Senatul a adoptat miercuri, în plen, propunerea legislativă pentru modificarea OUG 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români prin care se stabileşte că la o adresă nu pot fi înregistrate cu cartea de identitate decât maximum zece persoane.
Au fost înregistrate 64 de voturi „pentru”, 12 „împotrivă” şi 19 abţineri.
Membrii familiei – fără număr, străinii – limitaţi la 10
Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.
„Nu poate fi înscrisă în actul de identitate adresa de domiciliu dacă în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa respectivă.
Prin familie extinsă să înţelege titularul dreptului locativ, soţul, soţia acestuia, rudele titularului şi cele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv”, se arată în propunerea legislativă iniţiată de un grup de parlamentari PSD.
Pedeapsa pentru ultraj se va aplica și în cazul violențelor asupra militarilor, iar amenda penală va dispărea din această infracțiune, potrivit unui proiect de lege inițiat de premierul Nicolae Ciucă și ministrul Lucian Bode. Practic, persoanele care vor amenința sau vor lovi un polițist, un militar ori un jandarm vor intra direct în pușcărie. Sindicaliștii din MAI cer însă ca aceste pedepse să fie majorate și mai mult, tocmai pentru a descuraja astfel de fapte, care au condus la o subminare fără precedent a autorității de ordine publică.
Deși vine cu o întârziere de circa 20 de ani, proiectul de lege inițiat de premier și de șeful MAI va aduce schimbări importante și necesare în sectorul de apărare și ordine publică. Principalele modificări aduse Codului penal sunt introducerea ultrajului și în cazul militarilor și dispariția posibilității sancțiunii cu amendă penală pentru astfel de fapte. ”Când violența este îndreptată împotriva celor chemați să protejeze victimele, să impună respectarea legii, menținerea unui climat adecvat de conviețuire ori înfăptuirea justiției, se observă că implicațiile depășesc cu mult planul individual și se răsfrâng asupra capacității statale și autorității publice. Aceste fapte capătă ecouri în societate, cauzând timorare a cetățeanului de bună-credință, precum și o diminuare a încrederii acestuia în instituțiile statului, ceea ce se transpune, în final, în limitări ale exercitării diferitelor drepturi și interese cetățenești”, arată inițiatorii proiectului de act normativ. Potrivit acestora, pericolul social ridicat al ultrajului, precum și consecințele unei astfel de fapte, care afectează capacitatea statului de intervenție și conceptul de autoritate publică, posibilitatea aplicării amenzii nu mai este proporțională, această pedeapsă nefiind de natură a sancționa astfel de abateri sau să prevină comiterea lor. Conducerea Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC) susține însă că va trimite amendamente la această lege, cel mai important fiind majorarea pedepselor pentru ultraj.
Închisoare pentru încăierarea în public
Bătăile în public vor fi și ele pedepsite mai aspru, cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, dispărând și posibilitatea aplicării amenzii. Potrivit notei de fundamentare a proiectului legislativ, în contextul limitelor reduse ale sancțiunilor penale, persoanele care comit astfel de fapte se bazează pe dificultatea statului de a adopta măsuri ferme față de acestea, context în care manifestarea violentă devine profitabilă prin raportare la consecințe. Totodată, pedepsele pentru infracțiunile comise în spațiul public vor fi majorate cu o treime, dat fiind că impactul faptelor violente este cu atât mai ridicat cu cât acestea sunt comise în spațiul public, consideră inițiatorii proiectului de act normativ. ”Pe lângă ultraj, sunt acele infracțiuni de impact, produse în spațiul public, ale căror pedepse maxime vor atinge, prin majorare, 5 ani. Acest lucru înseamnă că pot fi arestați. Până acum, dacă te lovea cineva pe stradă, nu puteam face propunere pentru arestare preventivă, pentru că una din condiții este ca pedeapsa pentru infracțiunea comisă să fie de cel puțin 5 ani”, ne-a declarat Vasile Zelca, președintele SNPPC.
Legitima apărare se extinde și în afara casei
Codul penal va fi modificat și în ce privește legitima apărare. Astfel, conform proiectului legislativ, se prezumă a fi în legitimă apărare acela care comite fapta pentru a respinge atacul săvârșit în public, fără drept, de către o persoană având asupra sa o armă de foc sau cu obiecte, dispozitive, substanțe sau animale ce pot pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor. ”Trebuie arătat că spațiul public trebuie să reprezinte un spațiu de siguranță al tuturor, prezența unor persoane înarmate în acest spațiu fiind de natură a induce o stare de temere și de neliniște”, se mai precizează în motivarea proiectului legislativ.
Bucureştiul are cele mai multe clădiri vulnerabile care, în cazul unui seism major, ar înregistra cele mai multe victime omeneşti şi pagube materiale.
Capitala are peste 2.400 de imobile încadrate într-o clasă cu risc seismic. În clasa I de risc seismic sunt 362 de imobile, în clasa II – 373 imobile, în clasa III – 116 imobile şi 1.542 încadrate în categorii de urgență. Cu toate acestea, procesul consolidării înaintează cu paşi de melc, iar viitorul nu sună prea promiţător.
Două planuri de reabilitare seismică
Nicolae Ciucă a anunţat că România are două planuri privind consolidarea şi reabilitarea clădirilor cu risc seismic. Premierul a precizat că locatarii nu vor trebui să contribuie cu bani, ci finanţarea se va face de la buget şi prin programul PNRR.
„Vom monitoriza situația şi ţinem legătura cu autorităţile turce pentru a putea interveni. Avem un departament cu oameni care de fiecare dată au demosntrat că sunt profesionişti.
Sunt convins că pentru cetăţenii români imaginile din Turcia au trezit amintirii dureroase de la cutremurul din 77.
Vom lua măsuri pentru a creşte situaţia seismică a clădirilor. Există două planuri de reabilitare seismică. Un plan de consolidare prin ministerul Dezvoltării, cu buget de aproape 700 de milioane, şi PNRR, peste 500 milioane de euro.
Este important că cetăţenii nu vor trebui să contribuie, totul se va face cu bugetare de la stat„, a declarat Nicolae Ciucă.
Oana Roman a răbufnit în mediul online. Fosta prezentatoare TV a reacționat dur după ce Catinca Roman nu și-a vizitat mama, care este internată la un centru de recuperare.
Asistentele i-au povestit cu lux de amănunte că Mioara Roman obișnuiește să se trezească noaptea și să o strige pe Catinca, a doua fiică a ei.
S-au răcit relaţiile între Oana şi Catinca
Oana Roman a decis să spună lucrurilor pe nume. Vedeta și-a „atacat” dur sora pentru faptul că nu își vizitează mama. Mai mult decât atât, aceasta a scos la iveală detalii copleșitoare despre Mioara Roman.
„Am fost la mama și m-a întrebat de Catinca. Doamna asistentă mi-a spus că mama se trezește noaptea și o strigă, urlă după sora mea, după fata ei. Aceasta fată a declarat că nu vrea să mai meargă la mama.
Cine își permite să trimită declarații despre mine mincinoase trebuie să-și asume. Am fost la mama.
A început să-mi spună «Da, Catinca ce face? Catinca unde e? Catinca de ce nu vine?», iar doamnele de aici mi-au spus că se trezește noaptea și strigă, urlă după Catinca, după sora mea, după fata ei”, a povestit Oana Roman pe Instagram.
Vedeta a mai dezvăluit că tot ce își dorește este ca mama ei să nu mai sufere din cauza Catincăi Roman.
La apogeul campaniei de înscriere pentru șefia Direcției Naționale Anticorupție, ”agheasma” de conducere actuală s-a împăunat cu cele 72 de dosare legate de pandemie trimise în judecată.
Cristian Bușoi face politică la Bruxelles, familia afaceri în România
Chiar la ședința de bilanț a DNA, procurorul șef Crin Bologa făcând pe justițiarul și cu ”avertismentul” că ”acum mai avem pe rol în lucru încă 90 de dosare cu infracțiuni în legătură cu situația pandemică, în care sunt deja suspecte sau inculpate peste 122 de persoane. Deja s-au trimis în judecată 72 de dosare cu zeci de inculpați”.
Raportorul BIG PHARMA
La doar câteva zile după ”bilanțul” lui Bologa și după ce opinia publică fusese isteric inflamată de ”Dosarul Pițurcă – ROMARM”, a mai apărut o declarație. Aparent fără nici cea mai mică legătură cu ceea ce se întâmplă în țară cu lupta pentru preluarea conducerii DNA. Iată însă că ”externii” nu sunt chiar atât de ușor de dus de nas ca alții… Astfel că la complexul ”puzzle informativ” la care se lucrează în paralel cu sutele de anchete separate pentru identificarea și tragerea la răspundere a adevăraților ”băieți deștepți” ai pandemiei, tocmai ce s-a adăugat și cât se poate de discreta postare virtuală a europarlamentarului Cristian Bușoi.
Pițurcă, doar o ”supapă”
Cel care, de la Bruxelles a inseminat pe facebook informația că ” medicina personalizată, medicamentele inovative și susținerea cercetării trebuie să fie priorități pe agenda publică și în România și în UE. Mă bucur că am avut ocazia să vorbesc, astăzi, la o dezbatere organizată de EAPM ( Alianța Europeană pentru Medicină Personalizată), la Bruxelles, despre revizuirea legii farmaceutice a UE, dar și despre proiectele pe care am reușit să le impun, în calitate de raportor al Programului de Sănătate al Uniunii.
Crin Bologa își trimite oamenii doar după samsarii de măști
Este nevoie de o legislație europeană comună în domeniul sănătății, care să răspundă provocărilor actuale și potențialelor amenințări viitoare. Experiența ne-a arătat că normele separate în fiecare stat membru nu funcționează. Trebuie să ne asigurăm, spre exemplu, că legislația farmaceutică din UE este adecvată scopului și că pacienții au acces rapid la cele mai bune medicamente, cu cele mai puține efecte secundare. Mai departe, este important să găsim cea mai bună formulă, care să sprijine industria și cercetătorii pentru ca toți pacienții din UE să aibă acces la tratamentele de ultimă generație.
Mă bucur că EAPM și alte asociații din UE sunt în dialog permanent cu mine și ceilalți colegi europarlamentari cu activitate în domeniul medical și că împreună lucrăm pentru a găsi cele mai bune soluții care să ajute cu adevărat pacienții și medicii. Vă asigur că vom continua să facem acest lucru”.
Nimic de QATARGATE
Acum, ce este drept, din punct de vedere politic cel puțin, Cristian Bușoi este de înțeles de ce nu a mai pomenit nimic și de scandalul QATARGATE. Mai ales după ce, aidoma șoferilor prinși cu radarul și care urlă la polițiști că și alții au trecut cu viteză, Cristian Bușoi s-a limitat la a preciza că și alți europarlamentari au fost în Qatar pe banii ”sponsorilor” și fără să raporteze. Numai că alți europarlamentari cad deja ca popicele în fața presiunilor publice din propriile țări. Pe când Cristian Bușoi, ca să nu mai vină cumva vorba de implicarea sa în cel mai mare scandal internațional de corupție, o ”ține langa” despre cum ”și dă-i și luptă”, din calitate de raportor al Programului de Sănătate al UE, pentru o nouă Lege BIG Pharma! Pentru că noua lege farmaceutică nu poate fi decât una care să umple și mai abitir conturile deja doldora de zeci de miliarde de euro ale marilor companii farmaceutice. Pentru că, așa după cum dă de înțeles chiar ”lobbistul”, chipurile ”experiența” pandemiei ne-ar fi arătat că normele separate în fiecare stat nu funcționează”. Astfel că medicamentele vor fi cumpărate de acum înainte tot cu ordin de la conducerea Comisiei Europene, ca și în cazul vaccinurilor.
Dacă și ”Don Nic” Voiculescu nu se bagă pe noua lege farmaceutică a lui Bușoi…
Iar dacă România s-a ales cu zeci de milioane de doze pentru care trebuie să plătească direct distrugerea lor, aceasta a fost, ghinion, doar ultima repetiție pentru ce va urma… Atunci când noua Lege farmaceutică promovată de Bușoi va trece. Și guvernele naționale nu vor mai putea avea decât libertatea să achite alte miliarde de euro pentru ”medicamentele inovative” contractate direct de conducerea Comisiei Europene, prin contracte directe și secretizate cu marile companii Big Pharma!
Au luat toate ”măștile” Poliției
Și uite cum, la noi în țară, procurorii DNA se iau de piept doar cu dosarele ”cu măști”… Și asta după ce obediența unor șefi de structuri de Poliție sau de la alte Parchete și instituții ale statului român a condus la o situație fără precedent… Toate dosarele ”cu măști” din perioada pandemiei fiind ”dublate” de alte dosare, deschise de procurorii DNA strict pe baza anchetelor aflate în desfășurare la alte structuri! Astfel că, fără a mișca un deget, DNA s-a ales cu un ”portofoliu” de câteva sute de dosare gata făcute! Și din care dă drumul la câte dosare vrea, atunci când dinamica operativă o impune și este nevoie ca ”lupta anticorupție” să fie întreținută cu câte o ”defilare” de VIP încătușat, cu asigurat impact mediatic, precum cea a lui Victor Pițurcă. În timp ce nici măcar un singur adevărat dosar care contează, cel puțin din punct de vedere al prejudiciului nu se află în lucru! Pentru că asta ar însemna ca, în loc de samsarii de măști, procurorii DNA să dea iama direct în atotinfluentele companii BIG PHARMA. Așa că, pentru a putea acoperi dosare care duc la nume grele ale lobby-ului Big Pharma în România și la Bruxelles, și alți ”Pițurcă” trebuie să se aștepte să se ”apeleze” la ei ca și la niște ”supape” ale eliminării nemulțumirii publice tot mai ”virusate” față de dezvăluirile privind ”tunurile” de miliarde date în domeniul Sănătății. Și pe lângă care, culmea, achizițiile de măști sau alte echipamente anti – COVID nu reprezintă decât ceva ”mărunțiș” pentru adevărații jucători din Institutul Aspen România!
Ăsta este ”GUVERNUL MEU”!
Dacă până și rețeaua lui ”Don Nic” Voiculescu a ajuns să se teamă de ”imperiul” consultanței medicale creat de tatăl europarlamentarului Cristian Bușoi și alți membri ai ”familiei lărgite”, atunci este clar cum de europarlamentarul a reușit să își impună ”chiloțarul” de încredere la vârful Ministerului Sănătății. Pentru că până și soroșizatul Dacian Julien Cioloș a recunoscut că Bușoi și doar Bușoi este cel din spatele carierei fulminante a manechinului Andrei Baciu. Cel care, după ce defila în chiloți pentru Botezatu, sub numele de cod ”Romică” a ajuns secretar de stat în Ministerul Sănătății și coordonator al campaniei de vaccinare, fiind un adevărat ”superviser” chiar și pentru omul generalului Oprișor, Valeriu Gheorghiță.
Florin Cîțu având și el atât de multe de spus pe acest subiect, dacă DNA chiar și-ar lua în serios anchetele privind ”tunurile” din perioada pandemiei.
Manechinul Romică! El a coordonat campania de vaccinare!
Până atunci însă, ”Don Nic” Voiculescu trebuie să se mulțumească cu ”securizarea” ASSMB-ului și ”ținerea în viață” a nepotului userist Vlad Voiculescu.
În timp ce ”Don Nic” Voiculescu respectă actuala delimitare a sferelor de influență de la nivelul Institutului Aspen România. Acolo unde este coleg cu reprezentanții tuturor marilor companii farmaceutice din Big Pharma.
DNA, dar denunțul de 5 milioane euro…?
În timp ce procurorul-șef al DNA se ferește ca de tămâie să dea în lucru și denunțul unui fost ministru al Sănătății care a informat ”beneficiarii legali” cu privire la ”oferta de nerefuzat”, făcută chiar în biroul său, de a scrie pe un șervețel contul din Geneva în care să i se vireze suma de 5 milioane euro. Asta ”doar” pentru ”a da cu pixul” pe un ordin –anexă privind includerea pe lista compensatelor a trei noi ”medicamente inovative”…
Sau la dosarul prin care România a devenit ”Țara Ibuprofen”, aceeași materie primă fiind comercializată la prețuri umflate de zeci de ori – dar în cantități diminuate și de câte trei ori!- sub nume diverse, dar de aceleași firme BIG PHARMA!
Sau cum au fost ”scăzute” din același pix valorile ”de alarmă” ale colesterolului, pentru ca ”medicii îndărătnici” să fie obligați să recomande astfel medicamentul a cărui valoare de piață a crescut de zeci de ori, în doar câteva săptămâni…
Wizz Air a luat o decizie ce s-ar putea să-i încurce pe românii care lucrează în străinătate. Compania va suspenda cinci rute spre si dinspre aeroporturile din București, Cluj-Napoca, Iași și Sibiu, din a doua jumătate a lunii martie 2023.
Ruta București – Ancona, inaugurată pe 3 ianuarie, va fi suspendată între 22 martie și 30 octombrie 2023.
Cursa spre/dinspre Rimini, suspendată
A două rută de pe Aeroportul Otopeni care se suspendă este cea spre și dinspre aeroportul din Rimini (Italia).
Wizz Air a inaugurat zborul București – Rimini pe 29 septembrie 2022, iar ultimul zbor va fi în 15 mai 2023. Operatorul maghiar anunță că această ruta va fi reluată pe 2 noiembrie 2023.
De asemenea, între 24 martie și 30 octombrie, Zborurile Sibiu – Madrid vor fi stopate. La zborurile regulate între Iași și Bari (Italia) Wizz Air va renunta pe 21 martie 2023, dar le va relua pe 1 noiembrie.
Wizz Air a plecat de la Bacău
Pe 10 ianuarie 2023 Wizz Air a decis să închidă baza operațională de pe aeroportul „George Enescu” din Bacău și și-a retras aparatul Airbus care avea baza acolo.
O altă cursă afectată este cea de la Cluj Napoca – Perugia, suspendată în perioada 15 mai – 1 noiembrie 2023.
Cele mai mari cinci companii petroliere din Occident au obținut profituri combinate de aproape 200 de miliarde de dolari în 2022, intensificând apelurile pentru ca guvernele să impună taxe mai dure pentru aceste câștiguri excepționale.
Dar nimeni nu are curajul să ia o decizie în acest sens: e criză energetică, iar directorii giganților petrolieri își apără poziția cu îndârjire.
TotalEnergies a raportat un profit anual de 36,2 miliarde de dolari, dublu față de cel de anul trecut, în condițiile în care prețurile combustibililor fosili au crescut vertiginos după invazia Rusiei în Ucraina.
Total se alătură Exxon Mobil, Chevron, BP și Shell, înregistrând o creștere masivă a profiturilor anuale, după ce profitul de 56 de miliarde de dolari obținut de Exxon în 2022 a marcat un maxim istoric pentru industria petrolieră occidentală.
În total, cele cinci mari companii petroliere au raportat anul trecut profituri combinate de 196,3 miliarde de dolari, mai mult decât producția economică a majorității țărilor. Plini de cash, giganții energetici au răsplătit acționarii cu dividende și răscumpărări de acțiuni.
„Profiturile de miliarde de dolari obținute de aceste corporații petroliere trebuie să fie impozitate în mod adecvat, astfel încât guvernele să poată aborda în mod eficient creșterea costului vieții pentru populațiile cele mai vulnerabile și să protejeze mai bine drepturile omului în fața multiplelor crize globale”, a declarat Agnès Callamard, secretarul general al Amnesty International. Discursul înseamnă „câinii latră, ursul trece”.
Directorii marilor companii petroliere au încercat să își apere profiturile în creștere pe fondul unei avalanșe de critici din partea militanților – precum și a indignării de la Casa Albă – subliniind, de obicei, importanța securității energetice și sugerând că taxele mai mari ar putea descuraja investițiile.
„În cele din urmă, taxele sunt o chestiune asupra căreia guvernele trebuie să decidă. Dar companiile trebuie să investească mai multe miliarde de dolari pentru a sprijini tranziția energetică, și au nevoie de un climat de investiții sigur și stabil”, a avertizat Wael Sawan, directorul general al Shell – care raportat cel mai mare profit anual din istoria sa, de aproape 40 de miliarde de dolari, depășind cu mult recordul anterior de 28,4 miliarde de dolari din 2008.
Pe aceeași poziție se situează și Amin Nasser, CEO-ul Saudi Aramco, cea mai mare companie energetică din lume: “Un impozit pe profitul petrolier ar fi o idee proastă, orice creștere a fiscalității descurajează afacerile și investițiile suplimentare”.
Separat, directorul general al BP, Bernard Looney, a încercat marți să apere compania de critici, după ce a raportat profituri record de 27,7 miliarde de dolari, spunând că grupul britanic se „apleacă” asupra strategiei sale de a furniza lumii energia de care are nevoie.
Arabia Saudită s-a oferit să plătească pentru noi stadioane în Grecia și Egipt dacă aceste țări vor accepta să facă echipă cu regatul bogat în petrol, într-o candidatură comună pentru organizarea Cupei Mondiale de fotbal din 2030.
În schimb, saudiții ar urma să organizeze trei sferturi din toate meciurile. Oferta dramatică, scrie Politico, ar valora probabil miliarde de euro în costuri de construcție și a fost discutată într-o conversație privată între Mohammed bin Salman, conducătorul de facto al Arabiei Saudite, și premierul grec Kyriakos Mitsotakis, în vara anului 2022, potrivit unui oficial de rang înalt familiarizat cu această chestiune.
Un al doilea oficial de rang înalt a declarat pentru că Arabia Saudită este pregătită să „acopere în totalitate costurile” de găzduire pentru Grecia și Egipt, dar 75% din uriașul turneu de 48 de echipe va avea loc în statul din Golf.
Nu este clar dacă oferta a fost acceptată, dar va alimenta criticile conform cărora Arabia Saudită încearcă efectiv să își folosească averea astronomică pentru a cumpăra Cupa Mondială, creând o coaliție trans-continentală pentru a profita în mod inteligent de sistemul de vot.
În încercarea de a-i convinge pe membrii FIFA de virtuțile candidaturii conduse de saudiți, turneul propus ar urma să aibă loc pe trei continente, asigurând astfel un echilibru geografic.
Principalii rivali ai saudiților sunt o ofertă comună a Spaniei, Portugaliei și Ucrainei din Europa și o ofertă sud-americană a Argentinei, Uruguayului, Paraguayului și Chile.
Decizia cu privire la cine va găzdui Cupa Mondială din 2030 se va lua prin vot public al întregului Congres al FIFA, format din peste 200 de asociații membre din întreaga lume.
Dacă țările africane, atrase de prezența Egiptului și de investițiile saudite în jurul Africii, se raliază în spatele candidaturii, iar națiunile asiatice fac același lucru, în timp ce Grecia sifonează câteva voturi europene, propunerea condusă de Arabia Saudită va avea mari șanse de a câștiga.
„Noua ordine mondială”
Organizarea CM ar fi punctul culminant al strategiei ambițioase a Arabiei Saudite de a domina evenimentele sportive majore. Printre succese se numără obținerea drepturilor de a găzdui meciuri de box din campionatul mondial, fotbalul european și cursele de Formula 1, creând totodată propriul turneu de golf rebel.
Fondul de investiții publice al Arabiei Saudite a cumpărat, de asemenea, un club de fotbal englez important, iar țara va găzdui pentru prima dată Cupa Asiei la fotbal în 2027.
Dar dorința saudiților de a organiza Cupa Mondială depășește motivele de prestigiu sportiv. “Ei încearcă în mod strategic să se poziționeze ca un hub afro-eurasiatic – centrul unei noi ordini mondiale. Această poziționare le-ar permite să exercite o putere și o influență semnificativă pe o zonă geografică vastă, pe care încearcă să o obțină prin construirea de relații cu parteneri cheie”, a declarat Simon Chadwick, profesor de economie sportivă și geopolitică la Skema Business School din Paris.
„Organizarea multipolară a unei Cupe Mondiale alături de Egipt și Grecia nu ar fi nici altruism, nici larghețe. Mai degrabă, ar face parte dintr-un plan mai amplu, pe care guvernul de la Riad îl permite prin potențiala donație de stadioane”, a adăugat el.
Mohammed bin Salman are relații strânse atât cu Grecia, cât și cu Egiptul, cu care a semnat acorduri de investiții în acestă vară.
Decizia privind găzduirea Cupei Mondiale 2030 va fi luată în 2024, procesul de licitație urmând să se deschidă oficial în cursul acestui an.
Sancțiunile occidentale impuse Rusiei au redus în mod semnificativ veniturile petroliere ale statului și au deturnat zeci de miliarde de dolari către firme de transport maritim și de rafinare, unele chiar cu legături rusești.
Majoritatea câștigătorilor de pe urma sancțiunilor sunt firme cu sediul în China, India, Grecia și Emiratele Arabe Unite. Câteva dintre acestea sunt partial deținute de companii rusești, potrivit Reuters.
Niciuna dintre firme nu încalcă sancțiunile, dar au beneficiat de măsurile concepute de Uniunea Europeană și Statele Unite pentru a reduce veniturile a ceea ce ele numesc mașina de război a președintelui rus Vladimir Putin.
Pe măsură ce războiul din Ucraina se îndreaptă spre al doilea an, calculele arată că veniturile Rusiei au scăzut, dar volumul exporturilor a rămas relativ stabil în ciuda sancțiunilor.
Putin a avertizat Occidentul că sancțiunile vor declanșa o revenire a prețurilor la energie. În schimb, prețul internațional de referință al petrolului Brent a scăzut la 80 de dolari pe baril, de la un maxim aproape istoric de 139 de dolari în martie 2022, la câteva săptămâni după începerea războiului.Înanite de 24 februarie, Brent se tranzacționa la un preț de aproximativ 65-85 de dolari pe baril.
După ce Grupul celor șapte națiuni industrializate (G7) a impus un plafon de preț pentru petrolul rusesc în decembrie, veniturile din exportul de petrol ale Moscovei au scăzut cu 40% în ianuarie față de anul precedent, a anunțat Ministerul rus de Finanțe.
„Un preţ oficial mai mic al petrolului înseamnă că bugetul statului rus a avut de suferit în ultimele săptămâni”, precizează Serghei Vakulenko, analist la Carnegie Endowment for International Peace.Vakulenko a fost în trecut director de strategie la Gazprom Neft, dar a plecat de la această firmă şi a părăsit Rusia după începutul războiului.
Sancţiunile includ un embargou cu privire la achiziţionarea de energie din Rusia de către firmele din SUA şi UE, precum şi o interdicţie cu privire la livrarea de petrol rusesc oriunde în lume dacă acesta nu este vândut la un preţ mai mic de 60 de dolari per baril.
Moscova a redirecţionat majoritatea exporturilor sale de petrol şi produse rafinate spre Asia, oferind reduceri de preţ semnificative cumpărătorilor din China şi India comparativ cu petrolul care vine din Orientul Mijlociu.
La sfârșitul lunii ianuarie, companiile petroliere ruseşti ofereau discounturi de 15 până la 20 de dolari per baril pentru cumpărătorii din India şi China. În plus, traderii au dezvăluit că grupurile petroliere ruseşti au plătit de asemenea companiilor de shipping între 15 şi 20 de dolari per baril pentru a transporta ţiţei din Rusia spre China sau India.
Cu o producție de 10,7 milioane de barili pe zi (bpd) în 2022 și exporturi de țiței și produse rafinate de 7,0 milioane de bpd, reducerea și costurile suplimentare ar face ca veniturile producătorilor ruși să scadă cu zeci de miliarde de dolari în 2023.
Cu toate acestea, o parte din veniturile pierdute sunt capturate tot de firme ruseşti. Cu alte cuvinte, aceste venituri coincid cu profituri mai mari pentru unii intermediari, printre care se numără compania rusească de stat Sovcomflot, condusă de Sergei Frank, un aliat al lui Putin, precum şi companiile greceşti de shipping TMS Tankers Management, Stealth Maritime, Kyklades Maritime, Dynacom, Delta Tankers, NGM Energy şi New Shipping.
Mai există un factor: după mai multe decenii de profituri mici sau pierderi, anumite sectoare ale industriei globale de shipping, alături de companii de rafinare din China și India, se bucură de un boom financiar de pe urma transportului de ţiţei rusesc.
Investiind mai mult ca niciodată. Rusia încearcă să cheltuiască pentru a ieși din criza economică și a nu provoca cea mai gravă recesiune din timpul celor peste două decenii de guvernare ale președintelui Vladimir Putin.
Exporturile în creștere ale mărfurilor au canalizat capital în visteria guvernului și a companiilor, alimentând o creștere a investițiilor în afaceri care nu a avut precedent în timpul contracțiilor economice anterioare și care s-a dovedit a fi crucială pentru alimentarea efortului de război în anul care a urmat invaziei din Ucraina.
Companiile mari și mici au cheltuit pentru a înlocui echipamentele și programele informatice străine sau au canalizat bani în noi lanțuri de aprovizionare cu scopul de a ajunge pe piețe alternative. Confruntată cu previziunile inițiale privind o scădere de până la 20% a cheltuielilor de capital, Rusia a înregistrat în schimb o creștere de 6% în 2022, potrivit Bloomberg Economics.
Dar, la fel cum restricțiile mai stricte asupra exporturilor reduc veniturile Kremlinului, viitorul este, de asemenea, mult mai periculos pentru investiții.
Deși banca centrală și Ministerul rus al Economiei anticipează o perioadă de stabilitate sau doar un ușor declin, analiștii preconizează că investițiile în active fixe se vor reduce cu 5% în 2023 – o piedică majoră pentru o economie care se așteaptă să se contracte cu 1,5%.
Rezistența a fost o chestiune de supraviețuire pentru companiile care trebuie acum să suporte ceea ce Banca Rusiei numește o „transformare structurală” a unei economii asediate de sancțiuni.Producția s-a contractat cu doar 2%, departe de colapsul economic prezis imediat după invazia de la sfârșitul lunii februarie.
Au apărut noi afaceri private, multe dintre ele susținute cu împrumuturi sau subvenții de stat. În regiunea Pskov, în vestul Rusiei, se așteaptă ca o fabrică să producă baterii industriale pentru a ajuta la înlocuirea importurilor.
O întreprindere chimică lansată în Chuvashia, pe Volga, plănuiește să producă peroxid de hidrogen în volume care ar trebui să satisfacă în totalitate cererea internă. În apropiere de Moscova, au fost demarate instalații pentru a produce echipamente hidraulice și produse farmaceutice.
Maria Romanovskaia se numără printre antreprenorii care așteaptă acum ca sprijinul statului să se materializeze, după ce anul trecut a investit banii proprii pentru a fonda un producător de cosmetice, în urma exodului mărcilor occidentale. Ea a depus o cerere de finanțare la guvern, având în plan să investească în construirea unor facilități și să treacă de la producția prin contract la dezvoltarea propriei linii de producție semiautomate complete.
„Industrializare inversă”.
Dispariția multor importuri a devenit una dintre forțele care au deformat economia de război a Rusiei, conducând o creștere bazată pe o tehnologie mai puțin sofisticată spre ceea ce banca sa centrală a numit „industrializare inversă”.
Iar banii pe care guvernul și companiile îi varsă acum în economie reflectă, de asemenea, urgența dezvoltării unei noi infrastructuri pentru comerț, după ce Rusia a trebuit efectiv să renunțe la rutele către piețele occidentale.
Îndepărtarea de clienții tradiționali a însemnat că giganți precum Gazprom au fost nevoiți să își dubleze programul de investiții, cu un plan de creștere a cheltuielilor de capital la un nivel record în acest an pentru a finanța o reorientare a exporturilor spre est.
„Această tendință ar trebui să susțină investițiile fixe în anii următori”, a spus Tatiana Orlova, analist la Oxford Economics.A fost o rațiune similară care i-a determinat pe producătorii de petrol să cheltuiască pentru infrastructura de transport. Profitând de un profit extraordinar de la prețurile ridicate ale mărfurilor, sectorul minier a devenit anul trecut cel mai mare motor al investițiilor.
Severstal, unul dintre cei mai mari producători de oțel din Rusia, dezvoltă, de asemenea, tehnologia informatică produsă la nivel național pentru a fi utilizată în industria metalurgică și în sectoarele conexe. Creditorii de stat, precum VTB Bank PJSC și Banca Agricolă Rusă, investesc în mod similar pentru a înlocui software-ul străin cu soluții locale.
Capitalul devine disponibil pentru sectoarele care doresc de mult timp investiții. Numai un program de stat de creditare concesională vizează furnizarea de aproximativ 300 de miliarde de ruble (4,3 miliarde de dolari) întreprinderilor mici și mijlocii.
În cadrul discursului rostit zilele trecute în Bundestag, Olaf Scholz a adresat o remarcă subtilă la adresa unei țări partenere care nu a fost numită, dar ușor de identificat.
Cancelarul german anunța că va permite ca tancurile de luptă fabricate în țara sa să fie trimise în Ucraina. Acest pas a urmat luni de presiuni din partea aliaților din NATO – și în special din partea Poloniei.
„Hic Rhodus, hic salta”
„Hic Rhodus, hic salta”, a spus Scholz cu unul dintre zâmbetele sale caracteristice „Smurf”. Expresia provine din versiunea latină a unei fabule a lui Esop. În această poveste, un atlet se întoarce acasă și se laudă cu isprăvile sale, afirmând că în timp ce vizita Rodosul a sărit mai departe decât a făcut-o sau ar fi putut-o face vreodată orice om în viață. În regulă, a spus un sceptic, dacă este adevărat, atunci „Rodos este aici, sari aici”.
Publicul vizat de Scholz se afla, desigur, la Varșovia. Cu doar o săptămână mai devreme, guvernul polonez declarase că va oferi Ucrainei câteva dintre tancurile germane Leopard 2, chiar dacă Berlinul refuză să aprobe livrarea.
Această manevră făcea parte dintr-o narațiune mai generală a campaniei poloneze, notează Bloomberg. În perioada premergătoare alegerilor parlamentare din toamna acestui an, guvernul populist de la Varșovia dorește să își energizeze baza prin faptul că se manifestă în egală măsură antigerman și antirus.
Ca parte a tiradei sale împotriva Berlinului, de exemplu, cere 1,3 trilioane de euro în reparații pentru cel de-al Doilea Război Mondial. Ca parte a rezistenței sale față de Kremlin, a devenit unul dintre cei mai fermi susținători ai Kievului din lume.
Bine atunci, spunea Scholz în Bundestag: Dacă voi, polonezii, vă distrați atât de mult pozând în lideri ai Occidentului în lupta împotriva Kremlinului, atunci săriți aici, săriți acum. Trimiteți propriile tancuri Leopard 2, apoi trimiteți și mai multe arme. Și arătați-ne cum să punem capăt acestui război, dacă tot sunteți aici. Încurcată treabă!
“Noua Europă”
Dar există o dezbatere reală în aceste zile cu privire la locul în care se află centrul de greutate politică al Uniunii Europene. Acesta pare să se fi deplasat spre est în ultimul an.
În termeni relativi, influența rezidă mai puțin în ceea ce fostul secretar american al apărării, Donald Rumsfeld, a numit în mod memorabil „Vechea Europă” și mai mult în „Noua Europă”, care a aderat la UE și la NATO după Războiul Rece.
Ar putea duce la două concluzii. Una este că Polonia și vecinii săi din zona baltică conduc răspunsul continentului la agresiunea lui Putin. Altă concluzie este că sunt în curs de formare pentru a conduce blocul în general.
Nu există nicio îndoială că, în ultimul an, „Noua Europă” a fost justificată în ceea ce privește poziția sa dură față de Moscova și a fost lăudată de la Bruxelles până la Washington.
Mai mult, așa cum s-a dovedit că Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și alte țări din regiune au avut dreptate în privința lui Putin, s-a dovedit că Germania și Franța s-au înșelat în mod dezastruos.
Timp de ani de zile, Berlinul și Parisul – care s-au considerat un „tandem” franco-german care propulsează UE – l-au menajat pe Putin și au negat amenințarea reprezentată de viziunea sa imperialistă asupra lumii.
Raportat la dimensiunea economică, Estonia a fost cel mai mare susținător al Ucrainei, urmată de Letonia, Polonia și Lituania. Germania ocupă locul 14, iar Franța locul 21.
Însă această credibilitate nu se traduce în alte tipuri de influență. Nu mai există un bloc „estic” pe care să îl conducă în cadrul UE, așa cum era când „cei patru de la Vișegrad” – Polonia, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă – își uniseră influența la Bruxelles.
Nici un guvern sau o țară nu poate pretinde că este liderul unei confederații chiar dacă, în același timp, subminează valorile comune ale acestei ligi, îi stoarce finanțele și îi obstrucționează guvernarea.
Dacă se pare că puterea s-a deplasat spre est în UE, motivele sunt altele. Principalul este faptul că toți ceilalți potențiali lideri s-au retras din cursă: britanicii au părăsit clubul cu totul, iar în ceea ce privește vechiul tandem franco-german, atleții Emmanuel Macron și Scholz au mușchii fleșcăiți.
Adevărul este că Occidentul larg are un singur lider, Statele Unite, în timp ce Europa nu are niciunul. Prietenii și dușmanii săi deopotrivă ar putea foarte bine să întoarcă gluma lui Scholz și să o îndrepte spre Berlin, Paris, Bruxelles și întreaga UE: Hic Rhodus, hic salta.
Cumpărătorii din întreaga lume vor plăti anul acesta pentru alimente chiar mai mult decât în 2022, potrivit retailerilor, firmelor de bunuri de consum și investitorilor, cu excepția cazului în care costurile materiilor prime vor scădea – puțin probabil – sau dacă se va accelera trecerea la produse mai ieftine de marcă din magazine.
Comercianții cu amănuntul și producătorii de bunuri de consum sunt blocați în negocieri dure privind prețurile de mai bine de un an, iar fricțiunile au început în 2021 din cauza blocajelor din lanțul de aprovizionare legate de pandemie.
Între timp, notează Reuters, disputa s-a agravat ca urmare a costurilor mari la materii prime şi energie, creşterea preţurilor la produsele de bază, de la pâine şi până la lapte şi carne, agravând o criză a costului vieţii în Europa.
În primele trei săptămâni ale acestui an, britanicii au plătit cu 16,7% mai mult pentru alimente, comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit firmei de cercetare Kantar. În SUA, indicele produselor alimentare, care include şi mesele acasă dar şi la cafenele şi restaurante, a crescut cu 10,4% în anul 2022.
Mark Schneider, directorul Nestle, cel mai mare producător de alimente din lume, a declarat că grupul elveţian va fi nevoit să majoreze şi mai mult preţurile produselor alimentare în acest an, pentru a contracara costurile mai mari de producţie pe care nu le-a transferat încă în totalitate asupra consumatorilor.
„Investitorii vor plăti o primă pentru companiile care prezintă o putere de stabilire a prețurilor în portofoliul lor fără a avea un impact negativ asupra volumelor și cotei de piață”, a declarat Jack Martin, manager de fonduri la Oberon Investments.
Marjele marilor companii de produse ambalate au fost presate de costurile mai mari ale inputurilor timp de peste un an, deoarece prețul ingredientelor, precum grâul și uleiul de floarea-soarelui, a crescut vertiginos de la începutul războiului din Ucraina, în februarie anul trecut.
Unilever, care urmează să prezinte joi rezultatele pentru întregul an, a precizat încă din octombrie că scumpirea prețurilor sale de bază a crescut la un nivel record de 12,5% în trimestrul al treilea. Nestle și gigantul lactatelor Danone urmează să raporteze rezultatele la sfârșitul acestei luni.
Tineke Frikkee, manager la Waverton Investment Management, se aşteaptă ca Unilever să majoreze preţurile în 2023, chiar dacă o va face selectiv.
Producătorii vor vor continua să crească prețurile alimentelor până când își vor recăpăta profitabilitatea, subliniază analistul Bruno Monteyne de la Bernstein.
„Singurul lucru care poate opri asta sunt consumatorii care vor începe să se orienteze, mai rapid, spre mărcile proprii mai ieftine ale magazinelor şi dacă preţurile la materii prime vor continua să scadă, dar acest scenariu este imprevizibil”.
În decembrie, directorul general al Walmart, cel mai mare retailer din lume, a avertizat că unii „furnizori de bunuri alimentare ambalate ne indică în continuare o inflație mai mare anul viitor”.
Când Ignasi Biosca-Reig a auzit că este o criză de Amoxicilină în Spania a introdus un nou schimb la fabricile de medicamente ale companiei pe care o conduce, pentru a crește producția acestui popular antibiotic.
Dar oricât de mult și-ar fi dorit să mărească semnificativ livrările, nu ar putea justifica investirea a milioane de euro în noi linii de producție pentru a-și acoperi costurile.
„Este o non-afacere”, a declarat Biosca-Reig pentru Reuters. Acest director general la producătorul spaniol de medicamente Reig Jofre are o problemă: “Costurile au crescut dar preţul rămâne la fel”.
La fel ca şi alte state europene, Spania a stabilit un preţ pe care producătorii îl pot primi pentru Amoxicilină, de la lansarea acestui medicament în urmă cu două decenii. Între timp preţul nu a fost modificat.
În contextul în care preţurile la medicamentele generice sunt reglementate, mulţi producători europeni sunt reticenţi la extinderea capacităţilor într-un moment în care războiul din Ucraina a majorat costurile la orice, de la cartonul pentru ambalaje până la staniolul pentru capacele sticlelor de medicamente, ceea ce sugerează că ar putea apărea noi probleme în aprovizionare.
„Nu putem menţine preţurile atunci când toate costurile noastre legate de producţie, logistică şi respectarea reglementărilor cresc cu două cifre şi chiar mai mult”, a avertizat Adrian van den Hoven, director la organismul de lobby Medicines for Europe, care îi reprezintă pe producătorii de medicamente generice din regiune.
Medicamentele generice reprezintă acum aproximativ 70% din toate medicamentele eliberate în Europa, dar doar 29% din banii cheltuiți pe medicamente de către agențiile naționale de sănătate, potrivit Medicines for Europe.
Atunci când lansează licitaţii pentru medicamente, guvernele europene compară preţul medicamentelor generice de pe alte pieţe din regiune, pentru a stabili un preţ de referinţă care serveşte ca indicator în negocierile cu furnizorii.
În mod frecvent, guvernele acordă contracte producătorilor care oferă cel mai mic preţ, ceea ce creează noi presiuni în jos pentru preţurile stabilite la licitaţiile ulterioare.
Directorii din industrie spun că doar o revizuire a schemelor de prețuri este singura modalitate de a revigora producția atât pentru a evita penuria în viitor, cât și pentru a preveni ca Europa să devină și mai dependentă de Asia pentru medicamentele esențiale.
Oficialii Agenției Europeane pentru Medicamente (EMA) și Comisiei Europene au avut mai multe întâlniri cu organizaţiile producătorilor de medicamente însă până acum nu a fost anunţată o decizie importantă.
„Probleme cheie pe termen lung nu sunt costurile de producţie, este cadrul general de pe piaţa europeană, care nu ne permite nouă producătorilor să ajustăm preţurile în mod flexibil ca reacţie la modificările costurilor cu imputurile, în special la medicamentele esenţiale”, spune Giovanni Barbella, director de aprovizionare la Sandoz, divizia de medicamente generice a grupului elveţian Novartis.
Cinci companii – GSK (Marea Britanie), Sandoz (Elveţia), Viatris (SUA), Aurobindo (India) şi Servier (Franţa) – controlează aproape 60% din piaţa de Amoxicilină din Europa, potrivit firmei de cercetare IQVIA.
Atunci când a devenit evident că există o criză de aprovizionare, unele companii au majorat producţia dar nu suficient pentru a acoperi cererea imediată.
„A avut loc o diminuare a capacităţilor europene şi acum suntem în situaţia în care nu există capacităţi disponibile pentru a răspunde cu adevărat la aceste lipsuri”, subliniază Rex Clements, director la producătorul olandez de ingrediente active Centrient Pharmaceuticals.
În timp ce aproape toate statele din UE au negociat termene cât mai îndepărtate pentru renunțarea la energia produsă pe cărbune, România nu numai că a acceptat un termen scurt, ci s-a grăbit să închidă termocentralele cu 10 ani în avans. Astfel, în 2020, țara noastră atinsese deja ținta din 2030 pentru reducerea cu 88% a emisiilor de SO2, provenite din producția de energie electrică, în principal, și din arderile în industrii de prelucrare și construcții.
Programul Național de Control al Poluării Atmosferice, aprobat miercuri, prin Hotărâre de Guvern, arată clar cum a fost sabotată producția de energie electrică din România, sub pretextul obligației impuse de UE. Potrivit documentului oficial al Executivului, în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, România trebuie să reducă în mod semnificativ emisiile de NOx, COVnm, SO2, NH3 și PM2,5 cu 60%, 45%, 88%, 25% și, respectiv, 58% până în 2030 (comparativ cu 2005). Însă, emisiile au înregistrat deja scăderi importante încă din 2020, cu 88% la SO2, atingând la ținta din 2030, cu 42% la Nox, cu 30% la COVnm, cu 19% la NH3 și cu 7% la PM2,5. Cea mai importantă sursă de emisii de SO2 este producția de energie electrică, urmată de arderile în industrii de prelucrare și construcții, în timp ce, cea mai mare contribuție la emisiile de NOx o are transportul. Principalele surse de emisii de COVnm sunt reprezentate de arderea biomasei lemnoase în sursele staționare din sectorul rezidențial și de sectorul utilizarea solvenților. Sursele staționare din sectorul rezidențial sunt, de asemenea, cea mai importantă sursă de emisii de PM2,5, particule în suspensie, în timp ce agricultura are cea mai mare contribuție la emisiile de NH3, însă evaluarea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici nu include emisiile de Nox și COVnm din agricultură.
S-a distrus tot
Guvernul consideră că progresele înregistrate datorită politicilor și măsurilor în vigoare, evaluate ținând cont de emisiile istorice raportate pentru anul 2020 și anul de referință 2005, indică un trend descendent pentru toți poluanții și respectarea angajamentelor de reducere a emisiilor pentru COVnm, SO2 și NH3. Reducerea arată însă o prăbușire efectivă a sectorului economic industrial și al producției de energie pe cărbune, cea din urmă producând un dezechilibru uriaș în sistem, reflectat într-o explozie a prețurilor și un faliment în lanț al companiilor din România. În 2020, angajamentele de reducere sunt depășite pentru NOx (cu cca. 3%) și PM2,5 (cu cca. 21%), susține Guvernul, deși termenul de încadrare în parametri este 2030. ”Conform prognozelor elaborate pentru scenariul cu măsuri, țintele intermediare de reducere 2025 sunt respectate pentru emisiile COVnm, SO2 și NH3 iar angajamentele de reducere 2030 sunt respectate numai pentru SO2 și NH3. În 2030, angajamentele de reducere sunt depășite pentru Nox (cu 17%), COVnm (cu 7%) și PM2,5 (30%) și doar la scenariul cu măsuri suplimentare se preconizează respectarea reducerilor. Potrivit UE, pentru reducerea emisiilor de poluanți atmosferici, statele membre pot urma o traiectorie non-liniară dacă acest lucru este mai eficient din punct de vedere economic sau tehnic și cu condiția ca, începând din 2025, această traiectorie să devină treptat convergentă cu traiectoria de reducere liniară și să nu afecteze niciun angajament de reducere a emisiilor pentru 2030.
Planuri fanteziste
Conform Programului Național de Control al Poluării Atmosferice, până în 2025 vor dispărea 3.780 MW produși pe cărbune. În locul acestora ar apărea, până în 2030, 3.700 MW solar, cu 10% producție din puterea instalată, și 1.800 MW eolian, cu 20% producție din capacitatea instalată. Totodată, în 2026 se mai anunță circa 1.200 MW din centrale noi pe gaze și, eventual prin 2030, încă 1.000 MW din hidroenergie.
Transformarea parcului auto actual, din mașini consumatoare de combustibil în vehicule electrice, ar necesita mai mult litiu decât produce în prezent lumea întreagă. Iar asta ridică mingea la fileu „davosiștilor”, care la recent încheiatul Forum Economic Mondial au vorbit despre nevoia ca omul de rând să se îndepărteze de mașinia personală ca mijloc principal de călătorie.
Cercetătorii de la Universitatea din California care au lucrat la proiectul „Climat și comunitate” sunt de părere că trecerea la vehiculele electrice ar putea duce la o criză a litiului.
Asta, dacă nu cumva „SUA și celelalte mari țări de glob (n.r. – G20) nu își revizuiesc sistemele de transport, renunțând la mașinile private ca mijloc principal de călătorie”.
SUA, cel mai mare „consumator” de litiu. Ce soluții sunt
De exemplu, numai în America simpla transformare a parcului auto actual într-unul format din vehicule electrice alimentate cu baterii ar necesita, în următorii 30 de ani, de trei ori mai mult litiu decât se produce în toată lumea în prezent!
Pe de altă parte, creșterea cererii de litiu la nivel global ar putea cauza și alte probleme, cum ar fi daune mai mari aduse mediului înconjurător, ca să nu mai vorbim despre agravarea tensiunii internaționale în ceea ce privește aprovizionarea cu acest metal extras, în proporție de 95%, din China, Australia, Chile și Argentina. Dar vom reveni asupra acestui aspect.
Raportul cercetătorilor Universității din California arată și care ar fi soluțiile – schimbarea radicală a sistemului de transport în toată lumea, combinată cu un proces intens de reciclare a bateriilor cu litiu. În context, se recomandă și impunerea transportului public ca alternativă, o dezvoltare urbană mai densă și soluții de micromobilitate, cum ar fi bicicletele, scuterele și chiar mersul pe jos. „Oricare dintre aceste schimbări ar fi net pozitive, toate ar fi transformatoare și benefice pentru planetă”, confirmă Thea Riofrancos, politolog la Providence College, care a lucrat la raportul americanilor.
În prezent, în toată planeta se extrag doar puțin peste 100.000 de tone de litiu pe an. Conform scenariului cercetătorilor din SUA, numai America ar avea nevoie de 300.000 de tone pe an, până în 2050, ca să-și schimbe flota auto într-una de vehicule electrice. Asta, dacă oamenii vor cumpăra exclusiv mașini cu baterii aproximativ de aceeași dimensiune ca cele utilizate în sedanele electrice de astăzi. În schimb, dacă industria auto va scoate pe piață și mașini cu baterii din ce în ce mai mari (deci, mai puternice), atunci cererea va crește, iar SUA ar avea nevoie de aproape 500.000 de tone de litiu pe an.
La nivel global, cererea de litiu este de așteptat să crească de până la șase ori față de nivelul actual. Însă această cerere nu este și ancorată în realitate, căci toate calculele spun un singur lucru – pentru a mulțumi piața, e nevoie ca încă 50 de mine de litiu să se deschidă (potrivit Agenției Internaționale pentru Energie).
Chinezii își freacă mâinile: au în buzunar bunăstarea SUA!
Chinezii își freacă mâinile: au în buzunar bunăstarea SUA! Cum e posibil așa ceva? Simplu: în China se extrage cel mai mult litiu, iar Beijingul este principalul exportator. Doar că politica Partidului Comunist e alta: nu vinde litiu, ci baterii electrice produse de firmele sale!
Litiul, mineral esențial pentru fabricarea bateriilor electrice folosite în industria auto, este extras la o singură mină din Statele Unite – Silver Peak, din Nevada, controlată de corporația Albemarle. În schimb, 95% din producția globală provine din doar patru state: China, Australia, Chile și Argentina.
Australia, Chile și Argentina sunt noua linie roșie trasată de Casa Albă. Influența Americii se extinde deja asupra provinciei britanice, iar situația din America Latină, deși aparent o regiune „răzvrătită”, rămâne atent monitorizată, dar și controlată de Washington pe filiera CIA.
Administrația Biden a făcut recent câteva mișcări pentru a-și consolida accesul la minerale precum litiul. De exemplu, Casa Albă a girat pentru un împrumut de 700 de milioane de dolari solicitat de Albermarle ca să ridice o nouă instalație de procesare a litiului la mina din Nevada. În străinătate, SUA caută să-și întărească lanțul de aprovizionare. Împreună cu aliații din așa-zisul „Parteneriat pentru securitatea mineralelor”, americanii verifică 16 proiecte depuse de Chile și Argentina (de la minerit la procesare și reciclare) în privința îndeplinirii standardelor umanitare și de mediu. Aprovizionare contra aprobare, pe înțelesul tuturor.
Victor Pițurcă (66 de ani) a mers, miercuri, la Tribunalul București, pentru a afla decizia judecătorului la contestaţia asupra măsurii de control judiciar.
Instanţa a admis contestația lui Victor Pițurcă, fostul selecționer al naționalei de fotbal a României, și a ridicat măsura controlului judiciar dispusă în cazul acestuia.
Decizia judecătorului, definitivă
Decizia instanței este definitivă. Fostul selecţioner nu mai este obligat să se prezinte de două ori pe săptămână la Poliția Ilfov și nu are nicio interdicție de a părăsi localitatea fără să anunțe organele de anchetă.
Ancheta rămâne rămâne, însă, în derulare. Victor Pițurcă ar fi influențat accesul fiului său la un contract cu Ministerul Apărării Naționale.
Până la cutremur, pe care, logic, nu-l putem controla, mai bine am pune compania aia franceză să aibă grijă de instalațiile de gaze din blocurile vechi. Și din alea noi. Că în alea vechi ar fi de vină timpul scurs de la darea în folosință (ce ușor e să acuzi timpul, într-o formulare abrupt-impersonală!) și proasta întreținere. În alea noi, instalațiile s-au făcut la rasoleală.
Tot până la cutremur, ar trebui să vedem că apar cratere în autostrăzi, fără legătură cu vreun seism. Ce naiba, avem și multe autostrăzi! Și atunci de ce să mai construim „altele”? Cea mai sigură poziționare e „nu fac nimic, ca să nu greșesc. Și dacă tot o frec, măcar să fiu în trend.” Pe același principiu ne-am târât în timpul pandemiei. Eu, cel puțin, m-am vaccinat pentru că mă săturasem să mă protejez. Mi-am zis că „vaccinul salvează vieți”. Norocul meu a fost lenea. Alt noroc a fost simțul ridicolului. M-am vaccinat „pe vechi” fiindcă mi-a fost lene și mi se părea jenibil să mă duc, cu elan de neoutecist, la Fetești sau Hârșova ca să prind ultimele experimente ale Big Pharma.
Și tot până la cutremur, ar fi logic să ne gândim unde și cum am putea pleca de acasă după marele scrâșnet – eu știu cum scrâșnește blocul, în ’77 aveam șapte ani și stăteam la etajul zece. Dacă scapi viu după zgâlțâială, nu prea ai cum să ieși din parcarea blocului – panică, îmbulzeală ca la coadă la pui, când se călcau puii în picioare. Stai crispat la volan și prima replică a seismului îți decorează parbrizul cu o cărămidă. Totuși, poate evadezi din parcare. Dar nimerești în blocajul din trafic. Dacă stai acasă, cade curentul. Aloooo, Guvernule, ții la români? Atunci trebuie să îi dai fiecărei familii un plin de benzină pe lună, fiindcă, până la urmă, mașina e cea mai sigură. Dacă nu pleci, măcar te încălzești, asculți radioul, îți încarci telefonul, ai variante.
Îți lipsesc banii, Guvernule? Dar pentru vaccinuri și cazarea refugiaților ai avut bani? Ce au făcut refugiații din Uniunea Sovietică pentru sinistrații din Turcia? Dar nevasta lu’ actorache și-a vândut vreo bijuterie ca să-i ajute? Poate și-a vândut și n-am aflat, că am văzut-o, e fată bună, pozează glossy în vremuri de răzbelniță.
Dar corporațiile de gaze și curent ce fac pentru români, Guvernule? Obligă-le, Guvernule, dacă ești Guvern, să ne pună generatoare alternative! Scuze că exagerez. Guvernele României nu sunt ale României, iar eu scriu ozeneuri, mi se pare echitabil.
Până la cutremurul care sper să ne ocolească, e imperios, imperial și impermeabil necesar să ne stabilim prioritățile. În Piața Victoriei să se iasă pentru pensii, salarii, prețuri modice, liberă circulație în U.E., nu pentru aberațiile trotinetiștilor torționari. Sintagma „trotinetist torționar” sună apocaliptic și comic în același timp, pentru că asta sunt progresiștii – niște caraghioși care au dezumanizat planeta. Cum să îi iei în serios pe unii care ies în frig pentru OUG 13 și latră „Corupția ucide”? Da, corupția a ucis la Colectiv. Într-un spațiu care putea găzdui maximum 80 de inși au dat șpagă și au intrat peste 200. Colectiv i-a afectat direct pe cei care ascultau un gen – mă rog – muzical. Colectiv nu are o reprezentare națională. N-a afectat toate categoriile socio-profesionale și de vârstă. Acesta e adevărul care nu se spune de aproape opt ani. E cumva mai grav ce s-a întâmplat la Colectiv decât închiderea spitalelor în epoca molimei? Ne mai luăm mult la mișto? Dacă, Doamne ferește, ne-ar lovi un cutremur, singura persoană care nu ar răspunde pentru consecințele din Sectorul 1 ar fi Clotilde. Hai, mă, că vă știu! Înainte să-mi fie lehamite de voi, v-am cunoscut!
Cutremurul afectează toate categoriile sociale și de vârstă, fiind o nenorocire neprovocată de om. Ce frază banală! Dar complicată. Scoateți-vă prostiile și prostelile din capete și de la pozele de profil!
Salariile profesorilor au mari şanse să vină cu întârziere în luna februarie. Motivul este unul pueril: kitul actualizat al aplicației Edusal prin care se plătesc salariile nu a fost livrat, anunţă ministerul Educației, iar asta va genera întârzieri în plata salariilor.
Ministerul Educației spune într-un răspuns solicitat de Edupedu.ro, “că face eforturi, astfel încât programul actualizat să fie livrat unităților de învățământ într-un interval de timp care să permită plata, la timp, a salariilor”.
Edusal este aplicația de salarizare din sistemul de învățământ, gestionată de SIMAVI, companie rezultată din SIVECO. Aceasta din urmă a realizat SIIIR – Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România, în anii 2013-2015, în perioada Guvernelor Ponta, fiind un proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Capacității Administrative 2007-2013.
UPDATE. Corespondentul Pro TV Marius Buga (42 de ani), unul dintre cei mai vechi colaboratori ai televiziunii, a fost reţinut pentru act sexual cu un minor, conform unor surse judiciare. Jurnalistul a fost audiat marţi în legătură cu aceste acuzaţii aduse de un adolescent de 16 ani.
„La Parchetul Judecătoriei Târgovişte s-a înregistrat un dosar penal în care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de o persoană de sex masculin pentru infracțiunea de act sexual cu un minor. Faţă de persoana de sex masculin a fost dispusă măsura reţinerii pentru 24 de ore”, a transmis Inspectoratul de Poliţie Judeţean Dâmboviţa.
Ştirea iniţială:
Jurnalistul Marius Buga, corespondentul Pro TV în Dâmbovița și unul dintre cei mai vechi colaboratori ai televiziunii, este cercetat de procurori într-un dosar ce vizează acte sexuale cu un minor.
Buga a fost adus marți, 7 februarie, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgoviște pentru audieri. Potrivit surselor G4Media, la domiciliul reporterului în vârstă de 42 de ani s-au efectuat percheziții.
Minorul le-a spus polițiștilor că a întreținut relații sexuale cu reporterul PRO TV
Victima ar fi un băiat care are vârsta sub 16 ani. Ea le-a dezvăluit polițiștilor că a întreținut relații sexuale cu jurnalistul Marius Buga.
Marius Buga este corespondent pe Dâmbovița
Pro Tv a transmis un punct de vedere în cazul reporterului din Târgoviște, care ar fi anchetat pentru acte sexuale cu minori.
„Am aflat cu surprindere despre investigația care îl vizează pe angajatul Marius Buga. La nivel de companie condamnăm cu tărie orice acțiune imorală. Nu putem comenta această situație, dar suntem convinși că autoritățile iau toate măsurile pentru clarificarea acesteia. În momentul în care vom avea toate informațiile relevante, vom face demersurile necesare în cadrul companiei. Protecția minorilor este extrem de importantă pentru fiecare dintre noi!”, transmis reprezentanții Pro TV într-un comunicat.
Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, controlat de stat, a solicitat Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE) licență de furnizare de energie electrică.
Romgaz se reorientează pentru că începe să piardă bani: profitul brut al companiei va scădea cu 15% în 2023, de la peste 3 miliarde de lei în 2022, la 2,58 miliarde de lei în acest an, arată estimările oficiale.
Romgaz, cel mai mare producător de gaze
Romgaz este cel mai mare producător de gaze al țării, cu circa 5 miliarde de metri cubi anual, dar este și producător de energie electrică, prin centrala pe gaze de la Iernut, una dintre cele mai vechi din România, pe care a preluat-o în trecut în contul unei creanțe, acum zece ani.
„Veniturile din gaze Romgaz livrate din producția internă (n.r. – fără asocieri, fără gazele pentru producerea de energie electrică) s-au fundamentat pe baza cantităților de gaze naturale estimate a se livra către clienți în anul 2023 și a prețurilor medii de livrare aferente gazelor din producția curentă și extrase din depozitele de înmagazinare gaze.
Scăderea veniturilor din vânzarea gazelor este cauzată de scăderea cantităților și prețurilor de livrare, ca urmare a aplicării prevederilor OUG nr. 27/2022. Astfel, se estimează că 75,3% din producția livrată clienților se va vinde cu prețul reglementat de 150 lei/MWh”, se menționează în proiectul de buget pe 2023 al companiei, potrivit Profit.ro.
Dacă își va lua licența de furnizare, compania va putea vinde energia electrică clienților finali, o noutate pentru Romgaz, care operează pe piața angro și, și există și posibilitatea ca Romgaz să vină cu oferte de energie și către clienții casnici.
Fermierii români au ajuns să se roage de Guvern să nu mai importe lapte din Ucraina şi din alte ţări. Crescătorii de vaci au fost înștiințați că vor primi de la procesatori prețuri care îi duc spre faliment.
„E jale! Eu m-am descurajat total, cu toate că am plăcerea. Am făcut rasă, am investit foarte mult, dar sunt nevoit să..
Nu ştiu ce am să fac. Am primit o lovitură în 2023, spunându-mi procesatorul că nu poate decât să ieftinească laptele aşa preţul fiind foarte mic. Preţul este acum undeva la 1,7 – 1,8 lei. Eu îl dădeam în urmă cu o săptămână cu 2,2 lei.
Procesatorul a scăzut preţul cu 10-15% spunându-mi că nu merge piaţa. Dacă nu se reglementează ceva, sunt nevoit ca ferma zootehnică să o desfiinţez. Cu părere de rău multe ferme au dispărut, vom dispărea şi noi”, a declarat un fermier pentru Antena 3.
Negocieri grele între procesatori şi producători
Petre Daea, ministrul Agriculturii, a explicat de ce s-a produs acest fenomen: e o perioadă este una de refacere a contractelor între procesatori şi producători şi există o serie de negocieri.
„Este o perioadă de refacere a contractelor şi în această perioadă există o serie întreagă de negocieri între producătorii de lapte şi procesatori. Şi de aici, interpretările sunt diferite, cu interese diferite. Un contract vizează interese diferite pe un produs comun.
Şi de aici o serie întreagă de discuţii care sunt în această fază firească când sunt dispute cât dăm pe lapte.
Procesatorul trebuie să se gândească că nu ia lapte conjunctural, adică nu ia azi şi mâine nu, şi trebuie să aibă siguranţa că acel producător este furnizor de lapte continuu şi cu cantităţile stabilite prin contract„, a spus Daea.
Altex, liderul pieței electro-IT din România, dă startul campaniei “1 din 100 cumpărători este câștigător” prin care clienții vor avea 1 șansă din 100 de a obține toți banii înapoi pe vouchere, pentru toate achizițiile realizate în perioada 9 februarie – 1 martie, indiferent de valoarea sau de numărul acestora. Pentru a participa în campanie și la tragerea la sorți, cumpărătorii trebuie să se autentifice cu cont de client la momentul achiziției. Campania se desfășoară la nivel național, atât în magazinele fizice Altex și Media Galaxy, dar și online, pe altex.ro, mediagalaxy.ro sau în aplicație.
”Am creat această campanie din dorința de a ne răsplăti clienții, indiferent dacă aceștia cumpără din magazinele fizice sau online. Ne dorim să întoarcem bucuria cumpărăturilor prin vouchere valabile 1 an, cu exact valoarea comenzilor efectuate în perioada campaniei. Practic, pentru un câștigator cu 10 comenzi, se vor întoarce 10 vouchere. În plus, în contul de client, cumpărătorii nu doar se înscriu în această campanie, ci au acces simplu și rapid, într-un singur loc, la toate documentele de care au nevoie, de la facturi, istoric comenzi, retur sau 2x diferenţa.” spune Edvin Abdulachim, Director Comercial Altex România.
În campanie sunt eligibile doar persoanele fizice care au cont de client, pe site sau în aplicație. Tragerea la sorți și extragerea clienților va avea loc pe 15 martie. Pe 30 martie, vor fi acordate voucherele clienților pe email. Cumpărătorii nu sunt înscriși automat în campanie, ci este nevoie ca aceștia să se autentifice în contul client și să își exprime acordul, la momentul cumpărăturilor.
Voucherele emise, valabile 1 an!
Voucherele emise se vor putea folosi pentru cumpărături ulterioare, în magazine sau online, și vor fi valabile timp de 1 an. Se vor putea utiliza 2 vouchere cumulate pentru o comandă ulterioară sau chiar se pot transfera prietenilor.
Aplicația Altex și cont client
În magazile fizice, la casele de marcat, clienții se pot autentifica prin scanarea codului QR disponibil în aplicație, care va prelua și va înregistrat automat cumpărăturile realizate.
Aplicația Altex simplifică toate procesele, oferind într-un singur loc documentele necesare clienților, de la facturi, istoricul tranzacţiilor, suport clienți, 2x diferența și până la servicii de retur sau service. Prin intermediul aplicaţiei, experienţa de navigare şi cumpărături a clienţilor devine una mai simplă, mai rapidă şi mai plăcută.
Regulamentul campaniei și mai multe detalii sunt disponibile aici.
Despre ALTEX România
Altex este lider pe piața de retail din România, cu peste 125 de magazine deschise în țară. În aproape trei decenii de la ȋnființare, Altex s-a transformat dintr-un business local de import de televizoare, ȋn liderul pieței de produse electronice, electrocasnice, IT&C și multimedia din România. Încă de la ȋnceput, compania Altex și-a propus să ofere produse de calitate adecvate nevoilor consumatorilor și soluții de finanțare accesibile.
Serviciul de 2X diferența versus alte magazine online sau offline asigură clienților cel mai mic preț din România.
Altex și-a diversificat, de-a lungul timpului, și serviciile, nu doar produsele. Pentru a-și ajuta clienții să aibă acces la finanțare, Altex a înființat Credex, o companie de credite de consum, care oferă soluții optime de finanțare la dobânzi scăzute, pentru achiziția articolelor de pe website și din rețeaua națională de magazine. Din 2021, prin serviciul Altex Travel, clienții Altex au posibilitatea să ȋşi achiziționeze vacanțe direct din magazinele Altex și Media Galaxy, dar și online, pe www.altextravel.ro.
Orașe fantomă, așa au ajuns să arate multe locuri din Turcia, după cutremurul devastator. Așa le numesc și românii care locuiesc acolo și care au fugit din calea dezastrului.
Mihaela Ayaz, o româncă stabilită în Turcia, a rămas pe drumuri în urma cutremurului de luni, 6 februarie. Alături de cei doi copii, doarme pe câmp, fără mâncare și fără apă.
A fost contactată de reprezentanții Ambasadei României, însă aceștia i-au transmis că o pot prelua din Adana. Singura cale de a ajunge acolo este pe jos, fiind 220 de kilometri de parcurs.
„Suntem într-un câmp, acum 10 minute iar a fost cutremur, ne este foarte frig. Mai sunt și alți cetățeni turci aici, ei ne-au luat cu ei, nu avem unde să mergem. Este foarte frig, nu avem mâncare, nu avem apă, iar cei mici nu au unde să doarmă.Acum ne îndreptăm spre Adana. Am fost contactată, acum două zile, de cei de la Ambasada României. Mi-au spus să vin până în Adana, iar de acolo vom fi transportați cu un avion. Mergem pe jos până la Adana, sunt 220 de kilometri. Suntem pe drum de luni dimineață. Copiii s-au odihnit pe câmp, avem doar o geacă, pe care o pun pe jos.
Nu avem unde să ne ducem, nu avem pe nimeni.Eu am plecat fără încălțăminte, băiatul cel mare a fost prins sub ziduri și a fost scos a doua zi. Ambasada României din Ankara știe de noi, dar pentru că drumurile sunt foarte rele și închise, nimeni nu se apropie. Din cauza morților care sunt pe asfalt, nu se poate intra în oraș. Aseară am avut o pâine și le-am împărțit-o copiilor. Seara este foarte frig. Suntem în jur de 60 de persoane pe câmp, dintre care și 30 de copii”, a declarat românca la Antena 3.
Orașe întregi la pământ
Ana Maria Gunsel, o româncă stabilită în Adana, la 200 de kilometri de epicentru, a relatat la Digi FM că localități întregi sunt acum la pământ.
Românca a povestit că localitatea Hathayul, cunoscută de români sub denumirea de Antakya, pentru că de aici provin fructele și legumele care ajung în România, a fost grav afectat. „E la pământ. Orașul nu mai există din ce vedem la televizor și de la prietenii cu care vorbim.Una dintre clădiri, am urmărit și eu azi de dimineață, a fost construită acum șase luni de zile. Iar pe anunțul de vânzare scria că este o construcție rezistentă la cutremur. Legea spune că trebuie controlate aceste noi construcții când sunt făcute. Însă, cu stupoare aflăm că acest lucru nu a fost făcut”, a relatat românca stabilită în Turcia.
Dezvăluiri cutremurătoare face și Cristina, o româncă aflată de mulți ani în Gaziantep. „Totul a început la ora 4:17 minute, ne-am trezit speriați, un cutremur îngrozitor de mare. Am stat în casă pentru că stăm la etajul 12 și era periculos să ieşim afară. A fost îngrozitor. Deci primul gând a fost să mă duc în camera băiatului și să-l trezesc. Am țipat să se trezească și cu soțul pur și simplu am stat, ne-am îmbrățișat cu toții și așteptam să se termine. Şi părea că nu se mai termină”, a declarat românca.
Mulți oameni au rămas fără un acoperiș deasupra capului
O altă româncă povestește că şi-a petrecut noaptea în maşină, alături de soţul ei, în faţa unui spital din zona Gaziantep.
„Am stat în maşină, de fapt nu numai noi, majoritatea oamenilor a ales să doarmă în maşini de frica unui nou cutremur pentru că au fost foarte multe replici. Să vă dau un exemplu. Astăzi dimineaţă, într-o oră, de la 10.00 la 11.00, chiar m-am uitat pe site, în 60 de minute, au fost 11 cutremure în diferite locaţii care sunt foarte aproape de Gaziantep.
La 100 de kilometri, la 20 de kilometri, care afectează toată zona. Şi Adana, şi Gaziantep. Sunt replici cu intensitate de la 3,5 la 4,5. Doar într-o oră. De aceea, toată lumea este speriată şi preferă să nu meargă în adăposturile oferite de stat. Au oferit foarte multe spaţii, în şcoli, săli de sport. Lumea preferă să doarmă în maşină pentru că se simt mai în siguranţă.
Eu sunt la spitalul unde lucrează soţul, noi am dormit în faţa spitalului, în maşină. Pacienţii din spital au fost duşi la parter pentru a fi evacuaţi în caz de un nou cutremur. Astăzi, se pare că mai puţini oameni care au fost afectaţi au venit la spital, pacienţii cu boli cronice au fost puşi în rezerve.
Se pare cumva că se mai liniştesc lucrurile, dar nu cred pentru că încă sunt mii de oameni prinşi sub dărâmături. În Gaziantep acum nu ninge, a plouat ieri şi toată noaptea îngrozitor şi a fost foarte frig. Acum sunt 3 grade, dar se simte cu minus din cauza vântului care are în jur de 20 de km/h şi dă o senzaţie de frig. Săracii oameni care sunt sub dărâmături, Dumnezeu să îi ajute”, a explicat românca
Tribunalul Bucureşti a amânat verdictul în dosarul în care Mario Iorgulescu e judecat pentru omor. Pronunţarea a fost amânată pentru vineri, 10 februarie.
Sentința în dosarul lui Mario Iorgulescu se amână cu încă două zile, potrivit informațiilor publicate azi dimineață pe portalul Tribunalului Bucureşti. „În baza art. 391 alin. (3) Cod procedură penală, amână pronunţarea la data de 10.02.2023”, anunță instituția.
Pronunțarea verdictului, amânată cu două zile
Mario Iorgulescu se află în Italia din 2019 şi e dat în urmărire de poliție. În aprilie 2021 el a fost condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu executare într-un alt dosar, în care era acuzat de complicitate la sechestrarea unui bărbat.
Procesul s-a încheiat pe 13 ianuarie anul acesta. La ultimul termen, avocaţii lui Mario Iorgulescu au cerut ca el să fie tras la răspundere pentru ucidere din culpă, nu pentru omor. Instanța le-a respins solicitarea.
Procurorul a cerut ca Mario Iorgulescu să fie condamnat la o pedeapsă orientată către maxim. „A dat dovadă de indiferență criminală şi a considerat că toți ceilalți participanți la trafic trebuie să se dea la o parte din calea sa”, a argumentat magistratul.
Este nevoie de o legislație europeană comună în domeniul sănătății, care să răspundă provocărilor actuale și potențialelor amenințări viitoare. Experiența ne-a arătat că normele separate în fiecare stat membru nu funcționează. Trebuie să ne asigurăm, spre exemplu, că legislația farmaceutică din UE este adecvată scopului și că pacienții au acces rapid la cele mai bune medicamente, cu cele mai puține efecte secundare. Mai departe, este important să găsim cea mai bună formulă, care să sprijine industria și cercetătorii pentru ca toți pacienții din UE să aibă acces la tratamentele de ultimă generație.
În schimb, saudiții ar urma să organizeze trei sferturi din toate meciurile. Oferta dramatică, scrie Politico, ar valora probabil miliarde de euro în costuri de construcție și a fost discutată într-o conversație privată între Mohammed bin Salman, conducătorul de facto al Arabiei Saudite, și premierul grec Kyriakos Mitsotakis, în vara anului 2022, potrivit unui oficial de rang înalt familiarizat cu această chestiune.
