Din cei 24.300 de angajați ai Ministerului Finanțelor, actualul șef al instituției nu a reușit să găsească oameni competenți. Astfel, printr-un proiect de ordonanță de urgență, acesta solicită posibilitatea de a-și aduce în minister o ”armată” de consilieri onorifici, pentru a acoperi nevoile de expertiză, a sprijini procesul decizional, a facilita adoptarea unor reforme adaptate contextului actual, contribuind, astfel, la eficientizarea activității ministerului.
Angajările pe criterii politice sau pe orice alte criterii în afara competențelor are, drept consecință, o lipsă acută de specialiști în instituțiile statului. Primul care se plânge de așa ceva este chiar actualul ministru al Finanțelor, Tánczos Barna, care solicită posibilitatea de a-și aduce consilieri onorifici în toate direcțiile din instituție. Ministerul Finanțelor are responsabilitatea de a elabora și implementa politici fiscale și economice complexe, într-un mediu caracterizat atât de schimbări la nivel național și internațional și cât și de o evoluție tehnologică constant, susține acesta, într-un proiect de hotărâre de guvern.
”Pentru a asigura calitatea deciziilor și eficiența măsurilor adoptate, se impune integrarea expertizei unor specialiști recunoscuți în diverse domenii. Atribuirea calității de consilier onorific reprezintă o modalitate eficientă și imediată de a accesa această expertiză, fără a implica costuri suplimentare pentru bugetul de stat. Având în vedere complexitatea și dinamica domeniilor de activitate ale ministerului, se impune atragerea unor specialiști cu experiență relevantă atât din mediul academic, cât și din alte domenii, pentru a acoperi nevoile de expertiză ale ministerului. Consilierul onorific va avea un rol consultativ și neremunerat, poate fi numit într-un termen mai scurt, în regim flexibil în funcție de necesitatea și priorităților instituției”, se arată în motivarea proiectului de act normativ.
Suport tehnic de nivel înalt
În acest sens, va fi completat art.10 al Hotărârii Guvernului nr. 34/2009 cu două noi alineate, alineatul (16) și alineatul (17) privind atribuirea, prin ordin al ministrului finanțelor a calității de consilier onorific unor persoane cu expertiză în domeniile de activitate ale Ministerului Finanțelor, pentru realizarea obiectivelor ministerului.
Atribuirea calității de consilier onorific și atragerea specialiștilor din domeniile menționate reprezintă o măsură esențială pentru asigurarea unui suport tehnic și consultativ de înalt nivel în cadrul Ministerului Finanțelor. Această inițiativă va sprijini procesul decizional, va facilita adoptarea unor reforme adaptate contextului actual și va contribui semnificativ la eficientizarea activității ministerului, fără a afecta bugetul de stat, consider ministrul Finanțelor, Tánczos Barna. De precizat că Ministerul Finanțelor are nu mai puțin de 24.300 de angajați, însă se pare că niciunul dintre aceștia nu corespunde standardelor și complexității atribuțiilor pe care le are acest minister.
Dispar 3 secretari de stat
Totodată, în același proiect de hotărâre de guvern, ministrul Finanțelor taie și 3 posturi de secretari de stat, astfel că din 7, rămân doar 4. Prin acest act normativ se pun în aplicare prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.16/2025 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale, respectiv limitarea numărului funcțiilor de demnitate publică numite din cadrul administrației publice centrale, prin plafonarea numărului de secretari de stat și subsecretari de stat, precum și a celor din categoria înalților funcționari publici.
”Unul din obiectivele reformei administrative asumate prin Programul de guvernare aprobat de Parlament prin Hotărârea Parlamentului României nr.33/2024 pentru acordarea încrederii Guvernului este reducerea numărului de secretari de stat din ministere. Totodată, se urmărește simplificarea procesului decizional și reducerea birocrației excesive, pentru a evita suprapuneri de responsabilități”, se mai precizează în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Retras din tenisul profesionist, Rafael Nadal și-a stabilit noua reședință alături de soția sa, Xisca Perello, într-o proprietate impresionantă din Mallorca. Conacul, evaluat la aproximativ 4 milioane de euro, este amplasat pe o stâncă cu vedere directă la mare și oferă toate facilitățile pentru un stil de viață exclusivist.
Un conac de vis, construit după planurile lui Nadal
Locuința se întinde pe o suprafață de 1.000 de metri pătrați și dispune de o piscină generoasă, o sală de fitness modernă și o grădină spectaculoasă, plină de vegetație luxuriantă. Potrivit presei spaniole, terenul pe care este construit conacul a aparținut anterior moștenitorilor celebrului complex subteran Cuevas del Drach, una dintre cele mai cunoscute atracții turistice din Porto Cristo.
Nadal a achiziționat terenul în 2013, iar ulterior a demarat un amplu proiect de construcție, demolând mai multe clădiri vechi pentru a ridica o locuință care să îmbine modernul cu peisajul natural spectaculos al zonei.
Arhitectură de excepție și o priveliște unică
Arhitectul Tomeu Esteva a fost cel care a transpus în realitate viziunea fostului mare campion. Conacul include două clădiri interconectate, integrate perfect în peisajul stâncos al falezei Porto Cristo. Procesul de construcție nu a fost lipsit de provocări, din cauza reglementărilor stricte privind protejarea mediului, însă, în cele din urmă, proiectul a fost finalizat cu succes.
O viață nouă după retragere
După ce și-a anunțat retragerea oficială din tenis în noiembrie 2024, Nadal s-a concentrat pe noi proiecte. În paralel cu dezvoltarea academiei sale de tenis, fostul campion s-a implicat și în afaceri imobiliare, inaugurând recent un hotel de lux în Punta Cana.
Acum, la câteva luni de la retragere, Nadal pare să fi găsit echilibrul perfect între carieră și viața personală, bucurându-se de noua sa locuință impresionantă alături de familie.
Fundașul brazilian Danilo, fost jucător la Manchester City, Real Madrid și Juventus, a revenit în țara natală și joacă în prezent pentru Flamengo. După 13 ani petrecuți în Europa, unde a câștigat trofee în fiecare campionat în care a evoluat, Danilo vorbește deschis despre transformarea sa ca fotbalist și despre impactul psihologic al acestui sport.
Guardiola, omul care i-a schimbat viața
Într-un interviu acordat publicației The Guardian, Danilo a mărturisit că experiența sub comanda lui Pep Guardiola la Manchester City i-a schimbat complet viziunea asupra fotbalului.
“Pep nu doar că antrenează, el își educă jucătorii. Îți deschide mintea și te face să vezi jocul diferit, să înțelegi spațiile, timpul și mișcările. E un profesor, nu doar un antrenor.”
Brazilianul recunoaște că a fost puternic influențat de metodele tactice ale tehnicianului catalan: “Guardiola m-a spălat pe creier, dar într-un sens bun. A fost ca și cum aș fi mers la universitate. Dacă l-aș fi cunoscut mai devreme, mi-ar fi fost mult mai ușor în carieră.”
Lupta cu presiunea și rețelele de socializare
Un alt subiect pe care Danilo îl consideră crucial este sănătatea mintală a fotbaliștilor. Fundașul a renunțat de două ori la rețelele de socializare, considerându-le o sursă de toxicitate și presiune psihologică.
“Ne place să credem că nu ne afectează, dar suntem oameni. Căutăm validare, apreciere, iar când primim critici constante, acestea lasă urme. Nu sunt dependent de social media, dar am simțit cât de nocivă poate fi.”
Cea mai grea perioadă a carierei sale a fost la Real Madrid, unde presiunea a fost copleșitoare.
“La Madrid, am simțit cel mai mult ce înseamnă să fii la cel mai mare club din lume. Criticile nu se opreau, iar la un moment dat, am început să mă îndoiesc de mine. Ajunsesem să cred că am uitat să joc fotbal. Am fost nevoit să cer ajutor specializat.”
Danilo atrage atenția asupra unui aspect ignorat de multe cluburi: importanța sprijinului psihologic pentru fotbaliști.
“Cluburile nu vor investi în sănătatea mintală a jucătorilor decât atunci când vor înțelege pierderile financiare cauzate de lipsa de echilibru emoțional”.
În dorința de a contribui la conștientizarea importanței sănătății mintale, Danilo a lansat în 2020 proiectul Voz Futura, o inițiativă menită să încurajeze oamenii să vorbească deschis despre problemele emoționale.
Revenirea în Brazilia nu înseamnă pentru Danilo doar o continuare a carierei sportive, ci și o misiune personală: aceea de a transforma fotbalul într-un mediu mai uman, unde sănătatea mintală să fie la fel de importantă ca pregătirea fizică.
Potrivit datelor Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (IEEFA), anul trecut, Belgia a fost cel mai mare importator de gaze natural lichefiate (GNL) din Federația Rusă, urmată de Spania și de Franța. Cantitățile raportate sunt cele declarate oficial, la vedere, după cum susține IEEFA, însă este foarte posibil ca acestea să fie mult mai mari. În 2024, importurile statelor UE de GNL din SUA au scăzut, în timp ce importurile din Rusia au crescut, chiar dacă, per total, cantitățile achiziționate au fost mai mici față de 2023, pe fondul prăbușirii industriei.
În timp ce orice altă țară care îndrăznește să importe gaze din Rusia este pusă la zid de Comisia Europeană, aflăm că pe primul loc la importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Federația Rusă se află chiar Belgia.
Din totalul importurilor de GNL ale acestei țări, 44% proveneau din Rusia, 38% din Qatar și doar 16% din SUA. Pe locul următor s-a situat Spania, cu 35% importuri din Rusia, 30% din SUA și 12% din Algeria, iar pe locul 3, Franța, cu 34% importuri din Rusia, 38% din SUA și 17% din Algeria. Cantități importante au mai achiziționat de la ruși și Suedia, cu 23% din totalul GNL importat, și Olanda, cu 10%. Din ianuarie până în noiembrie 2024, IEEFA estimează că țările UE au cheltuit 35,9 miliarde euro pentru importurile de GNL.
Dintre acestea, 16,2 miliarde de euro au fost din SUA, 6,3 miliarde de euro din Rusia, 3,7 miliarde de euro din Qatar, 4,2 miliarde de euro din Algeria, 1,7 miliarde de euro din Norvegia, 1,5 miliarde de euro din Nigeria și 2,4 miliarde de euro din alte țări, inclusiv Trinidad și Tobago și Angola. Importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) ale Europei au înregistrat o scădere cu 16% în 2024, față de anul precedent. Importurile din SUA, care sunt majoritare, au scăzut de la 76,9% în 2023, la 62,8% în 2024, în timp ce importurile din federația Rusă au crescut de la 19,5% în 2023, la 21,8% în 2024, potrivit unui raport al Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (IEEFA).
34% din necesar
GNL a furnizat 30% din cererea de gaze a Europei și 34% din cererea de gaze a UE în 2024, în scădere de la 37% și, respectiv, 40% în 2023. Primele țări importatoare de GNL din Europa în 2024 au fost Franța (19% din total), Olanda (14%), Spania (13%), Italia (11%), Turcia (9%), Marea Britanie (8%), Belgia (6%), Germania (5%) și Polonia (5%). Majoritatea țărilor europene și-au scăzut importurile de GNL în 2024. Excepții au fost Polonia, Germania, Finlanda și Malta. Țările care și-au redus cel mai mult importurile de GNL anul trecut au fost Marea Britanie (cu 47%), Belgia (cu 29%) și Spania (cu 28%). În 2024, 46% din importurile de GNL ale Europei au fost din SUA, 16% din Rusia, 11% din Algeria, 10% din Qatar, 5% din Norvegia și 4% din Nigeria. Anul trecut, Europa și-a redus importurile de GNL din SUA (cu 18%), Qatar (cu 30%), Nigeria (cu 35%) și Algeria (cu 4%).
Capacități în exces
IEEFA estimează că cererea europeană de gaze va scădea cu 1,5% în 2025. Se estimează că cererea de GNL va crește cu 17%, până la 158 de miliarde de metri cubi, ceea ce este cu 6% mai puțin decât consumul maxim probabil de GNL al continentului în 2022. Până în 2030, cererea de GNL din Europa este de așteptat să scadă la 1.127 miliarde de metri cubi. Cu toate acestea, țările europene încă plănuiesc investiții în noi terminale de import de GNL. IEEFA estimează că acest lucru ar putea duce la capacitatea de regazificare a Europei în 2030 să aibă o rată medie de utilizare de 30%. Pe măsură ce noi proiecte de import de GNL se materializează și consumul de gaze continuă să scadă, IEEFA estimează că capacitatea de regazificare a Europei în 2030 va fi de peste trei ori mai mare decât cererea de GNL din 2030.
Sincer nu voiam să discut despre situația politică de la noi dar o știre mi s-a părut foarte interesantă. Mă uit și văd că politicieni români sunt sub presiunea evenimentelor.
Scriam că ministrul de externe, domnul Emil Hurezeanu, ar trebui să meargă împreună cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, la Washington, pentru a discuta la Departamentul de Stat și la Pentagon situația din România și din flancul estic al NATO (aici mă refer în primul rând al situația de la Marea Neagră și de la gurile Dunării). Guvernul și-a exprimat dorința de a trimite un emisar la Washington, un fel de trimis special al Guvernului și al Președinției României. Se vehiculează două nume Burduja Sebastian sau Florin-Lazăr Vlădică, unul ministru și altul consilier al președintelui interimar, unul cu studii în SUA la Stanford și altul cu legături în industria de apărarea a Americii (absolvent de medicină veterinară și fost șef al înzestrării armatei, cel care a cumpărat sistemul Patriot). Este o dovadă că sistemul politic din România nu a pariat pe câștigarea de către Donald Trump a președinției SUA.
Pe vremea președintelui Emil Constantinescu relațiile erau atât cu Democrați cât și cu Republicanii. Din câte știu sponsorizările, în campaniile electorale americane, cele care se făceau pe vremea când prim-ministru era Nicolae Văcăroiu (așa fac serviciile de informații sponsorizează clandestin campanii electorale acolo unde au interese-și pe vremea comunismului noi făceam astfel de sponsorizări în Occident), mergeau către ambele partide și erau oameni de legătură din servicii cu omologii americani. Naveta București-Washington era permanentă. Pe măsura ce România a evoluat pe arena internațională am cam uitat ce trebuie să facem, noile generații din servicii având alte obiective, unele interne și mai puțin externe, asta și datorită unei abordări lipsită de orizont geopolitic a politicienilor noștri sau a liderilor lor care nu au fost școliți în străinătate. Trebuie să înțelegeți că serviciile nu fac politica externă ele propun politicienilor direcții de acțiune și aceștia decid linia care trebuie urmată. Aici președintele are un cuvânt important de spus în CSAT. Un moment important, în cursul istorie românilor, pe care-l amintesc, a fost relația noastră cu Scaunul Papal, relație care deschis ulterior multe uși.
Am apreciat în mod deosebit vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România, în 1999, nu atât pentru semnificația multiseculară a primului drum al conducătorului Bisericii Catolice într-o țară majoritar ortodoxă, după Marea Schismă, cât pentru lansarea, în plin conflict, a Apelului pentru Pace în fosta Iugoslavie, în prezența unor reprezentanți de frunte ai sârbilor, croaților și albanezilor, pe care Constantinescu îi invitase cu această ocazie la București. Eram în cărțile Balcanilor. La vremea aceea secretarul de stat al SUA, Madeleine Albright înțelesese de la Brzezinski, fostul consilier pentru Securitate Națională̆ al președintelui Carter, un emigrant născut în Polonia, cât de important fusese apelul Papei Ioan Paul al II-lea (un polonez), în timpul dictaturii militare a generalului Iaruzelski, rostit la Cracovia: „Nu vă temeți!“. De fapt vă devoalez un lucru: următorul papă după Ioan Paul I adică Albino Luciani, urma să fie cardinalul german Joseph Ratzinger nu cardinalul Karol Jozef Wojtyla.
Cel care l-a promovat pe Ioan Paul al II-lea a fost chiar Brzezinski cu promisiune către Ratzinger că va urma. Și așa a fost. Datorită mesajelor transmise de Brzezinski și de Madeleine Albright, și eu însumi am înțeles cât de important era rolul Poloniei în flancul estic al noii „Lumi Libere“. Eu am avut privilegiul de a-l înțelege de la generalul polonez, Henri Tacik, care a fost colegul și bunul meu prieten de la Universitatea de Apărare a SUA (National Defense University). Necesitatea deschiderii NATO spre Europa Centrală și de Est și, mai ales, Parteneriatul Strategic al Poloniei cu SUA era un punct crucial la vremea aceea. Atunci Constantinescu a vizitat Polonia pentru prima vizită de stat a sa, și a început o relație cu Kwasniewski și cu Walesa la propunerea serviciilor și în pregătirea acestora. Decizia a fost a lui Constantinescu iar propunerea a venit de la colaboratori și de la servicii. Atunci Constantinescu a creat așa numitele ”triunghiuri diplomatice”-trilaterale-Polonia–România–Ucraina și, apoi, România–Ucraina–Republica Moldova, România–Bulgaria– Turcia (un alt partener strategic al SUA) și România– Bulgaria–Grecia, care au fost botezate la Departamentul de Stat al SUA „Triunghiurile lui Constantinescu“. Cine mai știe despre aceste inițiative astăzi? Aproape nimeni! Poate numai ministrul de externe domnul Hurezeanu, unul școlit în Occident și cu relații în SUA. Noi aici pe plaiurile mioritice suntem sub cupola ”să moară capra vecinului”. De ce Hurezeanu nu este bun? Că l-a promovat Iohanis? Poate. Dar realitate este alta. Vă bucurați când îi auzeați vocea lui la Europa Liberă în timpul comunismului, nu-i așa?
Acum este foarte bun dar trebuie înlocuit probabil cu personaj mai actual, inventat după 89. Nu zic nu, într-adevăr lumea s-a schimbat odată cu venirea lui Trump, dar lumea asta trebuia anticipată, trebuia să fim pro-activi nu re-activi. Și tot din aducerile aminte pot spune că înainte de invazia rusă în Ucraina oameni de stat care au permis evoluția NATO spre Est au plecat din lumea asta, dar ei ne-au făcut nouă românilor numai bine. Am să-i amintesc pe Madeleine Albright, apoi pe fostul preşedinte al Belarusului (1991-1994), fizicianul Stanislav Șuşkievici, şi pe fostul preşedinte al Ucrainei, Leonid Kravciuk (1991-1994). Ultimi doi au semnat, în 1991, la casa de vacanță a lui Șuşkievici din pădurea Bialowiecka, împreună cu Boris Elțîn, actul de independență al Rusiei, Ucrainei şi Belarusului, marcând destrămarea URSS. După declararea independenței, preşedintele Șuşkievici a decis renunțarea unilaterală, fără condiții, la arsenalul nuclear de pe teritoriul Belarusului, care, în acel moment, era mai mare decât cele ale Marii Britanii şi Franței luate la un loc. Leonid Kravciuk a luat o decizie asemănătoare expediind spre Rusia, în martie 1996, primul transport din cele 1900 focoase nucleare. Urmarea acestei decizii: a fost obligat să demisioneze. A urmat Leonid Kucima, a semnat, la 5 decembrie 1994, Memorandumul de la Budapesta. Ce spunea acesta: că a treia putere nucleară a lumii, adică Ucraina (avea un stoc de arme mai mare decât Marii Britanie, Franța şi China laolaltă) va transfera stocul de arme nucleare către Rusia în schimbul obligației asumate de Rusia, Statele Unite şi Marea Britanie că vor „respecta independența, suveranitatea şi frontierele existente“. Și ce s-a întâmplat, știm cu toți. Și ca să închei acest scurt excurs vă mai aduc aminte că alături de Madeleine Albright și ministrul de externe britanic Malcolm Rifkind, şi el fiul unor emigranți din Lituania, căsătorit cu o poloneză, pledau în discuțiile în 1997 pentru garantarea „frontierelor existente“ ale Ucrainei. Știau ei, cei de școală veche, ce voia de fapt Rusia: reconstituirea Tratatului de la Varșovia cel care asigura adâncimea strategică necesară generalilor ruși, adică pe înțelesul profanilor distanța de la Moscova la Berlin care asigură timpul necesar unei rachete occidentale să lovească Moscova (adică un timp mai lung care dă un răspuns militar rus pe măsură). Și aici fac un scurt comentariu: vedeți cât de importantă este emigrația.
Noi românii îi folosim pe emigranții noștri? Va spun eu: prea puțin către deloc! Prim-ministrul Ciolacu are revelații, din fericire care sunt reale și citez: „Eu vreau să fiu foarte clar: securitatea României este dependentă de parteneriatul cu SUA şi apartenența României la NATO. Să începi să înjuri America pentru anumite mofturi, pentru că au tăiat banii lui Soros, pentru că anumite structuri funcționau în anumite state, inclusiv în România, într-un anumit fel, mi se pare un pic de nepatriotism, să fiu elegant. Practic, securitatea României este cea mai importantă”. Da, asta este adevărul, am fost nepregătiți pentru venirea lui Trump și am crezut prea mult în birocrația, uneori stupidă, de la Bruxelles. Poate și datorită conducerii ”luminate” a lui Iohanis cel care a șocat Occidentul cu cerea de a fi secretar general NATO. Ce face Bruxelles astăzi cu relația cu America? Se chinuie și fuge repede în China (!?). Există o părere că Europa va îmbrățișa China pe măsură ce se va îndepărta de Statele Unite sub Trump, dar asta nu are un sens logic. Europenii sunt cei mai expuși. Pe măsură ce SUA impun tarife, toate acele mărfuri chineze care ar fi făcut obiectul unui dumping în SUA vor fi aruncate în Europa. De asemenea, UE a tăcut în ultimul timp când vine vorba de încălcările drepturilor omului din China, de sprijinul Rusiei în războiul din Ucraina sau de activitatea beligerantă în mările din jurul Taiwanului și Filipinelor. Avem o lipsă de coerență europeană în politica externă a comunități. Nimic din toate acestea nu sugerează că acordul de investiții UE-China este aproape de a fi reînviat, dar să vedem unde se află busola morală a Europei în timp ce încearcă să-și protejeze propria economie.
Singurul politician lucid este Emanuel Macron. Să nu va surprindă pentru ca el își dorește o Europa autonomă din punct de vedre strategic condusă de Franța. Asta voia și De Gaulle, numai că atunci nu erau create condițiile necesare. Comunitatea Europeană era la început, NATO la fel iar ajutorul american era la cote înalte. Demarcația Est-Vest era pe zona Fulda Gap, o zonă cuprinsă între granița Hesse-Thuringia, fosta graniță interioară cu Germania și Frankfurt pe Main conținea două coridoare de zone joase prin care tancurile sovietice și ale aliaților din Pactul de la Varșovia, ar fi putut conduce un atac surpriză pentru a obține traversări ale râului Rin și a pătrunde în Occident. Numită după orașul Fulda, Fulda Gap a fost considerată din punct de vedere strategic un punct important în timpul Războiului Rece din 1947–1991. Fulda Gap corespunde aproximativ traseului de-a lungul căruia Napoleon a ales să-și retragă armatele după înfrângerea (16-19 octombrie 1813) în bătălia de la Leipzig. Președintele francez Emmanuel Macron va găzdui astăzi la Paris peste 30 de lideri, în cea mai recentă încercare a Europei de a-și consolida capacitățile de apărare și de a se pregăti pentru orice scenariu de după încetarea focului în Ucraina. Noi trebuie să rămânem cu Europa dar Parteneriatul Strategic cu SUA este la fel de important ca și banii care vin de la Bruxelles și pe care nu reușim să-I luăm pentru că nu facem reformele necesare. De ce? În opinia mea Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost scris cu ….sandalele în picioare de un grup de neomarxiști! Cât despre emisar susțin cu tărie trimiterea lui la Washington dar și remodelarea ambasadei noastre acolo. Poate că unii de acolo ar trebui să plece ei singuri datorită incompetenței diplomatice crase! Să scrii despre ciorbă, ciorbă și iar …ciorbă la meniul principal! Cum ar zice nenea Iancu Caragiale: ”Halal diplomație!”
După oțel și aluminiu, Donald Trump a anunțat miercuri taxe vamale suplimentare de 25% pentru importurile de automobile.
Taxele se vor aplica „tuturor mașinilor care nu sunt fabricate în Statele Unite”, vor intra în vigoare „la 2 aprilie și vom începe să le percepem la 3 aprilie”, a precizat liderul de la Casa Albă.
Rata aplicată până în prezent era de 2,5%. Înseamnă că mașinile importate vor fi taxate cu 27,5% din valoarea lor, potrivit AFP. Dacă se aplică noile tarife vamale anunțate pentru produsele canadiene și mexicane, mașinile din aceste țări ar putea fi taxate cu 50%.
Premierul canadian Mark Carney a denunțat un „atac direct asupra lucrătorilor canadieni”. În Japonia, unde industria auto reprezintă aproape o treime din exporturile către Statele Unite, prim-ministrul Shigeru Ishiba a avertizat că se iau în considerare măsuri de retorsiune.
„Jumătate din vehiculele vândute în Statele Unite sunt fabricate în străinătate. Iar dintre cele asamblate aici, jumătate sunt fabricate cu piese din străinătate, ceea ce înseamnă că mai puțin de jumătate din vehiculele vândute în țară conțin piese americane”, a declarat consilierul comercial al lui Donald Trump, Peter Navarro, în cadrul unui briefing de presă.
Navarro a reproșat Germaniei și Japoniei că doresc „slăbirea” industriei automobilelor americane „rezervându-și producția de piese cu valoare adăugată”.
Constructorii americani de automobile au fabrici în străinătate care aprovizionează piața SUA, în special în Canada și Mexic. Ford importă 20% din mașinile pe care le vinde în țară, iar General Motors aproximativ 750 000 pe an, în principal din cele două țări vecine.
Elon Musk a avertizat miercuri seară că noile tarife vor avea un efect „semnificativ” asupra costului de producție al automobilelor Tesla, prin intermediul pieselor de schimb importate.
În ceea ce el descrie ca fiind „ziua eliberării”, se așteaptă ca Trump să anunțe introducerea unor tarife „reciproce” asupra tuturor produselor importate în Statele Unite.
Principiul tarifelor „reciproce” constă în faptul că produsele dintr-o țară care intră în Statele Unite vor fi taxate la același nivel ca și produsele americane exportate în țara respectivă.
Pierderi pe burse
Acțiunile Toyota, Honda și Hyundai au scăzut între 3% și 4%.
În Germania, contractele futures au sugerat o deschidere în scădere cu 2,3% pentru BMW și cu 1,9% pentru Daimler Truck, Continental fiind așteptat să scadă cu 3,9%.
Pe Wall Street, General Motors a pierdut 8%, iar Ford 4,5%. Acțiunile Tesla scăzut cu 1,3%.
Dacă tarife sunt menținute, prețul unei mașini ar putea crește cu câteva mii de dolari, ceea ce ar duce la o scădere a vânzărilor de modele noi și la concedieri din cauza dependenței puternice a industriei auto americane de piesele importate, potrivit Center for Automotive Research (CAR).
Nu cu mult timp în urmă, avionul de vânătoare multirol F-35 Lightning II era cea mai tare ofertă de pe piața internațională a armelor.
Acum, națiunile care au semnat pentru F-35, mai ales Canada și Portugalia, au început să-și exprime rezervele.
În ochii unor clienți internaționali, avionul produs de Lockeed Martin nu mai poate fi pe deplin de încredere din cauza celui care este comandantul suprem, notează Intelligencer. Donald Trump are o afinitate pentru autoritarism, a dat dovadă de un tratament deficitar față de NATO și, în special, a amenințat că va anexa Groenlanda și Canada.
Efectele ar putea fi dăunătoare nu numai pentru programul F-35, ci și pentru întreaga industrie americană a exportului de arme, în valoare de 238 de miliarde de dolari, inclusiv pentru avionul de luptă de nouă generație Boeing F-47, recent anunțat, care ar putea intra în serviciu în anii 2030. Dacă „arsenalul democrației” nu mai este de partea democrațiilor, la ce mai este bun?
Mai există o problemă: F-35 trebuie să își actualizeze constant evaluarea mediului de amenințare. Aceste informații sunt stocate într-un pachet software numit fișier de date al misiunii sau MDF.
Software-ul este actualizat de o unitate situată la Baza Forțelor Aeriene Eglin din Florida, numită F-35 Partner Support Complex, al cărei site web explică faptul că națiunile care implementează F-35 „nu au voie să efectueze operațiuni de testare independente” în afara SUA.
Cu alte cuvinte, orice forță aeriană care deține F-35 este complet dependentă de SUA pentru a menține avioanele în stare de funcționare corespunzătoare.
Când programul a fost lansat în 2006, această prevedere a deranjat unii aliați, dar nu s-a dovedit a fi un factor de rupere a înțelegerii, deoarece era de neconceput la acea vreme că SUA ar fi vreodată altceva decât un aliat de încredere. Israelul, prevăzător, a insistat să păstreze controlul asupra software-ului F-35.
În cele din urmă, se pune întrebarea dacă prețul acestui avion merită achizițiile, în contexul în care America lui Trump se îndepărtează de angajamentele față de Europa și NATO.
F-35 Joint Strike Fighter este evaluat la 85 de milioane de dolari, dar prețul crește la 150 de milioane de dolari atunci când sunt incluse infrastructura de sprijin și piesele de schimb.
F-35B, o variantă care poate decola vertical, este cel mai recent model și cel mai scump sistem de armament produs vreodată de SUA, cu costuri estimate pe durata de viață de peste 1,7 trilioane de dolari.
Alernativele europene Saab Gripen, Eurofighter Typhoon și Dassault Rafale vor înregistra o creștere a vânzărilor dacă alte țări decid să renunțe la F-35.
Pe motiv că vrea să înlăture barierele administrative din calea expansiunii regenerabilelor, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a depus la Senat un proiect de lege prin care desființează, efectiv, limita de 50 ha pentru construirea parcurilor fotovoltaice și eoliene pe terenurile agricole. Dacă va fi adoptată, măsura pune în pericol securitatea alimentară a României, pentru că riscă să scoată terenurile arabile și pășunile din sectorul producției agricole și din zootehnie.
Pentru că mașinăria de vor din Parlament funcționează impecabil, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, s-a grăbit să depună un proiect prin care să elimine orice frână din calea extinderii fără limite a parcurilor fotovoltaice și eoliene pe teritoriul României. Deși legislația era cât se poate de clară, Burduja a invocat faptul că aceasta ar fi avut parte de interpretări divergente.
Modificarea șocantă se va opera la articolul 92 din Legea fondului funciar nr. 18/199, care prevedea că pe terenurile agricole de clasa a III-a, a IV-a și a V-a de calitate, având categoria de folosință arabil, pășune, vii și livezi, precum și pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătățiri funciare, situate în extravilan, în baza autorizației de construire și a aprobării scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol, pot fi amplasate obiective specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile: capacități de producție a energiei solare, energiei eoliene, energiei din biomasă, biolichide și biogaz, unități de stocare a electricității, stații de transformare sau alte sisteme similare care se pot amplasa pe terenurile agricole situate în extravilan, în suprafață de maximum 50 ha.
În noua formă a art.92 apare că pe aceste terenuri pot fi amplasate capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile, respectiv energie solară, energiei eoliană, energiei din biomasă, biolichide și biogaz, energie nucleară şi energie hidroelectrică, dispărând limita de 50 ha.
Agricultura, scoasă din program
Introducerea centralelor nucleare pe terenurile agricole și pășuni pare și ea la fel de stupefiantă. Aceasta nu este, însă, totul. Proiectul de lege mai adaugă și faptul că, pe aceleași terenuri, se pot construi capacităţi de stocare a energiei electrice, racordate exclusiv la reţeaua electrică de interes public sau adăugate unei capacităţi de producere a energiei electrice, staţii de transformare, invertoare şi alte sisteme auxiliare aferente capacităţilor regenerabile, inclusiv cablurile şi instalaţiile pentru racordarea acestora la reţeaua electrică de interes public.
”Conform legislaţiei în vigoare, terenurile agricole beneficiază de un regim juridic strict, menit să protejeze suprafeţele cu potenţial agricol ridicat şi să asigure utilizarea acestora în scopuri productive. În practică, însă, această reglementare creează blocaje semnificative în ceea ce priveşte utilizarea unor suprafeţe de teren mai puţin fertile pentru capacităţile de producere a energiei din surse regenerabile şi/sau capacităţile de stocare a energiei, împreună cu infrastructura aferentă.
În lipsa unor prevederi clare şi adaptate realităţilor actuale, obţinerea aprobării pentru scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor necesare unor astfel de investiţii este un proces complex, birocratic şi adesea grevat de interpretări neunitare ale legislaţiei. Acest aspect generează incertitudine pentru investitori şi poate conduce la pierderea unor oportunităţi de dezvoltare economică şi energetic”, se arată în nota de fundamentare a proiectului legislativ.
Fără documentații de urbanism
Proiectul de act normativ introduce și exceptarea de la obținerea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism pentru construirea capacităţilor de producere a energiei electrice şi/sau a hidrogenului din surse regenerabile de energie, capacităţilor de stocare a energiei electrice, fie racordate exclusiv la reţeaua electrică de interes public, fie adăugate unei capacităţi de producere a energiei electrice, precum și a staţiilor de transformare, invertoarelor şi altor sisteme auxiliare aferente capacităţilor, inclusiv cablurile și instalaţiile pentru racordarea acestora la reţeaua electrică de interes public, amplasate în intravilanul şi/sau extravilanul localităţilor.
”Această derogare simplifică şi accelerează procesul de autorizare, reducând timpul necesar pentru aprobarea şi implementarea acestor proiecte, având în vedere că procedura de avizare a documentaţiilor de urbanism poate fi una complexă şi de durată. Eliminarea acestei etape administrative reduce sarcinile birocratice, asigurând o implementare mai eficientă şi unitară a proiectelor strategice din domeniul energiei regenerabile”, susține ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Caz ieșit din comun la o primărie din țară, acolo unde o casieră a cerut „scutire” de la Medicina Muncii, motivând că nu suportă să lucreze cu banii, deși cam asta s-ar presupune că e atribuția sa. Ea ar vrea să fie transferată pe un alt post, adică să aibă alte sarcini de serviciu.
O casieriță din Primăria Bistrița a cerut scutire de la Medicina Muncii pentru că nu suportă munca cu banii și oamenii, potrivit bistriteanul.ro.
Femeia a cerut să fie mutată pe alt post.
Reacția primarului: Pai dacă ăla e obiectul muncii sale?
Situația – cel puțin ieșită din comun – a fost făcut publică, recent, chiar de către primarul Gabriel Lazany. Edilul susține, în contextul în care i-a fost semnalată chestiunea, că va discuta cu medicul de la Medicina Muncii.
„O să am o discuție cu medicul de Medicina Muncii, pentru că nu mi se pare normal ca un funcționar care e angajat la casierie și lucrează cu bani să primească scutire de la medicul de Medicina Muncii că nu suportă munca cu banii și cu oamenii și trebuie să îi dai alte sarcini de serviciu.
Pai dacă ăla e obiectul muncii sale? Deci mie mi se par niște…Acestea sunt niște lucruri care mi-au fost sesizate…tot aflu tot felul de lucruri din primărie și le voi verifica”, a explicat primarul Gabriel Lazany, pentru sursa citată.
Marxiștii lui Gore Venusianul stăteau cu ochii pe noi și ne spionau de vis-a-vis de la Berăria lui Enache. Știau ei ceva de fenomen. Sirenele portului ţipară, despletitele. Gata fenomenu! Deznădăjduite, sirenele. Pleznind cu cozile lor strălucitoare un nod informaţional liber de influenţele câmpurilor magnetice. Care tot luau forme aiuritoare.
De nu mai înţelegea nimeni ce-i cu ele. Erau când Elvis într-un internet-café din New England, când Barbao Cambo din Monte Casella, când Godzila dintr-un chat pataggonez. Macaralele, ochioasele, şeniletele şi agregatele săltăreţe se bălăngăniră sub rafalele puternice de vânt. Bangala, bangal, bangalador. Vântul? Aiurea, digitalilor! Marxiștii lui Gore Venusianul stăteau cu ochii pe noi și ne spionau de vis-a-vis de la Berăria lui Enache. Știau ei ceva de fenomen. O grămadă de biţi răsturnaţi din greşeală într-una din cele două felii lunare de un imberb cenaclist din Matunga chiar la frontiera site-ului său. Ăsta era vântul. Macaralele căzură printre şinele contorsionate. Şinele se transformară în inele magice, magice. Şi rotitoare. Inelele traversară nodurile informaţionale în mare viteză. Braţul armat al fierătaniilor dărâmară-n cădere acoperişul unor magazii de carburant din Kumpaala.
Acolo unde nişte conspiratori puneau la cale o criză internaţională. Criză petrolieră cu un preşedinte Fahad ucis într-un schimb de focuri şi cu un mic război local în Bankusai şi cu o mie şi unul de ostatici ţinuţi în lanţuri în catacombele din Mauna Lao. Marxiștii lui Gore Venusianul stăteau cu ochii pe noi și ne spionau de vis-a-vis de la Berăria lui Enache. Știau ei ceva de fenomen. Carburantul prinse glas de soprană. Se metamorfoză într-o blondă sclipitoare care stârni un uragan digital. Uraganul se sfârşi cu numeroase pagube materiale şi cu sute de mii de digitali şi de digitali aruncaţi care încotro prin câmpul informaţional universal. Spermatozoizi aiuriţi jinduind după marele orgasm, după cel mai mare mare premiu sau după o enciclopedie numai bună de virusat. Un pilot din Guaribo îşi resetă calculatorul de bord şi sute de scântei ţâşniră prin întuneric arzând câţiva digitali de rezervă aflaţi într-o fundătură informaţională iar eu bându-mi cafeaua de dimineaţă pe o terasă din Bankusai m-am lăţit prin furtuna enciclopedică pentru a-mi mări suprafaţa informaţională. Marxiștii lui Gore Venusianul stăteau cu ochii pe noi și ne spionau de vis-a-vis de la Berăria lui Enache. Știau ei ceva de fenomen. Butoaiele de nitroglicerină de pe burtoasa caravelă Vavola Valé ancorată în Puerto Pico săriră-n aer asemenea unor păstăi de fasole din reclama cu Johnson B. Johnson cu care fafalorii din Bandao au burduşit nodurile informaţionale din arhipelagul Okasai, din Wangola Wole şi din Bitumbe.
O parâmă de oţel şfichiui văzduhul digital încins de războiale semantice dintre Marele Case Informaţionale din Takla Makan. Decapită un hamal. Care alergă să se ascundă sub un banner de la Trigostar & comp. Umplându-l de sânge. Tipii de la Trigostar aveau un magazin virtual ca lumea. L-am decodificat atunci când manipulatorii din Takla Makan mi-au ataşat un program autoexecutabil performant. Demenţial! Marxiștii lui Gore Venusianul stăteau cu ochii pe noi și ne spionau de vis-a-vis de la Berăria lui Enache. Știau ei ceva de fenomen. Remorcherele din Gubanao loviră un tanc petrolier. Care se duse la fund cât ai clipi. Într-un recycle bin, vezi bine. Ai dracului hekări, răcniră marxiștii lui Gore Venusianul dând berea pe gâtlej până la fund.
Incident, joi, 27 martie, cu un autobuz al STB, care – din motive necunoscute deocamdată – a luat foc.
Totul s-a întâmplat la Autobaza Nordului din Capitală. Acolo unde, din câte se poate vedea din imagini, un autobuz a fost cuprins de flăcări puternice, în partea din spate.
Potrivit Digi 24, în momentul izbucnirii incendiului, autobuzul era parcat. E important de menționat că nu au fost persoane rănite în urma incidentului.
Incendiul, cu degajări de fum
Mai mulți angajați ai autobazei, dar și șoferi ai STB au încercat să intervină cu extinctoare, înainte să ajungă pompierii, pentru a stinge focul. Până la momentul de față nu se cunosc detalii cu privire la condițiile în care au izbucnit flăcările.
Incendiul – cu degajări de fum – a fost, între timp, lichidat.
Până la această oră STB nu a transmis un comunicat referitor la acest incident. Zilele trecute, însă, după ce s-a aflat că ANPC a făcut un control la depourile de tramvaie ale societății și că a dispus retragerea temporară din circulație a 23 tramvaie, STB a reacționat public, printr-un scurt comunicat.
„În urma verificărilor, ANPC a dispus retragerea temporară a 23 tramvaie mai vechi, deficiențele acestora urmând să fie remediate în cel mai scurt timp.
STB recunoaște că uzura unor tramvaie este o consecință firească a utilizării îndelungate, iar reînnoirea parcului necesită investiții susținute. De aceea, până la modernizarea completă a flotei de tramvaie, STB desfășoară programe continue de întreținere și modernizare a vehiculelor mai vechi.
Menționăm că, în ultima perioadă, parcul de tramvaie al STB a fost modernizat prin achiziția a 100 de vagoane moderne Imperio, iar investițiile vor continua până la înlocuirea completă a vehiculelor din generațiile anterioare.
STB asigură că toate liniile de transport public sunt funcționale, iar continuitatea serviciului este garantată. Pentru a compensa reducerea temporară a numărului de vehicule, au fost reconfigurate graficele de circulație, astfel încât impactul asupra călătorilor să fie minim”, se preciza într-o informare de presă transmisă de STB în 20 martie.
1. Era să-mi intre patriotismul în mașină. Fiind supărat că nu l-am lăsat să traverseze – pe roșu – pe Magheru, un pieton care se întorcea de la ziua lui Georgescu (sărbătoritul nu s-a prezentat) și vedea stele verzi a vrut să-mi dea cu lancea drapelului în capotă. Am tăiat Magheru pe la Eva și am parcat lângă Biserica Albă. Acolo – alt fenomen încântător. Iubitorii cu steaguri (și pungi de plastic în mâini) ai lui Georgescu mergeau pe trotuar în paralel cu trotinetarii bărboși, care au pistă făcută cu dedicație. Nu se uitau prea frumos unii la alții, dar n-au fost incidente. Niciodată nu i-am văzut atât de apropiați – fizic – pe trotinetari și stegari. Calea Victoriei, însă, a avut și momente mai bune. Fără trecători cu rucsac sau pungi de nailon, fără steagul național plimbat printre mesele de pe trotuar și fără steagul Ucrainei la pozele de profil.
2. Calea Victoriei e despre cultură și prosperitate. Cu șapcă fistichie și în fâș te duci pe stadion, nu pe Calea Victoriei. Calea Victoriei e sau ar trebui să fie corespondența noastră cu vechiul Paris. În Al Doilea Război Mondial, când a căzut Parisul, oamenii stilați din Europa, inclusiv din Germania și Austria, au fost triști. Sunt blocuri pe Calea Victoriei care au statui și canapele în holuri. Bine că s-a inventat interfonul, că te trezeai cu oaspeții făcând pe acolo ce fac în Centrul Istoric. Așa se spune – Centrul Istoric. Nu Centrul Vechi. Centrul Vechi e pe Calea Victoriei, pe străzile Iorga, Amzei, Enescu, Franklin, C.A Rosetti, Kretzulescu, Câmpineanu, Oteteleșanu. În Centrul Istoric, pe Lipscani, veneau, pe vremea lui Ceaușescu, fetele de la țară, cu mamele și cu nașele, ca să-și cumpere rochii de nuntă.
3. Vlad Voiculescu: ”Majoritatea sinistră formată din PSD – PNL – AUR anunță că vor bloca bugetul propus de Nicușor Dan.” Corect e ”va bloca”. Se acordă cu ”majoritatea”. Un agramat trebuie să fie amuzant ca să nu-ți repugne. Nu e cazul lui Vlad Voiculescu. Bă, băiete, de ce nu te împrietenești cu șefa partidului POT? Că sunteți doi într-o minte. Dar ea, săraca, e mai realistă. Nu are păreri despre lutierii și ceasornicarii lui Dumnezeu. Adică despre chirurgi. Nu știi tu ce am vrut să spun, las-o așa, Vlăduțe! Nu ești capabil să faci un acord în limba română, dar vorbești despre ”nosocomiale”. Și ne mai mirăm că s-a umplut Calea Victoriei de neamuri proaste.
4. Ana Blandiana și Liiceanu ne învață – a câta oară? – sa votăm. Au zis să-l alegem pe Nicușor, ca să-l pună pe Bolojan premier. Doamna Blandiana se pricepe. L-a susținut și pe Crin Halaicu. Iar Liiceanu o depășește în materie de smiorcăială. În 2017, nea Gabi Sentiment s-a oferit să facă pușcărie în locul lui Dragnea, ca să salveze țara de nenorociți. A fost ceva sfâșietor, ”Dama cu camelii” a intrat în faliment.
De-a lungul a mai bine de un sfert de secol, fiecare președinte american s-a acomodat în mod bizar cu Rusia. Donald Trump nu face excepție.
Acum, Vladimir Putin are puține motive să negocieze cu bună credință sau să răspundă oricăror măsuri de dezescaladare luate de Ucraina, deoarece Washingtonul s-a arătat în mod repetat dispus să satisfacă preferințele Moscovei.
Trump ignoră lecțiile istoriei
Primele acțiuni ale celei de-a doua administrații Trump indică o îmbrățișare deschisă și entuziastă a tradiției „Russia First”, notează Foreign Affairs.
Ignorând lecțiile istoriei, Donald Trump speră să orienteze relațiile dintre SUA și Rusia și să asigure stabilitatea internațională prin cedarea selectivă în fața intereselor lui Putin în Europa.
În primul său mandat, Trump a extins sancțiunile împotriva Rusiei și a livrat unele arme Ucrainei, dar a făcut și gesturi de prietenie față de Putin, lăsând atât aliații, cât și adversarii SUA nesiguri cu privire la intențiile Washingtonului.
Biden, leu de mucava
Atunci când președintele Joe Biden a preluat mandatul în 2021, el a afirmat că vede Rusia drept un adversar, însă a oferit Ucrainei doar un sprijin material minim.
La începutul anului 2022, pe măsură ce Rusia își consolida forțele de-a lungul graniței cu Ucraina, Biden a făcut publice informații americane care dezvăluiau intenția lui Putin de a invada. Dar a refuzat să crească numărul trupelor americane staționate în Europa sau să înarmeze Ucraina cu sisteme avansate de arme, cum ar fi rachete ATACMS, rachete HIMARS, tancuri și artilerie.
Pentru prea mult timp, administrația a acceptat retorica rusă referitoare la „liniile roșii” și a luat de bune amenințările nucleare ale lui Putin. În momentul în care Biden a acceptat în cele din urmă să trimită Kievului sisteme avansate de arme, era prea puțin și prea târziu.
Încurajarea Kremlinului
Trump vrea să constrângă Ucraina să capituleze și să accepte condițiile Rusiei. Acesta a fost sensul izbucnirii sale din Biroul Oval la adresa lui Volodimir Zelenski.
Trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, i-a spus lui Tucker Carlson că nu îl „consideră pe Putin un tip rău” și a aprobat referendumurile ilegale organizate în regiunile din Ucraina aflate sub ocupație rusă.
Iar marți, ca parte a unui acord negociat de SUA pentru întreruperea luptelor din Marea Neagră, Washingtonul a promis să contribuie la ridicarea sancțiunilor occidentale asupra exporturilor de produse agricole și de îngrășăminte ale Rusiei.
Consilierii pe probleme de securitate națională ai lui Trump trebuie să îl ajute să înțeleagă că, dacă Ucraina este forțată să înceteze focul fără garanții de securitate, Moscova va folosi pur și simplu pauza pentru a se reînarma și a lansa noi ofensive – la fel cum a făcut după acordurile de la Minsk semnate în 2014 și 2015 pentru a pune capăt luptelor din Donbas.
Atitudinea de a pune „Rusia pe primul loc” a încurajat Kremlinul și a făcut ca Statele Unite și aliații lor europeni să fie mai puțin siguri. Administrația Trump trebuie să depășească miopia care a definit politica americană timp de decenii și să acorde prioritate stabilității pe termen lung în fața câștigurilor tactice pe termen scurt.
Abandonarea Ucrainei și slăbirea NATO nu ar submina doar securitatea europeană, ci ar amenința securitatea națională a Statelor Unite prin încurajarea adversarilor și reducerea stabilității globale.
Rata dobânzii pe 10 ani la datoria publică germană se apropie de 2,80%, cel mai ridicat nivel de la criza economică din 2008. Rata Franței se situează în jurul valorii de 3,50%.
Tendința ascendentă a ratelor dobânzilor pe termen lung din zona euro este surprinzătoare, notează Boursorama. Piețele se așteaptă în continuare ca Banca Centrală Europeană să reducă dobânzile sale cheie (cu 25 până la 50 de puncte de bază) până la sfârșitul acestui an, ca răspuns la scăderea inflației (care a ajuns la 2,4% în februarie).
Zona euro este penalizată de lipsa investițiilor în producție și de consumul slab. ”Ne-am fi așteptat la o scădere a ratelor dobânzilor pe termen lung, dar ceea ce am văzut a fost o creștere puternică de 70 de puncte de bază”, scrie Patrick Artus, economist-șef la banca franceză Natixis. ”Singura explicație este schimbarea de atitudine a guvernelor cu privire la politica fiscală și deficitele publice”.
Într-adevăr, toate țările din zona euro, în special Germania și Franța, au început să își crească cheltuielile militare, iar normele bugetare ale Uniunii Europene au fost adaptate astfel încât această creștere să nu fie inclusă în deficitul public, care este limitat la 3% din PIB.
Cheltuielile de apărare care depășesc pragul de un punct procentual din produsul intern brut al Germaniei vor putea fi aprobate fără a se ține cont de „frâna datoriei” (Schuldenbremse).
Planurile pentru anii următori, calificate de experți drept o „bazooka majoră” și anunțate de partidele conservator și social-democrat, reflectă o accelerare spectaculoasă a bulversărilor în prima economie europeană, declanșate de ruptura transatlantică inițiată de președintele american Donald Trump și de apropierea sa de Rusia, în detrimentul Ucrainei și al Europei.
Comisia Europeană recomandă o creștere a cheltuielilor militare ale UE cu 800 de miliarde de euro, 650 de miliarde de euro urmând să fie plătite de statele membre și 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi UE.
În total, deficitul public în zona euro (prevăzut inițial la 3,2% din PIB în 2025 și 2026) va ajunge probabil la cel puțin 4%, inclusiv cheltuielile militare și investițiile în infrastructură.
Prin urmare, subliniază Artus, ”tendința ascendentă a ratelor dobânzilor pe 10 ani este o reacție la creșterea semnificativă și neanticipată a deficitelor”.
Plafonarea prețurilor la polițele RCA va fi prelungită cu încă trei luni, adică până la finalul lui iunie.
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, joi, 27 martie, la începutul şedinţei de Guvern, că se prelungeşte, până la 30 iunie, plafonarea preţurilor la poliţele RCA.
„Prelungim cu încă trei luni plafonarea preţurilor la poliţele RCA, până la 30 iunie 2025, la propunerea Autorităţii de Supraveghere Financiară”, a declarat, joi, Ciolacu, în debutul şedinţei Executivului pe care-l conduce.
Premierul a explicat că se doreşte, astfel, evitarea unor posibile creşteri de preţuri. „Vrem să prevenim atât dezechilibre în piaţă, cât şi posibile creşteri de preţuri”, a mai transmis Ciolacu, la începutul reuniunii de joi a Executivului.
„În lipsă de soluții, Ministerul Finanțelor a decis să prelungească din nou plafonarea tarifelor RCA, arătând că există un dezechilibru accentuat între cerere și ofertă, adică puține societăți care impun nivelul ridicat al prețurilor. Sigur că, până la 30 iunie 2025, cât mai durează plafonarea, nu se va schimba nimic în acest sens.
Informații de ultimă oră indică o situație dramatică în care a fost implicat un submarin turistic, în largul unei cunoscute stațiuni de la Marea Roșie.
UPDATE. Șase cetățeni străini, ale căror naționalități nu sunt deocamdată cunoscute, au murit, a declarat joi biroul guvernoratului pentru Reuters, preluat de BBC.
Potrivit aceleiași surse, Ambasada Rusiei în Egipt spune că cel puțin patru persoane au murit și că toți turiștii de la bord erau ruși.
Six people have died after a tourist submarine sank off the coast of the Red Sea resort town of Hurghada in Egypt, local media reports https://t.co/XDI2iczypm
Six dead as tourist submarine sinks in Egypt’s Red Sea
Six foreigners, whose nationalities are still unknown, were killed on Thursday when a tourist submarine sank off Egypt’s Red Sea resort city of Hurghada, the governorate’s office told Reuters.#Egypt#submarine#Redsea… pic.twitter.com/XEpEGLMuv9
UPDATE. Potrivit unor noi informații, la bord s-ar fi aflat aproximativ 40 de turiști. Peste 20 de persoane au fost salvate între timp.
Potrivit site-ului BBC, submarinul se numește Sindbad și s-a scufundat aproape de port. Și, conform sursei citate, șase oameni ar fi murit, iar alți nouă sunt răniți. Răniții, inclusiv patru în stare critică, au fost transferați la spitalele din apropiere.
Un submarin care transporta turiști s-ar fi scufundat în largul stațiunii Hurghada de la Marea Roșie, existând temeri că mai multe persoane ar fi murit, potrivit The Sun.
Cel puțin 29 de persoane se aflau la bordul navei care a suferit joi un accident în largul coastei egiptene, potrivit unor rapoarte locale neconfirmate.
Rapoartele contradictorii indică un număr diferit de persoane care ar fi murit, dar un număr oficial al victimelor nu a fost confirmat încă.
Nu se cunosc deocamdată exact naționalitățile persoanelor aflate la bord. Și nici date exacte cu privire la numărul membrilor echipajului.
Hurghada este o destinație turistică populară pentru britanici și germani, iar o serie de excursii nautice sunt organizate din stațiune.
#BREAKING 🇪🇬At least six people have died, and nine others were injured in a tourist submarine accident in Egypt.
Authorities sent multiple ambulances to the shore near the site, and emergency services remain on the scene in Hurghada, a popular seaside destination. The submarine… pic.twitter.com/ehc2nqifQQ
— 凤凰欧洲 PhoenixCNE News (@PhoenixCNE_News) March 27, 2025
Jurnalistul Marius Tucă, dar și fostul patron al OTV-ului, Dan Diaconescu, au intrat în vizorul CNA.
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a decis eliminarea unui comentariu video realizat de jurnalistul Marius Tucă, de pe platforma YouTube, considerând că materialul respectiv încalcă legislația audiovizuală. Decizia a fost luată în ședința din 26 martie 2025. Totodată, autoritatea audiovizuală a dispus eliminarea mai multor materiale video de pe TikTok și Facebook.
sursa foto: replicaonline.ro
Materialul vizat este un comentariu live al jurnalistului, publicat pe canalul „Marius Tucă Show”, intitulat „Democrația a fost călcată în picioare”. CNA a considerat că acesta încalcă prevederile art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului.
„Întrunit în ședința publică din data de 26.03.2025, Consiliul Național al Audiovizualului a analizat rapoartele întocmite de Direcția Monitorizare ca urmare a sesizărilor primite și a decis să sancționeze postul Canal 33 cu somație publică pentru nerespectarea dispozițiilor art. 40 alin. (2) din Codul de reglementare a conținutului audiovizual în emisiunea „Dan Diaconescu în direct” din 11.03.2025.
În aceeași ședință, Consiliul a hotărât să emită decizii privind ordinul de eliminare a conținutului ilegal pentru materiale audiovizuale care încalcă prevederile art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului, identificate pe :
– platforma de partajare a materialelor video YouTube :
1. canal Mariustucashow @mariustucashow, o înregistrare a unui comentariu live al jurnalistului Marius Tucă, cu titlul „Democrația a fost călcată în picioare”.”, se menționează într-un comunicat al CNA.
Ce alte decizii a mai luat CNA în sedința de miercuri:
Conform comunicatului, în aceeași ședință, „Consiliul a hotărât să emită decizii privind ordinul de eliminare a conținutului ilegal pentru materiale audiovizuale care încalcă prevederile art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului, identificate pe:
(…)
– aplicația și rețeaua de socializare pentru crearea de videoclipuri TikTok, profilurile :
1. newsromania0 – material video de pe un stadion de fotbal, cu textul : „La aflarea veștii suporterii au inceput să plece de pe stadion și se îndreaptă către sediul Bec” ;
2. marian.motocu opt olteni încăpățânați – material cu titrarea „SUCCES..uri cu ÎNROLAREA” ;
3. Jessie Banes – două materiale în care se regăsesc următoarele afirmații : „ROMÂNIA VA SUSȚINE ÎN CONTINUARE UCRAINA FINANCIAR ȘI MILITAR, ADICĂ DE PE TERITORIUL NOSTRU VOR FI TRIMISE ÎN UCRAINA TRUPE STRĂINE DE MENȚINERE A PĂCII” și, respectiv : „PE 29 DECEMBRIE UDMR A ANUNȚAT CĂ ÎN UNITĂȚILE SANITARE DIN ROMÂNIA, MEDICII VOR TREBUI ȘI ASISTENTELE SĂ ÎNVEȚE LIMBA MAGHIARĂ” ;
4. Andrei Gușă – un videoclip cu titrarea : „Trupe NATO românești trimise în Republica Srpska pentru arestarea liderului Milorad Dodic. Rușine că nu suntem solidari cu frații noștri sârbi, ne bate Dumnezeu !”
5. Universul Cuvintelor, 4 materiale pe care apar următoarele titrări : „GENERALUL BURKHARD (ȘEFUL STATULUI MAJOR FRANCEZ):TRUPELE NOASTRE SE AFLĂ ÎN ROMÂNIA ÎN ACESTE MOMENTE” ; (acesta a fost identificat și pe contul Kaan Fatih) „SE VA DA STARE DE URGENȚĂ ÎN ROMÂNIA ! NATO A ÎNCEPUT !” ; „BOLOJANEEE !!!, INFORMEAZĂ BĂ CHELBOSULE POPULAȚIA CĂ S-A DAT ORDIN DE RĂZBOI (…)” ; „MARIAN ENACHE PREȘEDINTELE C.C.R A PRIMIT 2 MIL. EURO PENTRU TOATE DECIZIILE. CEILALȚI AU PRIMIT CÂTE 1 MIL. B.E.C A PRIMIT 5 MIL !” ;
– platforma de partajare a materialelor video generate de utilizatori Facebook, profilurile :
1. 60m.RO – material care redă fragmente din emisiunea „Culisele Statului paralel” : „Anca Alexandrescu : Cei care astăzi se bucură nu înțeleg că astăzi, de fapt, democrația a murit ! Mâine, oricare dintre noi poate fi în această situație, ca reprezentanții unei instituții de stat, pentru că așa vrea puterea, să spună că nu ai dreptul să faci ceva” ;
2. Nicolae Băloiu – un material video filmat la un meci de fotbal, cu titrarea „La aflarea veștii suporterii au început să plece de pe stadion și se îndreaptă către sediul BEC”.
Consiliul a decis emiterea unei decizii privind ordinul de eliminare a conținutului ilegal pentru materialul cu titlul „CĂTRE TICHIUȚA JAVRĂ COLPORTOARE”, identificat pe contul TikTok MOTANUL SECURIST, PREZENT !! deoarece încalcă dispozițiile art. 48 din Cod.
Pentru nerespectarea prevederilor art. 47 alin. (3) din Codul audiovizualului, Consiliul a decis emiterea unui ordin pentru un material audiovizual în care Diana Iovanovici Șoșoacă vorbește despre magistrații din România, cu textul „ȘOȘOACĂ SPUNE REALITATEA”, postat pe contul de Facebook Iancău Mihaela Mrk.
După analizarea rapoartelor întocmite de Direcția Control, Consiliul a hotărât să emită decizii privind ordinul de eliminare a conținutului ilegal pentru materiale audiovizuale identificate pe :
– platforma de partajare a materialelor video YouTube, contul denumit DIICOT, deoarece încalcă prevederile art. 3 alin. (2) din Legea audiovizualului. Acest utilizator folosește sigla unei instituții publice ;
– Facebook
1. contul Puica Vasile Ioan – un reel de 49 de secunde în care apare Diana Șoșoacă, îmbrăcată în negru, aducând blesteme la adresa judecătorilor. Acesta nu respectă prevederile art. 40 alin. (1) lit. a) din Legea audiovizualului ;
2. cont Belgher Artur Leonida – materialul conține un discurs agresiv al lui Virgil Alexandru Zidaru (MAKAVELI) la adresa europarlamentarei Diana Șoșoacă. Clipul „Cea mai tare declarație de dragoste” încalcă prevederile art. 34 alin. (1) din Codul audiovizualului [„Orice persoană are dreptul la propria imagine”].
– TikTok, cont ellprotocipitoricescovic, materialele „Trebuie intrat peste ei în casele lor. Peste familiile lor. Nu se mai iartă nimic.” ; „Dacă nu vă veţi ascunde în pământ ca şoarecii, în ape ca broaştele, în văzduh ca păsările, nu veţi scăpa de săgeţile noastre. Pentru că noi muncim acest pământ” ; „A fost săltată de poliţie în urma protestului din Piaţa Victoriei pro Europa”. (sunt încălcate dispozițiile art. 3 alin. (2) și ale art. 40 alin. (1) lit. a) din Legea audiovizualului).””
Prevederi ale legislației audiovizuale la care face referire CNA-ul:
Legea audiovizualului Nr. 504 din 11 iulie 2002
Art. 3 – (2) Toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor.
Art. 40 – (1) Serviciile media audiovizuale prestate de furnizorii aflaţi în jurisdicţia României nu trebuie să conţină : a) incitări la violenţă sau la ură împotriva unui grup de persoane ori a unui membru al unui grup, bazate pe considerente precum sex, rasă, culoare, origine etnică sau socială, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere, dizabilităţi, vârstă, orientare sexuală sau boală cronică contagioasă ori necontagioasă ;
Decizia nr. 220 din 24 februarie 2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual
Art. 40 – (2) În cazul în care acuzaţiile prevăzute la alin. (1) sunt aduse de furnizorul de servicii media audiovizuale, acesta trebuie să respecte principiul audiatur et altera pars ; respectarea acestui principiu presupune condiţii nediscriminatorii de exprimare până la finalul aceluiaşi program în cadrul căruia s-au făcut acuzaţiile. În situaţia în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere, trebuie precizat acest fapt.
Art. 47 – (3) Sunt interzise în programele audiovizuale afirmaţii defăimătoare generalizatoare la adresa unui grup/comunităţi definit(e) de gen, vârstă, rasă, etnie, naţionalitate, cetăţenie, credinţe religioase, orientare sexuală, nivel de educaţie, categorie socială, afecţiuni medicale sau caracteristici fizice.
Art. 48 – Sunt interzise în programele audiovizuale prezentarea apologetică a regimurilor totalitare, nazist şi comunist, a autorilor crimelor şi abuzurilor acestor regimuri, precum şi denigrarea victimelor acestora.
Ce spusese Tucă
Conform stiripesurse.ro, Consiliul Național al Audiovizualului a dispus scoaterea de pe YouTube a clipului lui MariusTucă având următorul conținut:
„Bună dimineața, mie tot nu-mi vine să cred cum au dat ăștia lovitura de stat, nu ăștia de la Curtea Constituțională, că ăștia au fost… adică te așteptai de la ei.
Dar cum au dat ăștia de la BEC, niște iluștri anonimi puși să redacteze înainte de a da hotărârea. Au venit așa într-o duminică seara și ne-au tăiat lumina, au tăiat democrația, au tăiat ce mai rămăsese din statul ăsta și așa mafiot.
După ce că era mafiot l-au distrus și pe ăsta. Spuneam că marele merit al lui Călin Georgescu e ăla că a demonstrat că regele e gol, că statul e gol, că nu mai are nimic, că toate instituțiile sunt puse să lucreze împotriva cetățeanului, nu în slujba cetățeanului.
Așadar, deci vin niște iluștri anonimi de la BEC seara, așa pe înserat ca hoții, când se îngână ziua cu noaptea și vin cu o aberație, ei neavând nimic altceva decât de făcut decât să numere niște semnături și să mai verifice două foi și dintr-o dată – în România asta de de pe care și-a luat mâna Dumnezeu, efectiv în momentele astea f– și spun că nu are voie să candideze Călin Georgescu din nu știu ce cauze invocate de Curtea Constituțională.
Atâta bătaie de joc, eu n-am… atât… atâta dispreț față de lege, față de oameni, nu mai vorbesc față de un candidat care, repet, a 100-a oară, a venit cu mâinile în buzunar de pe stradă, să se lupte cu tot sistemul. Sigur, acuma sunt foarte mulți candidați, nu mai ai loc de semnături, mă interesează atât de puțin asta, cel puțin deocamdată și ar trebui să ne intereseze chestiunile esențiale, cum a fost această lovitură de stat dată de reprezentanții partidelor. Normal că nu erau să dea ăia un vot pentru Călin Georgescu și mai ales de reprezentanții statului, judecători, unii de pe la Autoritatea Electorală Permanentă.
Cum credeți că aș putea să trec eu vreodată, cel puțin și noi, de ce să trecem peste asta? Nu putem, adică nu, nu se poate trece. Am trecut odată, mă rog, cu ghilimele de rigoare, peste lovitura de stat dată de Curtea Constituțională. Nu putem să trecem peste această călcare în în în picioare a ideii de democrație și de demnitate cum e în România și nimeni să nu spună nimic, să nu înregistreze nimeni ce s-a discutat acolo.
N-am văzut un proces verbal în legătură cu asta… un comunicat dat ca hoții. Așadar, o să mă tot întorc la ideea de libertate în România în fiecare zi și la ideea de lovitură de stat. Știți că se… una se anulează pe cealaltă, adică ce a făcut acum BEC-ul, Biroul Electoral Central un lucru peste care nu putem trece niciodată.
Informații contradictorii privind soarta a patru militari americani care au dispărut în Lituania, în cursul unui antrenament. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a părut să confirme moartea celor patru, însă ulterior de la nivelul NATO s-a ieșit cu precizări, în sensul că s-a anunțat faptul că sunt în curs de desfășurare căutările militarilor. Așadar nu se știe exact care e soarta lor.
NATO a revenit cu precizări după comentariile pe care secretarul general Mark Rutte le-a făcut mai devreme în cursul zilei de miercuri. Când a sugerat că patru soldați americani care au dispărut în timp ce se antrenau în Lituania au murit, chiar dacă armata americană a declarat că soarta lor nu a fost confirmată încă, transmite AP, preluat de stiripesurse.ro.
„Căutările sunt în curs de desfășurare”, a transmis NATO într-un comunicat pe postat pe X.
„Regretăm orice confuzie cu privire la remarcile @SecGenNATO făcute astăzi pe această temă. El se referea la relatările de presă și nu a confirmat soarta celor dispăruți, care este încă necunoscută.” – se mai menționează în postare.
On the 4 US soldiers missing in a military exercise in Lithuania, the search is ongoing. We regret any confusion about remarks @SecGenNATO delivered on this today. He was referring to emerging news reports & was not confirming the fate of the missing, which is still unknown
Four US soldiers who went missing during a training exercise in Lithuania have been reported dead, according to NATO Secretary General Mark Rutte. However, NATO Spokesperson Allison Hart has clarified that the fate of the soldiers is still unknown, and search efforts are ongoing… pic.twitter.com/PPIXrhbAZ4
Armata SUA a declarat că vehiculul blindat Hercules în care se aflau cei patru soldați americani în timpul unui exercițiu de antrenament a fost găsit scufundat în apă. Și că eforturile de recuperare sunt în curs de desfășurare de către armata americană și forțele armate lituaniene și agențiile civile.
Soldații, toți din Brigada 1, Divizia 3 Infanterie, făceau un antrenament tactic când au dispărut.
Ce anunțase Rutte: „Este o veste cu adevărat teribilă, iar gândurile noastre sunt alături de familii”
Sursa citată amintește că, aflat într-o vizită la Varșovia, Rutte a declarat reporterilor că a primit vestea morții celor patru soldați în timp ce ținea o prelegere. Și că gândurile sale sunt alături de familiile acestora și de Statele Unite.
„Acestea sunt încă primele știri, așa că nu cunoaștem detaliile. Este o veste cu adevărat teribilă, iar gândurile noastre sunt alături de familii și de cei dragi”, a declarat Rutte la Varșovia.
Radiodifuzorul public lituanian LRT a anunțat că cei patru soldați americani și vehiculul lor au fost dați dispăruți marți după-amiază în timpul unui exercițiu pe terenul de antrenament al generalului Silvestras Žukauskas din Pabradė, un oraș situat la mai puțin de 10 kilometri (6 mile) de granița cu Belarusul.
🇺🇸|🇱🇹 Four US soldiers remain missing in Lithuania.
🔹 NATO has corrected a statement by their chief, Mark Rutte, that implied the soldiers had died.
🔹 Investigations are ongoing to locate the soldiers and understand the situation.
„Secretarul general al NATO, Mark Rutte, seamănă din ce în ce mai mult cu un șef de trib”
Pe de altă parte, nu e singurul context în care apare menționat, recent, numele secretarului general al NATO, Mark Rutte.
„Proiectul european de formare a unei „coaliții a doritorilor” pentru a sprijini Ucraina ar putea fi un precursor al unei inițiative comune mai ample.
Potrivit Financial Times, cele mai mari puteri militare ale Europei și statele nordice discută un plan de „înlocuire a SUA în NATO”, în vederea garantării securității continentului. În centrul propunerii se află creșterea masivă a cheltuielilor de apărare și a achizițiilor de arme în următorii cinci până la zece ani.
Pentru unii analiști, această corecție excesivă față de recenta critică a vicepreședintelui JD Vance privind deceniile de dependență europeană de protecția militară a SUA este menită să împiedice administrația Trump să se retragă din NATO, scrie Johan Wennstro, cercetător la Universitatea Suedeză de Apărare.
În schimb, țările europene încearcă să convingă America să ia în considerare o retragere treptată. „Creșterea cheltuielilor este singurul joc pe care îl avem”, spune un oficial european la curent cu discuțiile.
Cu toate acestea, posibilitatea unui „Amexit” din NATO nu este singura provocare la adresa coeziunii alianței. După cum demonstrează în mod clar apariția „coaliției celor dispuși”, țările europene sunt ele însele divizate în ceea ce privește angajamentele față de Ucraina; secretarul general al NATO, Mark Rutte, seamănă din ce în ce mai mult cu un șef de trib frustrat, care încearcă fără succes să controleze membrii perturbatori.”
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat joi Uniunea Europeană şi Canada cu tarife suplimentare. Și asta dacă ajunge la concluzia că acestea se coordonează în detrimentul Statelor Unite pentru a riposta împotriva războiului comercial lansat de Washington.
Preşedintele american Donald Trump a declarat joi că tarife şi mai mari ar putea fi aplicate Uniunii Europene şi Canadei, dacă acestea colaborează „pentru a face rău economic SUA”, relatează Reuters, preluat de news.ro.
„Dacă Uniunea Europeană colaborează cu Canada pentru a face rău economic SUA, tarife la scară largă, mult mai mari decât cele planificate în prezent, vor fi aplicate ambelor pentru a proteja cel mai bun prieten pe care fiecare dintre aceste două ţări l-a avut vreodată”, a atras atenția Donald Trump într-o postare pe Truth Social.
Miercuri, președintele american Trump a anunţat taxe vamale de 25% pentru vehiculele importate, extinzând un război comercial global şi provocând critici şi ameninţări cu represalii din partea aliaţilor afectaţi de această decizie.
Primele reacții la măsura anunțată de Trump
Au apărut deja primele reacții la demersul anunțat de liderul de la Casa Albă. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris măsura ca fiind „rea pentru companii, dar şi mai rea pentru consumatori”. În timp ce premierul canadian Mark Carney a catalogat tarifele drept un „atac direct” asupra angajaţilor canadieni şi a declarat, potrivit sursei citate, că sunt luate în considerare măsuri de retorsiune.
Noile taxe asupra autoturismelor şi camioanelor uşoare vor intra în vigoare la 3 aprilie, a doua zi după ce Trump intenţionează să anunţe tarife reciproce ce vizează ţările responsabile pentru cea mai mare parte a deficitului comercial al SUA. Acestea se adaugă taxelor deja introduse asupra oţelului şi aluminiului, precum şi asupra unor importuri din Mexic, Canada şi China.
Războiul tarifelor: Europa a prins frică de America?
„Uniunea Europeană ar putea amâna impunerea unui prim set de contramăsuri împotriva Statelor Unite în legătură cu tarifele la oțel și aluminiu ale președintelui Donald Trump până la mijlocul lunii aprilie, potrivit comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic.
Comisia Europeană a propus reimpunerea de tarife pentru produse americane în valoare de 4,5 miliarde de euro (4,9 miliarde de dolari) la 1 aprilie, urmată de aplicarea de tarife pentru alte 18 miliarde de euro de produse americane la 13 aprilie, transmite Reuters. Poate că oficialii europeni încearcă să-l aducă pe Trump la masa negocierilor. Sau poate că au prins frică de America protecționistă.
„Acum ne gândim să aliniem calendarul celor două seturi de contramăsuri ale UE, astfel încât să putem consulta statele membre cu privire la ambele liste simultan, iar acest lucru ne-ar oferi, de asemenea, timp suplimentar pentru negocierile cu partenerii noștri americani”, a declarat Sefcovic în cadrul unei audieri la Parlamentul European.” Citiți mai multe AICI.
Trump a amenințat cu „tarife secundare” țările care cumpără petrol din Venezuela
Pe de altă parte, recent, președintele Donald Trump a amenințat cu „tarife secundare” țările care cumpără petrol din Venezuela, țară supusă unor sancțiuni americane severe.
„Măsura, care va spori tensiunile cu Venezuela privind imigrația, se adaugă la o listă tot mai lungă de arme pe care Trump a fost nerăbdător să le folosească ca parte a unui efort de a folosi influența economică a Americii în atingerea obiectivelor sale de politică externă și internă.
”Un concept nou în războiul economic”
„Acesta este un concept nou în războiul economic”, a declarat Francisco Monaldi, director al politicii energetice latino-americane la Institutul Baker din cadrul Universității Rice din Houston, pentru Bloomberg.
Trump pare să fi inventat o combinație de tarife și pedepsele financiare care pot fi impuse altor țări sau persoane pentru că fac afaceri cu entități sancționate. Țintele „tarifelor secundare” ar putea varia foarte mult, având în vedere că petrolul venezuelean ajunge în SUA, Spania, India și pe piața neagră.”
Va exista în perioada următoare o remaniere guvernamentală – a anunțat premierul Marcel Ciolacu. Potrivit spuselor prim-ministrului, miniştrii actualului Executiv vor fi monitorizaţi săptămânal cu privire la activitatea lor.
„Categoric că va exista o remaniere. Sunt ferm convins. Acum suntem într-un plin ciclu de renegociere. Vor veni cu memorandumuri, deja au venit, în Guvern, prin care îşi asumă fiecare progres săptămânal. Nu mai vorbesc de progres lunar.
Va fi o monitorizare în interiorul Guvernului cu un progres săptămânal”, a declarat Marcel Ciolacu, miercuri seară, la Antena 3.
„Ministrul Sănătăţii trebuie să facă politica în sănătate. Ministrul Educaţiei trebuie să facă politica în educaţie. Fiindcă tot vorbeam de bugetari, 60-65% îi reprezintă cei din educaţie şi cei din sănătate din sistemul bugetar, atât central, cât şi local”, a completat premierul Ciolacu.
Premierul a adus în discuție faptul că în Germania a funcţionat o mare coaliţie timp de 17 ani. Și a făcut referire la faptul că în acest stat european la Transporturi a fost același ocupant al fotoliului ministerial vreme de 16 ani. A făcut apoi o comparație cu situația din România.
„16 ani a fost acelaşi ministru în Germania la Transporturi. Noi, în 10 ani, sub domnia domnului Iohannis, am schimbat 10 prim-miniştri. De ce am avut această politică? Eu văd ce s-a întâmplat la Transporturi de când există stabilitate în ceea ce priveşte ministrul.
Cumva, tot timpul când avem un plan, că vii la serviciu ca om politic şi trebuie în mintea ta să ştii foarte clar că s-ar putea să fie ultima zi, fiindcă ocupi o funcţie politică, ăsta e un lucru cât se poate de corect”, a mai afirmat Marcel Ciolacu.
Anunțase recent că a trimis Corpul de Control la toate ministerele
Recent, mai precis marți, 25 martie, premierul anunțase pe Facebook faptul că a trimis Corpul de Control simultan la toate cele 16 ministere și instituții din subordine pentru a verifica dacă măsurile de reorganizare și debirocratizare sunt respectate.
„Cine nu a înțeles că reducerea risipei bugetare și a cheltuielilor statului sunt absolut necesare pentru a echilibra bugetul o să aibă o surpriză.
Am trimis deja Corpul de Control al Prim-ministrului simultan la toate cele 16 ministere și instituții din subordine pentru a verifica dacă măsurile de reorganizare și debirocratizare, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, sunt respectate.
Nu am glumit, iar cei care nu au tratat cu toată seriozitatea această problemă vor răspunde politic”, anunțase Ciolacu, pe Facebook, în 25 martie.
Angajările pe criterii politice sau pe orice alte criterii în afara competențelor are, drept consecință, o lipsă acută de specialiști în instituțiile statului. Primul care se plânge de așa ceva este chiar actualul ministru al Finanțelor, Tánczos Barna, care solicită posibilitatea de a-și aduce consilieri onorifici în toate direcțiile din instituție. Ministerul Finanțelor are responsabilitatea de a elabora și implementa politici fiscale și economice complexe, într-un mediu caracterizat atât de schimbări la nivel național și internațional și cât și de o evoluție tehnologică constant, susține acesta, într-un proiect de hotărâre de guvern.
În timp ce orice altă țară care îndrăznește să importe gaze din Rusia este pusă la zid de Comisia Europeană, aflăm că pe primul loc la importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Federația Rusă se află chiar Belgia.
Taxele se vor aplica „tuturor mașinilor care nu sunt fabricate în Statele Unite”, vor intra în vigoare „la 2 aprilie și vom începe să le percepem la 3 aprilie”, a precizat liderul de la Casa Albă.
Acum, națiunile care au semnat pentru 
Pentru că mașinăria de vor din 
Acum, 
Tendința ascendentă a ratelor dobânzilor pe termen lung din zona euro este surprinzătoare, notează Boursorama. Piețele se așteaptă în continuare ca Banca Centrală Europeană să reducă dobânzile sale cheie (cu 25 până la 50 de puncte de bază) până la sfârșitul acestui an, ca răspuns la scăderea inflației (care a ajuns la 2,4% în februarie).
