Mercedes spune că break-urile sunt acum o specie pe cale de dispariție și abandonează această caroserie. Audi continuă pe această cale.

O alegere care nu este surprinzătoare, deoarece în duo-ul german premium,  Mercedes este firma care, din punct de vedere istoric, vinde cel mai puțin astfel de mașini de familie, la mare căutare până în anii 1990.

La Audi, oferta va fi, de asemenea, raționalizată. A dispărut gama coupé și break. Va rămâne doar berlina clasică și crossover-urile  cu cinci uși numite Sportback.

Mercedes a făcut deja această mișcare cu modelele EQE și EQS, ambele disponibile ca SUV-uri și care nu vor avea o variantă de facto break. Audi a arătat calea cu A6 e-tron, a cărui design în stil fastback reprezintă sfârșitul definitiv al sedanului tradițional cu trei volume.

BMW va rezista cu viitorul său i5 Touring, care va fi versiunea electrificată a noii generații Seria 5 Touring așteptată în 2024. Producătorul din Bavaria va propune chiar și o declinare M5 Touring cu o motorizare echivalentă cu cea a SUV-ului BMW XM.

Gama break –   un element de bază pe drumurile europene încă din anii 1950 –   se confruntă cu un declin constant, pentru că producătorii de automobile abandonează segmentul în favoarea vehiculelor cu atractivitate mai mare la nivel global, cum ar fi SUV-urile și crossover-urile.

Citroen, Nissan și Honda nu mai au în gamă break-uri, în timp ce omologii de la Volkswagen, Peugeot și Renault nu găsesc prea mulți cumpărători. Volvo va continua să producă XC70, care este într-adevăr un break foarte mare, dar compania îl comercializează ca un crossover.

Chiar și în SUA, modelele station-wagon nu mai sunt populare, fiind surclasate de monovolume, SUV-uri de lux și camionete.

În cel mai bun caz, mașinile de familie vor rămâne o nișă a pieței. Este explicabil, într-un fel: s-au dus vremurile când toată familia călătoarea într-un singur automobil.

În încercarea de a face profitabile platformele sale de streaming, inclusiv Disney+, care a pierdut abonați pentru prima dată în istoria sa, Disney  tocmai a anunțat că va concedia 7.000 de persoane.

„Deși acest lucru este necesar pentru a face față provocărilor actuale, nu iau această decizie cu ușurință”, a declarat directorul executiv Bob Iger.

Disney+ are acum 161,8 milioane de abonați la nivel mondial, după ce a pierdut 2,4 milioane în ultimele trei luni ale anului trecut.Este pentru prima dată de la lansarea serviciului de streaming, la sfârșitul anului 2019, când nu a câștigat milioane de noi telespectatori în ultimul trimestru.

„Este timpul pentru o altă transformare, pentru a eficientiza marea noastră afacere de streaming și pentru a o pune pe calea unei creșteri durabile și a profitabilității”, a detaliat Iger, citând necesitatea de a „reduce costurile” și de a „îmbunătăți marjele”. Grupul american avea 190.000 de angajați la nivel mondial în 2021, dintre care 80% cu normă întreagă.

Investitorii au fost liniștiți: acțiunile Disney au urcat cu până la 8%, înainte de a se stabiliza la 6% în tranzacțiile de după orele de tranzacționare la Bursa de Valori din New York.

Piața a salutat performanțele financiare ale Disney pentru perioada octombrie-decembrie.Regatul Fermecat a înregistrat venituri trimestriale de 23,5 miliarde de dolari, mai bune decât sperau analiștii.

În plus, pierderile operaționale ale platformelor sale de streaming (Disney+, ESPN+ și Hulu) au fost mai mici decât se așteptau, de un miliard de dolari.Grupul țintește rentabilitatea Disney+ în 2024.

Platformele de streaming s-au bucurat de ani de creștere explozivă, amplificată și mai mult de pandemie, înainte de a fi depășite de criza economică și de concurența acerbă pentru a atrage atenția publicului.

Netflix, veteranul și liderul industriei, a avut o primă jumătate de an dificilă în 2022, pierzând aproape 1,2 milioane de abonați, înainte de a-și reveni în această toamnă și iarnă. Platforma are peste 230 de milioane de abonați plătitori, dar profitul său net anual a scăzut cu 12%, la 4,5 miliarde.

Aplicațiile de streaming fac aceeași observație ca și rețelele sociale precum Snapchat, Facebook sau Instagram: câștigurile utilizatorilor nu se mai traduc automat în câștiguri financiare.

În decembrie, Netflix și Disney au lansat noi abonamente mai ieftine, cu publicitate, pentru a atrage și mai mulți clienți și, mai ales, pentru a-și diversifica sursele de venit.

Disney+ a profitat de această ocazie pentru a-și majora prețurile, ajungând la 10,99 dolari pe lună în Statele Unite pentru abonamentul de bază fără reclame, față de 7,99 dolari pe lună cu reclame.

De ani de zile, NASA a plantat semințele a ceea ce speră să devină într-o zi o economie lunară cu drepturi depline. În viitor, companiile private ar putea transporta oameni și încărcături pe și de pe Lună, creând o bază pentru a desfășura activități științifice și, în cele din urmă, pentru a extrage resurse și chiar gheață lunară ca ingredient pentru fabricarea de propulsoare pentru rachete.

Este o viziune măreață care ar putea începe să prindă contur în acest an și, în cele din urmă, să conducă la o piață în care companiile ar putea folosi mediul lunar pentru a obține profit, așa cum fac acum cu sateliții pe orbită.

Deocamdată, economia lunară este formată în principal din banii proveniți din contractele NASA și probabil că va rămâne așa până la sfârșitul deceniului. Dacă se dorește apariția unei astfel de  economii autosuficiente, companiile private vor trebui să găsească modalități de a face afaceri pe Lună care să nu se bazeze pe banii guvernului.

În noiembrie, NASA a lansat prima din mai multe misiuni pe Lună în cadrul programului său Artemis, trimițând o navă spațială pe orbita lunară și revenind pe Pământ. Dar, de data aceasta, agenția se adresează sectorului privat pentru ajutor, cu scopul de a promova în același timp o potențială piață comercială.

Primul pas a fost atribuirea de contracte de dezvoltare companiilor pentru a proiecta și lansa nave spațiale care pot transporta încărcături utile și, în cele din urmă, oameni pe suprafața lunară. În acest an, trei companii private se luptă pentru a fi primele care vor reuși să aducă un vehicul intact pe Lună.

Ar fi doar un mic pas în direcția cea bună. Menținerea echipamentelor în mediul lunar ridică provocări tehnice majore, având în vedere distanța medie față de Pământ – aproape 382.500 de kilometri și temperaturile care pot varia de la 250 de grade  la -133 grade Celsius.

Iar transportul către și de pe Lună este, în cel mai bun scenariu, la zeci de ani distanță de a deveni accesibil și de rutină.

„Sunt optimistă că vom ajunge acolo”, a declarat Lori Garver, fostul administrator adjunct al NASA, pentru Bloomberg. „Sunt precaută în ceea ce privește momentul”.

Revenirea NASA pe Lună, începută sub administrația lui Donald Trump și continuată sub președintele Joe Biden, a fost catalizatorul care a făcut ca asumarea riscului să fie acceptabilă pentru unii.

Spațiu de cumpărat pe navele spațiale

Cel mai mare premiu a revenit companiei SpaceX în aprilie 2021, când NASA a acordat companiei un contract de 2,9 miliarde de dolari pentru a dezvolta nava sa spațială Starship care poate transporta oameni pe și de pe suprafața lunară.

Un program mai puțin mediatizat a fost cel care a ajutat la dezvoltarea unei flote de nave spațiale robotizate mai mici pentru transportul de încărcături utile și de marfă pe Lună. Programul CLPS, acronimul de la Commercial Lunar Payload Services, ajută companiile să finanțeze dezvoltarea acestor roboți de aterizare.

Ideea este că, în cele din urmă, NASA va deveni client, cumpărând spațiu util pe aceste nave spațiale odată ce acestea vor fi finalizate, spațiu pe care companiile l-ar putea folosi pentru a obține venituri suplimentare prin transportul de încărcături pentru alți clienți plătitori.

Compania Intuitive Machines spune că va obține profit de pe urma primelor sale zboruri, în parte prin vânzarea de spațiu pe modulul său de aterizare către alți clienți în afară de NASA, inclusiv Columbia Sportswear și Lone Star Data Holdings.

Astrobotic transportă, de asemenea, sarcini utile care nu aparțin NASA. Printre clienții săi se numără Universitatea Carnegie Mellon și Centrul Aerospațial German.

Noi piețe, încă neimaginate, ar putea apărea în anii următori, subliniază Mike Gold,  director executiv al startup-ului Redwire Space și fost administrator asociat pentru politica spațială la NASA.