Ai zice că ne aflăm la muzeul figurilor de ceară. Dar nu, Loredana și Mickey Rourke joacă în filmul ”21 de rubine”, scris și regizat de Ciprian Mega
Pot băncile centrale să lase garda jos în fața inflației?
Încă de la începutul majorării ratelor dobânzii , economiștii au analizat cu atenție viitorul politicilor monetare. Acum, se întreabă dacă, pe ambele părți ale Atlanticului, băncile centrale își vor continua strategia restrictivă.
Este limpede că aceste bănci au obiective mai complexe decât simpla combatere a inflației, deși comunicarea nu e punctul lor forte.
În trecut (la începutul anilor 1980, în 2000, în 2007-2008), o inflație comparabilă cu cea observată (în SUA, 9,1% la vârful din iunie 2022, încă 6,5% în decembrie 2022; în zona euro, 10,6% la vârful din octombrie 2022, încă 9,2% în decembrie) ar fi dus la o reacție extrem de violentă din partea băncilor centrale.
Rata de intervenție a Rezervei Federale a SUA ar fi fost ridicată la 10%, iar cea a Băncii Centrale Europene la 12%. În prezent, se preconizează că Fed nu va mai crește ratele dobânzilor la 5 sau 5,5%, iar BCE le va majora până la 4,5%.
Chiar și atunci când revine o inflație ridicată, notează Boursorama, băncile centrale trebuie să continue să mențină ocuparea forței de muncă și investițiile, de unde o politică monetară mult mai puțin brutală decât în trecut, căutarea unei „aterizări ușoare”, adică o dezinflație treptată, nu a dus la recesiune.
Piețele financiare consideră că începutul dezinflației în SUA și în zona euro va permite o reducere rapidă a ratelor dobânzilor înainte de sfârșitul anului 2023 în SUA și începutul anului 2024 în UE.Într-adevăr, până la sfârșitul anului 2022, inflația totală, inclusiv prețurile la energie și alimente, a fost în scădere în SUA și zona euro (-0,1% /-0,3% în decembrie).
FED și BCE nu monitorizează inflația totală, ci inflația de bază, care scade în SUA, dar crește în Europa. Inflația de bază reprezintă tendința de bază a inflației și depinde de creșterile salariale și de câștigurile de productivitate.
Probabil, inflația de bază va încetini în mod semnificativ doar în 2024, când creșterile salariale se vor reduce, pe măsură ce inflația totală (în principal din cauza inflației prețurilor la energie în 2023) va scădea.
Atât în Statele Unite, cât și în zona euro, această mișcare dezinflaționistă va fi încetinită de scăderea productivității, care duce la creșteri ale costurilor unitare cu forța de muncă, depășind cele ale salariilor.
Prin urmare, alegerea făcută de băncile centrale este să ducă o politică monetară care să nu fie foarte restrictivă, având în vedere nivelul inflației, pentru a menține creșterea economică, ocuparea forței de muncă și investițiile.Această alegere presupune ca ratele dobânzilor să rămână la un nivel destul de scăzut.
Rata reală a dobânzii pe termen scurt, calculată în funcție de inflația subiacentă, este în prezent de -1,2 % în Statele Unite și ar putea fi de aproximativ 0 % în primăvara anului 2023.
Rata reală a dobânzii pe termen scurt, calculată tot în funcție de inflația subiacentă, este de -4,5 % în zona euro și ar putea fi de -1,5 % la sfârșitul celui de-al doilea trimestru.
Bancherii centrali vor menține acest nivel intermediar pentru o perioadă lungă de timp.Concluzia: nu vor putea să revină la o politică monetară mai puțin restrictivă pentru cel puțin un an, dacă vor dori să evite o revenire a inflației.
Dolarul, la program de bodybuilding
Dolarul a revenit de la minimul ultimelor 10 luni, investitorii majorându-și previziunile privind ratele dobânzilor din SUA după ce au apărut semne de inflație încăpățânată și o activitate economică neașteptat de puternică.
Cea mai importantă monedă de rezervă din lume a urcat în septembrie la un maxim al ultimilor 20 de ani, dar s-a prăbușit cu 11,2% în următoarele patru luni, deoarece inflația din SUA a scăzut de la un vârf de mai multe decenii, permițând Rezervei Federale să încetinească ritmul în care a crescut ratele dobânzilor spre sfârșitul anului trecut.
Creșterile mai domoale ale ratelor și perspectiva unor rate stabile sau chiar în scădere în 2023 au eliminat unul dintre principalele suporturi ale bancnotei verzi.
Cu toate acestea, luna februarie a început cu o avalanșă de date economice care sugerează că cea mai mare economie a lumii rămâne într-o stare de sănătate excelentă, împingând dolarul înapoi cu 3% față de un coș de alte valute importante de la începutul lunii și ștergând declinul din ianuarie.
În ianuarie, SUA au adăugat peste o jumătate de milion de locuri de muncă, aproape triplu față de prognoza de consens, în timp ce inflația a scăzut la 6,4%, o scădere mai mică decât se aștepta.
„Raportul privind inflația a stricat micul și frumosul plan dezinflaționist al piețelor”, a declarat Florian Ielpo, manager de portofolii multi-active la Lombard Odier, băncile centrale urmând, ca urmare, să mențină presiunea de creștere a ratelor.
Jordan Rochester, strateg de schimb valutar la Nomura, a declarat că luna februarie a început „cu toată lumea din comunitatea macroeconomică presupunând că dolarul se va vinde față de euro și yen”. De atunci, „aproape fiecare punct de date din SUA a fost mai puternic decât se aștepta, iar piețele au ajuns încet-încet la ceea ce Fed spune de mult timp, și anume că ratele mai au de așteptat și că vor fi menținute pentru o vreme”.
Ratele de referință ale dobânzilor din SUA se situează într-un interval cuprins între 4,5% și 4,75%. La începutul lunii februarie, piețele futures estimau un vârf al ratelor de aproape 4,9%, cu două reduceri în a doua jumătate a anului, ceea ce va duce costurile de împrumut la aproximativ 4,4% până în 2024. Puțin peste două săptămâni mai târziu, au trecut la previziuni privind un vârf de 5,28%, încheind anul cu puțin peste 5% în urma unei singure reduceri.
Cu toate acestea, unii investitori se îndoiesc că revenirea dolarului mai are mult timp la dispoziție. Moneda refugiu va continua probabil să crească în acest trimestru, dar „își va relua traiectoria descendentă pe măsură ce creșterea globală și sentimentul de risc se vor îmbunătăți”, au declarat analiștii de la UBS.
Șantaj al Comisiei Europene. Banii din PNRR, blocați până la închiderea termocentralelor pe cărbune
Tranșa a doua de bani din PNRR nu va fi deblocată decât dacă România își va închide termocentralele pe cărbune. Chiar dacă și în interiorul Comisiei Europene există divergențe, legate de faptul că România este obligată să alimenteze cu energie Republica Moldova și are nevoie de aceste termocentrale, se pare că decizia a fost deja luată. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, nu a făcut până acum niciun demers la UE pentru schimbarea prevederilor din PNRR, care forțau România să renunțe la cărbune fără a pune altceva în loc.
Lipsa de reacție și de acțiune a ministrului Energiei, Virgil Popescu, în ce privește demersurile de modificare a prevederilor din PNRR de a închide rapid termocentralele pe cărbune, a dat roade. Comisia Europeană a blocat banii din tranșa a doua din PNRR, 3,2 miliarde de euro, și cere insistent aplicarea decarbonizării, adică închiderea rapidă a termocentralelor pe cărbune.
”Ministerul Energiei a pus în conservare termocentralele pe cărbune, deși în PNRR era trecută închiderea lor. În continuare sunt niște schimburi de opinii, pentru că și în interiorul Comisiei Europene sunt puncte de vedere diferite pe această tematică. Avem direcții generale din Comisia Europeană care spun că trebuie să furnizăm în continuare energie Republicii Moldova și nu am avea capacitatea s-o facem dacă am merge pe o închidere totală a termocentralelor pe cărbune, cum este scris în PNRR. Dar Direcția din Comisia Europeană care se ocupă de PNRR-uri nu consideră că obiectivul decarbonizării a fost realizat așa cum scrie în PNRR, chiar dacă există alte puncte de vedere venite de la Comisie. Noi ar fi trebuit să solicităm o modificare a PNRR în acest aspect, dar nu s-a făcut până acum și nici nu am văzut vreo intenție în acest sens”, ne-a declarat europarlamentarul Victor Negrescu.
Întârzieri mari la Ministerul Energiei
România beneficiază, și prin PNRR, și prin Fondul de Modernizare, de miliarde de euro pentru a dezvolta noi capacități de producție a energiei electrice. Din păcate, ne spune europarlamentarul Victor Negrescu, durează foarte mult implementarea acelor investiții și nu se suprapun închiderile termocentralelor cu apariția unor noi capacități. ”Marea problemă este că apelurile de proiecte pe zona Ministerului Energiei nu sunt încă realizate pe această componentă din PNRR, de abia au reușit să facă ceva pe Fondul de Modernizare, dar prea puțin. Iar timpul este scurt, până în 2026, când trebuie finalizate proiectele. Sunt niște state care explorează varianta prelungirii termenului limită, dar nu cred că se va reuși ceva”, ne-a precizat Victor Negrescu. Pe de altă parte, o mare piedică în accesarea banilor din PNRR este faptul că planul conceput de Guvernul USR și PNL are mult mai multe ținte, obiective, reforme, decât alte planuri adoptate de alte state membre, în unele cazuri chiar de trei sau patru ori mai multe reforme decât alte planuri, unele obiective nefiind solicitate de Comisia Europeană.
Piedici peste piedici
În afara decarbonizării, Comisia Europeană cere României și adaptarea Legii avertizorilor de integritate, dar și majorarea pedepselor din Codul Rutier și o legislație mai dură în acest domeniu. ”În PNRR s-a menționat că se dorește o legislație a avertizorilor de integritate la un nivel chiar superior Directivei europene și de aceea nu corespunde actuala lege. În ce privește solicitarea de modificare a PNRR, europarlamentarul Victor Negrescu susține că este nevoie de introducerea unei componente pe agricultură, dar mai sunt și alte componente unde sunt dificultăți, fie pentru că nu participă nimeni la licitație, fie pentru că evoluția sectorului respectiv nu mai permite investițiile”, a mai afirmat europarlamentarul Victor Negrescu.
Un copil de 10 ani, în comă profundă la spital, după ce a fost muşcat de 3 câini, la Botoşani!
Problema câinilor lăsaţi liberi pe străzi şi care atacă oamenii se pare că este una naţională. Un caz grav a avut loc, din păcate, şi la Botoşani.
Un copil în vârstă de 10 ani a ajuns la spital, duminică, după ce a fost atacat de mai mulţi câini pe o stradă.
Copilul este în comă profundă
În acest moment, copilul este în comă profundă, pronosticul fiind unul rezervat. Potrivit Poliţiei, copilul avea mai multe răni şi a fost găsit pe marginea străzii.
„Poliţiştii din cadrul Poliţiei municipiului Botoşani au fost sesizaţi, prin apel 112, cu privire la faptul că pe Strada Săvenilor din municipiul Botoşani, pe marginea părţii carosabile a fost găsit un minor care prezenta mai multe răni la nivelul corpului.
Din verificările efectuate până în acest moment, a reieşit faptul că minorul, de 10 ani, în timp ce se deplasa pe Strada Săvenilor, ar fi fost atacat de trei câini, care i-au creat mai multe leziuni, acesta fiind transportat la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale.
Totodată, a fost identificat proprietarul unuia dintre câini, în persoana unui bărbat, de 44 de ani, din municipiul Botoşani”, a declarat oficialul IPJ.
Au deschis dosar penal
Polițiștii continuă cercetările pentru stabilirea împrejurărilor în care s-a produs evenimentul, fiind deschis un dosar penal sub aspectul comiterii infracțiunii de neluarea măsurilor legale pentru prevenirea atacului canin.
Reamintim, în urmă cu nicio lună, Ana Oros (43 ani) a fost atacată de câini în apropiere de Lacul Morii din București în timp ce făcea jogging. Femeia a murit în câteva minute, deoarece animalele i-au secționat artera femurală.
Protest la Chişinău! Tinerii scandează împotriva actualei guvernări
Câteva mii de persoane s-au adunat în centrul Chişinăului, unde are loc un amplu protest organizat de Mişcarea pentru Popor, din care face parte şi Partidul Şor al oligarhului Ilan Şor.
Protestul organizat de Partidul Şor, ce trebuia să aibă loc în faţa Parlamentului, s-a mutat la Teatrul de Operă şi Balet „Maria Bieşu”.
Protestatarii cer facturi mai mici
Din municipiul Bălţi spre Chişinău s-au deplasat duminică dimineaţa opt microbuze şi autobuze cu manifestanţi. Câteva grupuri de locuitori ai municipiului Bălţi, printre care şi tineri, au pornit organizat duminică dimineaţă spre Chişinău, pentru a manifesta împotriva actualei guvernări. Tinerii cer micşorarea tarifelor la agentul termic, gaze şi energie electrică.
Oamenii s-au adunat cu pancarte în mâini şi steaguri ale Republicii Moldova. Poliţia a constatat încălcarea celor expuse în declaraţia prealabilă cu privire la locaţia desfăşurării întrunirii. Potrivit oamenilor legii, schimbând locaţia, organizatorii nu au respectat declaraţia.
Alţii, cu steaguri ale României şi NATO
Există şi o contramanifestaţie. Alţi moldoveni s-au adunat în faţa Monumentului lui Ştefan cel Mare din centrul Capitalei pentru a protesta contra Partidului Şor şi a mitingului preconizat în faţa Parlamentului. Oamenii au venit cu steaguri ale României, dar şi ale NATO.
De remarcat că tonul între Moscova şi Chişinău s-a înăsprit în ultima vreme, oficialii ruşi avertizând că Republica Moldova ar putea deveni „noua Ucraina”, din cauza orientării ei proocidentale.
Cum pot obţine românii bani cash la casa de marcat de la Penny. Vănzătoarea îţi dă 200 lei
Surpriză destul de mare pentru clienţii lanţului de supermarketuri Penny: pot scoate bani cash direct de la casa de marcat. Serviciul este disponibil pentru toate cardurile de credit sau debit care au această opțiune activă.
Acest serviciu este valabil în toate cele 338 de magazine de pe teritoriul țării noastre.
Poţi cere de la vânzătoare 200 lei
Orice client care are nevoie de bani cash, indiferent că achiziționează o gumă de mestecat sau un coș întreg poate solicita casierului până la 200 de lei, multiplu de 10, din contul personal. În felul acesta nu se va mai deplasa la bancomat.
Românii care vor să folosească acest serviciu nu vor fi condiționați de o valoare minimă a bonului de cumpărături pentru a putea retrage bani lichizi la casa de marcat. Suma maximă pe care clienții PENNY o pot ridica odată cu plata cumpărăturilor este de 200 de lei.
Atenţie că această tranzacție poate fi comisionată de către banca emitentă a cardului folosit de fiecare client în parte, conform condițiilor din contractul încheiat între acesta și respectiva instituție bancară.
Viitorul Ucrainei nu este în NATO!
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Aliații au început să planifice pentru perioada postbelică înainte ca victoria să se întrevadă. După un an de luptă a Ucrainei împotriva Rusiei, este timpul ca Occidentul și Kievul să facă același lucru.
Cu siguranță, Ucraina nu a câștigat războiul și, având în vedere ofensiva în desfășurare a Rusiei, s-ar putea să mai dureze luni sau chiar ani până la o înțelegere. Dar, oricând se va instaura pacea, va trebui să își asigure securitatea împotriva unui regim rusesc care abia îi recunoaște dreptul la existență.
În mod corect sau nu, Ucraina nu va putea să rezolve această problemă devenind un aliat al SUA prin tratat, subliniază The Washington Post. Cu toate acestea, va avea nevoie de sprijinul Occidentului pentru anii următori.
Chiar și atunci când războaiele se termină, condițiile care le creează pot persista. Președintele rus Vladimir Putin a precizat că urmărește să acapareze cât mai mult teritoriu ucrainean, deoarece nu crede că țara este un stat real care merită o suveranitate reală.
Astfel, chiar dacă el sau vreun succesor este forțat să încheie un acord de pace sau pur și simplu să reducă intensitatea acestui conflict, Moscova și-ar putea reînnoi agresiunea atunci când momentul pare potrivit.
Planul A
Planul A pentru Ucraina ar putea fi, așadar, aderarea la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. Nu este greu de înțeles de ce. Apartenența la NATO aduce standardul de aur al garanțiilor de securitate: o promisiune din partea celei mai puternice alianțe din lume, care include singura superputere din lume, de a trata un atac asupra unui membru ca pe un atac asupra tuturor. Nu există o asigurare mai bună împotriva invaziilor în lumea modernă.
Dar acest plan s-a născut mort. De regulă, NATO nu admite țări cu dispute de frontieră în curs de desfășurare, ca să nu mai vorbim de conflicte pe teritoriul lor.
Dacă războiul nu se va încheia cu o retragere totală a Rusiei și cu o capitulare în chestiunile legate de integritatea teritorială a Ucrainei, Kievul ar putea rămâne pe dinafară – o victimă a ironiei crude că însăși condiția care face ca aderarea la NATO să fie de dorit o face, de asemenea, imposibilă.
Orice club care își stabilește propriile reguli le poate schimba, desigur. Dar NATO funcționează pe principiul consensului și este îndoielnic că cei 30 de membri ai săi vor fi dispuși să se confrunte cu Rusia dacă războiul va reîncepe. După cum a spus președintele Joe Biden, nu va „lupta în al treilea război mondial în Ucraina”.
Planul B
Planul B, atunci, este o Ucraină care este afiliată, dar care nu este aliată în mod oficial cu Occidentul – și care are o armată puternică pentru a-și proteja propria independență.Nicio țară de pe continent nu va lua apărarea mai în serios, armata sa trece acum de la echipamentul sovietic la cel standard NATO.
Tancurile Abrams, promise de Biden, nu sunt genul de capacitate pe care Washington o oferă, cu excepția cazului în care intenționează să rămână profund implicat cu destinatarul.
Țările individuale ale NATO ar putea merge chiar mai departe. Națiunile de pe frontul de Est – Polonia și statele baltice, în special – împărtășesc teama existențială a Ucrainei față de Rusia și își întăresc propriile armate. Ar putea exista un „nou Pact de la Varșovia” – un bloc militar de state est-europene.
Planul B este a doua cea mai bună soluție pentru Ucraina, deoarece – așa cum demonstrează războiul actual – diferența dintre „aliat NATO” și „partener apropiat de securitate” poate fi existențială.
Se va confrunta cu mari dificultăți în a-l susține. Pur și simplu nu există suficiente active rusești înghețate pentru a plăti reconstrucția țării, chiar dacă Washingtonul și alte țări ar urma această abordare.
Va rămâne probabil o regiune economică a Occidentului, SUA și aliații finanțând apărarea țării pentru viitorul apropiat. Chiar dacă Kievul nu se îndreaptă către NATO, sfârșitul războiului ar putea fi doar începutul unui angajament lung occidental față de Ucraina.
SUA pregătește un nou Big Bang pe internet!
Curtea Supremă a Statelor Unite revizuiește săptămâna aceasta o lege care a protejat companiile de tehnologie timp de peste un sfert de secol de a fi date în judecată pentru conținutul postat de utilizatorii lor, iar decizia sa ar putea revoluționa internetul.
Înalta Curte dedică două audieri, marți și miercuri, unor procese intentate de victime ale atacurilor jihadiste care acuză Google și Twitter că au „ajutat” gruparea Statul Islamic prin difuzarea propagandei sale.
Până la 30 iunie, va trebui să definească domeniul de aplicare a unei legi din 1996, cunoscută sub numele de „Secțiunea 230” și considerată un pilon al boom-ului internetului.Textul stipulează că societățile de tehnologie nu pot fi considerate „editori” și nu se pot bucura de imunitate juridică pentru conținutul postat pe platformele lor.
Ideea parlamentarilor a fost de a proteja sectorul, pe atunci aflat la început, de o cascadă de procese, permițându-i să se dezvolte, încurajându-l în același timp să elimine așa-numitul conținut „problematic”.
Dar această dispoziție nu se mai bucură de consens: democrații le reproșează giganților din domeniul tehnologiei că se ascund în spatele acestei imunități pentru a permite proliferarea mesajelor rasiste și conspiraționiste; republicanii, indignați de interzicerea accesului lui Donald Trump pe mai multe rețele de socializare, le acuză de „cenzură” sub pretextul dreptului lor la moderație.
Având în vedere aceste perspective divergente, eforturile legislative de modificare a textului nu au fost niciodată încununate de succes.
Reforma ar putea veni de la Curtea Supremă, care, pentru prima dată, a fost de acord să ia în considerare un caz care pune în discuție domeniul de aplicare al „Secțiunii 230”. Perspectiva îi îngrijorează pe jucătorii din industrie.
„O decizie care subminează protecția oferită de secțiunea 230 ar putea avea un impact catastrofal asupra tuturor serviciilor web”, a declarat pentru AFP Matthew Schruers, președintele asociației profesionale CCIA. „Ar putea schimba radical experiențele noastre online”.
Youtube “detestă terorismul”
Curtea va examina marți o plângere depusă de rudele unei tinere americane ucise în atentatele din noiembrie 2015 de la Paris, împotriva Google, compania mamă a Youtube, pe care o acuză că a sprijinit dezvoltarea grupării Statul Islamic sugerând videoclipurile sale anumitor utilizatori.
Plângerea lor a fost respinsă până acum de instanțe în temeiul articolului 230, dar în recursul la Curtea Supremă susțin că Google nu este un „editor” protejat de acest regim, întrucât a „recomandat” videoclipurile SI prin intermediul algoritmilor săi.Youtube „detestă terorismul”, a replicat Google într-un argument trimis instanței.Recomandările sunt însă „esențiale” pentru a face ordine în „500 de milioane de tweet-uri, 294 de miliarde de e-mail-uri, 4 milioane de gigabiți de date pe Facebook și 720.000 de ore de conținut Youtube generate în fiecare zi”, a adăugat, negând că ar fi vorba de o “muncă editorială”.
Twitter, “complice” la atac
Ca dovadă a importanței mizei în joc, fiecare parte a obținut sprijin.
Google poate conta pe asociațiile de apărare a libertăților de exprimare, atât de stânga (ACLU), cât și de dreapta (Cato Institute), precum și pe întregul sector tehnologic, inclusiv pe rivalii săi.
“Expunerea serviciilor online la procese din cauza recomandărilor lor le-ar expune la plângeri permanente”, a avertizat Meta (Facebook, Instagram, WhatsApp) într-un document trimis instanței.
De partea cealaltă, aproximativ treizeci de state, atât democrați cât și republicani, precum și asociații de protecție a copiilor și de poliție, au cerut instanței să pună companiile de internet în fața responsabilităților lor.
Miercuri, Înalta Curte va examina un caz care opune Twitter familiei unei victime a atacului dintr-un club de noapte din Istanbul, comis la 1 ianuarie 2017, dar care pune o întrebare separată.
Fără a intra în dezbaterea privind secțiunea 230, o curte de apel a decis că rețeaua de socializare ar putea fi urmărită în temeiul legilor antiteroriste și considerată „complice” la atac, deoarece eforturile sale de a elimina conținutul grupului Stat Islamic nu au fost suficient de „viguroase”.
Twitter s-a adresat Curții Supreme pentru a anula această decizie. În caz contrar, „ne întrebăm ce vor putea face companiile pentru a evita urmărirea penală în temeiul legilor antiteroriste”, au scris avocații săi, „chiar dacă încearcă să elimine conținutul, un reclamant ar putea totuși să le acuze că nu au făcut suficient”.
Mașinile noi sunt doar pentru bogați
Conducerea unui Mercedes-Benz nou și strălucitor ar putea deveni în curând un vis îndepărtat pentru mulți, cu excepția celor cu buzunare adânci.
Prețul mediu al unui Mercedes a ajuns anul trecut la aproximativ 72.900 de euro (76.590 de dolari) – o creștere de 43% față de nivelul din 2019. Acest lucru se potrivește cu împingerea constructorului din Stuttgart și mai sus pe piață, concentrându-se pe modelele de top, cum ar fi limuzina S-Class, pentru a susține profiturile.
Mercedes majorează prețurile chiar și pentru modelele entry-level, cum ar fi hatchback-ul Clasa A. Șoferii vor putea cumpăra doar versiuni dotate cu o mulțime de opțiuni incluse, întâlnite mai mult în gama superioară.
Criza de accesibilitate
Producătorul german nu este singurul care ridică ștacheta prețurilor. În întreaga lume, marile companii auto culeg beneficiile vânzării unui număr mai redus de mașini, dar mai scumpe.
În SUA, plățile lunare medii pentru un automobil nou au crescut la 777 de dolari, aproape dublându-se de la sfârșitul anului 2019, potrivit Cox Automobile. Chiar și modelele second-hand au urcat la 544 USD.
Lipsa de modele mai ieftine înseamnă că mai multe mașini noi sunt luate de consumatorii înstăriți. Aproape 30% din piață provine din gospodăriile cu venituri anuale de peste 150.000 de dolari, în creștere față de 22% în 2016.
În Europa, prețurile mașinilor noi sunt la maxime istorice și continuă să urce. Deja au crescut cu 16% în segmentul cumpărătorilor din clasa de mijloc. Iar pentru cei care caută un model nou la un preț de buget, opțiunile sunt limitate.
Facturiile la materiile prime, energie, producție și logistică au crescut substantial. Lanțurile de aprovizionare continuă să fie fragile, presiunile recesiunii n-au dispărut, iar cererea de mașini va depăși oferta în următorii ani.
Războiul din Ucraina a dus la sancțiuni împotriva Rusiei, iar prețurile la combustibil și gaze au crescut imediat: deținerea unei mașini, nouă sau folosită, tocmai devenise mult mai scumpă.
La baza problemei se află noua mantra a producătorilor de automobile: păstrați un stoc redus și etichete de preț mari. La trei ani după ce pandemia a declanșat o penurie globală de cipuri semiconductoare și a paralizat producția, giganții americani și rivalii lor de peste ocean înregistrează profituri mari.
Și cum vehiculele alimentate cu baterii costă cu 25% mai mult decât o mașină medie cu motor cu combustie, trecerea la electrificare ar putea agrava și mai mult criza de accesibilitate. Mașinile noi devin rapid domeniul celor bogați.
Franța, câștigătoarea Epocii de Aur a luxului
Acțiunile franceze sunt vedetele de răsunet în 2023, alimentate de impulsul necruțător al producătorilor de bunuri de lux LVMH, Kering și Hermes International.
Indicele de referință CAC 40 a crescut cu 14% în acest an, depășind alte piețe importante și punându-l pe punctul de a eclipsa maximul record de închidere stabilit în ianuarie 2022.
Trioul de companii de lux, plus producătorul de cosmetice L’Oreal, reprezintă mai mult de o treime din câștig. Investitorii pariază că vânzările și câștigurile lor vor rezista acum, deoarece China, o piață esențială, este din nou deschisă pentru afaceri.
Deocamdată, această revenire îi derutează pe scepticii care se așteptau ca inflația în creștere, creșterea ratelor dobânzii, blocarea pandemiei și spectrul unei posibile recesiuni să readucă în cele din urmă prețurile acțiunilor pe pământ. Titlurile de lux arată tipul de impuls pe care l-au avut marile companii de tehnologie în piața de creștere din 2021.
„Acțiunile de lux sunt favoritele investitorilor de ceva vreme, dar faptul că marile acțiuni din domeniul tehnologiei nu prea au vânt în pânzele lor în acest moment le pune în centrul atenției, mai ales odată cu redeschiderea economiei chineze”, a declarat Roland Kaloyan, șeful strategiei de acțiuni europene la Societe Generale.
Câștigul indicelui bursier francez din acest an este egal cu cel Nasdaq 100, referința acțiunilor tehnologice din SUA. Cu toate acestea, chiar și în condițiile în care creșterea ratelor dobânzilor și încetinirea vânzărilor au afectat perspectivele tehnologiei, luxul a continuat să avanseze. Cererea de îmbrăcăminte, genți de mână, șampanie, ceasuri și parfumuri a rezistat, iar producătorii nu au ezitat să majoreze prețurile.
Forțați să stea acasă din cauza politicii guvernamentale Covid zero, consumatorii chinezi au economisit anul trecut o treime din veniturile lor, depunând în bănci 17 800 de miliarde de yuani (2 600 de miliarde de dolari), pe care investitorii speră că vor fi parțial convertiți în produsele marilor branduri de lux.
„Cererea de bunuri de lux a fost puțin afectată de presiunea inflației în creștere, spre deosebire de consumul de masă, deoarece gospodăriile cele mai bogate au beneficiat în ultimii ani de creșterea averii și de un stoc uriaș de economii în numerar în exces acumulate în perioadele de blocaj Covid”, spune Edmund Shing, director global de investiții la BNP Paribas Wealth Management.
De asemenea, investitorii evaluează LVMH și Hermes peste multiplul mediu al câștigurilor lor pe 10 ani, în timp ce Kering este în linie cu media, potrivit Bloomberg.
Rezistența și dimensiunea industriei luxului – LVMH, cu o valoare de piață de 439 de miliarde de dolari, este cea mai mare companie din Europa – înseamnă că Franța are o pondere mai mare decât greutatea sa în ceea ce privește piețele globale.
În timp ce este a șaptea economie a lumii ca mărime, măsurată în funcție de produsul intern brut, este a cincea cea mai mare piață bursieră și cea mai mare din Europa, coroană pe care a luat-o anul trecut de la Marea Britanie.
Fenomenul ChatGPT, goana după aur
Avalanșa de ChatGPT a pus în lumina reflectoarelor așa-numita inteligență artificială generativă și a deschis și mai mult apetitul investitorilor care nu vor să piardă trenul.
„Dintr-o dată, toți investitorii vorbesc despre modul în care ChatGPT ar putea elimina milioane de locuri de muncă, transforma industriile și schimba fundamental modul în care învățăm, consumăm și luăm decizii”, a declarat pentru AFP Wayne Hu, partener la firma de private equity SignalFire.
Inteligența artificială (IA) face parte din viața noastră de zeci de ani, dar lansarea în noiembrie a robotului conversațional al start-up-ului OpenAI a marcat un punct de cotitură în percepția sa de către publicul larg.
Vedeta momentului, IA generativă, al cărei exemplu este ChatGPT, face posibilă crearea de conținut original pe baza unei cantități mari de date. Oferă o interfață utilizatorului care pune întrebări sau face cereri pentru a obține text, muzică, imagini sau coduri.
„Din când în când apare o lume care provoacă o explozie de noi afaceri. Am văzut asta cu internetul, apoi cu telefonia mobilă. IA ar putea fi următoarea platformă”, susține Shernaz Daver, managing partner la firma de capital de risc Khosla Ventures. „Evaluările companiilor de inteligență artificială generativă au decolat”, adaugă Wayne Hu, care subliniază că OpenAI este acum evaluată la 29 de miliarde de dolari.
Sarah Nagy, fondatoarea Seek AI, un start-up care permite utilizatorilor să extragă informații dintr-o bază de date folosind limbajul inteligenței artificiale, a primit cinci oferte diferite pentru prima rundă de strângere de fonduri, mai mult decât se aștepta, și a strâns 7,5 milioane de dolari la mijlocul lunii ianuarie.
Alte exemple recente de runde de finanțare includ compania Kognitos, cu sediul în California, care își propune să automatizeze sarcinile administrative.
Pe lângă investitorii tradiționali, giganții din domeniul tehnologiei sunt la pândă, cum ar fi Google, care tocmai a investit 300 de milioane de dolari pentru a achiziționa doar 10% din nou-venitul Anthropic și din chatbotul său Claude.
„Amintiți-vă de explozia din primele zile ale internetului sau de deschiderea App Store de la Apple”, menționează Wayne Hu. „Goana după aur ar putea fi mult mai mare pentru inteligența artificială, deoarece nu mai ai nevoie de o diplomă în informatică de la Stanford”. „Orice dezvoltator poate construi ceva fantastic pe baza ChatGPT sau a altor modele. Ar putea fi echivalentul revoluției industriale”.
Totuși, va avea loc treptat o “triere”, deoarece este probabil ca programele informatice alimentate de aceleași date să converge în timp, iar „valoarea adăugată va veni de la cei care au propriile modele și surse diferite”.
De la Gigafactory la Gigavoice. Sindicatul îi provoacă alergie lui Elon Musk
În timp ce majoritatea marilor producători auto din lume (cu excepția Chinei) au propriile sindicate, nu este cazul la Tesla. Federația angajaților pentru a-și apăra mai bine interesele nu a fost niciodată pe placul lui Elon Musk.
Până acum, Tesla a reușit să evite prezența unor sindicate uneori puternice în rândurile sale, dar pentru cât timp? Când a venit vorba de construirea fabricii sale(Gigafactory) din Germania, compania s-a lovit de realitatea situației: IG Metall, sindicatul copleșitor din industria germană, i-a spus că trebuie să i se acorde un loc în fabrică. Dar Tesla rezistă, în ciuda metodelor de management semnalate în Germania. Cu insistență, IG Metall a reușit să obțină crearea unui grup de angajați numit… Gigavoice (destul de apropiat de conducere).
Iar în Statele Unite, pe propriul teritoriu, Tesla se confruntă cu scandaluri pentru că a concediat mai mulți angajați, în timp ce apar încercări de a crea un sindicat.
„Lipsește o cultură managerială care să încurajeze o dezbatere deschisă în cadrul companiei cu privire la preocupările angajaților”, a avertizat unul dintre liderii IG Metall din Germania, referindu-se la Tesla. De cealaltă parte a Atlanticului, Musk este suspectat de a face curățenie în rândul activiștilor săi sindicali.
Zeci de persoane au fost concediate, se presupune drept “represalii pentru activitatea sindicală și pentru a descuraja crearea unui sindicat”.
Acest tip de veste vine într-un moment nu tocmai ideal pentru Tesla, care tocmai a anunțat rechemarea masivă în service a peste 360.000 de vehicule din întreaga lume (Model S și Model X 2016-2023, Model 3 2017-2023 și Model Y 2020-2023) pentru defecțiuni ale sistemului semi-autonom Autopilot, care ar putea duce la accidente. Autopilotul a fost, de asemenea, criticat în Statele Unite, ceea ce a dus la o anchetă penală.
Dar Musk se revanșează într-o notă mult mai pozitivă, anunțând deschiderea de Superchargers în SUA pentru alte vehicule electrice. Această decizie a fost salutată de președintele Joe Biden care dorește să vadă sute de mii de mașini alimentate cu baterii pe drumurile americane în anii următori. Iar sprijinul rețelei Tesla va fi indispensabil.
Atac la Casa Albă. Companiile europene se trezesc din pumnii “Buy American”
Grupurile de afaceri și legislatorii europeni au atacat Casa Albă după ce administrația Biden a anunțat noi măsuri menite să promoveze investițiile în tehnologiile ecologice autohtone.
Sprijinul pentru încărcătoare de vehicule electrice fabricate în SUA, dezvăluit miercuri de administrație, vine după ce, în luna august, Congresul a adoptat Legea privind reducerea inflației, sau IRA, în valoare de 369 de miliarde de dolari, care oferă subvenții și credite fiscale uriașe pentru tehnologiile curate fabricate pe pământ american.
„Cel mai important partener comercial al nostru decide lucrurile în propriul interes”, a declarat Luisa Santos, director general adjunct al BusinessEurope, care reprezintă companii din întreaga UE. „Americanii continuă să facă acest lucru. Dar vor ca noi să îi sprijinim în privința Chinei.”
Pentru reprezentanții Digital Europe, „Calea pentru a ne atinge obiectivul comun privind clima nu este „Buy American”, ci prin acțiuni și standarde comune”. Comisia Europeană poartă discuții tensionate discuții cu SUA, exprimându-și îngrijorarea cu privire la discriminarea subvențiilor.
În cadrul ultimului pachet, care face parte din Legea privind infrastructura din SUA, guvernul american va investi 7,5 miliarde de dolari în încărcarea vehiculelor electrice, 10 miliarde de dolari în transportul nepoluant și peste 7 miliarde de dolari în componente pentru baterii de vehicule electrice, minerale și materii prime critice.
Săptămâna trecută, Casa Albă a descris sprijinul ca fiind „un instrument de promovare a producției interne”. Pentru a se califica, produsele trebuie să aibă un conținut de cel puțin 55% fabricat pe plan intern începând de anul viitor.
Producătorul german de produse chimice BASF, care are peste 16.000 de angajați în peste 150 de unități din America de Nord, a declarat că va „analiza” ce disfuncționalități sau oportunități există prin intermediul cadrului IRA și al Legii privind infrastructura.
Bruxelles-ul a amenințat deja că va depune o plângere la Organizația Mondială a Comerțului, ale cărei reguli interzic legarea sprijinului de stat de producția internă. Oficialii europeni avertizează că SUA încearcă să atragă companiile din UE.
Cea mai recentă mișcare a SUA ridică, de asemenea, semne de întrebare cu privire la Consiliul pentru comerț și tehnologie(TCC), un forum înființat în urmă cu 18 luni pentru a armoniza normele transatlantice.
Potrivit Financial Times, TCC a avut rezultate slabe, în ciuda faptului că a fost condus de secretarul pentru comerț Gina Raimondo și secretarul de stat Antony Blinken din partea SUA și de comisarii UE pentru comerț și concurență Valdis Dombrovskis și Margrethe Vestager.
„UE și SUA ar trebui să colaboreze pentru a promova lanțuri de aprovizionare rezistente și pentru a sprijini tranziția către economii cu emisii reduse de dioxid de carbon de ambele părți ale Atlanticului”, a afirmat Comisia Europeană. „Acesta este unul dintre scopurile principale ale cooperării noastre cu SUA în cadrul TTC.”
„Avem forumul pentru a discuta aceste probleme și a ne alinia cu aliații”, a declarat un purtător de cuvânt al DigitalEurope. „Să-l folosim sau să-l pierdem”. Business Europe susține că Joe Biden trebuie să promoveze acest forum pentru a evalua consecințele IRA asupra Europei.
Israelul a ATACAT Siria. Bombardament puternic asupra Damascului / Brigadierul iranian Ismail Qaani ar fi fost ţinta atacului
E haos în Damasc, acolo unde mai multe rachete israeliene au căzut peste clădiri rezidențiale, ucigând numeroase persoane.
UPDATE. Zvonuri neconfirmate susţin că brigadierul iranian Ismail Qaani, liderul Quds Force, s-ar fi aflat în interiorul uneia dintre clădirile rezidenţiale atacate. În urmă cu 3 ani, o dronă americană l-a ucis pe generalul iranian Qasem Soleimani la Bagdad. Rachetele americanilor au lovit cu toată forța mașina în care se afla Qasem Soleimani.
Un raid israelian cu rachete a lovit o clădire din cartierul Kafr Sousa, din centrul capitalei siriene, Damasc, în apropierea unui amplu complex de securitate, lângă instalaţii iraniene, în primele ore ale zilei de duminică, potrivit martorilor şi unei surse oficiale, informează Al Jazeera.
#Israel appears to have struck a high-level #IRGC meeting in #Damascus’ Kafr Souseh neighborhood tonight.
Some sources say #Hezbollah & Islamic Jihad officials were also there at the time.
Rumors (highly unconfirmed) claim Quds Force chief Ismail Qaani was there too. pic.twitter.com/zexOX3oA42
— Charles Lister (@Charles_Lister) February 19, 2023
15 oameni au fost uciși
Raidul israelian a cauzat avarierea mai multor clădiri din zona dens populată, aproape de piaţa Omayyad, în centrul capitalei siriene. Un oficial al poliţiei a declarat pentru presa de stat că s-au înregistrat morţi şi răniţi în urma atacului.
Breaking News: Israeli missile attack on Syria’s capital pic.twitter.com/8mKDzxBslx
— The Cradle (@TheCradleMedia) February 18, 2023
Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDH) a anunţat la Beirut că 15 persoane, inclusiv civili, au fost ucise duminică într-un atac israelian asupra unei clădiri rezidenţiale din Damasc.
Agenția de știri de stat siriană SANA a raportat „decese și răni” fără a preciza numărul. El a mai spus că mai multe clădiri au fost avariate.
De la începutul războiului din Siria, în 2011, Israelul a lansat mai multe bombardamente aeriene împotriva țării vecine, îndreptate în special împotriva pozițiilor armatei siriene, a forțelor iraniene și a Hezbollah-ului libanez, aliați ai regimului sirian.
#BreakingNews
Israeli missile attack on Syria. In particular, the territories of the airport in Damascus, as well as adjacent military facilities, were hit.At the same time, it is reported that Syrian air defense shot down several objects. #Syria #Israel #Damascus pic.twitter.com/fAv9rLo5GQ
— Madhaw Tiwari (@MadhawTiwari) February 18, 2023
Israelul a intensificat atacurile asupra aeroporturilor siriene pentru a perturba utilizarea în creștere a zborurilor de aprovizionare iraniene, care livrează arme aliaților din Siria și Liban, inclusiv grupului Hezbollah, au declarat pentru Reuters surse diplomatice și de informații din regiune.
Voinicie de paradă și pleavă
Avem, cum zic, boala aplauzelor de pe bandă. Rulantă sau nu. Ne dăm mari și întotdeauna în stambă. Ne place să fim la înaintare. Cum e asta cu vestita capitală culturală europeană, musai europeană. Sunt trei pe 2023, nu numai Cimișoara: Eleusis și Veszprem, alături. Sigur, cea mai mare este orașul de pe Bega. Cu filtru și cartonate, că pe ele le foloseam pe navetă, era acolo o bună fabrică de papiroase și de cărpăcioare. Și hotelul cu același nume, și Bastionul, cu țuică de caise și alte cântece sârbești. Totuși, la Eleusis s-a născut Eschil, ce mai trebuie? Prin anii ‘90, când îi apucase strechea pe localnici cu a treia lor Ooropă, am trântit niște vorbe cam nesăbuite, cum că doar Lenau ce era de citat în ultima juma’ de mileniu. Dar mai penibil mi-a răspuns un reporter local, care a întins o peltea de mari personalități începând cu Ion Vidu și termininând cu Chinezul și Ripensia. De-ale vieții. Dar e bine să nu ne avântăm niciodată și să sărim mai mult decât putem. E ștacheta la 1,20, las-o așa, nu o ridica la 2,20, că treci pe sub ea! Și capitale de-astea europene s-au înșirat 60 până-n prezent, din 1985, de când Melina Mercouri, ministreasa culturii din Grecia, a propus șozul începând, firește, cu Atena. Italienii, care posedă 60% din patrimoniul UNESCO, nu țin cont de asta și-și desemnează propriile lor capitale. Anul curent sunt la rând Bergamo și Brescia.
La Brescia, unde a jucat și Hagi. Ce-o fi înțeles din urbea aia? Îmi spunea Nea Fane că un fotbaliator de-al nostru de jucase pe la Fiorentina îi transmisese că orașul e vechi, cu clădiri jupuite, insalubru. Apoi Pițurcă sau Pileapșă? Personalitate sportivă, aurzi dumneata! Așa s-a debitat la tembelizor. Ce-a personalizat ăsta? Ce performanțe are el? Nici Hagi nu are multe, dar ăsta? A fost și el în echipa Steaua în ‘86. A dat și el gol cu Vejle BK din Dania și cu alde Kuusysi din Finlandia! Atât fac laponii, votcă și Nokia. A mai dat și cu Anderlecht. Că doar trei sau patru meciuri a jucat Steaua până la finală. Un jucător mediocru, cu bătaie, mai slab decât Radu II, adus de la Pitești. Pițurcă era poposit de la FC Olt. La Națională nu a fost cel mai prost, dar nici nu-i greu.
La TVR, mizerabil gestionată de un Nimeni, se ceartă Tusea cu Junghiul de la sport și muzică. Olaienos e un agresiv, dar se pare că nici școala de liceu nu o are. Iar la TVR Cultural a fost iar virată eterna L. Stancio, un fel de pedichiuristă de prompter. TVR Cultural este mai urât și mai prost decât o vitrină de cizmărie sau vreuna de consignație din Centrul Vechi. Reluări – unele de filme bunuțe – și emisiuni prăfuite, provinciale. T. Barbu mai lipsește aici, ăla care uimește românii, necalificatul care bolmojește vorbe țuguiate. Parcă-i „La Bloc”. Și invită niște micimani de se dau mareșali ai armatei moarte, ceva între Brecht și Kadare.
Cum de apar asemenea nimurici? Un oarecare laszlo solomon, poate pentru redistribuire ca la liceele cele industriale, când ai media 1,25 și nu te-a băgat nimeni decât în mă-ta, lui acolo, și-a permis să-mi refuze o conferență despre Croh la ICR Tel Aviv, invitat fiind atunci de Cleopatra Lorințiu. Motivul? O infirmieră de birou i-a arătat un articul de-al meu unde îi spuneam adevărul în cuvinte acestui monstru de netalent intitulat Pațachinevici. Un prost care deși nu știe boabă de italiană scrie despre Dante. O carte proastă, de altfel. Ăsta-i un personaj, nu-i aievea, cred că nici nu am vorbit despre el. În schimb cine sunt ăștia, frate, și de ce împut locul acolo unde nu i-a postat decât întîmplarea? Ce performanțe, pardon, are ăsta? Măcar o puneai pe Dianca Brăgușanu acoloșa, era mai decorativă. Nu se poate, chiar nu găsești pe nimeni serios?
Fermierii. Întâiași dată l-am auzit pe unul numit Cazzu, absolvent de profesională și dislexic de bătătură. Ăștia nu iubesc Nutela, iubesc păioasele, șopronurile, grajdurile, căpițele, precum și tuciul cu mămăligă. Iar extirpăm țăranul român. În Dame’, Frederic, ăl luat în balon de Nenea Iancu, fermier traduce vorba moșier. La Șăineanu ferma este o moșie luată în arendă, dimpreună cu acareturile trebuincioase. Agricultor. La noi și ăst cuvânt are sensul de țăran cooperator. Că ei lucrau la fermă. Avem fermieri cu două hectare, fermieri de subzistență. După cum avem polifticieni de unică folosință, cu doftorate de la solduri.
Complexe avem toţi, nu e nicio ruşine, dar e bine să survolezi peste ele cum ne învaţă Erasmus de la Feyenoord Rotterdam: să tuşim când ne iese oarece pe nu se ştie unde! Complexele se afişează la noi de sus în jos, de la vlădica Traian şi până la ultima mondenă de pripas, ca la balamuc, zi de zi şi ceas de ceas. Întotdeauna vrem să fim luaţi în seamă, în Schengen şi în serios, dar râmânem la stadiul de remorcă şi de prisos. Să terminăm optimist, că tot avem papa de supermarşeu : cică s-a descoperit carne de cal de mare în peştele englezesc. Sau în cartoafele adiacente?
Veste bună la raftul supermarketului: se ieftineşte un produs de bază din coşul de cumpărături
Românii care îşi fac cumpărăturile în supermarketuri primesc o veste excelentă: se ieftineşte laptele. Sau, cel puţin, aşa se crede, după ce furnizotii au acceptat să mai reducă preţul.
Furnizorii au redus preţurile pentru hipermarketuri, după ce vânzarile s-au prăbuşit din cauza scumpirilor.
Au şi o condiţie: stop importurilor!
Producătorii şi furnizorii au şi ei o condiţie pentru statul român: să oprească importurile de lapte din Ucraina, care îi aduc în pragul falimentului.
Reprezentanţii patronatului din domeniu spun că de acum încolo ne putem aştepta la o scădere a preţului laptelui din cauza cantităţilor mari de pe piaţă. Deja contractele au fost negociate cu magazinele.
Un litru de lapte „slab”: 5 lei
Vânzările de produse lactate s-au prăbuşit după scumpirile din ultimele luni. Preţul celui mai ieftin sortiment de lapte a ajuns 5 lei.
Altfel, Petre Daea, ministrul Agriculturii, a declarat că „nu este cazul să salivăm la orice propunere pe care o fac unii sau alţii”, după ce Comisia Europeană a autorizat, săptămâna trecută, includerea greierului de casă ca aliment nou în Uniunea Europeană, alături de viermele galben uscat și lăcusta călătoare.
România a strâns cureaua. Consumul de energie electrică s-a redus dramatic
Anul trecut, România a înregistrat cel mai scăzut consum de energie electrică din UE, în condițiile în care deja avea cel mai redus consum pe cap de locuitor, semn că economiile la energie s-au făcut doar în țara noastră. Românii au ajuns să fie atât de săraci, încât au consumat doar 2,98 MWh per capita, față de media UE de 6,31 MWh și de vârful clasamentului, Finlanda, cu 15,33 MWh per capita. Chiar și în aceste condiții, importurile de energie au crescut cu 5,4% față de anul 2021.
Ieșirile publice din ce în ce mai dese ale premierului Nicolae Ciucă, pentru a da vești bune despre creșteri economice în 2022, contrastează flagrant cu datele statistice din economia reală. Astfel, potrivit INS, consumul de energie în economie s-a redus cu 6,52%, ca rezultat al falimentelor companiilor din România, nevoite să-și închidă porțile din cauza prețurilor prohibitive la energie și gaze. Per ansamblu, consumul final de energie electrică în România a scăzut cu 7,18%, dat fiind reducerea drastică a consumului populației, de 9,25%, și a consumului pentru iluminatul public, cu 4,24%.
Față de 2019, consumul final de energie electrică a scăzut anul trecut cu 6,49%, cea mai catastrofală prăbușire a consumului înregistrându-se în economie, unde reducerea a fost de 8,65%. Ordinul Ursulei von der Leyen către UE de a face economie la energie electrică a funcționat doar în România, unde consumul per capita a ajuns pe ultimul loc, la 2,98 MWh. Cel mai aproape de acest consum, deși la o distanță apreciabilă, s-au situat Letonia, cu 3,94 MWh, Cipru, cu 4,33 MWh, Lituania, cu 4,61 MWh, și Polonia, cu 4,65 MWh. Consumuri per capita de peste 5 MWh au avut Slovacia, Malta, Grecia, Italia, Portugalia, Bulgaria, și Spania, iar peste media UE, care a fost de 6,31 MWh, s-au situat Olanda, Germania, Cehia, Irlanda, Slovenia, Estonia, Franța, Belgia și Austria. Cel mai mare consum din UE în 2022 a fost înregistrat în Finlanda, de 15,33 MWh per capita.
Sărăcie multă, emisii puține
La capitolul intensității CO2, emisii specifice în producția publică de energie electrică, România, cu 280 gCO2/kWh, s-a situat sub Polonia, cu emisii de 692 gCO2 /kWh, Bulgaria, cu 490 gCO2 /KWh, Germania – 395 gCO2 /kWh, Grecia – 316 gCO2 /kWh, precum și sub Olanda și Italia, cu emisii de 288 gCO2 /kWh. Cantitativ, Germania a produs 230,5 milioane tone CO2, Polonia, 123,9 milioane tone CO2, în timp ce România a produs doar 15,8 milioane tone CO2. În ce privește contribuția procentuală a surselor regenerabile variabile, eolian și fotovoltaic, în producția publică de energie electrică din UE în anul 2022, România, cu un procent de 15,7%, s-a situat sub media europeană de 22,3%, însă peste țări ca Cipru, Polonia, Austria, Ungaria, Estonia, Franța, Malta, Bulgaria, Letonia, Cehia, Slovenia și Slovacia. La capitolul procent din producția de energie pe cărbune, România mai are doar 11,45%, utilizând în acest moment 28,58% din capacitatea instalată. Pe primul loc în UE se clasează Estonia, cu 65,50%, din totalul producției de energie, pe cărbune, urmată de Polonia, cu 63,04%, Bulgaria, cu 38,63%, Germania, cu 33,45%, Slovenia, cu 20,3% și Grecia, cu 16,59%.
Date alarmante
Potrivit raportului Institutului Național de Statistică, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2022, resursele de energie primară au scăzut cu 0,6%, iar cele de energie electrică au scăzut cu 4,4%, față de aceeași perioadă a anului 2021. Astfel, anul trecut, principalele resurse de energie primară au totalizat 33.491,8 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 190,5 mii tep faţă de anul 2021. Totodată, producţia internă a însumat 17.816,8 mii tep, în scădere cu 467,2 mii tep (-2,6%) faţă de 2021, iar importul a fost de 15.675,0 mii tep, în creștere cu 276,7 mii tep (+1,8%).
Au reînceput atacurile la adresa medicilor. Nu credeți nimic!
1. Ciucă și Bode au nivelul cultural al unor gonoci timizi. Dar când văd că USR le cere demisia, Ciucă și Bode devin brusc geniali. Să trăiți, să ne conduceți! Dacă Maria Grapini ar intra în USR, ar crește media de cărți citite în această înjghebare politicardă care a incendiat România după Colectiv. Doar comuniștii din perioada 30 decembrie 1947 (abdicarea Regelui Mihai) – 5 martie 1953 (moartea lui Stalin) au făcut mai mult rău României decât USR.
2. Au reînceput atacurile mizerabile la adresa medicilor. Nu trebuie să credeți nimic, schimbați de pe PRO TV, postul care a băgat basmul „Două cucoane construiesc un spital” ( uhuuuuu, cele două nu sunt milionărese, nu sunt doctorițe, dar gospodinele sufletiste construiesc un spital, e treabă serioasă, nu jucărie!) și escrocheria sentimentală „vaccinează-te, protejeaz-o pe bunica!” Manipulările despre medici au fost lansate de vermina trotinetistă pentru a camufla: a) MORTALITATEA EXCEDENTARĂ cauzată de un experiment medical costisitor și b) ÎNGROPAREA OAMENILOR ÎN SACI, cu maximum opt persoane la înmormântare. Pentru aceste nenorociri trebuie să dea socoteală cei doi miniștri trotinetiști ai Sănătății din acea perioadă.
3. Am pomenit mai sus despre basme. E o problemă. Basmele trebuie rescrise. Să trecem la concret. „Niște oameni răi i-au atacat pe niște oameni buni.” Prima parte – „niște oameni răi” – e corectă. Acei oameni răi au fost cei mai mari dușmani ai României. A două parte – „i-au atacat pe niște oameni buni” – nu prea e corectă. Pentru că „oamenii buni” au fost complicii „oamenilor răi” când România a fost sfârtecată și comunizată. După război, indiferent de deznodământ, „oamenii răi” nu ne vor ierta, iar „oamenii buni” ne vor umili cu ingratitudinea lor. Deja o fac.
4. „Conspiraționist” nu mai e o jignire. E deja o mândrie. Din nou – la concret. Dacă nu era DICTATURA MEDICALĂ, mă puteam trata cu ce vreau. Arbidol, ivermectină, ceapă roșie sau frecție cu direcție. Nu mă șantaja nimeni – „te vaccinezi dacă vrei să urci în avion.”
5. Apar liste cu țările pe care urmează să le atace Putin. Nu suntem toți useriști. 95% dintre români gândesc și n-au scandat în Piața Victoriei sloganul barbar „Cine nu sare ia condamnare!” Să mergem pe logică. Pe cine să atace Putin? N-ați zis VOI că nu mai are armată? Că e învins? Și chiar dacă ne-ar ataca, pe noi ne apară domnul Zelenski. Eu sunt alături de marele actor când se luptă pentru estul Ucrainei. Mă preocupă atât de tare estul Ucrainei încât am uitat că o parte din vestul Ucrainei trebuia să fie nordul României.
Ordin de la UE. Ariile naturale protejate, interzise populației
România are, în prezent, 1.574 de arii naturale protejate, iar numărul acestora urmează să crească, la recomandarea organizațiilor internaționale. Potrivit unui proiect de ordonanță de urgență al Ministerului Mediului, care transpune integral o Directivă europeană, în aceste zone vor fi strict interzise orice activități de exploatare a resurselor, punându-se bazele interdicției hidrocentralelor în țara noastră. Mai mult, populația nu va mai avea acces în aceste teritorii românești, decât cu aprobări speciale de la administratori.
Ministerul Mediului, la ordinul UE, vrea să accelereze transformarea României într-o imensă arie naturală protejată, care va interzice orice dezvoltare și exploatare a resurselor. Din pădurile protejate vor fi scoși silvicultorii, care se ocupau de întreținerea fondului forestier, iar animalele sălbatice vor fi lăsate să se înmulțească necontrolat, în numele protejării faunei. Pe lângă cele 1.574 de arii protejate în acest moment, cu suprafețe imense, organizațiile internaționale vor putea decide extinderea acestor zone, în care vor fi impuse interdicții draconice. Potrivit proiectului de ordonanță de urgență inițiat de Ministerul Mediului, administratorii ariilor naturale protejate de interes comunitar vor avea obligația de a stabili măsuri preventive în siturile Natura 2000, în scopul evitării atât a deteriorării provocate de om, cât și a celei naturale previzibile asupra speciilor, habitatelor speciilor și habitatelor de interes comunitar. Mai mult, în toate ariile protejate, vor fi interzise camparea în afara locurilor special amenajate, circulația cu bicicletele cu nerespectarea condițiilor stabilite de către administratorul ariei naturale protejate, accesul şi circulația publicului, în zonele restricționate de către administratorul ariei natural protejate, precum și organizarea de manifestări sportive, culturale, religioase, tabere sau de altă natură, pe teritoriul ariei naturale protejate, fără acordul administratorului ariei naturale protejate.
Administratori străini
Pe lângă Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, administratorii acestor zone pot fi și persoane juridice, inclusiv din afara țării, neexistând o interdicție în acest sens. Administratorii trebuie să ia măsuri pentru protejarea speciilor prioritare, pentru a căror conservare Comunitatea Europeană are o responsabilitate particulară datorită proporției reduse a arealului acestora pe teritoriul Uniunii Europene a speciilor de floră şi faună sălbatică care beneficiază de un statut legal de protecție, dar și a speciilor care pe teritoriul Uniunii Europene sunt sau ar putea fi amenințate cu dispariția, vulnerabile sau rare. Totodată, sunt introduse și zonele de protecție strictă, care sunt stabilite în conformitate cu prevederile Strategiei UE privind Biodiversitatea 2030. ”Tipurile de arii naturale protejate se pot modifica şi completa prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale pentru protecția mediului, cu avizul Academiei Române, luându-se în considerare recomandările organizațiilor internaționale autorizate”, se arată în proiectul de act normativ.
Adio, hidroenergie!
Instituirea regimului de arie naturală protejată va fi prioritară în raport cu orice alte obiective, cu excepția celor care privesc asigurarea securității naționale și asigurarea securității, sănătății oamenilor și animalelor. Regimul de protecție și conservare se stabilește indiferent de destinația terenului şi de deținător, iar respectarea acestuia este obligatorie, conform proiectului de ordonanță. Acest lucru înseamnă că nu numai finalizarea hidrocentralelor, unele finalizate în proporție de 90%, va fi imposibilă, ci și construcția altora, noi. Mai mult, aceste reguli draconice impuse vor perturba grav proiectele de infrastructură, întârziate cu mai bine de 20 de ani tocmai în numele protejării diferitelor specii.
Dacă STRĂNUTĂ ăsta, Despescu și Vasilescu RĂCESC instant!
Pe când ”prostimea” Ministerului de Interne era ținută în stradă cu lunile, zi și noapte, veritabilă ”carne de tun” în fața nemulțumirii crescânde a opiniei publice, mai – marii MAI și ai Poliției Române aveau cu totul alte preocupări.
Astfel că, pe repede înainte, în plină pandemie – și profitând calculat de avantajele birocratice ale stării de urgență! – erau semnate și două contracte cu încredințare directă. Unul privind dotarea polițiștilor români cu pistoale Beretta. Celălalt, axat pe achiziția a tot felul de ”chinezării” precum bastoane cu electroșocuri.
Desigur, polițiștii români au nevoie și de pistoale, și de bastoane cu electroșocuri… Numai că de unele performante… Și achiziționate pe deplin cu respectarea prevederilor legale, mai ales că vorbim de chiar un beneficiar precum Inspectoratul General al Poliției Române.
Referat de necesitate, peste noapte
Desigur că prevederile privind posibilitatea de semnare a unor contracte cu încredințare directă pe timpul stării de urgență se referea în special la echipamente și consumabile medicale. Că doar de aia și fusese declarată starea de urgență, strict din cauza pandemiei de COVID – 19. Numai că, în plină pandemie, Inspectoratul General al Poliției Române, bazându-se pe hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind achizițiile publice pe perioada stării de urgență, a declanșat procedurile privind cumpărarea a 25.000 de pistoale. În urma unei negocieri fără publicitate prealabilă, Inspectoratul General al Poliției Române a selectat drept companie care să îi furnizeze pistoalele societatea Compania Națională ROMARM SA. Dar nu în calitate de producător! Ci doar de intermediar…
Mai mult decât atât, acordul – cadru a fost semnat în chiar ultima zi a stării de urgență. Numai că reprezentantul IGPR care trebuia să semneze acordul – cadru s-a îmbolnăvit subit, cu doar câteva ore înainte de ceremonie, astfel că documentul a fost asumat, sub propria semnătură, de către chestorul Liviu Vasilescu. Actualul șef al Direcției Generale Anticorupție fiind pe atunci inspectorul general al Poliției Române.
Una dintre companiile care a concurat ca și producător a depus contestație, urmare a expertizelor tehnice, CNSC stabilind anularea contractului.
Numai că, aproape instant, IGPR a semnat un alt contract – cadru… Tot cu Compania Națională ROMARM SA… Tot pentru aceeași cantitate de pistoale… Cu aceleași caracteristici tehnice pentru care fusese anulat primul contract. Și pentru aceeași sumă de 9,89 milioane.
I-a pupat pe buzunare!
Sumă deloc de neglijat, dar care nu a fost plătită, sub semnătura chestorului Liviu Vasilescu – și rămâne să declare acesta la a cărui secretar de stat ”rugăminte de nerefuzat”, doar pentru pistoalele care au ajuns la polițiști în tranșe. Pentru că ROMARM s-a dovedit a fi, în cele din urmă, doar un intermediar… Compania Națională ROMARM cumpărând pistoalele de la Beretta cu suma de 7,18 milioane de euro. Și atunci, restul de până la 10 milioane de euro, unde au ajuns? La cine…? Răspunsul fiind cât se poate de clar… Sub privirile ”feciorelnice” ale chestorului secretar de stat cu cele patru stele puse invers, Bogdan Despescu, chestorul Liviu Vasilescu și Gabriel Țuțu ”dând cu pixul” pentru un comision de 2,7 milioane euro! Păi o fi bine, domnul chestor…?
Fostul șef al Poliției Române, Liviu Vasilescu și secretarul de stat Bogdan Despescu fiind halucinant de generoși cu acceptarea unei oferte în care ROMARM a cumpărat un pistol cu 287 euro și l-a vândut, ”pe hârtie”, cu 332 euro! Și ROMARM, dar și Inspectoratul General al Poliției Române fiind totuși sută la sută instituții ale aceluiași stat român!
Țuțu știe!
Iar răspunsul la această întrebare legitimă nu trebuie uitat că îl are și Gabriel Țuțu… Nu doar secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Despescu și fostul șef al Inspectoratului General al Poliției Române, actual șef al Direcției Generale Anticorupție, chestorul Liviu Vasilescu. Diferența dintre cei implicați fiind că Gabriel Țuțu încă dă cu subsemnatul în dosarul în care Victor și Alexandru Pițurcă au reușit deja să convingă judecătorii cu privire la faptul că au fost ”agățați” în ”Dosarul măștilor” doar pentru statutul ”VIP” care a asigurat nebuna mediatizare a acestui caz.
În schimb, Gabriel Țuțu se află într-o postură în care doar ”sincera spovedanie” pare să îl mai poate salva… Dosarele ROMARM explodând mai ceva ca pungile de pop – corn băgate la ”microundele” sistemului.
Astfel că, dacă Gabriel Țuțu răspunde la întrebarea cu privire la comisionul de aproape 3 milioane euro din ”Afacerea Beretta”, ”unda de șoc” a acestei declarații va produce la vârful Ministerului Afacerilor Interne ”replici” greu de gestionat chiar și pentru ”greii” Bogdan Despescu și Liviu Vasilescu.
Cu două zile înainte…
Deci, în ultima zi a stării de urgență instaurate în România strict din motive medicale, ci nu de înarmare a structurilor de forță, chestorul Liviu Vasilescu își punea semnătura pe contractul – cadru cu Compania Națională ROMARM SA, inclusiv pentru plata unui comision de aproape 3 milioane de euro.
Numai că ”afacerea Beretta” nu a fost singura parafată de fostul șef al Poliției Române, prin încredințare directă, în plină pandemie… Deși nici pistoalele, nici bastoanele cu electroșocuri chiar nu pot fi încadrate la echipamente medicale…
Numai că, doar cu două zile înainte de încheierea oficială a stării de urgență, Inspectoratul General al Poliției Române se dădea peste cap să semneze un nou contract de achiziție directă. Obiectul contractului fiind reprezentat de 4.000 de căști de protecție cu vizor, 400 de complete de blocare trecere auto și 4.000 de bastoane cu electroșocuri. Suma finală a contractului încredințat unei firme strict de apartament – cea care a cumpărat aceste ”consumabile” care s-au stricat înainte de recepție…- fiind alcătuită din trei plăți de câte 582.624 lei, 259.086 lei și 509.320 lei…
Astfel că, la această oră, chestorii Bogdan Despescu și Liviu Vasilescu probabil că urmăresc cu sufletul la gură stadiul procesului penal al directorului Companiei Naționale ROMARM SA, Gabriel Țuțu. Pentru că, dacă acesta simte că se poate întoarce la ”Beci” și ”strănută”, atunci Despescu și Vasilescu ”răcesc” instant!
Rusia amenință SUA cu arma nucleară! / Important membru al Dumei de Stat: „Nu există altă modalitate de a vorbi cu acești proști”
Un membru al Parlamentului rus a lansat o amenințare directă cu privire la bombardarea națiunilor occidentale. Iar ținta lui – direct Statele Unite ale Americii!
Andrey Gurulyov, membru al Dumei de Stat și fost comandant militar, a lansat recent un avertisment la adresa Statelor Unite în timpul unei emisiuni la televiziunea națională, Rusia-1.
Andrey Gurulyov susține că Rusia va câștiga războiul
Gurulyov a spus că americanii „nu-și vor veni în fire” până când „nu vor fi loviți cu o armă nucleară în cap”. De asemenea, ultranaționalistul rus a susținut că un atac nuclear este singura cale de urmat pentru a asigura o pace de durată. „Nu există altă modalitate de a vorbi cu acești proști”, a spus Gurulyov.
„Astăzi, având în vedere inițiativa noastră strategică – și chiar acum o avem cu siguranță – împreună cu succesele noastre actuale, îmi doresc foarte mult să ne imaginăm viitorul”, a adăugat Gurulyov. „Ar trebui să facem planuri dincolo de orizont, astfel încât să știm ce se întâmplă într-un an, trei ani, cinci ani și 10 ani și să ne îndreptăm cu repeziciune în această paradigmă.”
„Vom câștiga, 100%. Unde? Pretutindeni! Și nu este doar despre Ucraina. Pretutindeni!”, a răbufnit el, potrivit beckernews.com.
În timpul unei apariții în septembrie la Rusia-1, Gurulyov a spus că forțele armate ale lui Putin ar putea transforma Regatul Unit într-un „deșert marțian” în urma unui atac nuclear.
Membrul Dumei a continuat argumentând că o lovitură nucleară asupra Germaniei sau Regatului Unit nu este exclusă. El a respins, de asemenea, articolul 5 din acordul NATO, care spune că dacă o țară aliată este atacată, întreaga alianță ar răspunde.
Declarațiile provocatoare ale membrului Dumei ruse apar pe fondul mobilizării de către Putin a forțelor armate nucleare în Marea Baltică, potrivit presei norvegiene.
S-a stricat Air Force Two. Cu ce a fost nevoită să se întoarcă de la Munchen la Washington vicepreședintele Kamala Harris- FOTO
Vicepreședintele american Kamala Harris a fost nevoit să-și schimbe planurile ei de a se întoarce în Statele Unite după perioada petrecută în Germania, unde a ținut un discurs la Conferința de Securitate de la München.
Al doilea om în stat a fost nevoit să revină la Washington cu un avion militar C-17, după ce Air Force Two s-a defectat la München.
Air Force Two s-a defectat la Munchen
Un oficial de la Casa Albă a explicat schimbarea planurilor de zbor drept „dificultăți de întreținere”.
„Air Force Two are „dificultăți de întreținere”, așa că @VP va pleca din Munchen către Washington DC cu o aeronavă de rezervă, conform oficialului @WhiteHouse”, a raportat Patsy Widakuswara de la postul VOA News.
La Conferința de Securitate de la München, Kamala Harris a condamnat ferm Rusia pentru „crimele sale împotriva umanității”.
Vicepreședintele a escaladat și retorica Statelor Unite împotriva Rusiei. „Statele Unite vor sprijini Ucraina atât timp cât este nevoie”, a continuat ea. „Vom fi mereu de partea libertății, democrației și justiției.”