Lasă-te purtat de adevăratele tale emoții. Cumpără ceea ce visezi de atât de mult timp. La serviciu, aflați ce este greșit în lanțul de producție al companiei dvs. A fi supraponderal vă va da multe de probleme de sănătate!
TAUR
Calmul va domina în relațiile cu prietenii tăi sau familia. Trebuie să alegeți între a avea mai mult timp liber sau mai mulți bani. Este o zi bună pentru a vă decide viitorul profesional.
GEMENI
Astăzi vei avea astrele de partea ta pentru a cuceri pe oricine dorești. Nu te lăsa folosit de persoanele din apropiere sau cercul de cunoștințe. Acordați atenție schimbărilor de carieră. Nu face atât de mult efort, odihnește-te.
RAC
În plan sentimental, profitați la maxim de momentele de intimitate. Banii nu sunt totul. Se conturează o călătorie de afaceri foarte interesantă. În planul sănătății, ai grijă de dieta ta.
LEU
Doriți să vă extindeți orizonturile profesionale, așa că urmați un curs pentru a nu fi copleșiți de noutățile apărute. Strângeți puțin centura la chletuieli sau veți avea dificultăți. Natura ta robustă rezistă perfect ritmului accelerat de viață.
FECIOARA
Chiar dacă știi că ești iubit, ia inițiativa pentru încă o dată. Nu vă cheltuiți banii, economiile dvs. nu sunt atât de consistente pentru capricii. Ofertele pentru locuri de muncă vor crește semnificativ.
BALANTA
Astăzi nu vei fi foarte sociabil sau deschis la discuții. Va fi din nou o perioadă bună la slujbă și vei fi entuziasmat. Ochii tăi vor fi foarte sensibili la lumină și praf.
SCORPION
Partenerul tău așteaptă o mângâiere, o vorbă bună, nu fi atât de distant. La serviciu vă vor anunța despre o creștere a salariului, așa că arată-ți talentele oamenilor potriviți. Astăzi, fă-ți acel capriciu pe care îl dorești atât de mult.
SAGETATOR
Dacă ești prins între două relații trebuie să faci o alegere… Luați în considerare solicitarea unui împrumut pentru o persoană de încredere. Luptă pentru meseria ta, dar cu calm! Ești îngrijorat de sănătatea unei rude, dar nu va fi grav.
CAPRICORN
Va fi fericit și foarte mulțumit în domeniul emoțional. Când vine vorba de bani, se anunță o zi promițătoare. La locul de muncă, comentariile dvs. despre lucrare nu vor fi înțelese. Nimic nu scapă controlului tău cu privire la sănătate.
VARSATOR
Ai sprijin necondiționat în mediul tău emoțional. Înainte de a împrumuta bani, gândiți-vă dacă puteți rambursa la timp. Astăzi vi se va încredința un nou loc de muncă. Ești bine, dar vei fi îngrijorat de sănătatea cuiva apropiat.
PESTI
Marele tău magnetism va atrage tot felul de oameni. Problemele economice sunt pe un curs favorabil. Cu efortul dvs., veți atinge obiectivele propuse în afaceri sau la locul de muncă. Tulburarea de somn este cauzată de stres.
Scena politică a nemţilor stă pe un butoi de pulbere: Olaf Scholz urmează să fie anchetat în cadrul unei investigații parlamentare asupra unui caz de evaziune fiscală, scrie Politico.
Cazul, care datează din urmă cu cinci ani, în vremea în care Scholz era încă primarul orașului-stat Hamburg, are legătură cu afacerea „Cum Ex”.
Ce este afacerea „Cum Ex”?
Discutăm de un scandal și mai mare de corupție în care autoritățile statale au fost păgubite cu peste 30 de miliarde de euro prin rambursări de taxe către bănci, companii și indivizi, pentru costuri care nu au existat.
Parlamentul regional din Hamburg intenţionează să îl convoace pe Scholz în această primăvară – ar fi deja pentru a treia oară – în faţa unei comisii de anchetă care analizează scandalul. Iar acum, blocul de centru-dreapta CDU/CSU doreşte, de asemenea, să declanşeze o investigaţie la nivel naţional în Bundestag.
Deşi cancelarul a negat în mod constant că ar fi intervenit, el nu a dat nici un răspuns cu privire la ceea ce a discutat în timpul întâlnirilor private. Scholz a declarat de mai multe ori în ultimii doi ani şi jumătate că nu îşi aminteşte conţinutul discuţiilor.
Scholz a intrat în atenţia opiniei publice din cauza legăturilor sale cu o bancă din Hamburg implicată în schema de evaziune fiscală. Oficialii plănuiau să recupereze 47 de milioane de euro, despre care credeau că sunt câştiguri ilicite obţinute de bancă prin fraudă.
Cotizația obligatorie a României pentru forțele armate afgane se va muta în Ucraina, deși NATO a oferit și posibilitatea ca banii rămași necheltuiți să fie înapoiați bugetului național. Finanțarea armatei ucrainene ar fi fost prevăzută în Programul de guvernare, susține Executivul. O parte din bani va merge și în Republica Moldova, nu pentru ajutorarea populației, ci pentru cumpărarea de armament.
Țara noastră a plătit, în 2020, un milion de dolari pentru anii 2018 și 2019, suma reprezentând contribuția anuală a României la Fondul voluntar al NATO pentru susținerea Armatei Naționale Afgane (ANA TF). Cotizația, de 500.000 de dolari pe an, ar fi trebuit să fie achitată până în 2024, însă, în 2021, aceasta a fost sistată, după retragerea americanilor din Afganistan. Cel mai probabil, România a plătit și banii pentru 2020 și 2021, pentru că NATO a anunțat că a mai rămas necheltuită suma de 1.589.699 de dolari. Banii ar fi putut intra în bugetul de stat, însă Guvernul a decis ca aceștia să meargă în Ucraina și în Republica Moldova, pentru înarmare.
”Prin intermediul Fondului voluntar ANA TF au fost derulate proiecte diverse pentru instruirea, echiparea, finanţarea şi dezvoltarea capabilităţilor forțelor armate afgane. Ca urmare a preluării prin forță a puterii la Kabul, de către talibani, în anul 2021, la nivelul Alianței s-a decis închiderea Fondului voluntar de asistență pentru forțele naționale afgane (ANA TF), statele contribuitoare fiind informate cu privire la situația la zi a contribuțiilor naționale efectuate în cadrul acestui Fond. În urma deliberărilor de la nivelul Alianței s-a decis ca sumele rămase necheltuite să fie returnate la bugetele naționale ale statelor donatoare sau redirecționate de către acestea spre alte Fonduri Voluntare ale NATO”, se arată în nota de fundamentare a Hotărârii adoptate de Guvern.
Donație cu repetiție
La sfârșitul lunii septembrie 2022, România a donat prima tranșă din din sumele necheltuite din contribuţia României la ANA TF, în cuantum de 1.400.000 dolari, către Fonduri Voluntare NATO de întărire a capacităţii de apărare ale Ucrainei, Republicii Moldova, Georgiei şi Iordaniei. Atunci Ucraina a primit din partea României o donație de 400.000 de dolari, în timp ce Republica Moldova a primit 600.000 de dolari. De data aceasta, suma de 1.589.699 dolari va fi împărțită astfel: 750.000 dolari Republicii Moldova și 839.699 dolari Ucrainei, pentru achiziția de armament.
”Decizia alocării fondurilor, prin intermediul NATO, în beneficiul Republicii Moldova și Ucrainei, are la bază interese de politică externă, în concordanță cu obiectivele fixate prin Programul de guvernare 2021-2024. Contribuția la pachetul de asistență pentru Republica Moldova are în vedere întărirea capacității Guvernului Republicii Moldova de instruire a forțelor sale armate, iar contribuția la pachetul de asistență pentru Ucraina are în vedere întărirea rezilienței acestei țări pe segmente unde România deține o expertiză vastă precum apărarea cibernetică, război hibrid sau comunicare strategică, domenii non combat. De asemenea, în contextul escaladării regionale create de acțiunile agresive ale Federației Ruse, participarea la Fondul voluntar privind Pachetul de asistență cuprinzătoare pentru Ucraina devine o necesitate și reflectă angajamente politice ale României la nivelul NATO”, a arătat Executivul.
Situația e sub control
Sprijinul financiar acordat armatei ucrainene va consolida imaginea României de contributor de securitate nu numai la nivelul relației bilaterale cu Ucraina, dar își va substanția și profilul în cadrul NATO de participant la programele de asistență ale Alianței față de parteneri, susține Guvernul. Totodată, din punct de vedere socio-economic nu este anticipat un impact, deoarece sumele care fac obiectul prezentei Hotărâri de Guvern au fost deja virate la Fondul Voluntar NATO pentru susținerea Armatei Naționale Afgane și nu afectează bugetul pe anul în curs. Cu alte cuvinte, și-așa nu aveam nevoie de bani.
Autorităţile de la Budapesta au decis distrugerea a 29 de tone de porumb importat din Ucraina. De ce? Pentru că l-au testat şi au descoperit în el toxine și OMG-uri.
Ministrul ungar al agriculturii a ordonat în februarie controale stricte ale calității și siguranței lanțului alimentar pentru cerealele care intră în Ungaria din Ucraina. Inspecția, coordonată de Oficiul Național pentru Siguranța Lanțului Alimentar (Nébih), acoperă întregul teritoriu al Ungariei.
Cum au verificat calitatea grânelor ucrainene?
Specialiştii maghiari în agricultură au efectuat teste de OMG, reziduuri de pesticide și toxine pe probe prelevate din loturile găsite în depozitele de cereale, și au verificat condițiile de depozitare, eventuala prezenţă a dăunătorilor în depozite și trasabilității.
Controalele au vizat nu numai produsele de cereale neprelucrate, ci și făina de grâu de origine ucraineană care intră în Ungaria, suspectată, de asemenea, în ceea ce priveşte calitatea.
Pentru această gamă de produse verificările au vizat conținutul de cenușă, raportat la substanța uscată, conţinutul de cenuşă umedă, grupul valoric al industriei de panificație, conținutul de pesticide și teste radiologice, a precizat Ministerul Agriculturii din Ungaria.
Fermierii români avertizaseră deja
Fermierii români au avertizat de mai mult timp că porumbul adus de ucraineni în țara noastră este atât de toxic, încât nici porcii nu-l mănâncă. Au semnalat că nimeni nu controlează la vamă transporturile din Ucraina, astfel că am ajuns să închidem combinatele de păsări și de porci, din cauza virusurilor introduse în țară.
De asemenea, exasperați de cerealele din Ucraina, ieftine și de proastă calitate, care intră fără niciun fel de control în țara lor, fermierii polonezi au ieșit cu tractoarele în stradă și au blocat punctele de trecere a frontierei cu Ucraina.
Diplomația americană livrează lumii, de la căderea Zidului Berlinului încoace, un discurs al războiului, niciodată al păcii și care are ajunge să aibă drept rezultat (nu neapărat obiectiv) răspândirea violenței și a haosului în întreaga lume. Până și presa mainstream de peste Ocean a început să publice opinii care indică deraierea politicii externe a Casei Albe, semn că lumea s-a săturat de „Ucraina”, „Taiwan”, „ISIS” și alte marote, sub care se ascund, de fapt, interesele unui grup avid de putere, bani și influență.
Trita Parsi, de la Institutul Quincy, arată într-un excelent editorial publicat de New York Times, cum China a fost capabilă să medieze și să rezolve într-un timp record conflictul adânc înrădăcinat dintre Iran și Arabia Saudită, totul în contrapartidă cu SUA, care de mai bine de 10 ani trece Orientul Mijlociu prin foc și sabie.
Pentru a înțelege mai bine de ce America se comportă astfel trebuie să ne întoarcem în 1998, când fostul secretar de stat Madeleine Albright folosea termenul „națiune indispensabilă” pentru a descrie rolul SUA în lumea post- Războiul Rece. Întrebată de ce vrea să bombardeze Irakul, Albright a răspuns: „Dacă trebuie să folosim forța, este pentru că suntem America; suntem națiunea indispensabilă! Stăm în picioare și vedem mai departe decât alte țări în viitor și vedem aici (n.r. – în Irak) pericolul pentru noi toți. Știu că bărbații și femeile americane în uniformă sunt întotdeauna pregătiți să se sacrifice pentru libertate, democrație și modul de viață american”.
Ulterior, vorbind cu generalul Colin Powell, l-a luat la rost pe fostul șef al Pentagonului: „La ce folosește să ai această armată superbă despre care ne vorbești dacă nu o putem folosi?”. Powell avea să scrie în memoriile sale – „Am crezut că voi avea un anevrism, în acel moment”. Mai târziu, el avea să-i numească pe acești neoconi „niște nebuni nenorociți”, dar asta nu l-a împiedicat să citească, în Consiliul de Securitate al ONU din februarie 2003, minciunile cu privire la armele chimice deținute de Saddam Hussein, justificând o a doua invazie în Irak.
De 25 de ani, toate administrațiile perindate pe la Casa Albă au cedat în fața acestor „nebuni nenorociți” despre care vorbea Colin Powell. Retorica lor, una a războiului, este azi standard în spectrul politic american și, iată, conduce Statele Unite în conflicte pe tot globul. În același timp, ei împart lumea – SUA sunt de partea binelui, iar cealalți întruchipează, automat, răul ce trebuie exterminat. Diplomația predată la Washington exclude, din start, orice șansă ca SUA să joace rolul unui mediator imparțial sau credibil.
După un an de mini-război în Ucraina, Xi Jinping a arătat lumii că, dacă se vrea, se poate obține și pacea. Între Iran și Arabia Saudită, de pildă. De fapt, tocmai politica sa de neutralitate i-a permis Chinei să medieze acordul de pace pe axa Teheran – Riad. La fel se mișcă și Turcia și Brazilia. Ultima țară, membru al grupului BRICS, chiar a propus formarea unui „Club al păcii”, care să așeze la aceeași masă Rusia și Ucraina.
Dar neutralitatea a devenit anatemă pentru factorii de decizie din SUA. Amenințarea lui George W. Bush – „Sunteți fie cu noi, fie împotriva noastră!” – este piatra de temelie a politicii externe americane din secolul 21. Iar publicul răspunde la această disonanță cognitivă dintre cum i se prezintă lumea și cum arată lucrurile, în realitate, printr-o indiferență dureroasă față de ce-i „la alții”. Zgomotul îndepărtat al bombelor, deși în mare parte americane, nu este problema americanului de rând.
Prin transformarea știrilor tv într-o sursă de făcut bani, o cameră de ecou orientată spre profit și populată cu pseudoexperți, niște habarniști care par să știe chiar mai puțin despre lume decât restul dintre noi, mass-media corporatistă a validat și a sporit ignoranța cetățeanului. Clișeele sunt aceleași pe care America le tot rumegă de câțiva ani – „ducem un război pentru libertate, democrație, modul de viață american”, „stand tall”, „omenirea e în pericol”, „noi suntem SUA”, „bărbați și femei americani în uniformă” și, mai presus de toate, „trebuie să folosim forța”.
Diplomația american din prezent este o diplomație orientată spre război și nu are pe orbită pacea. Principalele priorități ale Departamentului de stat sunt să intimideze alte țări în a se alătura coalițiilor de război conduse de SUA și să cumpere arme americane (România, cel mai bun exemplu), să aplice sancțiuni coercitive, să manipuleze alte națiuni producând războaie proxy (vezi Ucraina, vezi Taiwan) și să paseze toate apelurile pentru pace către forurile internaționale, unde și acolo astfel de inițiative sfârșesc prin a fi blocate sau, mai rău, nebăgate în seamă!
Rezultatul este unul singur – răspândirea violenței și a haosului în lume. Politicile Unchiului Sam reflectă interesele unui grup restrâns, niște comercianți ai morții care profită de război.
Producătorii de gaze din Marea Neagră au atacat în instanță taxa de solidaritate și au dat în judecată Guvernul României.
Cele trei firme, printre care și americanii de la Black Sea Oil and Gas, au dat în judecată Guvernul, ANAF și Ministerul de Finanțe și acuză că taxa este neconstituțională.
Cum au justificat companiile
„BSOG și partenerii săi au realizat demersurile juridice necesare pentru a-și proteja drepturile legale și pentru a se asigura că Ordonanţa 186 este în conformitate cu legea, cu principiile propuse în regulamentul UE privind contribuția de solidaritate și că încurajează creșterea producției de gaze într-un moment în care țara are cea mai mare nevoie„, a anunțat compania BSOG.
Beacom a explicat că a luat astfel măsurile legale pentru a proteja drepturile companiei și susține că taxa este neconstituțională. Companiile Petro Ventures Resources și Gas Plus Dacia, alături de Black Sea Oil&Gas (BSOG), sunt concesionarii perimetrului offshore de gaze naturale Midia din Marea Neagră şi au dat statul român în judecată. Producția de gaze din acest perimetru a început în vara anului trecut,
Reamintim că nici OMV Petrom nu a dorit să achite taxa, iar ANAF a început un control de amploare la compania petrolieră.
ANAF a reușit ”performanța” uluitoare să colecteze în primele luni ale anului cu 20 de miliarde de lei mai puțin, a anunțat Ministerul Finanțelor. O parte din rețeta ”succesului” a fost descrisă în raportul Curții de Conturi la această instituție, unde Direcția Generală a Vămilor a făcut totul ca să nu încaseze bani la bugetul de stat.
Rateurile pe care le-a dat ANAF la colectarea banilor pentru bugetul de stat au fost înregistrate la toate departamentele. Pe lângă deficiențele majore de la Antifraudă, Direcția Marilor Contribuabili și la Contribuabili Nerezidenți, Curtea de Conturi a depistat cam aceeași lehamite și la Direcția Generală a Vămilor.
O problemă cu consecințe grave a fost aceea că Direcția Generală a Vămilor nu a transpus în legislația națională, nici în anul 2021, prevederile Convenției cu privire la asistența reciprocă și cooperarea între administrațiile vamale ale UE, deși în baza prevederilor Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, Direcția Generală a Vămilor a fost desemnată ca autoritate competentă pentru aplicarea acestei convenții. Totodată, sistemul de monitorizare și securitate a transporturilor rutiere de mărfuri nu a funcționat nici în anul 2021 la nivelul Direcției Generale a Vămilor, situație ce contravine normelor tehnice privind utilizarea acestui sistem, aprobate prin Ordinul nr. 1339/2008 emis de președintele ANAF.
”Ca urmare a evaluării activității de supraveghere a operațiunilor cu produse accizabile aflate în regim suspensiv de la plata accizei, în aplicația EMCS-RO (Excise Movement and Control System – Sistemul de Control al Mişcărilor cu Produse Accizabile) au fost identificate 18 situații pentru care operațiunile trebuiau închise manual sau oprite, însă produsele aferente acestor operațiuni au ieșit de pe teritoriul Uniunii Europene. Sistemul de radiocomunicații TETRA Motorola (terminabile portabile și mobile) nu a funcționat, ceea ce a condus la desfășurarea unei activități ineficiente a autorității vamale în lupta de combatere a fraudelor vamale și de creștere a gradului de colectare a veniturilor provenind din accize, impozite și taxe datorate bugetului de stat în cadrul operațiunilor de vămuire”, potrivit Curții de Conturi.
În locuri călduțe se doarme bine
Verificările au scos la iveală că la Direcția Regională Vamală Cluj au fost stabilite și transmise eronat la autoritatea fiscală teritorială competentă sume reprezentând accize care pot fi restituite în urma depunerii unei cereri de restituire pentru produsele livrate intracomunitar. Tot eronat au fost stabilite accizele datorate în cazul unor mărfuri neunionale (țigarete) confiscate și accesorii de întârziere aferente datoriei vamale prin aplicarea procentelor la o datorie vamală mai mică decât cea constatată. Atribuțiile cu privire la suspendarea/revocarea autorizațiilor emise pentru operatorii economici plătitori de accize nu au fost îndeplinite în situația în care aceștia au înregistrat întârzieri mai mari de 30 de zile la plata altor obligaţii fiscale de natura celor administrate de ANAF, iar în unele cazuri, organele vamale nu au urmărit produsele plasate în regim de perfecționare activă, consecința acestei deficiențe fiind nestabilirea și nerecuperarea TVA-ului pentru produsele transformate, secundare, care nu au făcut obiectul reexportului la închiderea regimului special.
Valori subevaluate
Controalele Curții de Conturi au mai evidențiat că au fost puse în liberă circulație mărfuri a căror valoare de tranzacție a fost subevaluată, fără să fie supuse controlului vamal, ceea ce a condus la nestabilirea și neîncasarea de taxe vamale și TVA. ”La nivelul structurilor teritoriale ale ANAF au fost efectuate 46 de misiuni de audit de conformitate, care au vizat modul în care acestea au respectat prevederile legale privind formarea, evidențierea, urmărirea și încasarea veniturilor Bugetului general consolidat administrate de ANAF. În urma verificărilor au fost constatate 703 abateri de la legalitate și regularitate, care au constat în prejudicii de recuperat în sumă de 710 mii lei, venituri suplimentare în sumă de 628.944 mii lei și abateri financiar-contabile și fiscale în sumă de 6.673.388 mii lei”, se mai precizează în raportul Curții de Conturi.
Dezvăluirea făcută de ziarul Național, referitoare la achiziția ilegală de măști de protecție făcută de societatea Ministerului Energiei, a fost confirmată și de Curtea de Conturi. Astfel, statul a fost prejudiciat cu suma de peste 141 milioane de lei, inspectorii depistând și tarife umflate la depozitare. La conducerea Ministerului Energiei, pe atunci al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, se afla același Virgil Popescu.
Constatările Curții de Conturi nu merg mai departe, spre organele de cercetare penală, decât dacă se votează în plenul Curții de Conturi, tocmai de aceea nimeni dintre cei aflați în funcții înalte nu ajunge să răspundă. Dar despre acest lucru vom vorbi în materialele viitoare. Din raportul Curții de Conturi pe 2021 am selectat un caz interesant, pe care ziarul Național l-a făcut public anul trecut și care se dovedește chiar mai grav decât se credea. Este vorba despre achiziția, în 2020, a celor aproape 96 de milioane de măști de protecție, făcută de o societate cu doar 40 de angajați, care nu avea nicio treabă cu sectorul medical.
Potrivit Curții de Conturi, Societatea de Administrare a Participațiilor Statului în Energie SA (SAPE), al cărei acționar unic este Ministerul Energiei, a cumpărat din import 95.970.000 de bucăți de măști faciale de uz medical în patru straturi și a valorificat doar 5% din cantitate, prin vânzare către Ministerul Educației, diferența fiind donată, doi ani mai târziu, către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
”Procedând astfel, cheltuielile de exploatare ale societății au fost majorate cu suma de 141.300 mii lei, reprezentând costurile acumulate până la momentul donației măștilor”, susține Curtea de Conturi.
Romarm-ul, implicat în tranzacție
La data de 12 mai 2020, societatea a încheiat un contract de mandat special cu CN Romarm SA pentru achiziția a 100.000.000 de bucăți de măști de uz medical în patru straturi la prețul unitar de 0,3 USD/bucată, respectiv pentru valoarea de 30.000.000 USD. Cantitatea de măști ce urma a fi achiziționată a fost comunicată de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, sub coordonarea căruia se afla societatea la acea dată, arată Curtea de Conturi. În baza contractului de mandat, CN Romarm SA a încheiat un contract de furnizare de măști cu un producător autorizat din Vietnam, un contract de transport mărfuri Vietnam-România și un contract de manipulare și de comisionar vamal. Costurile totale pentru derularea acestor contracte au fost de 148.314 mii lei fără TVA, reprezentând: 112.868 mii lei pentru achiziția a 95.970.000 de bucăți de măști; 24.098 mii lei pentru servicii de transport aerian; 7.846 mii lei pentru servicii de depozitare, ambalare, manipulare, antrepozitare și transport intern; 2.395 mii lei pentru servicii suport Vietnam, încărcare mărfuri, manipulare la sol; 1.107 mii lei pentru comision de derulare operațiuni comerciale.
Fără fonduri alocate
Conducerea SAPE, prin Consiliul de Supraveghere și Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor, a aprobat angajarea achiziției de măști de uz medical, fără a avea fonduri alocate cu această destinație în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat pe anul 2020. Ulterior achiziției, la câteva luni, în buget s-a prevăzut suma de 206.014 mii lei, sumă care a acoperit contravaloarea achizițiilor de măști. Măștile achiziționate din import nu au fost valorificate în totalitate, prin vânzare. A fost valorificată doar cantitatea de 5.234.150 de bucăți din cele 95.970.000 de bucăți achiziționate, respectiv doar 5% din stocul achiziționat, fiind încasată suma de 7.014 mii lei. Mai mult, timp de doi ani, în perioada iulie 2020 – iunie 2022, societatea a efectuat cheltuieli cu servicii de depozitare, în sumă de 7.846 mii lei fără TVA, pentru cantitatea rămasă în stoc, de 90.735.850 de bucăți.
”Precizăm că tarifele de depozitare pentru cantitatea de măști au fost supraevaluate. Menționăm faptul că, deși conducerea societății a dat asigurări că are piața de desfacere asigurată, aceasta nu a întreprins măsuri pentru a valorifica cantitatea de măști achiziționată din import. Abia în anul 2022, cantitatea de măști de uz medical aflată în stoc a fost donată Inspectoratului General pentru Situații de Urgență”, se mai precizează în raportul Curții de Conturi.
Gafele diplomatice ale ministrului român de Externe din ultima perioadă par niște simple ”boroboațe nevinovate” față de cea dovedită prin documentul oficial absolut șocant intrat în posesia noastră. Chiar și alocarea de ”ajutoare financiare” către teritoriile separatiste controlate de forțele paramilitare rusofone din Luhansk și Donețk pălind în fața ”cutremurului” care, de la momentul dezvăluirii documentului pe care îl punem astfel la dispoziția beneficiarilor legali, va lovi Ministerul Afacerilor Externe. Și nu numai…
Pascu o ști dacă este sau nu ambasadoarea Elena Șerbănescu la post la Tunis?
Pentru că, din acest moment, de la procurori și membrii CSAT, ca să nu mai vorbim de partenerii strategici externi pot pune mâna pe telefonul scurt și să îl întrebe direct pe Bogdan Lucian Aurescu dacă toate avizele de legalitate emise în ultimii patru ani de către MAE sunt sau nu ”pe bune”. Inclusiv documentele trimise pe circuitul diplomatic pentru avizarea – poate și de aia eșuată? – a accederii României în Spațiul Schengen… Sau toate numirile de consuli, destituirile și … Ce dezastru internațional ar fi!
ORDINUL Nr. 2771
Astfel că, ținând cont de incidentul de vulnerabilitate fără precedent în istoria diplomației românești care poate fi provocat de această dezvăluire, punem la dispoziția beneficiarilor legali întreg ”materialul clientului” intrat în posesia noastră.
Și vom începe, deloc întâmplător, cu un document oficial semnat de către chiar ministrul Afacerilor Externe al României, Bogdan – Lucian Aurescu. Și pe care îl publicăm integral – de altfel la fel ca și pe celelalte documente tot oficiale – pentru a nu lăsa loc de nicio interpretare.
ORDINUL MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE Nr. 2771 din 04.11.2019
În temeiul prevederilor art. 56 alin. (4), ale art. 57, alin.(1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ și ale Hotărârii Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările și completările ulterioare,
În conformitate cu dispozițiile art. 15 și ale art. 17 din Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 1132/2016 pentru aprobarea Regulamentului de organizare, funcționare și ordine internă a Ministerului Afacerilor Externe, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.619 din 12 august 2016,
Iohannis semnează ”ca primarul” tot ce îl pune Aurescu!
Având în vedere dispozițiile Ordinului ministrului afacerilor externe nr.1658/2016 pentru aprobarea atribuțiilor Direcției Juridice, Legislație și Contencios, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 829 din 20 octombrie 2016,
Se emite prezentul
ORDIN:
Art. 1 – (1) În domeniul reprezentării ministerului în justiție, Direcția Juridic, Legislație și Contencios, prin directorul acesteia, doamna Elena Șerbănescu – director, are competența și mandatul de a semna documentele, actele și apărările în fața instanțelor judecătorești române, precum și actele notariale și documentele aferente executării hotărârilor judecătorești.
(2) Directorul Direcției Juridic, Legislație și Contencios semnează/aprobă, în numele ministrului afacerilor externe și pentru acesta, acțiuni în justiție, căi de atac, renunțarea la acțiuni și la căi de atac, precum și orice mijloace legale de apărare a intereselor ministerului în fața instanțelor judecătorești române și îl reprezintă pe ministru în justiție.
Art. 2 – (1) În absența directorului Direcției Juridic, Legislație și Contencios, competențele prevăzute la art. 1 se deleagă d-lui. Radu Avram, șef serviciu/DJLC, iar în lipsa acestuia dnei. Roxana – Mona Horodinschi, consilier relații I/DJLC.
Art. 3 – Prevederile prezentului ordin vor fi aduse la îndeplinire de către persoanele nominalizate la art. 1 – 2.
Bogdan – Lucian Aurescu”.
Adresa CCJB nr. 407
Deci, Ordinul ministrului Bogdan Lucian Aurescu nu lasă loc de nicio interpretare, ”aleasa” în a îl reprezenta în justiție, atât pe ministru, cât și Ministerul Afacerilor Externe fiind doamna directoare de la DJLC, Elena Șerbănescu. Sau, în cazul absenței acesteia, subalternii Radu Avram sau Roxana – Mona Horodinschi.
Numai că, ghinion, un alt document oficial, de această dată din 4 aprilie 2023, ”aruncă în aer” ordinul ministrului Aurescu!
Astfel că publicăm integral și acest nou document, pentru a lăsa astfel experții, fie ei civili sau penaliști, să compare dacă acestea se bat sau nu cap în cap…
„COLEGIUL CONSILIERILOR JURIDICI BUCUREȘTI
Adresa Ieșire Nr. 407/04.04.2023
Ca urmare a adresei dvs. Înregistrată la Colegiul Consilierilor Juridici București sub nr. 400/03.04.2023, prin care ne solicitați date cu privire la persoanele fizice care și-au autodeclarat calitatea de consilier juridic, reprezentanți conventional al Ministerului Afacerilor Externe în dosarele de instanță, din verificările efectuate, vă comunicăm următoarele:
Doamna ȘERBĂNESCU ELENA nu figurează înscrisă pe Tabloul Consilierilor Juridici ținut de Colegiul Consilierilor Juridici București. NU deținem alte date despre doamna Șerbănescu Elena.
Doamna ROXANA MONA HORODINSCHI nu figurează înscrisă pe Tabloul Consilierilor Juridici ținut de Colegiul Consilierilor Juridici București. NU deținem alte date despre doamna Roxana Mona Horodinschi.
Domnul RADU AVRAM nu figurează înscris pe Tabloul Consilierilor Juridici ținut de Colegiul Consilierilor Juridici București. NU deținem alte date despre domnul Radu Avram.
Lipsa din aceste evidențe presupune neînregistrarea profesională a persoanei cu o asemenea calificare, și conduce la lipsa dreptului de practică profesională.
În lumina dispozițiilor Legii 514/2003 și a Statutului profesiei de consilier juridic publicat în Monitorul Oficial Partea I nr. 684 din 29.07.2004:
” Art. 54 – Exercitarea activităților specifice profesiei de consilier juridic: consultanță, asistență, reprezentare juridică, avizare pentru legalitate și contrasemnare de acte juridice de către persoane neautorizate prin nerespectarea condițiilor prevăzute de lege și de prezentul statut reprezintă exercitare fără drept a profesiei de consilier juridic și se sancționează conform legii penale.” – dispoziții legale care se completează cu prevederile Legii 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.
Menționăm că evidențele consilierilor juridici stagiari și definitivi se actualizează anual de către organizația profesională în condiții similare baroului și se transmit spre opozabilitate instanțelor judecătorești și organelor de cercetare penale.
Datele sunt publice și pot fi vizualizate accesând site-ul oficial www.ccjb.ro la rubrica Tablou CCJB, identificarea se poate face după nume sau cod profesional.
Colegiul Consilierilor Juridici București prin
PRODECAN – C.j. Aurelia TUDORACHE
SECRETAR GENERAL – C.j. Manuela Negrei”.
AVEM ACTELE DIN INSTANȚĂ!
Astfel că deja întrebările la care trebuie să răspundă cei în măsură curg una după alta… După Ordinul ministrului Aurescu din 4 noiembrie 2019, este sau nu reprezentat legal Ministerul Afacerilor Externe în Justiție? Are sau nu dreptul Elena Șerbănescu să fie directorul Direcției Juridic, Legislație și Contencios din cadrul MAE? Toate avizele de legalitate purtând semnătura acesteia sunt sau nu legale? Sunt sau nu lovite de nulitate absolută?
DOCUMENTE! ORDINUL MAE și ADRESA CCJB
Dar, mai ales, Elena Șerbănescu fiind membru al Corpului Diplomatic, mai are sau nu voie să practice profesia de consilier juridic?
Prevederile legale în vigoare fiind cât se poate de explicite în acest sens!
”Art. 10 din Legea nr. 269/2003: Gradul diplomatic de ambasador se acordă prin decret, de către Președintele României, la propunerea ministrului afacerilor externe”…
Coroborat cu ” Art. 49 din Legea 269/2003 a incompatibilității: Calitatea de membru al Corpului Diplomatic și Consular al României este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din cadrul instituțiilor de învățământ universitare acreditate”,
Articolul 100 indice 1 din Legea nr.161/2003:
”În mod excepțional, pentru persoanele numite, potrivit legii, de Președintele României, de Parlament, la propunerea acestuia, sau de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, birourile permanente ale Camerelor, în ședință comună, pot aproba, la sesizarea Președintelui României, îndeplinirea, în continuare, a funcției care a generat cazul de incompatibilitate, dacă un interes public impune aceasta”.
Numai că nici măcar structura contrainformativă care a documentat această vulnerabilitate diplomatică majoră nu a reușit să descopere vreo sesizare a Președintelui României, pentru ca ambele Camere să se reunească și să decidă ÎN MOD EXCEPȚIONAL învoirea Elenei Șerbănescu.
În schimb, a intrat în posesia documentelor prin care, sub propria semnătură reprezintă ministrul și Ministerul Afacerilor Externe în instanță!
”DECRET 798 din 2 iulie 2021”
Și pentru a ”închide cercul” dezvăluirilor privind dublul statut al Elenei Șerbănescu, cel de reprezentant – fără a figura barem pe Tabloul consilierilor juridici! – în instanțele de judecată și de membru al Corpului Diplomatic și Consular publicăm și un alt document oficial:
” DECRET nr. 798 din 2 iulie 2021
Privind acreditarea unui ambasador
EMITENT : PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
Publicat în Monitorul Oficial nr. 659 din 2 iulie 2021
În temeiul prevederilor art. 91 alin.(2) și ale art. 100 din Constituția României, republicată,
Având în vedere propunerea Guvernului,
Președintele României decretează:
Articol Unic
Doamna Elena Șerbănescu se acreditează în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Tunisiană, cu reședința la Tunis.
Președintele României, Klaus – Werner Iohannis
Prim – Ministru, Florin – Vasile Cîțu”.
Numai că oare știe ”girantul politicii externe” că ambasadoarea pe care a trimis-o la post în Tunisia pe 2 iulie 2021 se pare că nu ajuns nici acum, de facto, să reprezinte interesele României la Tunis?
În schimb reprezintă, sub propria semnătură, pe Aurescu și MAE prin instanțele de judecată din București!
Și la ce comportament de ”tânăr amorez” are mai nou ”bătrânul securist combinator” Ioan Pascu, nici măcar nu îl mai întrebăm cum a evoluat – dacă a făcut-o! – prestația ”ambasadoarei României în Republica Tunisiană”. Și nici măcar dacă poate confirma dacă, deși numită încă din 2 iulie 2021, Elena Șerbănescu se află cu adevărat, la această oră, la Tunis și își desfășoară atribuțiile diplomatice?
Așa că mai au dreptate și ”CI”-știi ministerului care văd în Elena Șerbănescu mai mult ”Fantoma lui Aurescu”! Cel care o și ține în Centrala MAE! De ce? El știe! Dar nu numai…
Părintele Vasile Ioana a surprins foarte mulţi enoriaşi când a precizat că se pot spăla haine duminică. Însă, tot preotul precizează: există un anumit interval orar.
De-a lungul timpului, oamenii au considerat că este păcat să spele duminica și asta pentru că această zi este considerată ca fiind una de odihnă.
Poţi spăla haine după 7 seara
Părintele Vasile Ioana a spus clar: prima parte a zilei de duminică trebuie dedicată odihnei și rugăciunii, iar după ora șapte seara oamenii pot să își facă activitățile gospodărești.
„Tot ceea ce tine de activitate de duminica, adică pregătirea mesei, dacă de exemplu vine copilul meu și gătim ceva împreună de drag, o activitate de familie. Nu muncești. Deci atenție, odihna înseamna comuniune cu prieteni.
Este o prostie, aici spun că nu ar trebui să înghițim tradiții prostești. Într-adevăr, unii spun că nu ai voie să te speli duminica, greșit. Ei considerau și asta o muncă, dar astăzi dai drumul la duș și te speli. Dacă vin niște prieteni nu poți să-i aștepți transpirat. Deci nu este păcat să te speli duminica.
Păcat este să ai o activitate, o muncă, ce poți face în celelalte zile. Dar, tu, ca mămică, dacă copilul tău are nevoie de pantalonași, iar luni dimineața trebuie să-i pui sandvișul pentru scoală. Astea le facem după 7 seara. Dumnezeu nu e absurd”, a mai spus Părintele.
Guvernul a aprobat, în şedinţa de miercuri, îngheţarea temporară a tarifelor poliţelor RCA. Proiectul înaintat de Autoritatea de Supraveghere Financiară prevede plafonarea tarifelor pentru şase luni.
Ciucă anunţase încă de la începutul şedinţei de Guvern că va condiţiona această plafonare de elaborarea în 6 luni a modificărilor legislative care să asigure evitarea unor astfel de derapaje pe piaţa asigurărilor.
A fost aprobat proiectul de hotărâre
Măsura a fost fi decisă prin aprobarea proiectului de hotărâre privind stabilirea tarifelor de primă maxime şi a altor măsuri aplicabile de către societăţile de asigurare care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi de tramvaie.
„Prin aplicarea acestei măsuri se elimină potenţialul impact negativ al creşterii preţurilor inclusiv ca urmare a inflaţiei şi a luării în calcul a ultimului tarif de referinţă publicat de către ASF în luna martie 2023”, se precizează în document.
Care vor fi noile tarife?
Preţul poliţelor RCA va fi îngheţat la nivelul tarifului de la data de 28 februarie 2023.
Reprezentantul ASF, Cristian Roşu a spus în şedinţă că elementele acestei hotărâri de guvern se referă la modul de vânzare efectivă a poliţelor RCA pentru următoarele şase luni, iar aceste tarife calculate şi ofertate către asigurători vor fi cele de la sfârşitul lunii februarie 2023.
”De asemenea, se vor plafona şi comisioanele de distribuţie, la nivelul de 8%, iar toţi asiguratorii vor calcula aceste tarife la nivelul B0, însemnând baza de la care se porneşte orice calcul care ulterior va fi bonusat sau malusat în funcţie de istoricul de daune şi de comportament a acestora în anii ulteriori„, a mai transmis ASF.
Fostul șef al Guvernului de la Roma, Silvio Berlusconi, a ajuns din nou în grija medicilor, de această dată informații pe acest subiect fiind aflate miercuri. E vorba de vești aflate pe surse, până la acest moment.
Astfel, fostul premier italian Silvio Berlusconi se află la terapie intensivă într-un spital din Milano, a precizat, miercuri, o sursă politică pentru Reuters. Vestea vine în contextul în care acesta ieșise din spital chiar săptămâna trecută.
Ce se știe despre starea sa
Fostul premier Berlusconi a ajuns la terapie intensivă pentru probleme cardiace, din câte a dezvăluit un membru al anturajului său, potrivit france24.com. Conform aceleiași surse, politicianul în vârstă de 86 de ani se află în spitalul San Raffaele din Milano. Conform agenției de presă Ansa, fostul premier italian a fost internat în cursul dimineții de miercuri, starea sa fiind în prezent „stabilă”.
🚨 BREAKING: Silvio Berlusconi, the former Italian prime minister, is in intensive care in a Milan hospital, Italian media reported on Wednesdayhttps://t.co/jjSGxmwOSp
Berlusconi – liderul partidului Forza Italia – a avut 3 mandate de prim-ministru. În ultimii ani, presa a scris în mai multe rânduri despre problemele de sănătate cu care s-a confruntat. În 2016, acesta a suferit o intervenție chirurgicală pe cord deschis, iar trei ani mai târziu o operație la intestin.
BREAKING: Former Italian PM Berlusconi is in intensive care at a Milan hospital, political sources say. https://t.co/e0ve41I3sb
Fermierii români din nordul ţării nu mai suportă importul de cereale din Ucraina. Ei pretind că ar putea falimenta din cauza asta. Astfel, mai multe asociții ale fermierilor anunță, pentru 7 aprilie, proteste în toată țara în semn de nemulțumire față de lipsa de măsuri pentru a împiedica importurile de cereale.
De asemenea, ei solicită şi urgentarea acordării despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate de seceta pedologică extremă din anul 2022.
Am importat cereale de 1,24 de miliarde de dolari
Conform statisticilor publicate de guvernul de la Kiev, în țară au intrat, anul trecut, cereale ucrainene în valoare de 1,24 de miliarde de dolari.
Clubul Fermierilor Români recomandă membrilor să participe la manifestările de protest autorizate de către instituțiile abilitate, care se vor desfășura în data de 07 aprilie 2023 în mai multe locuri din țară, conform comunicatelor organizatorilor.
Potrivit Clubului Fermierilor Români, este necesar și urgent să se ia decizii politice la nivel înalt pentru re-punerea pieței cerealelor într-o forma reglementată prin corectarea perturbărilor extrem de puternice generate de eliminarea oricăror condiții privind accesul cerealelor din Ucraina pe piața comună și tranzitarea țărilor membre UE.
Moneda Chinei câștigă tracțiune: Indicele Standard Chartered Renminbi Globalisation Index (RGI), măsura proprietară a băncii britanice Standar Chartered privind utilizarea internațională a yuanului, a crescut cu 26,6% în 2022, depășind creșterea de 18,5% înregistrată în 202.
Yuanul rămâne pe o tendință ascendentă de mai mulți ani și capătă „o importanță semnificativă” în comerțul global. Deși RGI a scăzut timp de două luni la rând, până la 3.366 în ianuarie, a crescut șapte luni consecutive, atingând un nivel record de 3.452 în noiembrie.
De asemenea, popularitatea în tranzacțiilor comerciale semnifică ponderea sa tot mai mare în sistemul financiar global. Anul trecut, suma reprezentată de plățile și încasările transfrontaliere ale Chinei a ajuns la 42,1 trilioane de yuani(6,1 trilioane de dolari), în creștere cu 15% față de 2021, marcând a cincea creștere anuală consecutivă.
Ponderea decontărilor în yuani în valoarea totală a comerțului cu bunuri și a investițiilor străine directe a ajuns la 18% și, respectiv, 70%, ambele atingând noi maxime în ultimii ani.La sfârșitul lunii trecute, China și Brazilia au ajuns la un acord pentru a face comerț în propriile monede, renunțând la dolarul american ca intermediar.
Acordul va permite Chinei, principalul rival al dominației economice a SUA, și Braziliei, cea mai mare economie din America Latină, să își desfășoare tranzacțiile comerciale și financiare masive în mod direct, schimbând yuani pe reali și viceversa, în loc să treacă prin dolar.
China, a doua cea mai mare economie a lumii, are acorduri similare cu Rusia, Pakistan și alte câteva țări.În februarie, Banca Centrală a Irakului a anunțat că intenționează să permită pentru prima dată ca schimburile comerciale cu China să fie decontate direct în yuani, pentru a-și îmbunătăți accesul la valută străină.
Blocul economic format din șase membri ai CCG( Arabia Saudită, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Oman și Qatar) caută să își aprofundeze relațiile comerciale și de investiții cu China, iar cele două părți sunt tot mai aproape de semnarea unui acord de liber schimb.
Recenta vizită a președintelui chinez Xi Jinping în Arabia Saudită este posibil să deschidă ușile pentru „o utilizare mai diversificată a yuanului pentru comerț și investiții în timp”, au declarat economiștii de la Standard Chartered.
În timpul călătoriei, Xi a menționat utilizarea deplină a Bursei de Petrol și Gaze Naționale din Shanghai ca platformă pentru a efectua decontarea în yuani a comerțului cu acești combustibili.
Gigantul farmaceutic Johnson & Johnson tocmai a propus o înțelegere de 8,9 miliarde de dolari pentru a pune capăt tuturor proceselor împotriva sa în America de Nord în legătură cu vânzarea de pudră de talc provocatoare de cancer.
Potrivit unui comunicat al grupului, acordul, care trebuie încă aprobat de o instanță, „va rezolva în mod echitabil și eficient toate plângerile” care acuză talcul său că ar conține azbest și că ar provoca cancer ovarian. Johnson & Johnson spune că înțelegerea nu este o recunoaștere a vinovăției, iar talcul este „sigur”, chiar dacă l-a retras de pe piața nord-americană.
În urma anunțului, acțiunile companiei au crescut cu peste 3%, la 163,35 dolari, în urma tranzacțiilor de pe Wall Street, după orele de tranzacționare.Acordul, care poate fi plătit de o filială pe o perioadă de 25 de ani, este menit să „rezolve toate reclamațiile actuale și viitoare privind talcul”, se arată în comunicat.
J&J precizat că peste 60.000 de reclamanți au fost de acord cu o astfel de rezoluție. În iunie 2021, după ani de litigii, compania a fost în cele din urmă obligată să plătească daune de 2,1 miliarde de dolari.O curte de apel din Missouri constatase că grupul „a vândut cu bună știință consumatorilor produse care conțineau azbest”, provocând „suferințe fizice, psihice și emoționale grave”.
Deși și-a susținut nevinovăția, J&J a anunțat în mai 2020 că va înceta să mai vândă pudra de talc în Statele Unite și Canada, unde vânzările au scăzut din cauza schimbării obiceiurilor și a neîncrederii în acest produs.
Dolce & Gabbana este cea mai recentă casă de modă care a intrat în afaceri imobiliare, cu un hotel de lux în Maldive în curs de amenajare.
Marca italiană a încheiat un parteneriat cu Dar Global, divizia internațională a dezvoltatorului imobiliar saudit Dar Al Arkan, pentru acest proiect. Acesta se află în stadii incipiente, iar data estimată de finalizare nu a fost încă anunțată.
„Suntem încântați să aducem ambasadorul modei italiene în lumea imobiliară și a ospitalității”, a declarat Ziad El Chaar, director executiv al Dar Global.De asemenea, compania se află în spatele unor proiecte precum Les Vagues by Elie Saab, un ansamblu rezidențial pe malul mării în Qatar; Urban Oasis by Missoni Home în Dubai; și Upside Living Villas în Riyadh, cu interioare semnate Versace.
Pe lângă hotelul din Maldive, Dolce&Gabbana a anunțat proiecte rezidențiale în Miami, SUA, și Marbella, Spania. Reprezintă debutul mărcii în sector imobiliar, urmând astfel exemplul altor jucători de lux precum Giorgio Armani și Bulgari.
Aceste companii, notează The National, încorporează elementele care le caracterizează, de la design la ethosul mărcii, în turnurile rezidențiale și în hoteluri, oferind oaspeților o experiență de lifestyle elevată.
De exemplu, hotelul Armani din Burj Khalifa prezintă o schemă de culori întunecate și discrete, de la bej la cărbune, în timp ce tot mobilierul provine din linia de articole pentru interiorul locuințelor a mărcii, Armani Casa.
Același lucru ar putea fi așteptat și în cazul proiectului Dolce & Gabbana În 2021, brandul fondat în 1985 de Domenico Dolce și Stefano Gabbana a lansat D&G Home Collection, cu accesorii de vânzare pentru camera de zi, veselă și decorațiuni pentru baie.
Este zvonul care umflă bula de la Bruxelles: executivul de vârf al UE, Ursula von der Leyen, ar putea traversa orașul pentru a conduce NATO. Asta ne mai lipsea!
Doamna Ursula are o relație bună de lucru cu Washingtonul și a fost ministru al Apărării Germaniei. În plus, notează Politico, dacă ar fi aleasă, ar deveni prima femeie lider a alianței. Mandatul secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg , expiră la sfârșitul lunii septembrie.
Cu toate acestea, nu există nicio dovadă că von der Leyen este interesată de acest rol, iar cei de la Bruxelles nu se așteaptă ca ea să demisioneze înainte ca primul său mandat să se încheie în 2024. Atunci de ce numele ei a fost vehiculat în ultimul timp?
Răspunsul este că aceste speculații ilustrează cât de mult a schimbat NATO invazia Rusiei în Ucraina – și cine poate conduce alianța. Această funcție este mai sensibilă din punct de vedere politic și mai importantă decât în trecut. Iar aliații sunt dintr-o dată mult mai prudenți cu privire la cine vor să urce pe podium și să vorbească în numele lor. Dar una e prudența și alta rostogolirea de zvonuri.
„Cu cât sunt mai multe nume, cu atât este mai clar că nu există niciun candidat”, a declarat un diplomat european de rang înalt, care a vorbit sub rezerva anonimatului pentru a discuta despre dinamica internă a alianței. Un al doilea diplomat european de rang înalt a fost de acord: „Există o mulțime de bârfe de culise”.
Următorul șef al NATO, spun oficialii, trebuie să fie un european care să poată lucra îndeaproape cu oricine se află la Casa Albă. Dar asta nu este tot: trebuie să fie cineva care să susțină Ucraina, dar să nu sperie țările îngrijorate de provocarea Rusiei. Adică și călare, și pe jos. Mai mult, persoana trebuie să aibă statură – probabil un fost șef de stat sau de guvern – care poate obține sprijin unanim din 31 de capitale și, cel mai important, din SUA.
Von der Leyen are mai multe obstacole în calea candidaturii ei. Dacă Stoltenberg își va părăsi funcția în toamnă, așa cum era programat, înlocuitorul său va intra în birou cu un an înainte ca mandatul președintei Comisiei să se încheie la sfârșitul lui 2024. Ea ar putea chiar să caute încă un mandat de cinci ani.
Stoltenberg pare dornic să plece acasă. Alianța este împărțită în această chestiune. Unele țări, în special cele din afara UE, ar prefera o decizie rapidă pentru a evita participarea la alegerile UE din 2024. Teama, a spus un al patrulea diplomat european, este că NATO devine un „premiu de consolare în politica europeană mai largă”, în timp ce liderii se tocmesc cine va conduce principalele instituții ale blocului comunitar.
O altă problemă pentru von der Leyen ar fi istoricul Germaniei în ceea ce privește cheltuielile cu apărarea – și propriul ei palmares ca ministru al Apărării.
În urmă cu un deceniu, țările NATO s-au angajat să cheltuiască 2% pentru apărare până în 2024. Dar Germania, în ciuda faptului că este cea mai mare economie a Europei, a ratat în mod constant obiectivul, chiar și după ce anul trecut a anunțat un fond de 100 de miliarde de euro pentru a-și moderniza armata.
Din perspectiva Berlinului, menținerea actualului lider al Comisiei ar putea fi o prioritate mai mare decât NATO – chiar dacă von der Leyen provine din opoziția de centru-dreapta. Executivul UE este, fără îndoială, mai puternic decât șeful NATO în Europa.
Alții menționați ocazional drept posibili candidați sunt premierul estonian Kaja Kallas și premierul spaniol Pedro Sánchez și, într-o măsură mai mică, secretarul britanic al apărării Ben Wallace, vicepremierul canadian Chrystia Freeland, președintele român Klaus Iohannis și președintele slovac Zuzana Caputova.
O amestecătură fără niciun argument sau logică. Cu doamna Ursula bomboană pe tort.
Autoritatea italiană pentru concurență a deschis o investigație împotriva Meta, sub suspiciunea de abuz de poziție dominantă față de compania care apără drepturile de autor ale muzicienilor.
Potrivit unei declarații a Antitrust, Meta „ar fi putut întrerupe în mod abuziv negocierile privind licența de utilizare a drepturilor muzicale pe propriile platforme, abuzând de dependența economică a SIAE”.
SIAE, care reprezintă numeroși artiști italieni și străini, avea un contract cu Meta care expira în decembrie 2022.
Negocierile pentru reînnoirea acestui contract nu au avut succes din cauza lipsei de acord cu privire la condițiile economice, ceea ce a determinat Meta să întrerupă discuțiile și să elimine de pe platformele sale toți artiștii reprezentați de SIAE.
Autoritatea antitrust consideră că Meta „nu a reușit să furnizeze SIAE informațiile necesare pentru ca negocierile să se desfășoare în deplină conformitate cu principiile de transparență și echitate”.
„Este posibil ca Meta să fi abuzat de dezechilibrul contractual de care beneficiază, cerând SIAE să accepte o ofertă economică inadecvată, fără a furniza informații adecvate pentru a evalua meritele acesteia. Abuzul de dependență economică ar putea avea un impact semnificativ asupra protecției concurenței pe piețele relevante și ar putea cauza prejudicii grave consumatorilor”.
Meta susține că SIAE a solicitat inițial o majorare care ar fi dus la un total de „aproape patru ori mai mare decât suma negociată între părți până la sfârșitul anului 2022″.
„Nu suntem dispuși să încheiem acorduri nerezonabile din punct de vedere economic și al pieței”, a declarat Angelo Mazzetti, responsabil cu afacerile instituționale în cadrul companiei lui Mark Zuckerberg.
Dar președintele SIAE, Salvatore Nastasi, subliniază că noua licență “nu este comparabilă cu cea semnată în 2020 și orice comparație în termeni de procente este inadecvată”.
„Meta se numea Facebook în 2020 și nu se ocupa de metavers, iar veniturile sale și utilizarea directorului nostru nu erau comparabile cu cele de astăzi”, a precizat Nastasi.
Încetinirea comerțului mondial, orientarea spre protecționism și cererile tot mai mari din Occident, și în special din SUA, de decuplare de China remodelează economia globală.
Deocamdată, nu este clar cât de departe va merge această decuplare. Nu este clar nici cât de departe va merge intervenționismul orientat spre interior. Dar nu există nicio îndoială că acesta este un punct de cotitură semnificativ, cu rezultate imprevizibile și, după toate probabilitățile, dăunătoare.
După cum arată un document important publicat recent de Institutul Peterson pentru Economie Internațională și preluat de Financial Times, ostilitatea față de comerț a SUA riscă să anuleze nouă decenii de politici de mare succes.
Încă de la dezastrul protecționist de la începutul anilor 1930, politica americană a fost orientată spre crearea unui sistem comercial deschis și guvernat de reguli. Aceste politici au creat o economie mondială mai prosperă, care a devenit fundamentul succesului economic (și, prin urmare, politic) occidental în războiul rece.
Astăzi, însă, Donald Trump și Joe Biden, care nu sunt de acord în aproape toate privințele, sunt amândoi de acord că strategia a fost o greșeală – o păcăleală pentru muncitorii americani. SUA adoptă, de asemenea, o politică industrială agresivă, susținută de subvenții generoase. În spatele acestei politici consolidate se află conflictul marilor puteri cu China – un concurent egal cu acestea. Intrăm într-adevăr într-o lume nouă.
Pentru a justifica decuplarea de China, americanii folosesc „reshoring” sau „friendshoring” a lanțurilor de aprovizionare, politicile comerciale și industriale intervenționiste și protecționiste.
Dar aceste noi politici nu se adresează doar Chinei. „Buy America” vizează atât prietenii, cât și dușmanii. Schimbarea de strategie a puterii hegemonice mondiale ridică întrebări serioase.
În primul rând, vor funcționa pretențiile SUA în termenii lor? Autosuficiența este un obiectiv prostesc, subvenționarea competitivă este un joc cu sumă negativă, iar politizarea comerțului va duce cu siguranță la rezultate inutile.
Nu în ultimul rând, atunci când își decid politicile, SUA trebuie să înțeleagă că oferă un exemplu pe care îl vor urma și alții. Intervenționiștii din străinătate se vor simți legitimați, ceea ce va face ca economia mondială să fie mai puțin deschisă.
În al doilea rând, care va fi impactul acestei schimbări? Unii analiști avertizează că toate țările, atât cele bogate, cât și cele sărace, vor ajunge într-o zi să regrete că s-au întors spre interior.
În sprijinul acestei afirmații, un nou raport al Băncii Mondiale subliniază faptul că perspectivele pe termen lung ale creșterii economice mondiale se deteriorează. Unul dintre motive este încetinirea comerțului mondial de la criza financiară mondială din 2007-2009, agravată de șocurile post-Covid și de creșterea protecționismului.
În plus, o lume mai protecționistă va avea o elasticitate mai mică a ofertei și, prin urmare, o tendință mai mare către șocuri inflaționiste.
Cea mai mare parte a bateriilor pentru mașininile electrice din lume sunt acum fabricate în China. Această concentrare, care reprezintă peste 70% din cota de piață în funcție de livrări, îi expune pe producătorii mondiali la riscul de întrerupere a lanțului de aprovizionare pe fondul escaladării tensiunilor geopolitice dintre Washington și Beijing. Dar noile baterii ale Tesla sunt pregătite să răstoarne definitiv ierarhia industriei.
Panasonic și LG Energy Solution au fost principalii furnizori. Însă, în ultimii ani, producătorii chinezi, precum CATL și BYD, au câștigat constant cote de piață în detrimentul rivalilor japonezi și coreeni. Și au ajuns să domine oferta mondială.
Bateriile pentru automobilele electrice au cunoscut schimbări tehnologice rapide. Prioritatea a fost îmbunătățirea densității energetice – pentru o autonomie mai mare – prin modificarea compoziției materialelor.
Majoritatea bateriilor sunt proiectate și turnate în forma care asigură cea mai eficientă utilizare a spațiului. Tesla pariază că acestea vor deveni viitorul standard al industriei: celulele cilindrice ale bateriei 4680, denumite astfel după mărimea lor, cu un diametru de 46 mm și o lungime de 80 mm, au fost dezvoltate pentru a avea o densitate energetică de până la cinci ori mai mare decât modelele obișnuite.
Avantajul costurilor Tesla este clar. Noile celule sunt mai ieftin de produs decât versiunile anterioare. Utilizează aluminiu, un metal relativ abundent, și mai puține materii prime în general. Tehnologia îmbunătățită înseamnă că bateriile sunt fabricate folosind mai puține piese – ceea ce înseamnă, de asemenea, mai puțină greutate.
Momentul este oportun. Legea de reducere a inflației(IRA) a președintelui american Joe Biden a ridicat miza pentru producătorii mondiali de automobile electrice care au în lista de furnizori companii chineze de baterii. Potrivit AP, legea include un credit fiscal pentru cumpărătorii de modele electrice, dacă locul de asamblare finală se află în SUA și dacă producția nu a implicat „entități străine îngrijorătoare”.
O mașină electrică care utilizează o baterie fabricată integral în uzinele Tesla din Austin și Nevada ar permite companiei să se califice pentru subvenții, precum și pentru un impuls de vânzări datorat creditelor fiscale de mii de dolari pentru cumpărătorii săi din SUA.
Aceastră strategie reprezintă o lovitură împotriva producătorilor asiatici de baterii, care au sperat că Tesla va continua să se bazeze pe tehnologia lor. Este adevărat că, pe măsură ce volumele de vânzări de mașini electrice cresc la nivel mondial, cererea de baterii va rămâne ridicată. Iar până când Tesla își va mări producția pentru a se alinia la cerere va rămâne dependentă de furnizori.
Cu toate acestea, acea zi ar putea veni mult mai devreme. Producția de celule de baterii a Tesla a fost suficientă pentru mai mult de 1.000 de mașini pe săptămână în decembrie.
În prezent, compania este în curs de extindere a fabricii sale din Nevada pentru a produce 100 gigawați-oră de 4680 de celule pe an, suficient pentru 2 milioane de vehicule electrice. Pe măsură ce producția crește și costurile scad, furnizorii săi, ale căror marje operaționale sunt sub 5%, vor avea dificultăți în a concura la preț.
Grupul de întreprinderi care domină bateriile din lume se confruntă acum cu același tip de perturbare pe care Tesla l-a adus în lumea automobilelor electrice.
Tocmai când analiștii credeau că forțele inflaționiste se diminuează, prețul petrolului a crescut brusc.
Este un răspuns la reducerea producției OPEC și OPEC+. Un baril de țiței Brent, care a atins 120 de dolari vara, înainte de a scădea la 75 de dolari luna trecută, a ajuns în prezent la 85 de dolari. Unii traderi se așteaptă la 100 de dolari.
„Implicarea celor mai importanţi membri ai grupului OPEC+ sugerează că aderarea la reducerile de producţie va fi mai puternică decât s-a întâmplat în trecut. Din mai s-ar putea reduce livrările pe plan global cu aproximativ 1%”, a declarat Vivek Dhar, analist pe probleme de energie la CBA.
Cele mai recente reduceri ar putea majora preţul barilului de petrol cu 10 dolari, susţine şeful firmei de investiţii Pickering Energy Partners. Analiştii de la Goldman Sachs au crescut estimările privind cotaţia ţiţeiului Brent la 95 dolari per baril până la finalul anului şi la 100 dolari în 2024.
În octombrie anul trecut, o reducere a producţiei OPEC a atras critici dure din partea executivului american. Atunci, preşedintele Joe Biden ameninţase chiar cu „consecinţe” pentru relaţia îndelungată SUA – Arabia Saudită, bazată pe vânzările de arme americane şi de ţiţeiul saudit.
Acum, Washingtonul a lăsat tonul mai moale și spune că vrea să colaboreze cu petroliștii saudiți, actori principali în reducerea producției. America are petrol, dar nu poate să ignore OPEC – acolo e robinetul principal. Cartelul este puternic, conduce după bunul plac strategiile care declanșează majorările sau scăderile prețurilor țițeiului. Petrolul e geopolitică, OPEC dirijează lumea.
Și geopolitică este reducerea producției. Singura amenințare pentru OPEC este ca omenirea să se îndepărteze de combustibilii fosili. Nici vorbă să fie așa, e o glumă proastă. Dimpotrivă, toate țările se bazează pe cartel și se vor baza așa cum au făcut-o istoric. Cererea mondială de petrol în 2023 va crește cu 2,32 milioane de barili pe zi (bpd), sau 2,3%.
Țările care negociază un tratat crucial privind pandemiile la Organizația Mondială a Sănătății se luptă să ajungă la o înțelegere asupra unor puncte-cheie, inclusiv la definiția de bază a unei pandemii, în ciuda faptului că au vizat un calendar rapid pentru un acord în 2024.
Datând de luna trecută, proiectul adnotat „zero”, sau timpuriu, al grupului interguvernamental care elaborează tratatul, consultat de Financial Times, arată o dezbatere între țări cu privire la faptul dacă orice focar considerat „pandemie” ar trebui să fie viral, să se transmită de la om la om sau să afecteze populațiile cu imunitate scăzută, printre alte puncte.
Nu se văd progrese semnificative, negocierile continua anevoios. Un diplomat care lucrează îndeaproape la acest proces, care urmează pandemiei globale Covid-19, a declarat: „Este clar că nu există niciun acord asupra a nimic”, deoarece negocierile dezbină “nordul și sudul global”.
Deși dezacordurile sunt frecvente în negocierile multilaterale, în special în etapele inițiale, acestea evidențiază provocarea vastă cu care se confruntă țările participante în elaborarea unui proiect de acord care să fie supus votului membrilor OMS la reuniunea din mai 2024.
Ellen Hoen, director al Medicines Law & Policy, susține că proiectul arată „multe dezacorduri între țări”.Un grup de națiuni condus de Africa de Sud și Brazilia – care, în perioada de vârf a pandemiei, a făcut eforturi pentru eliminarea restricțiilor de proprietate intelectuală asupra testelor, medicamentelor și vaccinurilor Covid-19 – face presiuni pentru obligații din punct de vedere juridic privind furnizarea de resurse către țările în curs de dezvoltare. Demersul întâmpină opoziția unor alte țări.
„Diviziunile acerbe privind definiția unei pandemii și limbajul principiilor privind echitatea și transparența oferă un barometru pentru discuții dure privind proprietatea intelectuală, accesul la contramăsuri pandemice, transferul de tehnologie și know-how și finanțarea cercetării și dezvoltării”, subliniază Thiru Balasubramaniam, reprezentant la Geneva al Knowledge Ecology International, un grup care militează pentru reforma brevetelor.
Alte puncte de dispută includ modul de reglementare a accesului oficialilor din grupuri precum OMS în zonele cu focare de infecție, Iranul, China și Etiopia opunându-se unor măsuri mai liberale.
1. Nu McDonald’s Trump contează, ci supremația SUA. America de azi pare că vrea să fie cum era Rusia la sfârșitul anilor ’90. URSS se făcuse pilaf. Generalii lui Brejnev erau niște stafii caraghioase care o dăduseră în bișnițăreală cu armament. La Moscova, cecenii aruncau blocurile în aer. Iar Boris Elțân se degradase total, făceau mișto de el Bill Clinton și oligarhii crescuți de Komsomol (UTC al rușilor). Comparația Elțân – Biden e inevitabilă. La fel și întrebarea mea: americanilor, voi sunteți chinezi?
2. Mi s-a întâmplat ieri, pe Calea Victoriei. Eram la volan. De pe strada Sevastapol a țâșnit o mașină mult mai tare decât a mea și nu am Trabant. Nu contează că acolo e semafor. De abia am evitat ciocnirea. Am început să înjur, fiindcă așa am fost educat în traficul din București. Pe urmă am văzut și pe cine înjur. De fapt, am văzut numărul. Era dintr-o țară în război. Domnul tanchist nu zicea nimic, se uita fix, un pic încruntat, dar se stăpânea. În Uniunea Sovietică, numai proștii râd aiurea și doar săracii înjură. Un sovietic adevărat acționează. Eram și cu copilul în mașină, așa că m-am potolit. Pfooooaaaa, dar dacă eram singur, ce i-aș fi făcut! Ce viteaz aș fi fost! I-aș fi dat punga cu alimente de la Lidl. Eu nu am așa ceva, dar i-aș fi dat-o. Și poate că el mi-ar fi dat niște grâu, să fac cuiva o colivă, fiindcă domnul oaspete are grâul mai ieftin.
3. Ieri erau mai puține trotinete pe Calea Victoriei. O pură întâmplare, că doar nu se sinchisește nimeni pe aici de referendumul de la Paris. Dacă vor fi interzise trotinetele și în București, cred că useriștii vor descoperi schimbul de surprize Bi-Bib, o ciungă turcească de pe vremuri. Și când vor mai crește, își vor cumpăra ceasuri electronice cu șapte melodii. Drulă e președintele partidului, părinții lui vin din vechiul sistem, așa că drulosul va avea ceas made in Taiwan cu zece melodii. Bravo, Drulă, bravo, dar să știi că Nicușor Dan și Clotilde sunt mai tari! Ei deja joacă Lego prin București. Clotilde știe și v-ați ascunselea. Cu gunoiul. „Cine nu e gata, îl iau cu lopata.” Când o face fata. Plata.
Comisia Europeană trage un semnal de alarmă: modificările făcute de Guvernul României la Legea Pensiilor Speciale nu sunt conforme cu ceea ce au cerut experţii.
Cerinţele Comisiei Europene au venit, ieri, după ce au fost făcute modificările la proiectul aflat în Senat.
Experții europeni convoacă miniştrii români
Experții europeni invită miniștrii români la discuții pe tema legislației în privința pensiilor de serviciu (pensii speciale), după ce Banca Mondială va realiza o evaluare de impact a formei adoptată de Senat.
Până acum, experţii internaţională au susţinut că trebuie să existe un impact real asupra bugetului de stat, adică o scădere a impactului pensiilor speciale asupra bugetului de stat. Nu s-a întâmplat acest lucru, iar Comisia Europeană a revenit, ieri, cu un nou mail, în care a cerut acelaşi lucru.
Specialiştii Comisiei Europene au precizat că trebuie să existe, în proiectul de lege, cât înseamnă impactul bugetar pentru pensiile militarilor, magistraţilor, aviatorilor sau diplomaţilor.
Coaliția de guvernare, reunire de urgenţă
Coaliția de guvernare se va reuni de urgență pentru a veni cu noi măsuri, în așa fel încât să respecte ceea ce a cerut Comisia Europeană, care, până acum, a concluzionat că în forma sa actuală, proiectul de lege privind pensiile de serviciu (pensii speciale) nu îndeplinește cerințele necesare, iar oficialii europeni „recomandă cu tărie” să nu se avanseze cu adoptarea noii legislații în Parlament până nu sunt integrate evaluările din studiul de impact al Băncii Mondiale.
În ceea ce privește pensiile militare, oficialii europeni consideră că „proiectul de lege prevede o creștere a perioadei de referință a veniturilor salariale de la 6 la 12 luni consecutive în ultimii 5 ani de serviciu”, iar „acest lucru nu ar avea aproape niciun impact asupra reducerii cheltuielilor cu pensiile”.
De asemenea, în cazul judecătorilor și procurorilor, experții europeni consideră că deși deciziile Curții Constituționale limitează modificările care pot fi aduse pensiilor judecătorilor/procurorilor, „ar trebui avute în vedere o durată mai mare a serviciului, un cuantum al pensiei mai mic și alinierea indexării la sistemul general pentru a alinia pensiile speciale ale magistraților la principiul contributivității și pentru a face sistemul mai echitabil”.
Pentru că, din acest moment, de la procurori și membrii CSAT, ca să nu mai vorbim de partenerii strategici externi pot pune mâna pe telefonul scurt și să îl întrebe direct pe Bogdan Lucian Aurescu dacă toate avizele de legalitate emise în ultimii patru ani de către MAE sunt sau nu ”pe bune”. Inclusiv documentele trimise pe circuitul diplomatic pentru avizarea – poate și de aia eșuată? – a accederii României în Spațiul Schengen… Sau toate numirile de consuli, destituirile și … Ce dezastru internațional ar fi!
Dar, mai ales, Elena Șerbănescu fiind membru al Corpului Diplomatic, mai are sau nu voie să practice profesia de consilier juridic?
Marca italiană a încheiat un parteneriat cu Dar Global, divizia internațională a dezvoltatorului imobiliar saudit Dar Al Arkan, pentru acest proiect. Acesta se află în stadii incipiente, iar data estimată de finalizare nu a fost încă anunțată.
Panasonic și LG Energy Solution au fost principalii furnizori. Însă, în ultimii ani, producătorii chinezi, precum CATL și BYD, au câștigat constant cote de piață în detrimentul rivalilor japonezi și coreeni. Și au ajuns să domine oferta mondială.
