniul Imigrării.
De asemenea, nici comisarul șef Zaharia Viorel nu întrunea condițiile necesare ca de la condiția postului de Șef Birou al unei structuri teritoriale ca IGI – Călărași să fie promovat direct în aparatul central, ca director general adjunct al Inspectoratului General pentru Imigrări”.
Dar ”suveica” schimbărilor de posturi a fost totuși făcută, cu riscul dării peste cap a întregii activități a structurilor componente ale Inspectoratului General pentru Imigrări, doar pentru ca să primească și ”Sexy Carolina” un post de conducere…
Astfel că acum, toți cei antrenați în acest ”lanț al slăbiciunilor” vor trebui să explice ce ”i-a mânat în lupta” promovării cu orice preț a Carolinei. Atât în fața procurorilor, cât și a consoartelor…
Asociația P.A.V.E.L. anunță încheierea cu succes a proiectului „Acces la servicii sociale integrate pentru copiii cu cancer”
Peste 860 de copii şi tineri diagnosticaţi cu o afecțiune oncologică, de la micuți de doar câteva luni la tineri cu vârsta de 26 ani, pacienţi ai Institutului Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” Bucureşti şi ai Institutului Clinic Fundeni (secţiile de oncopediatrie și hematologie pediatrică), au beneficiat de pe urma unui proiect deosebit de important pentru cei care înfruntă boala: „Acces la servicii sociale integrate pentru copiii cu cancer”.
Asociația P.A.V.E.L. – asociația părinților care au copii bolnavi de cancer – anunță miercuri, 1 februarie, că a derulat în cursul anului 2022, cu sprijin financiar din partea Fundației United Way România – al treilea an al proiectului „Acces la servicii sociale integrate pentru copiii cu cancer”.
Scopul proiectului l-a reprezentat creșterea speranței de viață a pacienților cu cancer – copii și tineri – prin informare și prin oferirea unor servicii complexe socio-psiho-educaționale, complementare celor medicale.
Accesibilitatea la serviciile medicale de bază a crescut, iar pacienții și însoțitorii lor și-au îmbunătățit capacitatea psihoemoțională de a face față bolii – transmit reprezentanții Asociației, într-un comunicat.
Activități de terapie prin arte, dar și de dezvoltare a abilităților școlare
„Beneficiarii acestui proiect au fost 869 copii şi tineri diagnosticaţi cu o afecțiune oncologică, cu vârste cuprinse între 0 și 26 ani, pacienţi ai Institutului Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” Bucureşti şi ai Institutului Clinic Fundeni (secţiile de oncopediatrie și hematologie pediatrică).
Rezultatele atinse în decursul anului 2022 au fost:
– 869 copii și tineri, pacienți cu cancer au primit suport și sprijin material pentru a avea acces la servicii medicale de bază, investigații medicale, hrană adecvată, transport și dispozitive medicale;
– 456 copii și tineri cu cancer au fost sprijiniți pentru obținerea unor sponsorizări speciale;
– 583 copii și tineri au participat la activități de terapie prin arte combinate (terapie prin artă, activități ludice);
– 344 copii și tineri au participat la activități de alfabetizare și dezvoltare a abilităților școlare cu scopul prevenirii abandonului școlar”, informează asociația amintită.
E de menționat faptul că proiectul a făcut parte integrantă din Programul Centrului de resurse și servicii P.A.V.E.L. derulat de către Asociația P.A.V.E.L. în parteneriat cu Institutul Oncologic “Prof. Dr. Alex. Trestioreanu” București și cu Institutul Clinic Fundeni. „Prin acest proiect, copiii și tinerii cu cancer și familiile lor beneficiază de un complex de servicii, oferite cinci zile pe săptămână, câte 10 ore pe zi”, conform sursei citate.
Șefa Asociației P.A.V.E.L.: Suntem foarte mulțumiți de rezultatele obținute în această perioadă dificilă de după pandemie
Olga Cridland, președinte al Asociației P.A.V.E.L., anunță că proiectul va continua și în 2023.
„Sprijinul financiar oferit de United Way România a însemnat pentru noi un ajutor esențial. Proiectul finanțat de către United Way România cu suma de 100.000 lei în cursul anului 2022 va continua și în 2023. Suntem foarte mulțumiți de rezultatele obținute în această perioadă dificilă de după pandemie, în care atât copiii, părinții, cadrele medicale, cât și echipa asociației P.A.V.E.L. au fost nevoiți să facă față multor provocări. Ne îndreptăm mulțumirile pline de recunoștință către finanțatorii și partenerii noștri. Programele Centrului de Resurse și Servicii P.A.V.E.L. vor continua și noi ne străduim să asigurăm toate fondurile necesare pentru a putea să susținem echipa de specialiști, precum și sumele necesare pentru ajutorul umanitar acordat familiilor care au copii cu diagnostic oncologic pentru: investigații medicale, medicamente, hrană și transport.”, a declarat Olga Cridland, președinte al Asociației P.A.V.E.L. și mamă de copil supraviețuitor.
Țările occidentale vor obosi să susțină Ucraina!
Vladimir Putin este un lider „radical rațional” care mizează pe faptul că țările occidentale vor obosi să susțină Ucraina și vor conveni asupra unui final negociat al conflictului care va fi favorabil Rusiei.
Sunt afirmațiile fostului președinte francez François Hollande, într-un interviu acordat Politico.
Hollande, care a fost în funcție din 2012 până în 2017, are o mulțime de experiențe directe cu Putin. El a condus negocierile cu președintele rus, împreună cu fostul cancelar german Angela Merkel, în cadrul așa-numitului format Normandia, în 2014, după ce Moscova a anexat Crimeea de la Ucraina și a sprijinit separatiștii pro-ruși din regiunea Donbass.
Dar acele eforturi de dialog s-au dovedit a fi “zadarnice”, expunându-l pe Putin ca pe un autoritar care „înțelege doar puterea” și punând la îndoială toate încercările ulterioare de discuții – inclusiv un controversat efort individual condus de actualul președinte francez Emmanuel Macron.
„Putin este o persoană radical rațională, are propriul raționament și, în acest cadru, este gata să folosească forța.Este capabil să înțeleagă doar dinamica de putere pe care noi suntem capabili să o stabilim împotriva lui”.
Hollande a adăugat că Putin va încerca „să își consolideze câștigurile pentru a stabiliza conflictul, sperând că opinia publică va obosi și că europenii se vor teme de escaladare pentru a aduce în acest stadiu perspectiva unei negocieri”.
Dar, spre deosebire de perioada în care era la putere – și Parisul și Berlinul conduceau discuțiile cu Putin – de data aceasta sarcina de mediere va reveni probabil Turciei sau Chinei – „ceea ce nu va fi liniștitor pentru nimeni”.
Macron a încercat să facă el însuși diplomație cu Rusia, purtând numeroase convorbiri cu Putin atât înainte, cât și după invazia sa în Ucraina. Dar a provocat critici din partea Ucrainei și est-europenilor când a spus că Rusia va avea nevoie de „garanții de securitate” după ce războiul se va încheia.
Frustrarea față de conducerea Franței și a Germaniei, sau lipsa acesteia în timpul războiului din Ucraina a întărit argumentele conform cărora puterea în Europa se deplasează spre est, în mâinile unor state precum Polonia, care a fost cea mai directă în susținerea Ucrainei.
Dar Hollande nu a fost convins, susținând că țările din nord și est își joacă soarta alături de SUA “pe propriul risc”. „Aceste țări, în esență țările baltice, scandinave, sunt în esență legate de Statele Unite. Ele văd protecția americană ca pe un scut”.
„Până astăzi”, a continuat el, „președintele Joe Biden a dat dovadă de o solidaritate exemplară și s-a ridicat perfect la înălțimea rolului său în alianța transatlantică. Dar mâine, cu un alt președinte american și un Congres mai izolaționist, sau cel puțin mai puțin dornic să cheltuiască, vor avea Statele Unite aceeași atitudine?”
Renault și Nissan: dragoste cu năbădăi, divorț inevitabil?
După șase luni de negocieri chinuite și săptămâni de scurgeri tactice, Nissan și Renault au anunțat în cele din urmă un acord – prezentat lumii exterioare ca o reînnoire a jurămintelor de căsătorie care va ține în loc prăbușirea alianței de 24 de ani a constructorilor auto.
Dar, în culise, efectele discuțiilor au fost mai ambigue și au pus bazele unei potențiale despărțiri în următorii ani. Este posibil ca intenția inițială să fi fost, într-adevăr, de a readuce cooperarea funcțională după abisul creat de plecarea lui Carlos Ghosn în 2018. Dar realitatea este un cadru care le facilitează celor două companii să își continue viețile separate.
Principalul pilon al noului lor acord presupune egalizarea participațiilor la capitaluri, eliminând un dezechilibru care a afectat mult timp alianța.
Acum se speră ca Renault și Nissan să se concentreze mai degrabă pe proiecte comune de producție, în loc să se ocupe de certurile dintre acționari, într-un moment în care producătorii auto la nivel mondial trebuie să investească miliarde de euro pentru a aduce pe piață vehicule electrice și alte inovații.
Dar „numărul de neînțelegeri care au avut loc între aceste două companii, chiar și în ultimele câteva luni, este pur și simplu incredibil – și aduce cu un divorț”, potrivit Financial Times, care citează „persoane cu rol de conducere din ambele părți”.
“Renault s-a săturat de Nissan și Nissan s-a săturat de Renault: nu există nimic în acest moment care să pară capabil să schimbe acest lucru”.
Atunci când Makoto Uchida, directorul general al Nissan, a organizat la mijlocul lunii ianuarie o întâlnire între directorii executivi și consiliul de administrație al companiei, a primit reproșuri din cauză că a „cedat prea multe acțiuni părții Renault”.
Rezultatul negocierilor nu a fost ideal nici pentru producătorul francez. Renault ar urma să își reducă participația de 43% la Nissan în Japonia la 15%, transferând o participație de 28,4% către un trust din Franța, unde drepturile de vot ar fi neutralizate pentru „majoritatea” deciziilor.
Și negocierile au devenit toxice în momentul în care detalii ale reamenajării parteneriatului au început să se scurgă de la Paris la Tokyo, forțând autoritatea de reglementare a piețelor din Franța, AMF, să preseze Renault să facă o declarație cu privire la stadiul discuțiilor purtate cu Nissan în ultimele săptămâni.
Între timp, grupul japonez ar urma să își păstreze participația de 15% la Renault, ca parte a acordului, și să obțină drepturile de vot pe care le solicită de mult timp.
Următoarea etapă, după ce acordul va fi aprobat oficial de ambele consilii de administrație, va fi ca acționarii să evalueze dacă acesta este începutul unui divorț sau primul pas spre o adevărată reconciliere și cu ce costuri a venit acest nou acord în ceea ce privește concesiile făcute de ambele părți.
Pentru investitorii Nissan, în special, există întrebarea dacă nu cumva s-a cedat prea mult în ceea ce privește tehnologia și proprietatea intelectuală.
Inflația e lipicioasă. Ce îi așteaptă pe europeni
Banca Centrală Europeană urmează să majoreze din nou ratele dobânzilor joi, iar factorii de decizie de la Frankfurt se vor concentra din nou pe inflația de bază și vor încerca să prezică momentul în care prețurile de consum foarte ridicate ar putea scădea.
Inflația din zona euro a dat înapoi în ultimele luni, ca urmare a scăderii prețurilor la gaz și electricitate. Dar inflația de bază, care nu include energia, continuă să crească într-un ritm constant.
„Având în vedere că economia s-a dovedit a fi mai rezistentă la șocul energetic și că piața forței de muncă este încă tensionată, credem că presiunile asupra prețurilor provenite din sectorul serviciilor vor avea nevoie de mult mai mult timp pentru a se răci în mod semnificativ”, a declarat Paul Hollingsworth, economist-șef pentru Europa la BNP Paribas.
Franța și Spania au înregistrat o creștere care a compensat scăderea producției din Italia și Germania. Între timp, Fondul Monetar Internațional și-a îmbunătățit perspectivele de creștere pentru economia mondială pentru prima dată într-un an, invocând redresarea Chinei și cererea stabilă din SUA. Acest lucru ar trebui să fie în beneficiul zonei euro, deoarece atât China, cât și SUA sunt cele mai mari destinații de export ale țărilor din regiune.
Economiștii se așteaptă ca BCE să crească ratele cu 50 de puncte de bază în această săptămână, cu 50 în martie și cu 25 în mai – ajungând la o rată terminală de 3,25%.
Un alt subiect important pentru BCE în această săptămână va fi înăsprirea cantitativă – micșorarea bilanțului său și ce vrea să realizeze prin această politică.
Anatoli Annenkov, de la Societé Generale, a sugerat că banca ar putea încerca să folosească o reducere mai rapidă a bilanțului pentru a contribui la lupta împotriva sticky inflation, „dar dacă nu reușește să facă progrese în ceea ce privește inflația de bază, este posibil ca mulți guvernatori să vadă lucrurile diferit spre sfârșitul anului”.
Grammy: jocurile video primesc în sfârșit ceea ce li se cuvine
De la muzica din „Zelda” la tema amețitoare din „Super Mario”, sunetul a fost întotdeauna în centrul experienței captivante a jocurilor video.
Anul acesta, Recording Academy, care organizează premiile Grammy în Statele Unite, a realizat acest lucru și va premia, pentru prima dată, cea mai bună coloană sonoră de joc video, duminică seara, la Los Angeles.
Aceasta este o recunoaștere tardivă, de către echivalentul premiilor Oscar pentru muzică, a importanței jocurilor video în cultura populară.
Vor trebui departajați: „Aliens: Fireteam Elite”, cu muzica compusă de americanul Austin Wintory, „Assassin’s Creed Valhalla: Dawn of Ragnarök” și compozitoarea sa americană Stephanie Economou, „Call Of Duty: Vanguard” de muzicianul american Bear McCreary, „Guardians of the Galaxy” de britanicul Richard Jacques și „Old World” de compozitorul american Christopher Tin.
Și acești muzicieni vor profita de o industrie globală a jocurilor pe ecran care s-a apropiat de o cifră de afaceri de 200 de miliarde de dolari până în 2022, potrivit Global Games Market Report.
Mai mult, un sondaj Deloitte realizat în SUA, Marea Britanie, Germania, Japonia și Brazilia a concluzionat că este principala sursă de divertisment pentru generația Z, cei născuți între 1995 și 2010.
Stephanie Economou a declarat pentru AFP că această categorie nouă la Grammy marchează „un pas important pentru ca oamenii să recunoască, în sfârșit, că jocurile video există de ceva timp”.Compunerea unei coloane sonore pentru un joc este „un nou mod de a experimenta și de a asculta muzică”, spune ea.
Pentru Richard Jacques, provocarea constă, de asemenea, în a face ca „muzica să reacționeze la ceea ce face jucătorul” pe consolă. Pentru că totul depinde de „alegerile jucătorului” și de „numeroasele posibilități ale jocului”.
Legăturile dintre muzică și jocurile video sunt atât de strânse încât interpretul de jazz american Jon Batiste – care a câștigat cinci premii Grammy în 2022 – a declarat în 2019 pentru Washington Post că jocul l-a inspirat în copilărie să „creeze teme muzicale amețitoare pe care vrei să le auzi iar și iar”.
Grădina Minunilor în Dubai: expoziție de bijuterii unicat
Christie’s a lansat Garden of Wonders:o expoziție de vânzare de bijuterii excepționale în Dubai, care prezintă piese unicat.
Diamantele și pietrele prețioase sunt destinate special pentru această regiune, datorită cunoștințelor și expertizei combinate a lui Julien-Vincent Brunie, director senior și șef internațional de vânzări private la Christie’s, și a lui Abdulrahman Alzayani, proprietarul A2Z Advisory, o companie care ajută la punerea în legătură a clienților cu piese excepționale.
Împreună, cei doi curatori au adunat o colecție care nu numai că oferă vizitatorilor un răsfăț vizual, dar și consolidează poziția Dubaiului ca piață cheie pentru astfel de bijuterii, subliniază The National.
În galeria Christie’s organizată în Dubai International Financial Centre pot fi admirarate – și cumpărate – broșe, coliere, cercei, inele și brățări – toate cu diamante, perle și safire.
Cu toate acestea, adevărata vedetă a spectacolului este, fără îndoială, o brățară cu diamante a casei de bijuterii Harry Winston.
Realizată în 1975 – întâmplător în același an în care Winston a cumpărat un diamant brut de 204,10 carate, care a fost în cele din urmă tăiat în Steaua Independenței – această brățară excepțională este alcătuită din 99 de pietre tăiate în formă de smarald, totalizând 141 de carate, cu o piatră centrală de 11,32 carate.
În timp ce prețurile rămân secrete, se așteaptă ca această piesă să se vândă cu milioane de dirhami.
Expoziția de bijuterii rare înseamnă o altă oportunitate pentru Christie’s și alte case de licitații în Emiratele Arabe Unite, unde clienții sunt adesea milionari sau provin din rândul caselor regale. Aici intervin vânzările private, iar Brunie și A2Z Advisory sunt la dispoziția clienților cu un serviciu individual.
Abrams și Leopard vor sparge armura lui Putin?
Tabăra occidentală și-a luat angajamentul de a furniza tancuri avansate și transportoare blindate armatei ucrainene. Ce înseamnă asta pentru Rusia și de ce este atât de evocatoare imaginea tancurilor pe câmpurile de luptă europene?
Printre promisiunile inițiale se numără tancurile germane Leopard 2, M1-A1 Abrams din SUA, Challenger 2 din Marea Britanie și, posibil, Leclerc ale francezilor.
Având în vedere că sute de tancuri rusești din prima linie de front au fost distruse în primele luni ale războiului – majoritatea de rachete antitanc și drone sofisticate furnizate de susținătorii occidentali ai Ucrainei – președintele rus Vladimir Putin este disperat după blindate de luptă.O privire în istorie ne ajută să înțelegem de ce.
Câmpiile întinse din Europa Centrală și de Est au fost autostrăzi pentru forțele mecanizate în cea mai mare parte a secolului XX. Sub conducerea lui Hitler, armata nazistă a folosit tancuri pentru a lansa celebrul Blitzkrieg care a zdrobit Polonia, Olanda, Belgia și Franța în primele runde ale celui de-al Doilea Război Mondial.
Panzerele germane au avut un efect letal în toată Europa de Est (inclusiv în Ucraina) și împotriva Uniunii Sovietice. Tancurile au constituit forța militară dominantă în întreaga Europă în memoria generațiilor mai în vârstă. Reapariția lor a zguduit fantome vechi, la Moscova și în Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.
În ciuda bravadei lor în ceea ce privește angajamentele occidentale – tancurile NATO „vor arde ca toate celelalte”, a declarat un purtător de cuvânt al Kremlinului – nu există nicio îndoială că rușii sunt foarte neliniștiți. Și așa ar trebuie să fie: acum se confruntă cu un adversar pe măsură.
Trei avantaje cheie pentru Ucraina
În primul rând, decizia occidentului a furniza forțele blindate – chiar dacă după câteva săptămâni de dispute – este un semnal puternic de solidaritate transatlantică.
Moralul este o forță puternică și semnificativă pe un câmp de luptă. Putin a mizat greșit pe faptul că aliații vor ceda în fața penuriei de gaze naturale din Europa și a unor isterii filoruse.
Un al doilea element al capacității tancurilor este modul în care acestea oferă sprijin infanteriei. Profesioniștii militari au vorbit mult timp despre infanterie ca fiind „regina câmpului de luptă”, capabilă să se deplaseze în orice direcție ca pe o tablă de șah.
Dar pe un câmp de luptă modern, această manevră poate fi prea lentă fără blindate. Aprovizionate cu tancuri pentru sprijin de foc mobil, alături de transportoare de trupe, forțele ucrainene ar trebui să fie capabile să se deplaseze rapid pe sutele de kilometri de linie de luptă din Donbas pentru a opri orice ofensivă rusă.
În cele din urmă, tancurile și transportoarele pot fi concentrate și folosite pentru a lovi în liniile de front rusești la momentul ales de ucraineni. Cu o putere suficientă, ar putea să se îndrepte spre coasta Mării Negre. Ar diviza forțele lui Putin, le-ar expune flancurile, le-ar complica nespus de mult logistica și le-ar izola în Crimeea.
Mai există un aspect: sosirea tancurilor cere imediat mai multe avioane de luptă, în special MIG-29 din epoca sovietică și F-16 americane.
Până în prezent, Occidentul s-a abținut de la furnizarea de avioane, dar această dezbatere se va încălzi în curând. În timp ce adăugarea tancurilor este crucială, puterea aeriană de luptă ar putea fi în cele din urmă decisivă.
Amintirile războiului cu tancuri încă bântuie Europa. Sosirea Abrams, Leopard și Challenger în număr semnificativ ar trebui să devină coșmarul lui Putin.
America iese din criză falimentând alte țări
La sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, Statele Unite nu numai că au reușit să-și păstreze armata și economia aproape intacte, dar s-au mai și îmbogățit semnificativ de pe urma conflagrației. Acest lucru nu este, însă, surprinzător, având în vedere că luptele s-au dat departe de granițele SUA (cu excepția episodului Pearl Harbour), iar alte națiuni au plătit pentru victoria asupra nazismului cu orașe, afaceri și infrastructură complet distruse și viețile a milioane de oameni.
Pe fondul dezastrului postbelic pe scară largă, europenii au fost învățați să creadă că americanii sunt principalii câștigători, percepție promovată activ de propaganda din State.
Legenda superiorității SUA, spulberată în Afganistan și Siria
Așa s-a născut legenda că SUA au cea mai puternică armată și economie, un mit pe care cercurile de la Washington l-au folosit spre a-și consolida hegemonia globală.
Dar, de câțiva ani, bula superiorității americane vedem că s-a cam spart, iar înfrângerile politice și militare (în Afganistan și Siria), plus apariția primelor semne de criză financiară au contribuit la declinul puterii și autorității SUA în lume. Dat fiind toate astea, s-a căutat o modalitate pentru ca Washingtonul să rămână „pe linia de plutire”, iar soluția a fost lupta împotriva crizei prin împingerea spre faliment a altor state.
În context, Casa Albă a lansat programul internațional „Sancțiuni împotriva tuturor celor care ne contestă superioritatea”, blocând și/sau înghețând conturi de miliarde ale țărilor „neascultătoare” – de la Serbia (anii ‘90) la Birmania (1997), Cuba (2000), Belarus (2004), Congo (2006), Coasta De Fildeș (2011) și până la Somalia, Sudan, Coreea de Nord, Iran, Irak, Libia, Afganistan și Rusia (2022), iar lista continuă. Numai Moscovei i s-au blocat active în străinătate de peste 330 de miliarde de dolari!
Corporațiile străine, blocate de Washington
Astfel, sancțiunile au devenit principala armă folosită de Casa Albă pentru distrugerea corporațiilor străine care interferează cu afacerile americane.
Folosind așa-numitul Foreign Corrupt Practices Act (FCPA), din 1977, Washingtonul a lovit în orice mare companie internațională care-i făcea concurență, ajungându-se inclusiv la asmuțirea agenților FBI pe directorii filialei americane a respectivei corporații. Și cea mai mică suspiciune de corupție a fost suficientă pentru ca Departamentul de Justiție să lanseze acuzații grave, deschizând calea spre amestecul în afacerile oricărei companii străine. Asta se cheamă eliminarea concurenții.
Cel mai bun exemplu este implicarea Comisiei Federale de comunicații (FCC) în interzicerea importului de produse chinezești comercializate de Xiaomi, Huawei, ZTE și Hytera, totul sub protecția unui așa-zis risc pentru securitatea națională. De fapt, a fost doar o eliminare de pe piață a companiilor concurente.
Dublu standard în relația cu Europa
O astfel de teroare a devenit practică obișnuită nu numai împotriva corporațiilor, ci și în relația cu Europa, așa-zisul partener de peste Ocean.
Statele Unite au abandonat legile privind „comerțul liber”, oferind sprijin (politic și financiar) firmelor sale în timp ce altora le-a fost impus un regim drastic, în special Uniunii Europene. Ne amintim reacțiile lui Macron și Scholz, care au criticat dublul standard american – Washingtonul a cerut Bruxellesului să nu ajute companiile, dar în State președintele Biden tocmai inunda piața cu ajutoare de miliarde de dolari.
Pe fondul conflictului din Ucraina, a devenit clar pentru toată lumea că cea mai importantă pârghie în dezvoltarea unei țări este energia, așa că SUA au decis să folosească de această armă ca să mențină Europa vasală. Și a reușit, prin impunerea unui embargo asupra resurselor energetice exportate de Rusia. În plus, „Legea privind reducerea inflației” (IRA) a permis Americii să obțină un avantaj competitiv decisiv față de Europa, în primul rând în domeniul energiei.
După ce a declanșat o campanie de propagandă cu privire la „nevoia” (mai degrabă obligația) ca Europa să se îndepărteze de gazele Moscovei, eliminând, astfel, concurența de pe piață, Washingtonul a făcut ca UE să depindă de GNL-ul său, vândut, însă, și la un preț de patru ori mai mare!
Iată zorii erei neocolonialismului american. Dacă Europa nu ia măsuri pentru a opri această politică agresivă, va pierde totul totul, inclusiv bruma de suveranitate pe care (încă) o mai are.
Capcana anului. De unde vine următoarea surpriză a inflației
Redeschiderea Chinei va da un impuls binevenit creșterii globale, compensând slăbiciunea din Europa și recesiunea care se anunță în SUA.
Dar, spre deosebire de 2009, când stimulentele de patru trilioane de yuani (778,3 miliarde de dolari) ale Chinei au ajutat relansarea după criza financiară, în 2023 există o capcană – o creștere a inflației exact în momentul în care Rezerva Federală a SUA și alte bănci centrale se întrec să o readucă sub control.
Acesta este motivul pentru care Kristalina Georgieva, șefa Fondului Monetar Internațional, a declarat luna aceasta că pivotul Chinei de la zero-Covid este probabil cel mai important factor pentru creșterea globală în 2023. Dar a avertizat cu privire la ceea ce ar putea însemna pentru inflație: „Ce se întâmplă dacă vestea bună a creșterii mai rapide a Chinei se traduce prin creșterea prețurilor la petrol și gaze?”
Bloomberg Economics prevede o accelerare a produsului intern brut al Chinei de la 3% în 2022 la 5,8% în 2023. Modelarea relației dintre creșterea Chinei, prețurile energiei și inflația globală sugerează că aceasta ar putea ridica prețurile de consum cu aproape un punct procentual întreg în ultimul trimestru al acestui an.În cazul în care China depășește performanțele, adică să urce la 6,7 %, creșterea ar fi mai aproape de două puncte procentuale.
Pe fondul unei inflații a prețurilor de consum care a atins recent 9,1% în SUA și 10,6% în zona euro, poate părea puțin.Dar în contextul în care băncile centrale se concentrează cu laser pe revenirea creșterii prețurilor la ținta de 2%, contează foarte mult.
Dacă revenirea Chinei menține inflația din SUA în jurul valorii de 5% în al doilea trimestru – perfect posibil – ar putea zădărnici așteptările ca Fed să oprească creșterile ratelor dobânzii la ședința din mai.
Pentru restul lumii, diferența dintre China în criză de închidere și China în boom de redeschidere este o cerere suplimentară de 500 de miliarde de dolari.
Deja, anticiparea acestei cereri ridică piețele de mărfuri, în timp ce industriile de servicii și comerțul cu amănuntul se pregătesc pentru revenirea consumatorilor chinezi.
Prețul cuprului a depășit rapid 9.000 USD pe tonă, iar consumul de petrol din China va atinge un nivel record în acest an. Air New Zealand adaugă zboruri către Shanghai. Acțiunile retailerului de lux LVMH Moet Hennessy Louis Vuitton au crescut, iar Swatch Group a declarat că ar putea atinge vânzări record odată cu redresarea Chinei.
Această redresare ar putea chiar să scurteze recesiunea din Marea Britanie, pe măsură ce se vor întoarce turiștii care cheltuiesc mult, potrivit The Business Times.
Alte variabile, cum ar fi plafoanele de preț pentru petrolul rusesc, deciziile de aprovizionare ale OPEC și stocurile de mărfuri la comercianții cu amănuntul, ar putea contrabalansa sau exacerba impactul redeschiderii Chinei asupra prețurilor globale.
Pentru SUA, zona euro și Marea Britanie, analiza Bloomberg Economics indică un impuls de aproximativ 0,7 puncte procentuale – mai mic decât impactul global, dar totuși suficient pentru a menține Fed, BCE și Banca Angliei în modul de înăsprire a politicii monetare mai mult timp decât se aștepta piața.
Incertitudinile privind atât traiectoria Chinei, cât și alte forțe care mișcă prețurile globale rămân semnificative. Dar direcția de deplasare este clară.
În zilele întunecate ale crizei financiare mondiale din 2008, stimulentele Chinei au fost un lucru pozitiv pentru restul lumii. În 2023, redeschiderea Chinei promite să fie o binecuvântare mixtă.
Bancherii centrali, campionii pierderilor de miliarde
Ultima actulizare financiară a Rezervei Federale americane, din septembrie 2022, relevă pierderi pe hârtie de aproape 1,3 mld. dolari în primele trei trimestre ale acelui an. De atunci, randamentele Trezoreriei pe 10 ani au făcut un tur-retur de la aproximativ 3,5% la 4,25% și înapoi, sugerând că pierderile ar putea fi similare astăzi.
Potrivit Financial Times, venitul net al Fed – în principal, diferența dintre ceea ce câștigă din portofoliul său de obligațiuni și ceea ce plătește băncilor comerciale pentru rezervele lor la această bancă – se mută pe teritoriu roșu.
Banca centrală a SUA pierde acum aproximativ un miliard de dolari pe săptămână. În 2023, Fed va înregistra probabil prima pierdere operațională anuală din 1915 încoace.
Și nu este unica. Toate marile bănci centrale au înregistrat pierderi uriașe la prețul pieței în ultimul an. Banca Națională a Elveției are pierderi pe hârtie de 143 de miliarde de dolari. Banca Angliei are o gaură de peste 200 de miliarde de dolari. La Banca Canadei, aceasta este de 26 de miliarde de dolari. Unii estimează că pierderile BCE se ridică la 800 de miliarde de dolari.
De asemenea, majoritatea funcționează în pierdere. Și, după cum a precizat guvernatorul Băncii Naționale a Olandei, pierderile sunt deosebit de acute acolo unde calitatea creditelor este ridicată.
În vremuri normale, majoritatea băncilor centrale își remit profiturile către ministerele lor de finanțe. Pe fondul pierderilor, multe dintre ele au încetat acum să mai plătească aceste dividende. „O greșeală colosală”, care a implicat riscuri fiscale pe măsură ce ratele dobânzilor cresc”, susține Daniel Gros, analist la Centrul pentru Studii Politice Europene.
Aceste riscuri sunt de două feluri. Primul este riscul de bilanț: obligațiunile pe care le dețin băncile centrale și-au pierdut din valoare. Al doilea este o problemă legată de contul de profit și pierdere: băncile centrale suportă pierderi operaționale.
Cu alte cuvinte, deși este liniștitor să ne imaginăm băncile centrale ca pe niște fonduri de obligațiuni mari, ele nu sunt. Și devin o povară pentru contribuabili.
Extinderea NATO, decisă de Coran? Erdogan: „Suedia să nu mai piardă timpul” / Anunțul pentru Finlanda
Vorbind, miercuri, în cadrul unei sesiuni parlamentare a fracțiunii partidului său de guvernământ, Partidul Justiției și Dezvoltării, președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a dublat admonestările la adresa Suediei, avertizând că va zădărnici speranțele Stockholmului în privința NATO.
Erdogan a afirmat în același timp că admiterea Finlandei în Alianța Nord-Atlantică ar putea fi rezolvată pozitiv.
Coranul, „secretarul general” al NATO?
„Suedia nu ar trebui să piardă timpul. Atâta timp cât permiteți arderea cărții noastre sfinte, Coranul, ruperea ei, iar agențiile voastre de aplicare a legii stau cu mâinile în sân în această situație, nu vom spune «da» intrării voastre în NATO. Între timp, avem o atitudine pozitivă față de Finlanda în această chestiune” a declarat Erdogan.
Relațiile dintre Turcia și Suedia s-au deteriorat după ce un exemplar din Coran a fost ars în fața Ambasadei Turciei din Stockholm la 21 ianuarie. Ankara a declarat că nu va aproba cererea de aderare la NATO a Regatului Suediei până când acesta nu își va respecta angajamentele asumate în cadrul memorandumului privind combaterea terorismului semnat cu Turcia, scrie Tass.
Finlanda și Suedia și-au depus cererea de aderare la NATO la 18 mai 2022, dar Turcia a blocat imediat ofertele lor de a intra în blocul condus de SUA, cerând ca țările nordice să declare organizațiile kurde drept grupuri teroriste și să extrădeze persoanele acuzate de terorism sau de complicitate în tentativa eșuată de lovitură de stat din 2016 din țară.
La 28 iunie, președintele turc a avut discuții cu președintele finlandez Sauli Niinisto, cu prim-ministrul suedez de la acea vreme, Magdalena Andersson, și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Madrid, înaintea unui summit NATO. Părțile au semnat un memorandum, deschizând calea pentru ca Stockholm și Helsinki să se alăture alianței militare.
Ankara a declarat anterior că memorandumul semnat cu Helsinki și Stockholm nu este definitiv și că legislativul turc ar putea să nu îl aprobe, dacă statele nordice nu vor respecta angajamentele stipulate în memorandum pentru combaterea grupurilor teroriste.
Cum o zonă nucleară sovietică ar putea fi cheia pentru piața europeană a vehiculelor electrice
La marginea orașului Sillamae din nord-estul Estoniei, aproape de granița cu Rusia, se află o zonă care ascunde un secret. Ar putea reprezenta viitorul, dacă Europa dorește să slăbească controlul Chinei asupra furnizării de componente pentru industriile considerate esențiale pentru economia continentului.
Orașul producea în secret uraniu pentru industria nucleară sovietică, până în 1989. Astăzi, facilitățile adiacente găzduiesc terminale de depozitare a petrolului și a îngrășămintelor, dar și singura mare fabrică de prelucrare din afara Asiei pentru metale de pământuri rare folosite în industria auto.
Proprietarul canadian al fabricii, Neo Performance Materials, spune că experiențele dobândite în această regiune îndepărtată de-a lungul deceniilor sunt acum esențiale pentru dezvoltarea unei industrii europene de magneți, în special pentru vehiculele electrice.
Susținută de guvernul estonian, Neo intenționează să construiască prima fabrică de magneți din pământuri rare din Europa lângă Sillamae.
„Dacă ne uităm la întreaga Estonie – 1,4 milioane de locuitori reprezintă dimensiunea unui oraș mic oriunde în lume – și totuși are potențialul de a deveni un centru de inovare pentru materiale critice pentru întreaga Europă”, a declarat pentru Bloomberg Constantine Karayannopoulos, directorul executiv al Neo, cu sediul în Toronto.
Viziunea poate părea măreață, dar metalele de pământuri rare sunt foarte solicitate. Ele reprezintă un set de 17 elemente din tabelul periodic și au sute de utilizări, de la rachete la bancnote.
Magneții puternici reprezintă aproximativ 90% din valoarea pieței la nivel mondial, potrivit grupului de lobby al industriei. Companiile chinezești domină producția, în timp ce capacitățile americane și europene s-au micșorat în fața concurenței mai ieftine în ultimele trei decenii.
Automobilele electrice va avea nevoie de mult mai mulți magneți în următorii ani, deoarece Uniunea Europeană intenționează să interzică motoarele cu combustie internă până în 2035. Provocarea în Europa este să se aprovizioneze cu materie primă.
Dominația copleșitoare a Chinei asupra pământurilor rare a devenit și mai îngrijorătoare pentru companiile occidentale după ce pandemia Covid-19, războiul din Ucraina și blocajele de pe Canalul Suez au scos la iveală vulnerabilitățile lanțurilor de aprovizionare.
Europa nu se află doar într-o cursă accelerată cu China, ci și cu SUA, unde președintele Joe Biden îi ademenește pe producători cu subvențiile Legii de reducere a inflației.
Bosch, Siemens,Stellantis și Schaeffer Group sunt dornice să se aprovizioneze cu magneți de la Neo. Produce produce tantal, ceriu, lantan, neodim, praseodim – materiale pentru industria auto, aerospațială, microelectronică – în Sillamae.
Deține aproximativ 70% din piața magneților de neodim în afara Chinei, potrivit lui Yuri Lynk, analist la Canaccord Genuity. Recent, a cumpărat drepturile de explorare a unei mine din Groenlanda și fabrici de magneți din China și Thailanda.
În momentul de față, compania trebuie să transporte materialele prelucrate în Estonia către instalațiile din Asia, pentru ca apoi să transporte produsul finit înapoi către clienții din Europa. Noua fabrică estoniană de 100 de milioane de euro care va fi construită în Narva, un oraș de frontieră cu Rusia, la 25 de kilometri est de Sillamae, ar trebui să rezolve această problemă.
Situație explozivă la Ambulanță. Arafat s-a dus cu pâra la Ciucă
Sindicatele din serviciile de ambulanță amenință cu proteste la Guvern și cu grevă în sistem, după ce problemele grave cu care se confruntă nu și-au găsit rezolvare. Blocajul s-a accentuat odată cu războiul dintre Raed Arafat și ministrul Alexandru Rafila, dat fiind faptul că șeful DSU nu vrea să renunțe la coordonarea serviciilor de ambulanță, după ce le-a dus la un pas de desființare. La ultima ședință a Comisiei Interministeriale pentru Suport Tehnic, Raed Arafat s-a enervat pe ministrul Rafila și anulat întrunirea, amenințând că se duce să se plângă la premierul Nicolae Ciucă.
Comunicarea dintre șeful DSU, Raed Arafat și ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, este și acum inexistentă. La ultima convocare a Comisiei Interministeriale pentru Suport Tehnic, de la sfârșitul lunii decembrie a anului 2022, Arafat s-a enervat când Rafila l-a întrebat de ce nu a respectat legea care prevedea întrunirea comisiei de două ori pe lună și a declarat închisă ședința.
”Convocarea Comisiei Interministeriale pentru Suport Tehnic (CIMST), al cărei președinte este Raed Arafat, a avut loc abia în ultimele zile ale anului 2022, după ce aproape un an de zile nu a fost făcută, în condițiile în care legea prevede obligativitatea întrunirii CIMST de două ori pe lună. La ultima ședință, ministrul Alexandru Rafila i-a pus câteva întrebări lui Raed Arafat, printre care i-a cerut, atât verbal cât și printr-o adresă scrisă, să-i spună motivele pentru care Comisia nu a fost convocată din aprilie până atunci și de ce nu a cerut premierului să notifice un alt președinte al comisiei, având în vedere că există în comisie membri cu rang de ministru. Acest lucru l-a deranjat pe Raed Arafat, care a declarat ședința închisă din acel moment, spunând că se va duce la premierul Nicolae Ciucă”, ne-a declarat Gheorghe Chiș, președintele Federației Naționale Sindicale ”Ambulanța” din România.
Criză de mașini
CIMST are obligația de a aviza tot ceea ce înseamnă organizarea, dezvoltarea, funcționarea serviciilor de ambulanță și unităților de primire a urgențelor. Sindicaliștii spun că nu există posibilitatea în acest moment și nici în următorii doi ani să se achiziționeze ambulanțe noi, iar ambulanțele actuale necesită reparații costisitoare, dat fiind parcul învechit.
”Din totalul ambulanțelor, doar 40% sunt funcționale, iar dintre acestea, 20% și-au depășit de mult norma de casare și nu ar mai trebui să circule. Nu s-a făcut nimic până acum și vrem să știm ce facem, mai existăm, mai este nevoie de noi sau se urmărește desființarea serviciului. Raed Arafat își cumpără clădire pentru IGSU cu 24 de milioane de euro și noi nu avem mașini de intervenție pentru a salva viața pacienților. Dacă s-ar fi achiziționat cele 4.000 de ambulanțe, conform contractului cadru pe 2019-2022, situația ar fi fost alta, dar șeful DSU nu a vrut”, ne-a precizat Gheorghe Chiș, președintele Federației ”Ambulanța”. Acesta mai arată că, după protestul sindicaliștilor din 22 noiembrie 2022, cei de la DSU s-au deplasat prin județe și au verificat ambulanțele. ”Au verificat dacă mașinile au triunghiuri reflectorizante sau dacă au trusa de prim-ajutor impusă de RAR, când noi avem trusă de resuscitare. Au început să ancheteze unde au fost mașinile în diferite zile, alte acte ale administrației. Pentru că ministrul Sănătății nu a avizat aceste controale, nu au putut să dea și amenzi și au spus, apoi, că au venit doar într-o inspecție. Deci ce fac, se plimbă pe banii publici numai ca să se răzbune pe alte persoane? Cineva ar trebui să le impute aceste sume”, ne mai spune Gheorghe Chiș.
Personalul DSU, aproape cât al Ministerului Sănătății
În perioada aceasta, o comisie tehnică din partea serviciilor de ambulanță lucrează la un proiect de ordin de ministru, la solicitarea lui Alexandru Rafila, prin care să se stabilească normativul de ambulanțe necesar pentru serviciile publice de ambulanță, semnalează sindicaliștii din sistem. ”Avem un deficit de personal de peste 50%, că la noi s-au tot tăiat posturi, în timp ce la alte ministere și departamente s-au tot creat. De exemplu, DSU are o structură aprobată de 284 de posturi, cu trei direcții, și vorbim de birocrați, care ne cer toată ziua situații peste situații, nu de personal operativ. DSU are personal aproape cât Ministerul Sănătății, care gestionează un întreg sistem de sănătate”, a mai afirmat Gheorghe Chiș, președintele Federației ”Ambulanța”.
Pițurcă, adevăratul Pițurcă
Pițurcă merită încătușat de toarta Cupei Campionilor. A dat cinci goluri în campania aia. Despre golurile cu Anderlecht s-a vorbit foarte mult. Eu nu uit golul marcat în Finlanda. 0-0 în tur, se mergea spre 0-0 în retur, și dacă Piți nu înscria, în minutul 86, dintr-o situație de biliard, Steaua ar fi intrat în prelungiri și poate că Ducadam nu mai era „eroul de la Sevilla”.
Vorbeam zilele trecute cu Ioan Mărginean „Limoniu”, stoper în anii ’80 la Dinamo. Limoniu a prins semifinala de CCE cu Liverpool. Și a venit vorba despre atacanții pe care a avut sarcina să-i marcheze. „Cel mai bun a fost unul care nu mă iartă. Pițurcă. Peste Cămătaru.” „De ce nu te iartă și de ce era cel mai bun?” „A fost un meci Corvinul – Steaua 2-1. Eram stoper la Corvinul. Miză mare. Și am făcut o chestie pe care o făceau fundașii Jiului Petroșani, Bădin și Ciupitu. Pițurcă era cu spatele la mine și l-am lovit cu fruntea puțin mai sus de ceafă. N-am nicio scuză și Pițurcă nu m-a iertat nici după aproape 40 de ani. Și de ce era cel mai bun? Pentru că orice minge care ajungea la el se transforma automat în ocazie de gol. Pițurcă avea o rapiditate de execuție uluitoare, băga devieri, dădea cu călcâiul, intra în un-doi-uri, pleca de lângă tine unde nu te așteptai, răvășea, dintr-o singură atingere și cu adversarul în cârcă, tot sistemul defensiv și deschidea trei-patru posibilități de gol. Pițurcă este atacantul care știa cel mai bine drumul porții”. Mi-a plăcut asta – „știa cel mai bine drumul porții.”
Despre antrenorul Pițurcă am mai scris și nu insist azi. Ne-a calificat de trei ori la Euro (calificarea din 2016 e tot a lui). A bătut Olanda, Portugalia și Cehia, a făcut egal cu Italia și Franța la Europene. Și a fost înjurat, mi se pare normal. Numărătorii de cornere pretindeau că juca urât. Frumoșilor!
Iar acum vor apărea inevitabilele (de la Colectiv încoace) tefeloaze: „și dacă știa drumul porții nu trebuie să răspundă în fața brațului înarmat al legii?” Caraghioșilor! Hai, viteză, viteză, viteză, nu mai citiți ce scriu eu, postacilor inventați de Udrea și preluați de USR! M-a amuzat și expresia a adus „măști neconforme”. În primul rând că n-a adus Pițurcă nimic și în al doilea rând că nu pot exista și „măști conforme”. Oamenii își acoperă trupurile, nicidecum fețele. Măștile sunt cătușele fizionomiei. „Neconform” mi se pare să-l iei pe Pițurcă junior la întrebări pentru a-l zdruncina și a-l murdări pe taică-său.
Bineînțeles că s-a reîncălzit și ciorba subiectului „Pițurcă a trișat la cazino”. Nu știu dacă e așa, dar dacă o fi așa, bravo lui! Cazinourile au nenorocit milioane de oameni, cazinourile sunt fabrici de evaziune fiscală, cazinourile sunt mai periculoase decât drogurile, cazinourile nu cheamă poliția, ci fug de poliție și A TRIȘA LA CAZINO ÎNSEAMNĂ A FACE UN ACT DE DREPTATE. Exact cum am scris.
Să nu uităm de „Gazeta Sporturilor”. Când era la necaz, pe Pițurcă l-a jignit un hărțuitor de meserie. E poreclit Marian Ceaușescu și, dacă îl scuipi, îl decorezi. Pițurcă i-a răspuns „vorbim doar dacă te dai cu ruj”. Iar GSP a titrat „Gest golănesc al lui Pițurcă”. Daaaaa? Gsp, dă-te cu ruj! Gsp, bagă fotbal feminin pe prima pagină, fiindcă ai fost complice, în 2014, la destructurarea acestui fenomen!
Stomatologul – scriitor Conti Bărbulescu a avut, în anii ’80, un titlu superb. „Sezon de jigodii”.
Victor Pițurcă rupe tăcerea: Nu am semnat nimic din ce mi-au dat procurorii/Ce a mai declarat fostul selecționer – VIDEO
Victor Pițurcă a făcut, miercuri, o serie de declarații în fața presei. Fostul selecționer al echipei naționale de fotbal a mers la poliție, pentru a semna controlul judiciar, măsură sub care a fost plasat în dosarul în care este acuzat de cumpărare de influență.
După ce în ultimele zile situația sa s-a aflat în atenția presei, fostul antrenor al naționalei, Victor Pițurcă, a stat de vorbă cu presa, răspunzând întrebărilor ce i-au fost adresate de către jurnaliști.
Pițurcă Sr., primele declarații în fața presei
„Eu şi fiul meu nu am vândut nicio mască, de lucrul ăsta s-a ocupat altă firma. Alex, băiatul meu a vrut să intre în această afacere şi după ceva timp am vrut să cunosc acești oameni care i-au propus afacerea.
Noi nu am avut legătură cu aceste produse, nu am comis nicio ilegalitate. Eu doar l-am împrumutat pe fiul meu cu bani, să poată să cumpere aceste produse vândute de o altă firmă MAPN-ului.
Alex Piţurcă este implicat pentru că a investit banii mei. Nu am semnat nimic din ce mi-au dat procurorii pentru că nu am treabă cu această afacere”, a declarat Victor Piţurcă, citat de antena3.ro.
Vă amintim că pe 30 ianuarie DNA-ul a anunțat două rețineri în acest dosar. A fost vorba despre Victor Pițurcă și Gabriel Țuțu, director general al CN Romarm SA. Pițurcă Sr. e acuzat de cumpărare de influență, în timp ce Țuțu e acuzat de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, trafic de influență în formă continuată și fals intelectual.
Redăm în cele ce urmează, integral, comunicatul DNA:
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 30 ianuarie 2023, a suspecților:
ȚUȚU GABRIEL, director general al CN Romarm SA, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunilor de:
– abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
– trafic de influență în formă continuată,
– fals intelectual;
Persoană fizică, în sarcina căreia s-a reținut comiterea infracțiunii de cumpărare de influență.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
1. Pe fondul pandemiei generate de virusul COVID – 19, în perioada 19 martie 2020 – 16 septembrie 2021, suspectul Țuțu Gabriel, în calitatea menționată mai sus, cu încălcarea dispozițiilor legale, ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte și o societate controlată de cealaltă persoană cercetată în prezenta cauză, în condiții dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziție publică (ce vizau cumpărarea a șapte utilaje neconforme de producere a măștilor de protecție).
Prin demersurile menționate mai sus, CN Romarm SA a fost prejudiciată cu suma de 8.647.584 lei, reprezentând contravaloarea utilajelor menționate mai sus, valoarea materiei prime și ulterior contravaloarea unor piese și servicii conexe (în afara contractului).
2. Într-un context asemănător, în perioada 19.03.2020 – 10.04.2020, suspectul Țuțu Gabriel ar fi pretins, printre altele, de la reprezentanții societăților implicate în achizițiile de mai sus introducerea într-un circuit comercial de livrare măști de protecție neconforme către Ministerul Apărării Naționale (MApN) a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfășoare activități comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecție și efectuarea unor plăți către acesta, (40% din cota de profit rezultată) sub aparența unui contract de consultanță.
În schimbul acestor „servicii” suspectul Țuțu Gabriel ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor din cadrul M.Ap.N. și că îi va determina pe aceștia să încredințeze direct și fără proceduri publice contractele de furnizare dar și să efectueze recepția fără problemă a produselor respective și să achite la timp facturile emise în acest sens.
În contextul menționat mai sus, suspectul Țuțu Gabriel ar fi primit printr-un intermediar suma de 50.000 lei.
Celor doi suspecți li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”
Germania vrea să producă lansatoarele de rachete HIMARS. Ucraina, trambulină pentru gigantul Rheinmetall
Compania de armament Rheinmetall din Germania este în discuții cu compania americană Lockheed Martin pentru a începe producția lansatorului multiplu de rachete HIMARS pe teritoriul german.
Războiul din Ucraina pare să-i inspire pe cei de la Rheinmetall. Recent, CEO-ul industrialului german, Armin Papperger, a anunțat că este în discuții cu compania Lockheed Martin din SUA pentru a produce M142 HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System).
HIMARS, mai aproape de Ucraina
Sistemul de artilerie american, foarte eficient în conflictul ucrainean, ar putea fi astfel construit direct în Germania. Scopul companiei Rheinmetall este să „încheie un acord” la Conferința de securitate de la München, programată pentru 17 februarie. „Avem tehnologia pentru producerea focoaselor, precum și a motoarelor de rachetă. Și avem camioanele pe care să montăm lansatoarele”, a spus Armin Papperger, mizând pe investiții de câteva sute de milioane de euro.
De câteva luni, Rheinmetall este foarte întreprinzătoare pe piața de arme. La mijlocul lunii ianuarie a fost pusă piatra de temelie a unei fabrici de muniții din Varpalota, Ungaria. Acesta va permite producătorului german să producă muniție de calibru 30 mm pentru vehiculul său blindat Lynx.
În noiembrie, compania a anunțat achiziția producătorului spaniol de muniții Expal Systems. „Rheinmetall speră astfel să ajungă să fie marele industriaș european”, comentează Stéphane Audrand, consultant în riscuri internaționale, pentru Le Figaro.
Proiectele UE mai așteaptă
Producătorul „se poziţionează foarte agresiv pentru a torpila acordurile franco-germane”, analizează expertul. El „menține speranța de a satisface rapid nevoile imediate, ceea ce îi va poziționa ca lider pentru proiecte viitoare, sau pur și simplu le va abandona din fașă”.
Producerea HIMARS îi va permite să reînnoiască stocurile țărilor europene care au furnizat mai multe lansatoare de rachete Ucrainei, inclusiv în Marea Britanie și Franța.
Rheinmetall are o mare autonomie față de puterea politică germană. Dorind să producă HIMARS el însuși, subminează, de asemenea, reflecția franco-germană în jurul unei dezvoltări viitoare a capabilităților de „foc cu rază foarte lungă de acțiune”.
Și Franța va suferi în continuare de pe urma acestei poziționări a vecinului său. „Stăm pe marginea drumului, regretă Stéphane Audrand. Producătorii francezi nu au masa critică și capitalul pentru a începe și sunt prea dependenți de achizițiile publice”.
