Invazia Rusiei în Ucraina a pus la încercare opoziția investitorilor ESG(Environmental, Social, Governance) față de acțiunile din domeniul apărării și al energiei convenționale.

Următorul test pentru puriștii ESG va fi probabil securitatea alimentară, unde reconcilierea obiectivelor sociale și de mediu reprezintă o provocare pentru dogma existentă.

Nevoia de a hrăni o populație în creștere înseamnă că agricultura trebuie să devină mai eficientă. Cererea globală de recolte este pe cale să fie cu 61% mai mare în 2050 față de 2020, potrivit analiștilor de la UBS Group AG.

Suprafața de teren suplimentar pentru a satisfice această cerere este mai mare decât suprafața combinată a Regatului Unit, Franței, Belgiei și Olandei.

Problema poate fi rezolvată prin schimbarea obiceiurilor alimentare, reducerea nevoii de anumite culturi sau reducerea risipei alimentare? UBS ia în considerare un scenariu în care consumatorii din țările cu venituri mai mari mănâncă mai puțină carne, populația crește la nivelul inferior al estimărilor ONU și există o reducere atât a risipei alimentare, cât și a utilizării biocombustibililor.

Vor fi necesare soluții care să abordeze împreună cererea și oferta. Industriile care oferă aceste soluții ar putea genera venituri anuale de 1 300 de miliarde de dolari până în 2050. Printre acestea se numără în primul rând semințele și hrana modificate genetic.

Două companii listate la bursă – Bayer și Monsanto – domină sectorul semințelor modificate genetic. Syngenta, deținută de ChemChina, numărul trei, se gândește la o listare, dar momentul nu este clar.

Există posibilitatea ca atitudinile ESG față de sectorul științelor agricole să se schimbe radical, notează The Washington Post. Întrebarea este dacă sentimentul la nivel global va evolua în sensul că tehnologia genetică în domeniul alimentar va fi considerată necesară pentru cerere – și ar duce la scoruri ESG mai mari.

În afara SUA, lumea a ezitat până acum să accepte organisme modificate genetic (OMG) în lanțul alimentar. Dar dovezile care susțin teza de investiții se adună.

Gigantul francez de produse lactate Danone SA a declarat luna trecută că urmărește o reducere cu 30% a emisiilor de metan  până în 2030.

De asemenea, analiștii subliniază că așa-numita editare a genelor(GE) este potențial mai acceptabilă pentru public și autoritățile de reglementare decât modificarea genetică, implică modificarea ADN-ului unei plante fără a introduce o genă străină, ca în cazul OMG-urilor.

Piețele financiare pot ajuta prin alocarea de capital companiilor cel mai bine plasate pentru a preveni o criză alimentară. Dar și Governance din ESG va căpăta o importanță critică. Necesitatea unor bugete mari pentru cercetare și dezvoltare înseamnă că știința culturilor va rămâne probabil concentrată în jurul unui număr mic de actori puternici. Buna guvernanță va fi esențială.

Această industrie  nu are nevoie neapărat de activiști, ci  de investitori activi, pe termen lung, care vor aduce cel mai bun control pe care piețele publice îl pot oferi.

Banca Centrală Europeană va majora, în mod neașteptat, ratele dobânzilor cu o jumătate de punct procentual, piețele urmărind orice indiciu cu privire la următorii pași în criza creditelor, pe fondul unei inflații încăpățânate și al unei economii rezistente.

Președintele BCE, Christine Lagarde, a părut să oprească suspansul în decembrie, angajându-se să propună o creștere de 0,50 puncte procentuale în februarie, similară celei care tocmai fusese decisă.

„O promisiune este o promisiune”, spune Franck Dixmier, șeful departamentului de gestionare a obligațiunilor de la Allianz IG, care, la fel ca piețele, se așteaptă ca acest curs să fie respectat.

Majorarea va avea loc în urma ședinței de joi a Consiliului guvernatorilor și va duce rata lichidității bancare neîmprumutate la 2,5%, iar cea a operațiunilor de refinanțare pe termen scurt la 3,0%, cel mai ridicat nivel din noiembrie 2008.

Gardienii euro se confruntă cu o creștere masivă a prețurilor, declanșată de războiul din Ucraina, ceea ce i-a determinat să lanseze o rundă de majorări de rate în iulie, fără precedent prin amploarea sa și care a pus capăt la aproape un deceniu de bani ieftini.

De cealaltă parte a Atlanticului, investitorii nu au fost surprinși miercuri de anunțul Rezervei Federale a SUA privind o nouă majorare a dobânzii până la un sfert de punct procentual, în condițiile în care activitatea economică și inflația dau semne de încetinire.

Piețele se așteaptă, de asemenea, ca Banca Angliei (BoE) să majoreze dobânzile cu 0,5 puncte procentuale, la 4%, cel mai ridicat nivel de la sfârșitul anului 2008, pentru a contracara inflația, care depășește 10% în Marea Britanie.

În zona euro, inflația „de bază” – excluzând energia și alimentele – a rămas în același timp la 5,2% și „ar trebui să rămână încăpățânat de ridicată în 2023”, avertizează Fritzi Köhler-Geib, economist șef la banca de stat KfW.

Acest lucru se datorează „îmbunătățirii perspectivelor economice, unei piețe a forței de muncă restrânse, cererilor salariale substanțiale și unei proporții ridicate de companii europene care se așteaptă ca prețurile de vânzare să continue să crească”.

BCE va avea mai puține rețineri în a înăspri și mai mult politica monetar în condițiile în care se așteaptă ca zona euro să scape de recesiune în această iarnă, grație unei creșteri ușoare a PIB-ului (+0,1%) în al patrulea trimestru din 2022, potrivit Eurostat.

Creșterea prețurilor creditelor a provocat deja o scădere bruscă a cererii de împrumuturi din partea gospodăriilor și a întreprinderilor încă de anul trecut.

Pentru “porumbeii” de la BCE, care sunt în favoarea unei poziții monetare relaxate, acesta va fi un argument cheie pentru a limita noi majorări de rate de acum încolo. În schimb, „șoimii”, cu abordarea lor mai strictă care domină în prezent dezbaterea, „se vor concentra pe o inflație de bază decisiv ridicată”, comentează Bert Colijn, economist la ING.

Următoarea ședință din martie va include un set de noi previziuni economice care vor conta în stabilirea cursului monetar.