Lora, varianta wild
Liberalii vor sa reducă impozitul pe profitul companiilor străine
Deputații liberali vor să micșoreze cota de impozit pe profit în cazul marilor companii, motivând că, astfel, acestea nu vor mai face optimizări fiscale prin exportarea profitului. Tot cu dedicație pentru marile companii, evident, cu capital străin, plata anticipată trimestrială a impozitelor va aduce o reducere cu 10% a valorii acestora. După logica liberală, aceste măsuri ar urma să crească încasările bugetare cu 2% și chiar cu 3% din PIB.
Proiectul de lege al deputaților liberali privind impozitarea profitului pare să anunțe profituri uriașe făcute de companiile străine în România. Și asta pentru că liberalii vor ca profitul care îl depășește pe cel al anului anterior să fie taxat cu doar 10%, în loc de 16%, stimulându-se, vezi Doamne, conformarea. Logica PNL este că, dacă ai impozitare a bogăției foarte mică, îți cresc veniturile bugetare, că ăia nu dau nimic dacă le ceri mai mult decât o țară din lumea a treia.
”Nu întâmplător, în actualul context de incertitudine economică la nivel european și internațional, mai multe economii europene fiind în risc de recesiune din cauza crizei energetice, România înregistrează creșteri importante ale fluxului de investiții străine, relocări pe teritoriul țării noastre ale unor companii importante la nivel mondial, precum și o creștere economică estimată relativ importantă. Ar fi deosebit de grav să se adopte, din nou, măsuri eronate, orientate către companiile cu capital străin, sub false argumente naționaliste și într-o simplă și eronată logică electorală”, susțin inițiatorii proiectului de lege. Aceștia arată că datele furnizate de BNR și Camera de Comerț și Industrie a României indică foarte clar faptul că investițiile străine au o pondere covârșitoare în economia națională și că un tratament diferențiat al operatorilor economici contravine atât Constituției României, cât și Tratatului de aderare a României la UE.
Oricum nu încasăm
Potrivit liberalilor, ori de câte ori, prin măsuri discreționare, decidenții guvernamentali au estimat în mod eronat că, prin majorări intempestive ale regimului de impozitare și prin măsuri coercitive (inclusiv sancționarea penală a contribuabililor), vor obține venituri bugetare suplimentare, realitatea economică a demonstrat contrariul. ”În ciuda eforturilor din ultimii ani ale Guvernul României și ANAF, ponderea veniturilor bugetare a rămas în continuare la 31-32% din PIB, cu aproape 10% mai puțin decât ponderea veniturilor bugetare la nivelul mediei UE, în timp de cheltuielile publice au determinat o presiune constantă asupra datoriei publice și cheltuieli cu dobânzile de peste 2% din PIB în 2022. Însă este evident că, în actuala configurație a cadrului legislativ fiscal, ANAF nu poate să genereze venituri mai mari, decât printr-un ansamblu de facilități și stimulente, printr-un tratament non-discriminatoriu al tuturor contribuabililor, care să-i încurajeze pe operatorii economici să declare în integralitate profiturile, să fie stimulați să facă acest lucru și să plătească la termen obligațiile fiscale”, se precizează în expunerea de motive a proiectului de lege.
Impozite cu 16% mai mici
Propunerea liberalilor este ca firmele mari care, în anul curent, calculează și declară profit impozabil mai mare decât anul precedent, doar pentru diferența rezultată vor datora un impozit pe profit o cotă de 10%, în timp ce pentru restul obligației fiscale vor datora o cotă de 16%. În plus, contribuabilii încadrați ca plătitori de impozit pe profit și contribuabilii plătitori de impozit pe venitul microîntreprinderilor care achită impozitul datorat trimestrial/plata anticipată trimestrială până la termenele scadente, vor beneficia de o bonificație de 10% calculată asupra impozitului datorat, numai dacă nu înregistrează debite la nivelul bugetului general consolidate. Impactul asupra bugetului va fi unul pozitiv, consideră liberalii, deoarece va determina o scădere puternică a înclinației unor companii de a ”exporta” profiturile în zone fiscale avantajoase.
Vești de ultim moment de la DRP! Sesiunea de finanțare nerambursabilă 2023: Se prelungește perioada de depunere a proiectelor
Un anunț de ultimă oră a venit, miercuri, 15 martie, de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP). Și vizează Sesiunea de finanțare nerambursabilă pentru anul 2023, lansată în 28 februarie.
Dacă în primă fază se anunțase că proiectele cu o perioadă de derulare de minim 10 luni se depun până în data de 15 martie 2023 (inclusiv), oficialii DRP anunță o prelungire a acestui termen.
„În contextul interesului crescut, manifestat de mediul asociativ românesc din afara granițelor țării pentru accesarea fondurilor DRP din cadrul Sesiunii de finanțare nerambursabilă 2023, proiectele cu o perioadă de derulare de minim 10 luni se depun până în data de 22 martie 2023 (inclusiv)”, transmit reprezentanții DRP.
Pentru celelalte proiecte, cererile de finanţare se depun până pe 28 aprilie 2023 – se amintește în mesajul transmis miercuri.
Ghidul de finanțare 2023 și documentele de interes, în format editabil, sunt disponibile AICI.
Conform sursei citate, echipa DRP va oferi informații suplimentare, clarificări și îndrumări în vederea accesării fondurilor nerambursabile la adresa de mail proiecte@dprp.gov.ro.
Șah mat la firmele de asigurări. Se pregătește interzicerea practicii ”falimentează și fugi”
Practica ”falimentează și fugi” din sectorul asigurărilor nu va mai fi posibilă. Potrivit unui proiect de lege depus la Senat, conducerea firmelor de asigurări care au probleme financiare sau care nu respectă legislația va fi înlocuită cu un administrator special, care va lua măsuri pentru redresarea companiilor. Mia mult, în cazul unui faliment iminent, activele companiei de asigurări vor fi înghețate până la plata tuturor despăgubirilor.
Falimentele din ultimii ani de pe piața asigurărilor, care au avut efecte sociale și economice devastatoare, au scos la iveală carențele legislative din sistem. Parlamentarii susțin că este necesară introducerea unor instrumente de control pentru Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), în scopul protejării drepturilor contractanţilor şi beneficiarilor de asigurări şi al diminuării riscului de intrare în faliment a societăţilor care se confruntă cu dificultăţi financiare, fără parcurgerea în prealabil a unei proceduri speciale de redresare, într-o perioadă de timp rezonabilă şi realistă. Aplicarea cadrului legislativ existent a relevat și necesitatea de a crea competenţe de supraveghere ulterior retragerii autorizaţiei de funcţionare, în vederea limitării efectelor negative pe care ieşirea din piaţă a unei societăţi le poate avea atât asupra creditorilor de asigurări şi altor sectoare economice, cât şi asupra celorlalte societăţi de asigurare rămase în piaţă, care adeseori îşi măresc expunerile prin absorbţia riscurilor rămase neasigurate, susțin parlamentarii.
”Proiectul de lege propune actualizarea prevederilor privind redresarea financiară a firmelor de asigurări în scopul suplimentării, eficientizării şi corelării instrumentelor de supraveghere, inclusiv control, ale ASF pe toate palierele de intervenţie: planificarea remedierii, prevenţia şi remedierea deteriorării situaţiei financiare şi a calităţii sistemului de guvernanță, redresarea financiară şi supravegherea exercitată de autoritate asupra societăţilor ulterior retragerii autorizaţiilor de funcţionare şi obligaţiile acestor societăți”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.
ASF poate interveni direct
Proiectul de act normativ cuprinde dispoziţii referitoare la elaborarea planurilor preventive de remediere de către societăţile care deţin o pondere semnificativă în piaţa naţională de asigurări (cel puțin 5%), precum şi reglementarea măsurilor de înlăturare directă de către autoritatea de supraveghere a deficienţelor sau dificultăţilor care ar putea interveni în procesul implementării planurilor. În cazul deteriorării situaţiei financiare, a sistemului de guvernanță sau în cazul încălcării actelor normative specifice domeniului asigurărilor ori neimplementării măsurilor dispuse, ASF va putea solicita societăţilor de asigurări înlocuirea parţială sau integrală a conducerii sau de a numi administratori temporari sau un administrator special pentru o perioadă de maximum 18 luni. Totodată, oricare dintre măsurile de redresare pot fi dispuse de ASF oricând pe parcursul procedurii, în funcţie de situaţia concretă în care se află societatea şi având la bază principiile de supraveghere consacrate de legislaţia europeană şi, implicit, de Legea nr. 237/2015.
Se protejează activele
Potrivit proiectului de lege, ASF va putea numi un administrator interimar la societăţile pentru care sunt retrase autorizaţiile de funcţionare, promovându-se cererea de deschidere a procedurii falimentului. În situaţia în care nu sunt întrunite condiţiile stării de insolvenţă, pentru care este dispusă intrarea în procedura de dizolvare şi lichidare, ASF va numi un administrator al cărui mandat este limitat până la momentul numirii unui lichidator şi ale cărui atribuţii au drept scop conservarea patrimoniului societăţii în scopul protejării activelor din care urmează a fi achitate obligaţiile de asigurare. În această perioadă, activitatea permisă societăţii derivă exclusiv din gestionarea portofoliului de contracte de asigurare existent la data retragerii autorizaţiei.
Falimentul băncilor, cel mai bun scenariu de Oscar
Dacă din capul locului înțelegem că în domeniul financiar-bancar nu există faliment, ci doar o nouă împovărare a păturei de jos, atunci vom înțelege cu adevărat ce se întâmplă în America în aceste zile. Vă mai amintiți criza din 2008 și cum după aceea s-a aflat că bancherii de pe Wall Street și-au tras prime de milioane de dolari din ajutorul primit de la autorități? Ei bine, la fel stau lucrurile și acum, cu Marea Finanță plictisită să se tot uite cum mai „ieri” industria farmaceutică și-a tras o „criză” profitabilă, iar azi face același lucru industria de armament!
Când vreodată dau faliment cămătarii?! O vorbă arhicunoscută în State spune că trebuie să urmărești banii („Follow the money”) ca să descoperi cine și ce interese are.
Avalanșa retragerilor, declanșată de mesajele de pe Twitter
Ce știm până acum e că la 10 martie, SVB Financial Group (Silicon Valley Bank), care deservea startup-urile de înaltă tehnologie din California, a suferit o „hemoragie financiară”, după cum a scris presa din State, cu referire la retragerile masive de capital din weekendul recent încheiat. Dar, ce mai spun ziarele american este că avalanșa retragerilor a fost declanșată de o serie de mesaje ce s-au răspândit cu viteză pe Twitter (rețeaua tot mai controversatului Elon Musk), prin care cineva a anunțat că SVB nu mai are lichidități.
Nu-i de mirare că, între timp, jurnaliștii de investigație de peste Ocean vorbesc inclusiv despre un sabotaj, cu mesaje scrise și răspândite de „boți” (program) în social media spre a provoca și induce panică.
Cu numai câteva zile înainte de Silicon Valley Bank, Silvergate Financial, o altă bancă având clienți cu depozite în criptomonede, a picat pe același scenariu – nu a reușit să facă față retragerilor masive și și-a declarat falimentul. Săptămâna a debutat, cum bine știm, cu închiderea Signature Bank, din New York, la fel, o bancă activă în tranzacționări cripto.
În același timp, Federal Reserve s-a grăbit să anunțe deschiderea unei linii de ajutor pentru toate aceste bănci aflate la ananghie. Programul de finanțare pe termen bancar (Btfp) a fost conceput pentru a împrumuta lichidități băncilor și altor instituții de depozitare, timp de până la un an, la valorile lor nominale în loc de valorile de piață. BTFP va fi susținut cu 25 de miliarde de dolari din Fondul de stabilizare a burselor (FSE) al Trezoreriei SUA, asta pe lângă cele 125 de miliarde de dolari puse deja la bătaie de Federal Deposit Insurance Corporation (FDIC).
Evident că, la fel ca în 2008, banii se vor recupera tot de la contribuabili, asta deși autoritățile promit (acum) că nu se va (mai) ajunge acolo. Joe Biden a insistat, în discursul de luni seară, pe tema centrală care i-a fost dictată – că toți deponenții de la băncile închise vor avea acces la depozitele lor. Altceva, despre cum se întorc banii la bugeta șamd, niciun cuvânt!
Măsurile de urgență anunțate de autoritățile americane nu au reușit să stabilizeze piețele, iar asta arată că Marea Finanță este în spatele acestei crize. Big Finn și-a ascuțit discursul împotriva Fed, cerându-i ușurarea regimului fiscal, de înăsprire a politicii monetar.
Grav este că, așa cum notează și Atlantic Council, protejarea tuturor depozitelor bancare existente azi ar fi extrem de costisitoare – atât din perspectiva primelor de asigurare necesare percepute băncilor, cât și în ceea ce privește utilizarea fondurilor publice. Iată de ce se vorbește deschis despre o limită clară pentru protecția asigurării depozitelor, ba chiar se spune că marii deponenți ar putea ava pierderi de 50% în aceste zile.
Bancherii nu sunt mulțumiți cu politica monetară a Fed pentru că, în ultimul an, de când s-au majorat ratele, clienții au mutat aproximativ 500 de miliarde de dolari din depozitele bancare la fonduri mutuale de pe piața monetară (așa-numitele Mmmf-uri), care oferă randamente mai mari datorită faptului că pot efectua tranzacții „reverse repo” cu Fed la 4,55%, fără risc de credit. Pentru a atrage în continuare clienți, băncile au fost obligate să concureze cu fondurile mutuale și singura „armă” disponibilă a reprezentat-o creșterea ratelor, dar asta a dus la diminuarea profitului.
Cumva, era de așteptat ca Big Finn să spună „stop joc”, remarcă presa de specialitate. Azi, riscurile pentru stabilitatea financiară a SUA (și a lumii, prin extensie) au crescut semnificativ. Washingtonul nu mai are luxul de a se concentra doar pe reducerea inflației.
Petrecerea profitului: următorul tău Porsche va fi și mai scump!
Vești proaste pentru doritorii unui nou model Porsche 911, emblema producătorului din Stuttgart: dacă comandați unul astăzi, probabil că acesta nu va fi livrat decât peste un an, deoarece registrele de comenzi ale companiei germane sunt pline până la refuz.
Cu o cerere atât de puternică, nu este de mirare că Porsche va putea urca prețurile „semnificativ” în vara asta, potrivit prezentării rezultatelor anuale din această săptămână, care a fost prima de la succesul ofertei publice inițiale( IPO) din septembrie.
Bloomberg afirmă este cea mai recentă dovadă că producătorii de automobile premium au o putere de stabilire a prețurilor mult mai mare decât au realizat investitorii și nu există prea multe semne că majorarea ratelor sau îngrijorările legate de recesiune sunt pe cale să strice petrecerea profitului.
La fel ca rivalii, Porsche s-a axat pe producția celor mai scumpe vehicule de când pandemia și invazia Rusiei în Ucraina au zguduit lanțurile de aprovizionare.
Clienții săi bogați au trebuit să umble mai adânc în buzunare pentru a le achizițona: venitul mediu pe mașină vândută a crescut cu aproximativ o cincime din 2019, ajungând la 112.000 de euro (120.000 de dolari).
Împreună cu beneficiile aduse de dolarul puternic, situația a compensat costurile mai mari ale materiilor prime, contribuind astfel la creșterea marjelor de profit operațional ale Porsche cu două puncte procentuale anul trecut, până la 18%.
Stabilirea prețurilor și mixul – strategia industriei pentru tipul de vehicul achiziționat – vor fi un instrument cheie pentru a-și atinge obiectivul de a extinde în continuare marjele la 20% în anii următori. Barclays estimează că veniturile Porsche per mașină vor crește la 132.700 de euro până în 2025.
112.000 de euro este deja mult? Depinde: venitul mediu pentru un Mercedes a crescut cu 43% din 2019. Iar un Porsche poate părea un chilipir în comparație cu Ferrari, ale ale cărui modele se vând în medie cu peste 320.000 de euro.
Din fericire, din punctul de vedere al investitorilor Porsche (dar nu și al clienților săi)prețurile pot acționa mai multe pârghii pentru a crește prețul mediu per vehicul.
Pe lângă creșterea prețurilor de bază, direcționarea clienților către modele GT cu specificații superioare și ediții speciale oferă un potențial suplimentar de preț.
Deși Tesla a redus prețurile, un Porsche electric nu va fi un chilipir în comparație cu versiunea cu motor cu combustie. Conducerea a declarat că intenționează să majoreze cu 10%-15% prețul viitoarelor SUV-uri electrice Macan și Cayenne și al supercar-ului 718. Vor atrage clienții americani și chinezi. Acolo sunt cele mai mari piețe.
Investitorii nu ignoră puterea de stabilire a prețurilor Porsche – capitalizarea sa de piață de aproximativ 100 de miliarde de euro o depășește acum pe cea a VW cu o marjă confortabilă.
La un preț de aproape 20 de ori mai mare decât câștigurile estimate, acțiunile au o primă semnificativă față de Mercedes, dar se află la mare distanță de Ferrari, care se tranzacționează la un preț de 39 de ori mai mare decât profiturile estimate.
Pentru a reduce această diferență, Porsche trebuie să demonstreze că poate extrage mai mult din banii clienților săi pasionați. Nu ar trebui să aibă nicio problemă în acest sens.
Oferta secretă de cipuri: cum Rusia a pus mâna pe tehnologia americană
Oficialii americani susțin că antreprenorul rus Artem Uss se află în centrul unui lanț de aprovizionare secret care, potrivit procurorilor, a folosit tehnologie americană pentru a sprijini războiul președintelui Vladimir Putin în Ucraina.
Washingtonul se grăbește să blocheze accesul Moscovei la cipuri utilizate în sistemele de armament, dar are o problemă: documentele judiciare arată că Rusia ar fi construit o rețea secretă pentru a-și asigura aprovizionarea cu semiconductori înainte de invazie în ciuda controalelor americane, potrivit Bloomberg. Aceste tactici bine puse la punct ajută acum operatorii ruși să reconstruiască rețelele dezmembrate.
Oare antreprenorul rus este singurul vinovat? Mai suspect în acest caz este faptul că procurorii americani nu au identificat producătorii de semiconductori care ar fi putut să vândă fără să vrea echipei lui Uss, iar acesta se află acum în arest la domiciliu la Milano.
Rusia este în continuare capabilă să obțină cipuri și tehnologie pentru uz militar prin alte rețele. Datele vamale analizate de think tank-ul britanic Royal United Services Institute arată că semiconductorii fabricați de mari companii, inclusiv Analog Devices, Texas Instruments și Microchip Technology au ajuns în Rusia prin intermediul unor firme terțe din alte părți ale lumii, timp de câteva luni după începerea războiului. Companiile spun că respectă legea, că nu vând în Rusia și că nu au autorizat vânzarea produselor lor acolo.
„Ar trebui să presupunem că o mare parte din tehnologiile noastre sensibile ajung în mâini greșite”, a declarat Nazak Nikakhtar, fost înalt funcționar la Departamentul de Comerț al SUA.
Uss și asociații săi ar fi operat înainte și după invazie, potrivit unui act de acuzare din SUA. Procurorii spun că aceștia au înființat mici companii fantomă în Europa, Orientul Mijlociu și Asia – în esență cai troieni pentru a convinge producătorii de cipuri din California, Pennsylvania și New York că vând în jurisdicții nesancționate.
Artem Uss afirmă că nu a făcut nimic greșit, nu este responsabil pentru nimic din ceea ce ar fi făcut asociații săi și susține că nu ar trebui să fie extrădat deoarece riscă să fie tratat în mod nedrept în SUA.
Americanii au restricții privind achizițiile rusești de tehnologie militară de ani de zile, dar au accelerat brusc aceste controale de când Putin a invadat Ucraina în februarie anul trecut. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia nu consideră restricțiile impuse de SUA „legale din punct de vedere al dreptului internațional”.
Mai există o chestiune incredibilă: guvernul ucrainean a cerut public giganților din domeniul tehnologiei, inclusiv Qualcomm și Broadcom, să înceteze să mai producă microcipuri despre care spune că sprijină sistemul rusesc de navigație prin satelit Glonass.
Analiza realizată de Royal United Services Institute a arătat că aproape toate semiconductoarele americane care au ajuns în Rusia în datele vamale recente au fost cumpărate de companii din China și au ajuns în cele din urmă la producătorul dronelor rusești Orlan-10.
Oficialii americani și europeni susțin că Rusia continuă să acceseze cipuri și tehnologii străine prin intermediari precum Iran, Turcia, Emiratele Arabe Unite și Kazahstan.
Între timp, în Italia, Uss rămâne în arest la domiciliu. El riscă până la 30 de ani într-o închisoare din SUA dacă va fi extrădat. Tribunalul din Milano nu s-a pronunțat încă asupra cererii de extrădare.
Pe rețelele de socializare, tatăl lui Uss, Alexandr, a denunțat cazul împotriva fiului său ca fiind fabricat de SUA: „Natura politică a acestor acuzații este evidentă”.
Moneda dominantă în nordul Eurasiei. Yuanul, câștigătorul izolării Rusiei?
Moneda chineză își extinde raza de acțiune și este văzută acum ca un antidot la ceea ce mulți consideră a fi o armare a sistemului financiar mondial de către Washington.
Pentru prima dată în istoria Bursei de la Moscova, yuanul a depășit luna trecută dolarul american ca monedă cea mai tranzacționată, cu o cotă de piață de aproape 40% din volumul tranzacțiilor.
Oricât de important ar fi acest lucru, înțelepciunea convențională de pe piețele financiare susține că, atâta timp cât China refuză să facă yuanul complet convertibil, acesta nu va putea rivaliza cu dolarul sau euro ca monedă globală.
Datele SWIFT demonstrează că ponderea yuanului în plățile internaționale a înregistrat o creștere mediocră din 2016, când moneda chineză a fost admisă în coșul de drepturi speciale de tragere al Fondului Monetar Internațional.
Cu toate acestea, o privire atentă la dimensiunea regională a internaționalizării yuanului oferă o imagine mai complexă. Ca urmare a războiului purtat de Kremlin în Ucraina și a sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, yuanul s-a trezit brusc pe cale să devină moneda regională dominantă în nordul Eurasiei. De-dolarizarea economiei rusești după după anexarea Crimeei în 2014 nu a decurs fără probleme.
Moscova a încurajat companiile locale să folosească rubla și yuanul atunci când fac comerț cu China, iar în 2017, după ce Congresul SUA a adoptat legea Countering America’s Adversaries Through Sanctions Act, banca centrală a Rusiei a ordonat o ajustare majoră a structurii rezervelor sale valutare. A mutat 15% din deținerile sale internaționale în yuani: o creștere de 10 ori mai mare decât poziția medie a yuanului în bilanțul oricărei bănci centrale globale.În ciuda acestui impuls, puține companii rusești au dorit să fie plătite în yuani neconvertibili, mai ales cele energetice.
Războiul și sancțiunile care au urmat au schimbat totul. Dependența Rusiei de yuan crește rapid în toate domeniile. Ponderea exporturilor rusești decontate în yuani a crescut de la 0,4% la 14% în primele nouă luni ale anului 2022, potrivit datelor Băncii Rusiei.
Depozitele în yuani au devenit disponibile în toate băncile importante, astfel că deținerile gospodăriilor rusești au sărit de la zero la 6 miliarde de dolari în aceeași perioadă: aceasta reprezintă 11% din valuta străină pe care o dețin.Numărul de zile în care tranzacțiile în yuani la bursă depășesc volumul schimburilor în dolari și euro este în continuă creștere.
Aceste schimbări pot fi explicate nu doar prin accesul restricționat la dolar și euro în Rusia ca rezultat al sancțiunilor, ci și prin schimbările comerțului rusesc. Importurile din Occident s-au prăbușit din cauza sancțiunilor, iar exporturile din ce în ce mai afectate.
În acest context, Moscova a fost nevoită să-și mute majoritatea comerțului către China, care în 2022 a reprezentat 40% din importurile rusești și 30% din exporturi.
Având în vedere că o proporție în creștere rapidă atât a exporturilor, cât și a importurilor rusești se îndreaptă către și dinspre China, este logic ca sistemul financiar rusesc să fie supus unei yuanizări rapide la nivel de stat, corporații și gospodării.
Geopolitica nu va duce la detronarea globală a dolarului în curând. Dar ar putea duce la formarea treptată a unei arhitecturi financiare regionale centrate pe yuani în vecinătatea Chinei. Tendința va fragmenta și mai mult economia globală în blocuri conduse de Beijing și Washington.
Scene deocheate într-o sală de jocuri de noroc din Pitești. Cum au fost filmați doi tineri! Imagini interzise minorilor (VIDEO)
Au mers într-o sală de jocuri, dar par să se fi crezut, mai degrabă, protagoniști ai unui film interzis minorilor. Scenele deocheate au fost filmate, iar imaginile au ajuns și în atenția polițiștilor argeșeni, care au luat măsuri. Mai exact, cei doi tineri au fost reținuți pentru 24 de ore.
Pe muzică, în uralele celor aflați în incintă, presărate și de râsete, cei doi tineri și-au făcut de cap. Cel mai probabil, nu s-au gândit că imaginile cu scenele ale căror protagoniști au fost vor ajunge să fie văzute și de către oamenii legii.
Doar că acest lucru s-a întâmplat, iar polițiștii au luat măsuri. Bărbatul și femeia ajunși în vizorul oamenilor legii sunt de aceeași vârstă – având 33 de ani. Episodul nu datează de ieri, de azi, ci de acum câteva săptămâni. Însă măsura reținerii celor doi tineri a fost dispusă recent, după ce s-au făcut cercetări. Cei doi au fost reţinuţi după ce în incinta unei săli de jocuri de noroc din Piteşti „ar fi săvârșit, în public, acte sexuale, cu caracter explicit”, conform precizărilor IPJ Argeș.
Tânăra e din Pitești
„În ziua de 02 martie a.c., polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Pitești s-au sesizat, din oficiu, cu privire la săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri, ca urmare a faptului că, la un eveniment ce a avut loc la sfârșitul lunii februarie a.c., în incinta unei săli de jocuri de noroc din municipiul Pitești, două persoane, un bărbat și o femeie, ar fi săvârșit, în public, acte sexuale, cu caracter explicit.
Polițiștii din cadrul Biroului Investigații Criminale Pitești au continuat verificările, iar în urma activităților desfășurate, au identificat cele două persoane, un bărbat de 33 de ani, din Colonești, județul Olt și o femeie de 33 de ani, din Pitești”, a transmis IPJ Argeș, potrivit gazetanoua.ro.
Ce au mai anunțat polițiștii
Ce a urmat după ce au fost identificați cei doi? „La data de 14 martie a.c., după administrarea probatoriului, cei doi au fost reținuți pe bază de ordonanță pentru 24 de ore, urmând ca, în cursul zilei de astăzi, să fie prezentați Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești, cu propunere de luare a unei măsuri preventive.
Verificările continuă, pentru stabilirea răspunderii persoanei juridice și sancționarea acesteia. De asemenea, documente în cauză, vor fi communicate instituțiilor abilitate, în vederea dispunerii măsurilor în consecință privind activitatea societății în incinta căreia s-a petrecut evenimentul”, a mai transmis IPJ Argeş.
Atenție, urmează imagini interzise minorilor!
Modele electrice și Neue Klasse, marile anunțuri de la BMW
Prezentarea rezultatelor BMW a fost urmată de un anunț al directorului general al grupului, care clarifică și mai mult calendarul viitoarelor inovații electrice și hibride.
Compania din Bavaria este unul dintre acei constructori de vârf de gamă care își permit să parieze mult pe mașini electrice, problema bugetului fiind mai puțin esențială decât pentru o marcă low-cost.
Prin urmare, Oliver Zipse a dezvăluit o primă imagine teaser a noului BMW Seria 5 în versiunea sa electrică, i5. Va fi comercializat și un BMW i5 M50(sau echivalent).
BMW Seria 5 Touring electric va fi probabil primul model de acest gen: Audi A6 e-tron Avant sau Volvo EV60/90 nu sunt pe cale să fie produse, iar Mercedes încă nu vorbește despre un break electric.
Adevărata descoperire va veni în 2025, când se va lansa în Europa primul dintre cele 6 modele ale BMW Neue Klasse. O primă imagine a head-up display-ului cu realitate augmentată, BMW Panoramic Vision, va fi una dintre marile inovații ale acestei platforme.
Vor fi restilizate modelele SUV X5/X6, urmând ca la până la sfârșitul anului să fie prezentată Seria 5/i5 și X2/iX2. BMW 5 Touring/i5 Touring va ajunge în primăvara anului 2024, iar un an mai târziu primul primul model din gama Neue Klasse.
BMW își propune ca mai mult de 50% din vânzările globale să fie generate de vehicule electrice și hibrid.
Inteligența Artificială: Dr Jekyll and Mr Hyde
Poate răspunde la orice întrebare în câteva secunde; poate explica un subiect complex într-un mod simplu și structurat; poate scrie articole sau eseuri, ficțiune sau poezie, chiar și rânduri de cod de calculator; ar putea chiar să obțină o diplomă universitară.
Robotul conversațional ChatGPT-4 este noua vedetă a inteligenței artificiale.Stanley Kubrick l-a imaginat, împreună cu romancierul Arthur C. Clarke, sub numele de HAL 9000, în capodopera sa “2001:A Space Odyssey”, care a revoluționat a șaptea artă și science-fiction-ul, în 1968.
Cincizeci și cinci de ani mai târziu, un start-up cu sediul în San Francisco, OpenAI, cu sprijinul Microsoft , l-a transformat în realitate, grație muncii depuse de o echipă de cercetători și informaticieni. Google,Huawei, Alibaba și Baidu se întrec pentru a-și lansa propriile versiuni.
ChatGPT poate fi utilizat gratuit – pentru moment – și a devenit un fenomen social. Atât de mult încât acest “agent software” a atras peste 100 de milioane de utilizatori, la doar două luni după ce a fost deschis publicului larg, la 30 noiembrie 2022. Textele produse de inteligența artificială sunt de înaltă calitate, respectând sintaxa și fără greșeli de ortografie. Chiar dacă conținutul este adesea fad și repetitiv.
Dar acești chatboți fascinează la fel de mult pe cât îngrijorează. Domeniile lor de aplicare sunt într-adevăr nenumărate. Printre acestea se numără educația (resurse de învățare și de predare), sănătatea (evaluarea simptomelor și a diagnosticelor medicale), dreptul (redactarea de contracte, cercetarea jurisprudenței) și, bineînțeles, finanțele (detectarea fraudelor, monitorizarea conformității etc). Partea proastă este că se vor pierde mii de locuri de muncă.
Roboții conversaționali pot oferi un răspuns imediat la cele mai frecvente întrebări, pot funcționa 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, oferind o disponibilitate constantă pentru clienți.
Pe măsură ce acești roboți devin mai “inteligenți”, aceleași sarcini vor necesita mai puțini oameni. Și, deși este adevărat că IA va crea 97 de milioane de noi locuri de muncă până în 2025, mulți angajați nu vor avea competențele necesare pentru aceste roluri tehnice. Și vor fi eliminați.
Manipularea socială și supravegherea sunt printre marile pericole generate de inteligența artificială. De aemenea, progresele tehnologice au fost valorificate în scopul războiului: arme autonome, alimentate cu IA.
Unii analiști ai societății tehnologice contemporane susțin că inteligența artificială nu are un adevărat merit inovator, deoarece este o acumulare de algoritmi, date și programe create de oameni.
Dar suntem departe de 1997, când supercomputerul Deep Blue l-a învins în cele din urmă pe campionul mondial la șah de atunci, Garry Kasparov.
Evoluția rapidă a ChatGPT sugerează poate cel mai periculos aspect: o cohortă de utilizatori în creștere exponențială preferă să folosească inteligența altora.
Bitcoin, cursă de sănătate. Depășește falimentele bancare, învinge acțiunile și aurul
Bitcoin a crescut cu 50% în acest an, în ciuda prăbușirii marilor bănci axate pe criptomonede, depășind principalii indici bursieri și materiile prime.
La 1 ianuarie, bitcoin a început să se tranzacționeze la puțin peste 16.500 de dolari. Miercuri, se situa în jurul valorii de 25.000 de dolari, datorită unei reveniri care a început duminică.
Creșterea prețului din acest an vine după ce criptomoneda s-a prăbușit cu 65% în 2022, după o serie de colapsuri majore ale unor proiecte și fonduri de acoperire, probleme de lichiditate și falimentul bursei FTX.
Evoluția recentă a venit ca o surpriză, având în vedere închiderea Silvergate Capital și Signature Bank, doi dintre cei mai mari creditori ai industriei cripto. Și Silicon Valley Bank, considerată coloana vertebrală a industriei startup-urilor tehnologice, a dat faliment.
În timp ce prăbușirea Silvergate, Signature Bank și SVB a provocat valuri de șoc pe piețele financiare, revenirea bitcoin ar putea fi alimentată chiar de aceste eșecuri, potrivit lui Vijay Ayyar, vicepreședinte al departamentului de dezvoltare corporativă și internațională de la bursa Luno.
“Evenimentele de săptămâna trecută, legate de falimentul SVB și al altor bănci, au scos în evidență puterea monedelor descentralizate pe care oamenii le pot păstra și deține în totalitate”.
Bitcoin se numește monedă descentralizată deoarece nu este emisă de o singură entitate, cum ar fi o bancă centrală. În schimb, se bazează pe o tehnologie de bază numită blockchain, iar rețeaua sa este întreținută de o comunitate.
Moneda digitală este o modalitate prin care investitorii se pot proteja împotriva mișcărilor băncilor centrale, în special a relaxării cantitative și a politicii monetare mai relaxate, despre care spun că erodează valoarea monedei fiduciare. Susținătorii indică oferta finită de Bitcoin ca fiind o caracteristică cheie a faptului că acesta este un depozit de valoare.
Unii analiști au sugerat că stresul asupra sectorului financiar ar putea încetini ritmul de creștere a ratelor de către Rezerva Federală a SUA, ceea ce ar putea ajuta activele de risc, cum ar fi bitcoin.
Nu există multe mărfuri sau indici bursieri care să fi învins bitcoin, comentază CNBC. Indicele Nasdaq, puternic din punct de vedere tehnologic, cu care bitcoin a fost strâns corelat în trecut, a crescut doar 12% până în prezent în acest an. S&P 500 este în urcare cu 2,5%.
Aurul, care este considerat un activ la care investitorii se îndreaptă în perioadele de turbulențe pe piață, a crescut cu puțin peste 3%.
Băncile sunt proiectate să eșueze – și o fac!
Băncile dau faliment. Atunci când se întâmplă, cei care au de pierdut strigă după o salvare din partea statului, dacă costurile amenințate sunt suficient de mari.
Acesta este modul în care SUA, criză după criză, a creat un sistem bancar care, în teorie, este privat, dar în pratică se află sub tulela statului. Rezultatul, notează Financial Times, este un sistem esențial pentru o economie de piață, dar nu funcționează în conformitate cu regulile acesteia.
Falimentele bancare devastează gospodăriile și companiile. Dar băncile nu sunt concepute pentru a fi sigure. În timp ce pasivele lor de depozit ar trebui să fie perfect sigure, activele sunt supuse riscurilor de scadență, de credit, de rată a dobânzii și de lichiditate. În vremuri nefavorabile clienții își retrag banii – și urmează falimentul.
De-a lungul timpului, instituțiile statului au răspuns la incapacitatea băncilor de a oferi banii siguri pe care îi așteaptă deponenții lor. În secolul al XIX-lea, băncile centrale au devenit creditori de ultimă instanță, deși se presupune că la o rată penalizatoare.
La începutul secolului XX, guvernele au garantat depozitele mai mici. Apoi, în timpul crizei financiare din 2007-2009, acestea și-au pus, de fapt, întregul bilanț în spatele băncilor. Sistemul bancar în ansamblul său a devenit, fără echivoc, o parte a statului. În schimb, au fost majorate cerințele de capital, au fost înăsprite normele privind lichiditățile și au fost introduse teste de rezistență.
Colapsul Silicon Valley Bank arată că există fisuri în digul de reglementare din SUA. Acest lucru nu este întâmplător. Este ceea ce au cerut lobbyiștii: scăpați de reglementările împovărătoare, au strigat ei, și vom oferi miracole de creștere.
În cazul acestei bănci, ceea ce iese în evidență este faptul că s-a bazat pe depozite neasigurate și a pariat pe obligațiuni pe termen lung presupus sigure. La sfârșitul anului 2022, avea 151,6 miliarde de dolari în depozite interne neasigurate, față de aproximativ 20 de miliarde de dolari în depozite asigurate. O fugă de capital a devenit probabilă: șobolanii vor abandona întotdeauna navele financiare care se scufundă.
Ar putea fi amuzant că cei care strigă după o salvare de data aceasta au fost libertarienii din Silicon Valley. Dar puțini oameni sunt capitaliști atunci când sunt amenințați de pierderea banilor pe care îi considerau în siguranță și nimeni nu este mai bun decât un capitalist pentru a explica cât de esențială este averea lor pentru sănătatea economiei.
SVB oferă o lecție fundamentală: depozitele nu pot fi sacrificate, trebuie să fie plasate mai presus de toate celelalte datorii în caz de insolvență, pentru a reflecta importanța lor socială și economică. În cazul în care capitalul băncilor este prea mic, la evaluările pieței, acesta trebuie să fie majorat rapid.
România pune la dispoziția UE rezervele de grafit și magneziu. Scad și redevențele
Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice, pentru perioada 2023- 2035, adoptată miercuri de Guvern, scoate la mezat, pentru bunăstarea UE, rezervele de grafit și magneziu, pe care România le are în cantități importante. Guvernul anunță retragerea statului din activitatea de exploatare a resurselor și transferarea drepturilor de exploatare, operare și administrare a resurselor către entitățile private.
Guvernul a decis reconsiderarea poziției și a modului de implicare a statului și a comunităților industriale în favoarea promovării unor politici de dezvoltare și stimulare a unui sistem viabil, în care entitățile private să dețină preponderent dreptul de exploatare, operare și administrare a resurselor minerale neenergetice și să asigure finanțarea și managementul activităților miniere.
Potrivit Executivului, rata de succes a acestui demers depinde de coordonarea între factorii de decizie de pe toate palierele, orientarea către investiții publice și private, atragerea de fonduri externe, ieșirea din logica ciclului electoral și ocolirea măsurilor populiste. Pentru atingerea obiectivelor prevăzute în Planul pentru Materii Prime Critice, Comisia Europeană a stabilit o alianță europeană în domeniul materiilor prime, care se va concentra pe nevoile cele mai presante, pentru creșterea rezilienței Uniunii Europene în ceea ce privește lanțul valoric al pământurilor rare, magneților și a metalelor de bază. ”Există o cerere crescândă pentru galiu, niobiu, cobalt, pământuri rare ușoare, indiu, cocs, grafit, cromit, germaniu, elemente platinice, berilliu, fluorină, magnezit, stibiu, antimoniu. În România, din această listă identificăm nisipurile cuarțoase și grafitul, cu rezerve geologice cunoscute și posibilități de exploatare, mineralele de bor și fosforitele, cromul, magneziul, germaniu și telurul, precum și stibiu, antimoniu, wolfram, tungsten și pământuri rare”, arată Guvernul în Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice, pentru perioada 2023- 2035.
România nu mai produce nimic
Pentru că industria de profil a fost aruncată la fier vechi, posibilitatea României de exploatare și prelucrare a resurselor minerale este zero în acest moment. Despre resursele de magneziu, Executivul spune că avem o cantitate și o calitate apreciabilă, existând și un interes foarte mare la nivel mondial pentru acest tip de resurse, prin prisma utilizării magneziului în producerea aliajelor ușoare aplicate într-o gamă largă de produse cu valoare adăugată mare. Dar că, în prezent, nu există la nivel național instalații tehnologice pentru extracția și prelucrarea minereului. ”Lipsa totală a activităților de exploatare și prelucrare a magneziului și dependența totală a UE de importuri în prezent, ar asigura României o cotă de piață foarte importantă ulterior începerii exploatării”, susține Guvernul. În ce privește resursele de grafit consistente din România, care se găsesc în Munții Parâng, în zona Baia de Fier- Polovragi, Executivul semnalează că avantajul țării noastre este că în Europa există zăcăminte de grafit exploatate într-un grup restrâns de țări ca Ucraina, Rusia, Cehia, Norvegia și Turcia, dar nesemnificative sub aspect cantitativ și calitativ. Și la grafitul natural al României este însă necesar transferul de tehnologie de prelucrare până la obținerea produselor cu valoare adăugată mare, de exemplu de tip grafen.
Se umblă la taxe și redevențe
Printre măsurile anunțate de Guvern în Strategie se numără perfecționarea cadrului de reglementări care să asigure predictibilitate și stabilitate fiscală pentru atragerea de noi investitori, ceea ce va însemna reducerea de taxe și redevențe, precum și adaptarea cadrului de reglementări privind parteneriatul public-privat pentru investiții cu factor de multiplicare în activități miniere. Totodată, se vor încuraja și sprijini investițiile cu factor de multiplicare și se va urmări participarea la alianțe și parteneriate strategice. În acest scop, se va dezvolta și o bază de date integrate digitale cu resursele României, analizându-se reglementările europene privind accesul la informații clasificate, în vederea promovării resurselor minerale neenergetice.
Nebunia cursei subvențiilor corporative: goana după bani, pe spinarea contribuabilului
Aproape că nu trece o zi fără ca o companie să amenințe că va construi o fabrică în străinătate dacă contribuabilii nu vor oferi sprijin financiar pentru a o păstra aproape de casă.
Eforturile SUA de a relocaliza producția de baterii și semiconductori amplifică o cursă a subvențiilor corporative de ambele părți ale Atlanticului, în care întreprinderile manevrează în mod subtil guvernele unele împotriva altora pentru a obține mai mulți bani.
În loc să încerce să egaleze subvențiile de 369 de miliarde de dolari acordate prin Legea americană de reducere a inflației(IRA) pentru producția de tehnologie curată, Europa ar trebui să adopte o abordare mai cumpătată, să accelereze procesul de autorizare și să recunoască potențialele avantaje americane.
O renaștere a producției americane nu înseamnă automat un declin european, notează The Washington Post. Însă corporațiile umblă după profit. După ce a estimat că înființarea unei fabrici de baterii în SUA i-ar putea aduce aproximativ 9,5 miliarde de euro (10,2 miliarde de dolari) în ajutoare guvernamentale, Volkswagen și-a suspendat planurile pentru un proiect similar în Europa de Est, în așteptarea detaliilor privind răspunsul UE la IRA.
Producătorii suedezi Northvolt(baterii) și Volvo(camioane) pretind subvenții europene și sugerează, pe un ton sumbru, că altfel vor lua calea Americii.
Jaguar Land Rover vrea ca Marea Britanie să acorde un ajutor de 500 de milioane de lire sterline pentru o nouă fabrică de baterii, în caz contrar se va muta în Spania.
Iar Intel Corp. face presiuni asupra Germaniei pentru a crește cu aproximativ două treimi ajutorul guvernamental de 6,8 miliarde de euro convenit anul trecut pentru un nou complex de producție, acuzând costuri de construcție mai mari decât cele anticipate.
Prin urmare, nu este de mirare că săptămâna trecută Comisia Europeană a anunțat o relaxare a normelor privind ajutoarele de stat ale blocului pentru a permite statelor membre să egaleze subvențiile americane pentru tehnologii curate în anumite circumstanțe.În cursul acestei săptămâni, Comisia urmează să anunțe detaliile legii Net Zero Industry Act, răspunsul său la IRA.
Subvențiile pot accelera adoptarea de noi tehnologii și pot compensa companiile pentru construirea de fabrici în locații dezirabile din punct de vedere politic, dar cu costuri mai mari (construirea unei fabrici de semiconductori în SUA este de până la cinci ori mai scumpă decât în Taiwan).
Și există riscul ca Europa să urmeze exemplul SUA și să se transforme într-un sistem de asistență socială pentru corporații, colosal de scump. Creditele fiscale pentru producție ale IRA nu sunt plafonate: costul final pentru contribuabilii americani va fi probabil de multe ori mai mare decât cel estimat de Biroul de buget al Congresului, de 31 de miliarde de dolari.
Companiile înghit toți banii oferiți de guvern pentru a se asigura că nu sunt dezavantajate din punct de vedere concurențial. Ciudată mentalitate – capitalism reglat de stat, pe spinarea contribuabilului. Dacă Germania și Franța, țări bogate, încearcă cu nonșalanță să egaleze subvențiile americane dolar cu dolar, piața unică a UE se va fractura, lăsând în urmă statele mai sărace.
O mulțime de anunțuri de noi vehicule electrice și fabrici de baterii din SUA a pus pe jar oficialii europeni, dar acest lucru este parțial doar o chestiune de sincronizare: creditele fiscale pentru producție din SUA vor fi reduse începând cu 2030 și vor expira doi ani mai târziu, astfel încât este imperativ ca societățile să înceapă construcția în SUA cât mai curând pentru a acumula suma maximă posibilă.
Și aici este o capcană: dacă producătorii europeni de automobile ar încerca să renunțe la piața internă și să exporte în schimb din SUA, UE ar impune cu siguranță tarife mai mari.
Cursa subvențiilor corporative implică jucători mari pe ambele părți ale Atlanticului, cu interese la fel de mari. Dar corporațiile au datoria să fie competitive, nu să se lase recompensate pentru investiții pe care trebuiau să le facă oricum.
Ucraiiiiina (2)
1. Să fii nebun prost e simplu. Să fii de la nebun deștept în sus înseamnă că ești unul la cinci milioane, poate cinșpe milioane. E greu, aproape imposibil și escaladează neterestrul să te cerți singur o oră și să se uite câteva sute de mii de oameni la tine. Din aceste motive îi apreciez pe Mircea Badea și pe Radu Banciu. Îl văd, în unele seri, pe Badea în emisiunea lui Radu Tudor. Zici că sunt eu la serbarea clasei pregătitoare. „M-au adus aici mama și nevasta. Mi-a plăcut, în primele cinci minute, să-mi văd copilul pe scenă, dar să stau o oră, ca să-i văd și pe copiii altora, e cam mult.” Nu trebuie să fii foarte inteligent ca să observi cât îi pasă lui Badea de Ucraiiiiina. Iar ceilalți invitați sunt admirabili. Să te aolești, în loc să râzi, când auzi că „Antena 3 Sienen a primit informații de la Pentagon” – asta da muncă!
2. Un motociclist a omorât un trotinetist și a luat 11 ani și șase luni cu executare. Dacă dai peste un copil, poți să iei cu suspendare. Ați înțeles mesajul, da? Iar ce se întâmplă pe Calea Victoriei e înfiorător. De câțiva ani, artera arisoctratică a României aparține trotinetiștilor și crescătorilor de hemoroizi care se scarpină cu șaua de bicicletă. Această pistă pentru biciclozauri e o cicatrice pe obrazul unui bulevard-efigie. Abia acum a învins comunismul. Se poate și mai rău? Da. Să facă o doamnă psihopupu pistă de trotinete și pe Magheru. Să distrugem dracu’ tot centrul!
3.Revin la Ucraiiiiina. Am scris și ieri despre asta și o să mai scriu. De ce pronunțați Ucraiiiiina? Vă castrează cineva? Ne-au castrat harta niște vecini. Am înțeles că limba ucraineană nu-i totuna cu limba rusă. Buuuun. Înseamnă că nu-i limbă de circulație internațională și deci pronunțăm cum putem. Limbile de circulație internațională (cele care se predau în școlile generale) sunt – sau erau pe timpul meu – următoarele: franceză, engleză, germană, italiană, spaniolă și, foarte puțin după 1965, rusă. Eu nu mă strâmb în limba polonă (nicidecum „poloneză”, cum o numesc ziaricii) când vorbesc despre un sindicalist celebru. Nu zic „Uoec Uauensa”. E Lech Walesa pentru mine și pronunț fără „h” în Lech. Sigur, eu și în engleză spun „the” ca Ion Iliescu. Am refuzat să-mi pun, când eram mic, un creion sub limba ca să-mi țâșnească flegmos dintre dinți „the”, cum ne învățau profesoarele. Deși n-are gen la adjective, engleza e o limbă pentru cumpărături și stewardese. În franceză, însă, pronunț cum trebuie grupul „gn” (Champagne, gagner, Dordogne), pentru că e o limbă pe care o respect. Revenind la Ucraiiiiina, cel mai bun a fost Cornel Dinu. Mi-a spus ieri că „iiiii ziceam si noi la cârciumă. Ospătar, viiiiinu’, ospătar, șpriiiiițu’!”
AVIATORILOR 68: AICI SE PUNE GUVERNUL!
Poate să se agite clasa politică mai ceva ca la Bahmut, că inițiații sistemului nu își mai fac de ceva vreme griji cu privire la ”Marea Rotativă”. La ”next level”, acolo unde se așează la masa negocierilor adevărații ”jucători care contează”, știindu-se cât se poate de bine că ”o soluție” tot se găsește, la o adică…
Cel mai relevant exemplu ”că se poate” fiind ceea ce se întâmplă pe Bulevardul Aviatorilor nr. 68 din București. Acolo unde se află sediul oficial al Institutului Aspen România. De departe cea mai ”potentă” organizație de la acest moment…
Nu ești acolo, nu exiști!
Sau cel puțin aceasta poate fi oricând concluzia unui simplu cititor al listei cu membrii Institutului Aspen România.
Acolo unde activează împreună, ca să dăm doar câteva exemple, reprezentanții celor mai mari companii BIG PHARMA din lume și președintele Consiliului Concurenței din România, Bogdan Chirițoiu. Cel care ar trebui să îi și controleze…Dar și de ministrul Sănătății… Ca și de atotinfluentul lobbist ”Don” Nic Voiculescu…
La fel cum aproape că nu este colos din domeniul energiei sau bancar care să nu-și aibă reprezentanți de frunte alături de demnitari ai statului român, de la Guvernul României la Banca Națională a României și Ministerului Afacerilor Externe.
Iar exemplele pot continua, fiind astfel lesne de tras concluzia că, ”dacă nu ești în Institutul Aspen, nu exiști”! Cel puțin pentru ”high – life”-ul dâmbovițean.
Sau că, la o adică, pe Aviatorilor 68 se poate face oricând Guvernul României… Prietenii știu de ce!
Iar simpla parcurgere a listei membrilor Institutului Aspen România spune mai mult decât orice alt comentariu… Cel puțin pentru inițiații sistemului…
”Board of Trustees
Mircea Geoană – Founding President , Deputy Secretary
General of NATO
Teddy C. Dumitrescu – Acting President & Alumnus, CEO, Publicis Groupe Romania
Florin Pogonaru – Vice – President & Alumnus, CEO/Chairman, Central European Financial Services
Alexandra Gătej – Vice-President&Alumna, CEO, Maldon&Wat
Vasile Iuga – Treasurer, entrepreneur
Sergiu Manea – Member, CEO, Banca Comercială Română (BCR)
Daniel Badea – Member, Managing Partner, Clifford Chance Badea
Cristian Sporiș – Member&Alumnus, Vice President, Raiffeisen Bank Romania
Răsvan Radu – Member Alumnus, CEO/Executive President, Unicredit Bank
Cristina Verchere – Member, Chief Executive Officer&President of the Executive Board OMV Petrom
Carlo Pignoloni – Member, CEO & Country Manager, ENEL România
Iulian Trandafir – Member&Alumnus, VP, Regional General Director for Romania, Czech Republic, Lithuania, Alliance Healtchare România
Florin Ciobîcă – Member & Alumnus, CEO,AG Radio Holding”.
„Members”
” Alexandru Rafila – Minister of Health, Government of Romania
Nadir Ali – Audit&Advisory Partner, Ascentor
Sorana Baciu – Independent Director and International Consultant
Florin Bâlcan – Country manager, PROVIDENT Financial Romania
Vasile Baltac – President, ATIC – IT&C Association of Romania
Adrian Bot – Chief scientific officer, Executiv Vice President of research and development, CAPSTAN Therapeutics
Simona Bot – Member of the Executive Team, Blue Heron Foundation & Vice President, Community Outreach, West Coast, USA
Dragoș Bucurenci – PA & Communication Specialist
Dinu Bumbăcea – Country Managing Partner, PWC Romania
Bogdan Chirițoiu – Chairman National Competition Authority in Romania – Consiliul Concurenței
Adrian Ciurtin – Founder, Ciurtin & Associates
Sebastian Cochinescu – Founder&CEO, TAILPATH.Com
Mihnea Costoiu – Rector, Politehnica University, Bucharest
Nicolae Dănilă – Strategy Advisor to the Governor of the National Bank of Romania – BNR
Cosmin Dobran – Manager, European Commission
Carmina Dragomir – CEO, Metropolitan Life
Claudia Fleischer – general manager, ROCHE Romania
Peter A. Georgescu – Chairman Emeritus, Young & Rubicam Inc.
Mariana Gheorghe – Member in Supervisory Board, ING Groep
Steven van Groningen – RETIRED CEO, Freelancer
Jean Adrian Iacob – Executive Director, Balkans, Lockheed Martin International
Florin Ilie – Deputy CEO, Head of Wholesale Banking, ING Romania
Bogdan Ion – Country Managing Partner, EY Romania and Moldova
Iulia Ionescu – Country Lead, SANOFI Romania & Moldova
Mirela Iordan – Country Manager, PFIZER Romania
Ioan Istrate – Founder & CEO, Genuine AI;Advisor on Innovation and Emerging Technology, Romanian Government
Mihai Ivașcu – Co – Founder & CEO,MODEX/CEO,M3Holdings/Founder, INGENIUM Group
Ramona Jurubiță – Country Managing Partner of KPMG in Romania
Achilleas Kanaris – CEO, VODAFONE Romania
Ciprian Lăduncă – Managing Partner,LCL
Adrian Leluțiu – Founder,MERK CLASS
Bruno Leroy – Founding Partner, Leroy și Asociații
Maria Ligor – Ambassador, Romanian Ministry of Foreign Affairs – MAE
Marius Luican – CEO, REVEAL Marketing Research
Ștefan Marcu – Partner & Managing Director,A.T., KEARNEY Poland & Romania
Oana Marinescu – Founder & Managing Director, OMA VISION
Alessio Menegazzo – Head of Sustainability and Institutional Affairs, ENEL Romania
Alexandru Mihailciuc – VP, Sales Engineering & Customer Success, UIPATH
Ion – Richard Mihalache – Founder and CEO, NAPOFARM GROUP
Teofil Mureșan – Founder,CEO and Chairman of the Board of Directors, E – INFRA
Roberto Mușneci – Senior Partner, Șerban & Mușneci Associates
Cristian Pîrvulescu – CEO, ENEVO GROUP; Director,Aspen Energy & Sustainability Program
Liliana Popescu – Vice – rector, National School of Political Studies and Public Administration(SNSPA)
Bogdan Putinică – General Manager, MICROSOFT Romania
Cătălin Radu – General Manager, BRISTOL MYERS SQUIBB
Radu Rășinar – Area Vice President for Central and Eastern Europe, ASTRAZENECA
Ondrej Safar – Country Manager CEZ GROUP in Romania
Paolo Sartori – Provincial Authority of Public Security ( QUESTORE), province of Mantova
Codrin Scutaru – Chief Executive Officer, Public Affairs Solutions
Eric Stab – Chairman & CEO, ENGIE Romania
Adrian Stănculescu – Chairman of member of the supervisory boards of pehart, GREEN GROUP, Dentotal and Global Technical Group
Marian Staș – President, Leaders of the THIRD MILENNIUM
Ion Sturza – Founder and Chairman of the Board, FRIBOURG CAPITAL
Dan Șucu – Founder and President, MOBEXPERT Group
Andrei Țărnea – General Director, Communication and Public Diplomacy Ministry of Foreign Affairs – MAE, Romania
Ambassador Nicholas F. Taubman – President, MOZART Investments
Omer Tetik – CEO, BANCA TRANSILVANIA
Mustafa Tiftikcioglu – CEO, GARANTI BBVA Romania
Mihai Tudorancea – CEO and Founder, TUD GROUP
Andrei Ursulescu – CEO, SCANDIA FOOD Romania
Alexandru Vlad – Member of the Board, FILDAS CATENA GROUP
Cosmin Vladimirescu – Country Manager MASTERCARD Romania and Croatia
Nic Voiculescu – Managing, Director, Link Resource
Kurt Weber – managing Director, HORVATH & Partners Management Consulting, Bucharest Office”.
”Affiliated Experts”
În schimb, ce este drept, spre deosebire de ”greii” care sunt membri cu drepturi depline, numele celor din ”personal” nu spune mai nimic…
Radu Puchiu – director
Roxana Voicu – Dorobanțu – Affiliate expert & fellow
Cristian Pîrvulescu – member & affiliate expert & fellow
Cristian Vlădescu – senior fellow
Cornel Ban – affiliate expert
”STAFF”
”Vlad Nicolae – acting executive director
Florinia Axinia – membership relations
Ioana Antonescu – leadership programs manager
Mirela Apostol – public programs manager
Iulian Mihalache – public policy programs manager
Andreea Rădulescu – public programs & policy programs officer
Oana Dumitru – leadership programs officer”.
Inutil să mai adăugăm că nu există demnitar al statului român, indiferent de culoarea sa politică, ”prezent” la orice acțiune a Institutului Aspen România. Acolo unde practic ”se dă ora exactă” a întregii guvernări a României…
DOCUMENT SECRET: Planul Rusiei pentru ocuparea Moldovei! / Totul se va termina curând
Un document secret de la cancelaria actualului lider de la Kremlin, Vladimir Putin, dezvăluie planurile acestuia în privința Republicii Moldova.
Yahoo News a obținut un document intern de strategie de la Administrația Prezidențială a lui Putin, care dezvăluie planurile Moscovei pentru Moldova. Documentul a fost obținut în urma unei colaborări cu mai multe organizații de presă europene: Delfi Estonia, ziarul suedez Expressen, Dossier Center, cu sediul la Londra, Kiev Independent, Rise Moldova, Frontstory, VSquare, Süddeutsche Zeitung, Westdeutscher Rundfunk (WDR) și Norddeutscher Rundfunk.
Când a fost redactată strategia
Documentul provine de la Direcția Prezidențială pentru Cooperare Transfrontalieră, care în trecut a întocmit o strategie similară, pentru a anexa Belarusul.
Potrivit sursei citate, strategia pentru Republica Moldova a fost redactată în toamna anului 2021, cu contribuția Statului Major General al Rusiei și a principalelor servicii de informații ale Moscovei: FSB, SVR și GRU. Așadar, înainte de invadarea Ucrainei, de către Rusia, în februarie anul trecut.
Strategia rusă pentru Republica Moldova se concentrează pe „contracararea încercărilor actorilor externi (în primul rând Statele Unite, țările Uniunii Europene, Turcia și Ucraina) de a interveni în afacerile interne ale Republicii Moldova, de a consolida influența NATO și de a slăbi pozițiile Federației Ruse”. Strategia are în vedere aderarea Republicii Moldova la Uniunea Economică Eurasiatică condusă de Rusia, răspunsul Moscovei la UE, și la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, versiunea sa a NATO. Iar planul urmărește „neutralizarea” oricăror acțiuni ale guvernului moldovean pentru a expulza prezența militară rusă din Transnistria.
Trei capitole și tot atâtea termene
Conform sursei citate, premierului Dorin Recean, care și-a preluat funcția în urmă cu o lună, i-a fost arătat documentul săptămâna trecută. Recean – fost consilier pe probleme de securitate națională al președintei Maia Sandu – a confirmat că agenda Kremlinului reflectă ceea ce el și mulți din guvernul său liberal știau de mult timp. „Rușii au încercat de foarte mult timp să se asigure că Moldova nu are suveranitate asupra politicii sale externe”, a declarat acesta.
Potrivit lui David Kramer, fost oficial al Departamentului de Stat, „Deși abia recunoaște Moldova ca stat separat, documentul tratează Moldova ca pe un satelit maleabil asupra căruia poate exercita control și influență, încercând în același timp să blocheze influența occidentală. Este tipic pentru atitudinea Kremlinului față de toți vecinii săi și subliniază obiectivul de a menține o sferă de influență bine controlată”.
Planul pentru Republica Moldova, din nou în paralel cu cel pentru Belarus, este împărțit în trei capitole diferite: sectorul politic, militar și de apărare, sectorul umanitar și sectorul comercial și economic. Aceste rubrici stipulează repere specifice pe care autorii ar dori să le atingă pe termen scurt (până în 2022), mediu (până în 2025) și lung (până în 2030). Ultimul an-țintă, se precizează în document, ar trebui să vadă „crearea unor grupuri de influență pro-ruse stabile în cadrul elitelor politice și economice moldovenești”.
Obiectivul Kremlinului – să readucă Moldova în sfera de influență a Rusiei
Doar că Belarus și Moldova se află pe traiectorii foarte diferite. În timp ce Belarusul a devenit tot mai apropiat de Moscova, pe măsură ce își consolidează autoritarismul, Republica Moldova s-a alăturat Ucrainei în îndepărtarea de pe orbita Rusiei și spre Occident. Însă, amintește sursa citată, Rusia nu lasă statele din fostul său bloc sovietic să se îndepărteze cu ușurință.
„Conducerea Moldovei a adoptat un curs clar pro-occidental”, a declarat pentru Yahoo News un oficial occidental din domeniul serviciilor de informații, care cunoaşte conţinutul documentului de strategie. „Astfel, obiectivele strategice ale Kremlinului devin din ce în ce mai greu de atins, în timp”, a completat acesta.
Potrivit oficialului serviciilor secrete occidentale, obiectivul Kremlinului este de a readuce Moldova în sfera de influență a Rusiei. Arsenalul lui Putin, în acest sens, nu constă în tancuri și avioane de luptă, ca în cazul Ucrainei, ci în armele războiului politic: infiltrarea în țară a unor agenți ai serviciilor secrete rusești și alimentarea activității antidemocratice cu ajutorul unor agenți de influență plătiți sau loiali din punct de vedere ideologic.
Proiect controversat în Indonezia. Elevii, puși să înceapă orele incredibil de devreme. Ajung la cursuri cu noaptea-n cap!
De multe ori, elevilor le e greu să se trezească dis de dimineață, pentru a fi gata să plece la timp la școală, ca să nu întârzie la ore.
Ce se întâmplă, însă, când cursurile încep chiar cu noaptea-n cap? Elevilor le e și mai greu, fără prea multe dubii. La fel și părinților, când își văd copiii tot mai obosiți.
Încep la 5:30 dimineața
Un proiect-pilot controversat în Kupang, capitala provinciei East Nusa Tenggara, a făcut ca elevii de clasa a XII-a din zece licee să înceapă cursurile pe întuneric, potrivit The Guardian. Și anume la 5:30 dimineața. Asta în condițiile în care școlile în Indonezia își încep cursurile, în general, între 7 și 8 dimineața.
Autoritățile spun că proiectul, anunțat luna trecută de guvernatorul Viktor Laiskodat, este menit să întărească disciplina copiilor. Părinții, însă, nu văd lucrurile în aceeași notă. Potrivit părinților, copiii sunt epuizați până ajung acasă, titrează aceeași sursă.
„Este extrem de dificil, acum trebuie să plece de acasă când încă este întuneric beznă. Nu pot accepta acest lucru … siguranța lor nu este garantată atunci când este întuneric și liniște”, a declarat pentru AFP Rambu Ata, mama unui copil de 16 ani.
Bacalaureat la Religie? Ce au cerut cultele religioase ministerului Educației
Cultele religioase solicită ca Religia să poată fi aleasă ca disciplină de examen la Bacalaureat, la fel ca alte discipline din trunchiul comun.
13 reprezentanți ai cultelor religioase recunoscute de statul român au trimis o adresă la Ministerul Educației în care fac această solicitare.
Religia să poată fi aleasă ca disciplină de examen la Bacalaureat
Potrivit Edupedu.ro, reprezentanții cultelor religioase cer modificarea Articolului 99, la alineatele (4), (5) si (6) din proiectul Legii învățământului preuniversitar și includerea Religiei în lista disciplinelor din trunchiul comun care pot fi alese de elevi la Bac.
„Nediscriminarea Religiei in raport cu alte discipline scolare din trunchiul comun, prin includerea acesteia in lista disciplinelor scolare, la alegere, in cadrul examenului national de Bacalaureat pentru ca elevii care frecventeaza orele de religie sa aiba posibilitatea de a-si valorifica si verifica competentele dobandite la aceasta disciplina, una dintre putinele care se studiaza pe tot parcursul invatamantului preuniversitar si singura care a fost validata de majoritatea covarsitoare a parintilor”.
Ce reproșează cultele: „Eliminarea precizării referitoare la stabilirea unei perioade de înscriere la religie sau de schimbare a opțiunii prin ordin al ministrului educației pentru anul școlar următor, care poate crea confuzie și noi presiuni asupra elevilor, în vederea retragerii de la ora de religie: „…într-o perioadă stabilită prin ordin al ministrului educației, pentru anul școlar viitor… în perioada specificată…”.”
În același document cultele au solicitat și ca diversitatea să nu mai fie definită în proiectul legii învățământului, iar profesorii să nu mai fie obligați să o promoveze, îi cer Ligiei Deca reprezentanții cultelor religioase, la inițiativa Patriarhiei ortodoxe. Acestea mai solicită ca sintagma „orientare sexuală” să fie ștearsă din document.
Solicitarea, adresată ministrului Educației, este semnată de:
– Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe,
– Inaltpreasfintutul Parinte Aurel Perca, Arhiepiscop Mitropolit de Bucuresti – Biserica Romano-Catolica,
– Preafericitul Parinte Cardinal Lucian – Biserica Unita cu Roma, Rego-Catolica,
– Preasfintitul Episcop Datev Hagopian – Arhiepiscopia Bisericii Armene din Romania,
– Episcopul Bela Kato al Bisericii Reformate din Romania,
– Episcopul Reinhart Guib – Biserica Evanghelica C.A. din Romania,
– Episcopul Dezso Zoltan Aorjani al Bisericii Evanghelice Lutherane din Romania,
– Episcopul Istvan Kovacs al Bisericii Unitariere Maghiare,
– Viorel Iugam, presedintele Uniunii Bisericilor Crestine Baptiste din Romania,
– Cornel Haures – presedintele Bisericii Crestine dupa Evanghelie din Romania,
– Pastorul Ioan Filip – presedintele Bisericii lui Dumnezeu Apostolice din Romania – Cultul Crestin Penticostal,
– Aurel Neamtu – presedintele Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea,
– Mulfiul Iusuf Muurat – Seful Comunitatii Musulmane din Romania.
Atenție, turiști! Se pregătește o nouă taxă la Mamaia
Turiștii care vor veni în această vară pe litoral, în Constanța sau Mamaia, vor plăti, pe lângă sejur, și o taxă de oraș sau taxă turistică în cuantum de 1% din valoarea totală a sejurului.
Taxa a fost stabilită încă de la finalul anului trecut de Consiliul Local și ar fi fost introdusă la cererea patronatelor.
Taxă de turist în valoare de 1% din valoarea sejurului
„În momentul de față taxa este în vigoare, doar că nu este încasată de la turiști, ci de la agenții economici cu unități de cazare. A fost introdusă la solicitarea patronatelor din Constanța-Mamaia. Ei au propus, în octombrie-noiembrie 2022, introducerea taxei turistice”, explică George Măndilă, consilierul personal al primarului Vergil Chițac.
Acesta spune că acum patronatele au cerut ca taxa să nu mai fie încasată de la ei, ci de la turiști, așa cum fusese planul lor inițial. În acest sens, aparatul Primăriei Constanța lucrează la proiectul care va intra în procedură de transparență publică și speră ca la mijlocul lunii mai taxa să fie încasată de la vizitatori.
„Nu s-a putut vota această taxă de la finalul anului trecut (când s-au aprobat taxele și impozitele locale) deoarece, fiind vorba despre o taxă nouă, nu era timp să treacă etapele de transparență publică și riscau să rămână fără ea. Așa că au ales să o plătească ei câteva luni, apoi să facem această schimbare”, mai spune Măndilă.
Pe litoralul românesc mai sunt și alte primării care încasează o taxă de la turist. Consilierul primarului Constanței arată spre Mangalia unde fiecare turist plătește 5 lei/zi taxă către primărie sau către Eforie unde administrația locală încasează 3 lei/zi de la fiecare turist.
Un TIR plin cu legume s-a răsturnat într-o râpă din Mehedinți. Ce au făcut localnicii / Imaginile au ajuns virale – VIDEO
Un TIR plin cu ardei gras și capia s-a răsturnat, în urmă cu trei zile, lângă pădurea Stârmina din județul Mehedinți.
Accidentul s-a transformat așadar într-o sesiune de aprovizionare cu legume, gratis, pentru localnicii dintr-un sat din Mehedinți.
Localnicii au cărat cu sacii marfa din TIR
Aceștia au mers la fața locului și și-au umplut sacoșele cu marfa abandonată pe marginea drumului.
Vestea a circulat din gură în gură, între vecini, astfel că locul s-a umplut imediat de oameni care au adunat ce mai rămăsese din marfa transportată de camionul implicat în accidentul rutier.
Oamenii din zonă au umplut plase întregi și lăzi până când, la fața locului, au rămas doar ambalajele.
Accidentul s-a produs la sfârșitul săptămânii trecute, dar TIR-ul a fost ridicat și repus pe roți abia marți.
Se strică vremea! Sunt anunțate ploi, lapoviță și ninsori. ANM a emis COD GALBEN de vânt/Prognoza pentru Capitală
Deși suntem la mijlocul lunii martie, prima lună de primăvară calendaristică, sunt anunțate, pentru unele zone din țară, ninsori – precipitații specifice sezonului de iarnă!
Vremea se schimbă în intervalul următor, iar în peisaj își vor face apariția ploile, dar și – în unele zone – lapovița și ninsorile. Mai mult, și vântul va avea intensificări, mai puternice în unele județe, ce se vor afla sub incidența unei atenționări COD GALBEN. Meteorologii anunță că în București vremea se va răci, astfel că temperatura maximă de joi se va situa în jurul a 8-9 grade.
Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, miercuri, o informare meteo, dar și o atenționare COD GALBEN de intensificări ale vântului.
Informarea meteo, valabilă până joi seară
Informarea meteo va intra în vigoare după-amiază și va fi valabilă până joi seară, mai exact în perioada 15 martie, ora 16 – 16 martie, ora 20.
Conform ANM, „în intervalul menționat, precipitațiile se vor extinde treptat dinspre vest și vor cuprinde cea mai mare parte a țării. Vor fi ploi, iar în noaptea de miercuri spre joi (15/16 martie) și în prima parte a zilei de joi în dealurile vestice, dar și în zonele mai joase din Maramureș, Transilvania și nord-vestul Moldovei se vor semnala și lapovițe și ninsori. La munte, din seara zilei de miercuri vor predomina ninsorile și se va depune strat nou de zăpadă, local mai consistent în Carpații Occidentali și vestul Carpaților Meridionali. Pe alocuri, cantitățile de apă vor depăși 10…15 l/mp”.
Totodată, specialiștii transmit, prin intermediul acestei informări meteo, că vântul va avea intensificări temporare în regiunile vestice, iar din dimineața zilei de joi și în cele estice, sud-estice, precum și pe crestele montane, cu viteze în general de 45…55 km/h.
Cinci județe se vor afla sub COD GALBEN de vânt
De asemenea, ANM a emis, miercuri, o atenționare COD GALBEN de intensificări ale vântului. Aceasta va intra în vigoare la orele serii. Cinci județe se vor afla – total sau parțial – sub incidența atenționării meteo: Arad, Bihor, Caraș-Severin, Satu Mare și Timiș.
Atenționarea COD GALBEN va fi valabilă în perioada 15 martie, ora 18 – 16 martie, ora 18, interval în care, conform ANM, „local și temporar, mai ales în zona de câmpie din Crișana și Banat vor fi intensificări ale vântului cu viteze de peste 55…60 km/h”.
Prognoză pentru București: vremea se răcește/ Temperatura maximă de joi
Dintr-o prognoză specială pentru București, emisă de ANM pentru intervalul 15 martie, ora 16 – 16 martie, ora 20, reiese că în Capitală „vremea se va răci, astfel de la o temperatură de 3…5 grade în dimineața zilei de joi, se va ajunge la o maximă de 8…9 grade (valori termice diurne ce se vor situa ușor sub mediile multianuale)”.
Conform meteorologilor, cerul va avea înnorări, mai accentuate pe parcursul zilei de joi, când temporar va ploua. Nu va lipsi din peisaj nici vântul, care va sufla în general moderat.
Se scumpesc taxele la facultățile din România. Studenții, nevoiți să scoată mai mulți bani din buzunar
Taxe mai mari la facultățile din România. Unele universități cresc tariful cu 300 de lei pe an, în timp ce altele au taxe mai mari cu 1500 de lei. Principala explicație venită din partea reprezentanților facultăților este scumpirea utilităților.
Deși mărirea taxelor urma să se aplice doar noilor studenți, se pare că și cei care studiază deja vor trebui să plătească mai mult pentru studii.
Majorarea taxelor de școlarizare, introdusă în Legea Educației
O prevedere prin care universitățile ar putea majora taxele de școlarizare în timpul ciclului de studii cu maximum rata inflației ar urma să fie introdusă în Legea Educației, potrivit reprezentanților studenților.
Studenții spun însă că vor insista, pe parcursul procesului de adoptare a noilor legi ale Educației, să fie prevăzut expres că taxele de școlarizare rămân neschimbate pe durata școlarizării.
Un reprezentant ANOSR susține că această majorare a taxelor are efecte diverse, dar cel mai grav este abandonul școlar. El spune că, pe de-o parte, universitățile au simțit că această zonă poate fi exploatată, iar pe de altă parte, este și o strategie „pentru a crește competitivitatea privind locurile la buget”.
Tânărul subliniază că aproape 40% dintre studenții de anul I nu ajung să-și dea licența, iar de cele mai multe ori, ei renunță la studii din cauza problemelor de ordin financiar.