Franța construiește o alianță cu alte 12 state ale Uniunii Europene, inclusiv România, pentru a promova energia nucleară în blocul comunitar.

O reuniune organizată marți de   ministrul francez al Energiei, Agnes Pannier-Runacher, în marja întâlnirii miniştrilor Energiei din UE de la Stockholm, s-a concentrat  pe contribuţia energiei nucleare la securitatea energetică europeană.

„Aș vrea să vă reamintesc că energia nucleară reprezintă 25% din producția europeană de electricitate”, a spus Pannier-Runacher. „Va fi una dintre sursele importante de energie cu emisii reduse de dioxid de carbon”.

Participanții la reuniune –  România, Bulgaria, Slovenia, Cehia, Suedia, Italia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Croaţia, Olanda şi Finlanda – sunt țări cu opțiuni energetice pro-nucleare.

Aceasta este este cea mai recentă mișcare într-o dispută continuă cu Germania și Spania, care renunță treptat la energia nucleară și ai cărei negociatori au subliniat că electricitatea nucleară nu ar trebui să fie pusă pe picior de egalitate cu cea obținută din energie solară și eoliană.

Și are loc după ce Franța a făcut un lobby intens pentru a include energia nucleară în normele recente ale Comisiei Europene privind hidrogenul verde, care este produs cu energie electrică obținută din energie eoliană și solară, dar care acum permite și sectorul nuclear ca sursă de energie.

Franţa, Suedia şi Ungaria folosesc deja energia nucleară, în timp ce Polonia vrea să construiască primul său reactor. Austria şi Luxemburg sunt împotriva energiei nucleare, din cauza temerilor privind siguranţa şi deşeurile radioactive, în timp ce Germania îşi închide reactoarele nucleare.

Un alt punct important este reforma pieței UE a energiei electrice. Comisia a promis o reformă după ce anul trecut, în urma întreruperii furnizării gazului rusesc, prețurile energiei electrice au crescut vertiginos.

Prețurile europene la energie sunt stabilite printr-un așa-numit sistem de prețuri marginale, în care cea mai scumpă centrală electrică solicitată pentru a satisface cererea într-o anumită zi stabilește prețul angro al energiei electrice pentru toți furnizorii.

Acest lucru înseamnă că centralele electrice pe gaz, care sunt încă necesare pentru a menține lumina aprinsă în multe țări, tind să dicteze prețul energiei electrice pentru restul pieței.

Grecia, Spania și Franța fac presiuni pentru o reformă profundă bazată pe contracte pe termen lung, cu prețuri fixe, încheiate cu producătorii de energie electrică, care sunt mai puțin adaptabile și flexibile, dar care ar putea proteja împotriva creșterilor masive de prețuri. Comisia Europeană va prezenta o propunere de reformă pe 16 martie.

La un an de la invazia Rusiei în Ucraina, exporturile de țiței pe cale maritimă ale Moscovei s-au menținut aproape de cele mai ridicate niveluri înregistrate în 2022, cu volume record care au părăsit porturile sale  din Pacific.

Livrările au crescut la 3,63 milioane de barili pe zi, un nivel care a fost depășit de doar patru ori de la începutul anului trecut. Dar fluxul constant ascunde unele fluctuații mari în livrările regionale. Exporturile din Marea Neagră au scăzut brusc, furtunile închizând portul Novorossiysk pentru o mare parte a săptămânii.

Fluxurile din terminalul arctic de la Murmansk au scăzut, de asemenea, dar scăderile au fost mai mult decât compensate de ceea ce vor fi probabil volume record care vor părăsi terminalele din Pacific.

Zece petroliere au fost încărcate în portul Kozmino, la sud-est de Vladivostok. Potrivit Bloomberg, transporturile de țiței din porturile estice ale Rusiei sunt vândute la prețuri cu aproape 40% mai mari decât încărcăturile exportate prin Marea Baltică.Volumul de țiței de pe navele care se îndreaptă spre China și India a crescut la o medie de 3,27 milioane de barili pe zi.

Transferurile de la navă la navă în Marea Mediterană continuă în ritm alert. Alte douăsprezece petroliere Aframax care au încărcat în Marea Baltică de la sfârșitul lunii ianuarie par să își transfere încărcăturile către alte nave din Mediterană, pe baza semnalelor de destinație.Pe o medie de patru săptămâni, exporturile maritime globale au crescut ușor cu 39.000 de barili pe zi, până la 3,38 milioane de barili pe zi.

Toate cifrele exclud încărcăturile identificate ca fiind de calitate KEBCO din Kazahstan. Acestea sunt transporturi efectuate de KazTransoil care tranzitează Rusia pentru a fi exportate prin porturile baltice Ust-Luga și Novorossiysk.

Barilul kazah este amestecat cu țiței de origine rusă pentru a crea o calitate de export uniformă. De la invazia Rusiei în Ucraina, Kazahstanul și-a rebranduit încărcăturile pentru a le deosebi de cele transportate de companiile rusești. Țițeiul de tranzit este exceptat în mod special de la sancțiunile Uniunii Europene.

Transporturile medii de patru săptămâni către clienții asiatici ai Rusiei, plus cele de pe navele care nu prezintă destinație finală au crescut în perioada până la 24 februarie, ajungând la 3,11 milioane de barili pe zi, cel mai mare nivel de când Bloomberg a început să urmărească fluxurile la începutul anului 2022.

Echivalentul a 463.000 de barili pe zi se afla pe nave care prezentau destinații ca Port Said sau Suez în Egipt, sau care au fost deja sau se așteaptă să fie transferate de la o navă la alta în largul portului sud-coreean Yeosu.

Președintele Vladimir Putin a promulgat amendamente la modul în care prețul petrolului rusesc este evaluat în scopuri fiscale. Din aprilie, ratele impozitului pe extracția de minerale și ale impozitului pe profit pentru companiile petroliere vor fi calculate folosind o reducere descrescătoare față de prețurile Brent în vigoare, mai degrabă decât evaluările țițeiului Urals. Taxa de export, care va fi eliminată treptat la sfârșitul acestui an, nu va fi afectată de această modificare.

Un total de 34 de tankere au încărcat 25,4 milioane de barili de țiței rusesc în săptămâna până pe 24 februarie, arată datele de urmărire a navelor și rapoartele agenților portuari.

Este o creștere cu 250.000 de barili, sau 1%, față de săptămâna precedentă și cel mai mare volum din cinci săptămâni. Destinațiile se bazează pe locul în care navele semnalează că se îndreaptă în momentul scrierii, iar unele se vor schimba aproape sigur pe măsură ce călătoriile progresează.