Acasă Blog Pagina 854

Pericol de catastrofe. Belgia și Olanda vor să interzică parcarea mașinilor electrice în subsoluri

Incendiile izbucnite la mașinile electrice au reușit să pună pe jar întreaga comunitate științifică. Cercetătorii și specialiștii caută cu disperare metode de a contracara efectele temperaturilor extrem de înalte și a substanțelor toxice emanate de acumulatorii în flăcări. Belgia și Olanda vor să și interzică parcarea vehiculelor electrice la subsolul clădirilor rezidențiale, după ce un bloc a fost compromis total în urma unui incendiu de acest gen.

Problemele mașinilor electrice sunt departe de a fi rezolvate. Pe lângă timpul lung de încărcare și autonomia redusă, pericolul cel mai mare îl reprezintă atunci când aceste autovehicule iau foc. Deocamdată, pe plan mondial, nu există o metodă standard de stingere a acestor incendii, folosindu-se containere, prelate și multă, multă apă. Practic, cea mai sigură soluție este scufundarea în apă a vehiculului în flăcări, pentru că acesta se poate reaprinde oricând. Pompierii români au accelerat organizarea de cursuri de pregătire pentru stingerea incendiilor la vehiculele electrice, însă, deocamdată, se experimentează. Din aprilie, un astfel de modul de pregătire va fi demarat de ISU Brașov, ne spune inspectorul șef col. Lucian Marciu. ”A mai fost un modul de pregătire pentru pompieri la ISU Dolj, dar centrul a intrat în reabilitare și, având în vedere nevoia crescândă de pregătire, am decis să ținem aceste cursuri la Brașov. Mai ales că în Brașov este și o fabrică Varta, cu care avem un protocol, de unde mai învățăm anumite chestii. Municipiul are cel mai mare parc de autobuze electrice și am avut în vară o problemă cu un autobuz electric care a luat foc și cred că a fost singurul care a fost salvat. Am avut și noroc pentru că acumulatorii au putut fi scoși foarte repede. În momentul de față, la nivel internațional nu există o rețetă corectă de intervenție la astfel de incendii. Și noi ne specializăm acum”, ne-a declarat col. Lucian Marciu, inspector șef al ISU Brașov.

Gaze periculoase

Săptămâna trecută, ISU Brașov a avut ca invitat un profesor român de la o universitate din Danemarca, care este specializat pe acest domeniu și care a vorbit despre metodele de stingere a incendiilor la autobuzele electrice. ”Inclusiv cei de la Varta ne-au pus la dispoziție niște materiale, mai ales pe partea de fabricație a acestor baterii, și ne-au explicat cam care ar fi riscurile. Pericolele vin de la temperaturile foarte mari, existând risc de explozie, plus gazele care se emană, care sunt foarte periculoase pentru sănătate și atunci trebuie să știm ce măsuri să ne luăm înainte să începem intervenția, pe timpul intervenției și după intervenție, pentru că sunt foarte poluatoare. De fapt asta este discuția în ziua de astăzi, ce se întâmplă după incendiu, nu numai pe timpul intervenției. Acești acumulatori, inclusiv mașina, trebuie ținute în imersie, în apă, pentru răcire, pe o perioadă mai lungă, pentru că poate reizbucni incendiul. Noi avem un fel de prelată care învelește mașina pe dedesubt și poate sta în apă. Colegii noștri de la Timișoara au niște containere specializate în care pot băga mașini mici, problema noastră este însă ce facem cu autobuzele sau cu camioanele”, ne-a precizat col. Lucian Marciu, șeful ISU Brașov. Pompierii din țară încearcă să discute cu producătorii vehiculelor electrice pentru a veni cu niște metode, astfel încât să creeze niște cuve care să răcească eficient, ori niște sisteme prin care să se poată scoate acumulatorii de pe autobuze, având în vedere că aceștia sunt amplasați ori deasupra, ori dedesubt, ori în spate.

Pompierii, puși să facă experimente

Fabrica Varta din Brașov a pus la dispoziția pompierilor din zonă materiale din componența acumulatorilor pentru antrenament și experimente. ”Soluțiile trebuie să le găsim și noi, ca să-i ajutăm și pe ei. Vom face teste, să vedem ce metode de stingere găsim. Am discutat punctual și cu specialiști de la Varta, inclusiv din Germania. Varta Brașov nu produce încă decât baterii pentru motostivuitoare, motociclete  electrice, dar se comportă la fel, că vorbim de acumulatori litiu-ion. Acum se încearcă schimbarea tehnologiei și să se treacă pe litiu-fier, care sunt un pic mai sigure”, ne spune șeful ISU Brașov, col. Lucian Marciu. La un incendiu izbucnit la autoturismul electric, cetățenii sunt sfătuiți să sune la 112, să părăsească vehiculul și, de preferat, să fie într-un loc cât mai sigur, ca să nu afecteze alte mașini. Dacă incendiul nu este plecat de la baterie, se poate folosi un stingător. Dacă se aud niște pocnituri și fâsâituri, atunci sigur este de la baterie, spun pompierii. ”Dacă mașina este într-un garaj, pericolul este foarte mare. Au fost cazuri în care, de la o bicicletă electrică, incendiul s-a extins la toată casa. În parcările blocurilor și instituțiilor este și mai problematic. În Belgia o mașină electrică a luat foc într-un garaj subteran și, din cauza temperaturii, s-a ajuns la concluzia că blocul nu mai este sigur pentru locuit. Atât Belgia, cât și Olanda studiază interzicerea mașinilor electrice în parcările subterane”, a mai afirmat șeful ISU Brașov, col. Lucian Marciu.

Polițiștii, puși de parlamentari să-i amendeze pe cei care nu-și asigură locuințele

Enervați că doar 20% dintre români și-au încheiat asigurare obligatorie pentru locuințe împotriva inundațiilor și cutremurelor, parlamentarii vor să mute atribuțiile de a-i amenda pe aceștia de la primării la polițiști, având în vedere că niciun primar nu a impus amenda de 500 de lei prevăzută de lege. În fapt, ”RCA-ul” pentru locuințe este mai ineficient ca asigurarea de malpraxis pentru personalul medical, acestea fiind benefice doar pentru buzunarele asigurătorilor.

Probabilitatea ca o societate de asigurări să despăgubească un proprietar de apartament la bloc pentru inundații catastrofale este nulă. În fapt, Legea 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor a apărut pe fondul inundațiilor severe din 2005, care au afectat mai mult casele construite în zone inundabile. Cum la fiecare inundație Guvernul aloca fonduri pentru reconstruirea locuințelor, s-a ajuns la soluția unei asigurări obligatorii pentru toată lumea. Cei care trebuiau să-i amendeze pe românii care nu se supuneau prevederilor acestei legi erau primarii, însă niciunul nu și-a asumat să-și pună lumea în cap pentru o lege absurdă. Și spun absurdă fără să greșesc în vreun fel. În general, casele afectate de inundații dezastruoase sunt cele construite în zone inundabile, care nu ar fi trebuit nici să primească autorizații. Aceștia sunt, de regulă, oameni cu venituri de subzistență, care nici nu ar avea de unde să plătească prima de asigurare. Pentru cei de la bloc, pericolul inundațiilor sau al alunecărilor de teren este inexistent. Acum rămân cutremurele. La un seism devastator este clar că firmele de asigurări nu vor avea bani să plătească un cuantum uriaș de despăgubiri. La un seism mai puternic, probabilitatea de distrugere rămâne doar în curtea relativ puținelor clădiri cu risc seismic foarte ridicat. Ce spune legea? Că pentru un mic procent de proprietari de locuințe cu risc sau amplasate în zone de risc trebuie să plătească toată lumea.

Bani pentru firmele străine de asigurări

În realitate, chiar și pentru un număr mic de oameni care și-au încheiat asigurări obligatorii împotriva dezastrelor, polița nu a funcționat. În acest sens, am exemplul unui cetățean român care credea cu sfințenie în sistemul de asigurări și, pentru casa de la curte, și-a încheiat și asigurare obligatorie, și asigurare facultativă împotriva inundațiilor, deși nu se afla în vreo zonă cu risc. O singură dată în 10 ani s-a întâmplat să se scurgă ape de pe deal, inundându-i subsolul. A primit vreo despăgubire? Nici vorbă. A fost pasat de la unul la altul și a ajuns la concluzia că nu-și va mai face în veci vreo asigurare. Poliţa de asigurare împotriva dezastrelor naturale este foarte asemănătoare cu asigurările de malpraxis, obligatorii pentru personalul medical. De-a lungul anilor, medicii au tot semnalat că polița, pentru care plătesc bani grei, nu le acoperă mai nimic și că despăgubirile le plătesc tot spitalele sau medicii. Acum am văzut o încercare timidă de a se modifica legislația, în sensul că polița să acopere și daunele morale, care, de fapt, sunt cele mai costisitoare. Dacă s-ar face o statistică, așa cum se fac mereu pe RCA, am vedea că raportul dintre încasări și despăgubiri pe malpraxis medical este extrem de disproporționat, cu profituri uriașe pentru firmele străine de asigurări.

Sânge de liberal

Inițiatorii proiectului de lege care forțează aplicarea amenzilor pentru neplata asigurării obligatorii pentru locuințe, liberali pur-sânge până în 2021, vor ca impunerea sancțiunilor să treacă de la primării la MAI, astfel încât polițiștii să fie cei care să aplice aceste amenzi. Potrivit proiectului de act normativ, în termen de 15 zile de la trimiterea scrisorile de înştiinţare către rău-platnici, primarul trebuie să trimită lista cu persoanele înștiințate către Prefectură, în caz contrar fiind cercetat pentru abuz în serviciu. Mai mult, proiectul de lege prevede ca proprietarilor care nu plătesc asigurarea să li se majoreze și impozitul pe clădire cu 10%.

Într-o confruntare China – America, Asia de Vest și-a ales, deja, tabăra

O creștere semnificativă a legăturilor geopolitice și economice cu China a oferit statelor din Asia de Vest o alternativă la SUA, care au fost, în mod tradițional, garantul securității regiunii. De fapt, mai degrabă jandarmul care a impus legea pumnului, dacă e să dăm crezare opiniei locale. Revenind, perspectiva unui război SUA-China pare că a intrat în linie dreaptă, pe tărâmul realității. De ceva vreme, provocările (sporite) americane cu privire la statutul Taiwanului – insulă pe care China o consideră parte a teritoriului său – au crescut posibilitatea unei confruntări armate între cele două puteri.

Însă, la nivel politic, doar 13 din cele 193 de state membre ONU recunosc guvernul de la Taipei ca entitate separată de Beijing. Măcar din această perspectivă, reacția comunității internaționale la o eventuală chemare la arme a americanilor (pe modelul invaziilor în Irak și Libia) rămâne incertă.

Exemplul Rusiei: ce strategie a avut Putin

Dar, cel puțin poziția Asiei de Vest, regiune strategică pentru SUA, este disponibilă. Având în vedere reticența arabilor în a lua parte la confruntarea Rusia-SUA (Arabia Saudită și tot OPEC-ul au bătut palma cu Putin, în 2022), este foarte probabil să fie la fel de ezitanți și într-un eventual conflict sino-american.

Experții militari ai Pentagonului spun că disputa cu China se va da în Asia-Pacific și Asia de Sud, care vor fi principalele teatre de război Jan Achakzai, analist geopolitic și fost consilier pe securitate la Islamabad, afirmă că „posibilitatea unui război între Statele Unite și China îi pune pe toți pe margine. Unele națiuni vor fi obligate să aleagă între a se alia cu SUA sau să mențină status quo-ul vizibil în Ucraina, căutând să diminueze efectele acestui conflict”.

Având la bază puternice relații comerciale și geopolitice cu Moscova, cam toate statele din Asia de Vest au evitat să susțină poziția Washingtonului în conflictul din Ucraina. De ce? Poate pentru că dreptul de veto al Rusiei la Consiliul de Securitate ONU are un impact (pozitiv, e clar!) asupra relației cu statele din regiune, Kremlinul reușind de multe ori să împiedice politicile expansioniste și antiarabe ale altor națiuni „cu greutate” la ONU.

Așadar, securitatea și comerțul rămân cei doi piloni principali ai relației dintre Moscova și Asia de Vest. Emiratele Arabe Unite, de exemplu, reprezintă azi un centru financiar major pentru Federația Rusă (Abu Dhabi nu a marșat la restricțiile bancare impuse de Washington). În plus, Algeria, Tunisia, Libia, Liban și Egipt sunt cei mai mari cumpărători de grâne din Rusia, iar Arabia Saudită, partenerul din OPEC pe care Putin s-a bazat ca să reglementeze producția de petrol, ajustând prețurile la nivel global.

Țările arabe știu ce vor: dezvoltare, nu războaie

Dar, comparativ cu Rusia, China are investiții și mai mari în toată Asia de Vest. Numai în 2021, comerțul bilateral dintre Beijing și statele din regiune s-a ridicat la 330 de miliarde de dolari, aproximativ 50% din aprovizionarea cu energie a Chinei provenind din Golful Persic! Cu Aerabia Saudită, comerțul se ridică la peste 200 de miliarde, la fel cu EAU; cu Irakul – 30 miliarde, cu Kuweitul – 8 miliarde, cu Qatarul – 7, Omanul – 6 și comerț de „doar” 2 miliarde de dolari cu Bahrainul.

Pe lângă investițiile în comerț și energie, China a ajutat și la dezvoltarea infrastructurii din Asia de Vest, având proiecte de înaltă tehnologie derulate prin intermediul giganticului program „Drumul Mătăsii”, gândit de Xi Jinping. În efortul său ambițios de a se impune în regiune, Beijingul a încheiat 21 de acorduri de cooperare și parteneriate stategice cu națiunile arabe.

Iar colaborarea chineză cu Asia de Vest și Africa de Nord nu se limitează la comerț și economie; Beijingul oferă și echipamente de apărare arabilor (rachete balistice pentru Arabia Saudită, drone pentru Emiratele Arabe Unite, Irak, Iordania și Algeria). Mai nou, Saudi Advanced Communications and Electronics Systems Co. și China Electronics Technology Group colaborează pentru a construi o fabrică de drone lângă Riad.

Pe măsură ce Beijingul se apropie de Arabia Saudită (locomotiva națiunilor arabe din regiune), mesajul transmis Washingtonului de la Riad este următorul: „Orientul Mijlociu nu mai are stăpân”!

Președintele chinez Xi Jinping a primit o primire regală la Riad în decembrie anul trecut, marcând o schimbare seismică în relațiile chino-arabe și sporind Imaginea Chinei în întreaga lume arabă. În schimb, vizita președintelui american Joe Biden la Jeddah în vara anului 2022 a primit o primire călduță. Acest lucru poate sugera că o recalibrare a alianțelor geopolitice din Asia de Vest ar putea fi la orizont.

În noul context, Americii îi rămân ca parteneri siguri țările cu care are acorduri extinse de apărare, cum ar fi Japonia, Coreea de Sud și Australia. E posibil ca și Filipine să ajute SUA, în timp ce Singapore, Thailanda și Malaezia este de așteptat să rămână neutre (au legături puternice de afaceri și investiții cu China).

Poate că salariile mai mari vor prelungi inflația. Dar cum rămâne cu nivelul de trai al celor care muncesc?

Săptămâna aceasta, peste 340.000 de americani își vor vedea majorat salariul lunar, după ce Walmart, cel mai mare angajator din sectorul privat din SUA, a crescut salariul minim pe oră la 14 dolari.

De cealaltă parte a Atlanticului, până la o jumătate de milion de lucrători din sectorul public din Marea Britanie au întreprins acțiuni sindicale din cauza salariilor, iar sindicatele din Germania au declanșat, de asemenea, greve. În Ungaria și Polonia, creșterea salariilor a atins valori de două cifre.

Dacă muncitorii din întreaga lume își pot impune cererile de salarii mai bune este cea mai mare întrebare cu care se confruntă bancherii centrali din întreaga lume în acest an, în timp ce se luptă pentru a reduce ritmul de creștere a prețurilor.

Dar “inflația salarială va fi un motor principal al inflației prețurilor în următorii ani”, avertiza în noiembrie Philip Lane, economistul șef al Băncii Centrale Europene.

Chiar și acordurile salariale relativ moderate ar putea împiedica inflația să se apropie din nou de țintele de 2% ale băncilor centrale, cu excepția cazului în care acestea vor majora în continuare ratele dobânzilor până la niveluri care ar putea duce la recesiune.

Totuși, problemele legate de inflație cu care se confruntă Fed și BCE sunt diferite. În SUA, inflația a fost determinată în principal de o creștere a cererii alimentată de stimulente după încheierea blocajelor Covid, iar întrebarea pentru factorii de decizie politică este dacă salariile mai mari pot fi justificate de îmbunătățirea productivității.

În zona euro și în Marea Britanie, problema dominantă este șocul prețurilor la energie cauzat de invazia Rusiei în Ucraina. Creșterea dramatică a cheltuielilor pentru energie a făcut ca societățile să fie mai sărace în general, iar întrebarea este cum se împarte acest cost între companii, lucrători și contribuabili.

Pe ambele maluri ale Atlanticului, ratele inflației globale vor încetini puternic în următoarele câteva luni, în condițiile în care prețurile la gaze au scăzut, iar costurile mai mari ale împrumuturilor încep să tempereze cererea. Dar majoritatea lucrătorilor au suferit o lovitură catastrofală în standardele lor de viață în ultimul an, deoarece salariile care ar părea generoase în vremuri normale sunt încă mult sub nivelul inflației.

Niciun angajator, politician sau bancă nu poate susține că majorarea salariilor este zadarnică dacă pur și simplu perpetuează inflația ridicată: cei care muncesc vor ca salariilor lor să ajungă din urmă prețurile.

Marea necunoscută acum este dacă piețele locurilor de muncă încetinesc deja suficient de mult pentru a diminua creșterea salariilor – sau dacă băncile centrale vor simți nevoia de a majora în continuare ratele dobânzilor și de a le menține ridicate pentru mai mult timp.

În toate țările există o tensiune tot mai mare între preocuparea bancherilor centrali față de inflație și dorința guvernelor de a proteja nivelul de trai al lucrătorilor și de a evita conflictele sociale.

Și creșterea ratelor dobânzilor – rețeta standard pentru sufocarea economiei până angajații când devin prea speriați de pierderea locurilor de muncă pentru a cere salarii mai mari și companiile prea temătoare de pierderea clienților pentru a mai crește prețurile – se va dovedi un pariu riscant.

Inteligența artificială, negustorul de îndoieli

4

Modelele lingvistice importrante, precum ChatGPT, sunt furnizori de plauzibilitate. Roboții de chat, mulți dintre ei bazați pe așa-numita inteligență artificială generativă, sunt antrenați să răspundă la întrebările utilizatorilor, căutând pe internet informații relevante și  știri credibile. Cel puțin așa se speră.

Dar există o problemă: deoarece datele disponibile public conțin informații eronate și dezinformări, este posibil ca unele texte generate automat să nu fie exacte sau adevărate. Asta a declanșat o luptă pentru a dezvolta instrumente care să identifice dacă textul a fost redactat de un om sau de o mașină.

Știința se luptă, de asemenea, să se adapteze la nouă eră tehnologică, existând discuții  cu privire la faptul dacă ar trebui să li se permită chatbots să scrie lucrări științifice sau chiar să genereze noi ipoteze.

Importanța de a distinge inteligența artificială de cea umană crește pe zi ce trece, subliniază AP. Luna aceasta, analiștii UBS au dezvăluit că ChatGPT a fost aplicația web cu cea mai rapidă creștere din istorie, adunând 100 de milioane de utilizatori activi în ianuarie.

Ca să fim corecți, creatorul tehnologiei este sincer cu privire la limitările sale. Sam Altman, directorul executiv al OpenAI, a avertizat în decembrie că ChatGPT era „suficient de bun în unele domenii, dar mai are mult de lucru în ceea ce privește veridicitatea”.

Meta a lansat pe 22 noiembrie chiar și un generator IA de text specific științei numit Galactica.A fost retras trei zile mai târziu.Printre aberațiile pe care le-a produs se număra o istorie fictivă a urșilor care călătoresc în spațiu.

Profesorul Michael Black, de la Institutul Max Planck pentru Sisteme Inteligente din Tübingen, a scris pe Twitter la momentul respectiv că a fost „tulburat” de răspunsurile Galactica la mai multe solicitări de informații despre propriul său domeniu de cercetare, inclusiv atribuirea de lucrări false unor cercetători adevărați.

Pericolul provine din faptul că un text plauzibil se strecoară în comunicări științifice reale, piperând literatura de specialitate cu citate false și denaturând pentru totdeauna canonul.

În prezent, revista Science interzice în mod categoric textul generat; Nature permite utilizarea acestuia dacă este declarat, dar interzice creditarea drept coautor.

Acești roboți de chat pot rostogoli un flux la cerere de pseudoștiință în toate domeniile – internetul suportă orice. Un material înșelător, postat online, poate fi apoi înghițit de viitoarea inteligență artificială generativă pentru a produce o nouă iterație de neadevăruri care să polueze și mai mult discursul public.

 

 

Acordul România-Ucraina pentru canalul Bâstroe, strict secret. Guvernul vorbește despre viitoare resurse energetice

Timp de 14 ani, ucrainenii s-au tot fofilat, eschivându-se de la semnarea unui acord cu România pentru canalul Bâstroe. Anul trecut, brusc, acordul s-a materializat, convenit de ambele părți, urmând acum să se și semneze. Ce prevede acest acord? Nimeni nu știe, deoarece Guvernul îl ține la secret. Tot ce am reușit să aflăm din Memorandumul însușit în ultima ședință a Executivului este că documentul ar facilita realizarea proiectelor majore necesare pentru asigurarea în perioada următoare a resurselor energetice!

În ședința de Guvern din data de 16 noiembrie 2022 a fost aprobat memorandumul cu tema: Aprobarea semnării Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei pentru punerea în aplicare a prevederilor Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier. Subiectul era, bineînțeles, canalul Bâstroe. La acel moment acordul nu a fost dat publicității. În mod stupefiant, în ultima ședință de Guvern, de miercuri, același Memorandum, redactat identic cu cel din 16 noiembrie, apare în sumarul proiectelor de pe masa Executivului. La fel și acesta, fără includerea acordului în sine, un document extrem de important pentru toți cetățenii României. În mod și mai ciudat, Memorandumul a dispărut, la scurtă vreme de la publicare, de pe lista proiectelor de acte normative dezbătute în ședința de Guvern din 1 martie 2023. Faptul că Memorandumul a fost reintrodus pe masa Guvernului relevă clar că Acordul încă nu a fost încheiat, deși acesta ar fi trebuit să fie semnat încă de anul trecut de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, dat fiind că Ministerul de Externe și-a declinat competența, împuternicind conducerea Ministerului Mediului cu dreptul de semnătură. În consecință, acordul secretizat de Guvern nu a intrat în vigoare pentru că nici românii și nici ucrainenii nu și-au pus parafa.

14 ani de amânări

Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenția Espoo) a fost ratificată atât de România, cât și de Ucraina. În practica României, aplicarea prevederilor Convenției, dar și a deciziilor și recomandărilor adoptate de Conferința Părților la acest tratat internațional, a fost intens analizată în special în cadrul demersurilor pentru asigurarea respectării Convenției în ceea ce privește construirea, de către Ucraina, a unui canal de navigație pe brațele Bîstroe și Chilia ale Dunării, susține Guvernul. Cu ocazia celei de-a patra reuniuni a Părților la Convenția de la Espoo din 2008, la propunerea Comitetului de Implementare, Ucraina a fost invitată să inițieze negocieri cu toate statele vecine, în special cu România, pentru a încheia acorduri bilaterale. ”Autoritățile ucrainene au răspuns invitației printr-un demers pur formal, în încercarea de a soluționa cât mai repede investigația Comitetului cu privire la proiectul Bâstroe. România s-a opus acestui demers, arătând că nu dorește încheierea unui acord atât timp cât Ucraina încearcă, în continuare, să realizeze proiectul canalului de navigație din Delta Dunării”, se arată în Memorandum. Nici reuniunile următoare, din 2011 și din 2014 nu au avut vreo finalitate. Pentru a arăta disponibilitatea României de a încheia totuși un acord, în luna septembrie 2016 a fost transmis autorităților ucrainene un proiect de acord, la care Ucraina nu a avut nicio reacție, situația fiind consemnată la reuniunea ESPO din 2019.

E de bine, nu trebuie să-l și vedem

Cu ocazia ultimei reuniuni a Părților la Convenția de la Espoo, din luna decembrie 2020, Ucraina s-a angajat să renunțe la realizarea proiectului canalului navigabil de mare adâncime Dunăre – Marea Neagră și să aplice întocmai prevederile Convenției în eventualitatea realizării unui nou proiect asemănător, solicitându-se urgentarea încheierii unui acord. După mai multe ateliere de lucru, în septembrie 2022, a avut loc o reuniune la nivel de lucru în vederea finalizării proiectului de acord, la care partea ucraineană și-a exprimat acordul cu privire la ultima propunere de text avansată de partea română, iar autoritățile române au acceptat modificările formale propuse de partea ucraineană. ”La propunerea părții ucrainene, s-a acceptat înființarea unei Comisii comune de evaluare a impactului, care să sprijine autoritățile române și ucrainene. Semnarea și intrarea în vigoare a Acordului va reprezenta un model de cooperare ce va putea fi propus și celorlalte state vecine”, se mai precizează în Memorandum.

DĂNUȚ al lu’ SACHE! ALESUL NATO pentru România!

La început de 2022 , încă în plină pandemie și cu doar câteva zile înainte de invazia rusă dinainte cunoscută în Ucraina, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind acreditarea lui Dănuț Sebastian Neculăescu în calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României la NATO și șef al Delegației Permanente a României la NATO.

Iohannis nu îl poate refuza pe Stoltenberg

Practic, șeful statului român, comandantul suprem al Armatei Române și totodată girantul politicii externe al României jucând astfel ”cartea cea mare” a întregii țări. Pentru că, în nebunia geo – militară care a urmat, funcția de ambasador la NATO este practic cea mai importantă din întreaga diplomație românească. Astfel că mirarea clasei politice și a liderilor sistemului deopotrivă a fost cu atât mai mare cu cât Klaus Iohannis, având la Palatul Victoria instalat ”Guvernul Meu” a preferat să îl trimită la NATO pe un diplomat despre care era de așteptat să îl înfiereze ca făcând parte din sfera de influență ”roșie”…

CV-ul oficial : ”Omul americanilor”

Numai că ”osanaua” Ministerului Afacerilor Externe cu privire la activitatea noului ambasador poate explica, în bună măsură, de ce Klaus Iohannis nu a putut refuza ”oferta de nerefuzat” a partenerilor strategici de a lucra cu ”omul lor”…

Astfel că publicăm integral CV-ul oficial al ambasadorului Dănuț Neculăescu, barem ”ca să se știe că se știe”…

” E.S. dl. Dan Neculăescu

Ambasador extraordinar și plenipotențiar

Reprezentant Permanent al României la NATO

Dan Neculăescu a fost numit reprezentant permanent al României la NATO în februarie 2022.

Înainte de a prelua funcția de reprezentant permanent a fost secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe al României în perioadele iunie 2016 – martie 2017, respectiv august 2017 – februarie 2022.

Este diplomat de carieră, activând în Ministerul Afacerilor Externe al României din octombrie 2002, deținând gradul diplomatic de ambasador. Pe parcursul carierei sale diplomatice a îndeplinit responsabilități în Ministerul Afacerilor Externe și în serviciul diplomatic extern al României.

Între 2002 și 2004 a fost diplomat în Ministerul Afacerilor Externe, în cadrul Direcției de analiză și planificare, Direcției NATO și, ulterior, a ocupat funcția de consilier la Cabinetul ministrului.

Între martie 2004 și decembrie 2006 a ocupat funcția de șef de birou și, ulterior, director al Direcției OSCE, neproliferare și Controlul Armelor din Ministerul Afacerilor Externe.

Din ianuarie 2007 și până în mai 2009 a îndeplinit funcția de reprezentant permanent adjunct în cadrul negocierilor politico – militare de la Viena, activând în cadrul Misiunii permanente a României pe lângă organizațiile internaționale cu sediul la Viena.

Din mai 2009 până în septembrie 2011 a fost reprezentant permanent adjunct al României pe lângă Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) de la Viena și Comisia pregătitoare a Tratatului de interzicere completă a testelor nucleare  (CTBTO). Din această funcție a contribuit la pregătirea și îndeplinirea mandatului României de Vicepreședinte al Consiliului Guvernatorilor AIEA (2009 – 2011), respectiv Președinte al Conferinței Generale a AIEA (septembrie 2011). Totodată, a susținut îndeplinirea mandatului României de coordonator la nivelul Agenției de la Viena pentru negocierile cu Secretariatul AIEA și statele membre privind bugetul AIEA pentru 2010 – 2011 și Strategia pe termen mediu AIEA pentru 2012 – 2017.

Toți miniștrii români ajung la NATO doar pe mâna lui…

În perioada ianuarie – noiembrie 2013 a fost responsabil de planificarea activităților de monitorizare în cadrul Misiunii de Monitorizare a UE în Georgia (EUMM) cu sediul la Tbilisi.

A îndeplinit funcțiile de director pentru politici de securitate (2011 – 2013, respectiv 2014 – 2015) și, ulterior, de director general pentru afaceri strategice (2015 – 2016) în Ministerul Afacerilor Externe și a contribuit din aceste poziții în mod direct la pregătirea Summiturilor NATO din SUA ( Chicago – 2012), Marea Britanie ( New Port – 2014) și Polonia ( Varșovia – 2016). De asemenea, a contribuit la dezvoltarea parteneriatelor strategice ale României cu Statele Unite ale Americii, Polonia și Turcia, în special pe dimensiunea de securitate.

În perioada aprilie – iulie 2017 a ocupat funcția de consilier de stat pentru afaceri externe al prim – ministrului României.

A absolvit Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității din București și Facultatea de Drept a Universității „Niculae Titulescu” din București.

A absolvit cursuri ale Academiei Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe din România (2002) și ale Colegiului NATO din Roma (2003).

A fost decorat cu Ordinul Național al României Serviciul Credincios, în grad de Cavaler, Crucea de Comandor al Ordinului de Merit al Republicii Polone și Ordinul Sfântului Grigorie cel Mare al Sfântului Scaun, în grad de Comandor”.

Eticheta în sistem de ”omul americanilor” fiind puternic legendată și de precizarea că ” a contribuit la aprofundarea  dialogului strategic cu Statele Unite ale Americii, inclusiv prin participarea la consultări în cadrul Celei de a V-a reuniuni a Task – Force-ului pentru implementarea Declarației comune privind Parteneriatul Strategic”.

CV-ul contrainformativ – ”Omul Frățiorilor”

Acum, până și un membru de nădejde al Task Force american conștientizează că, oricât de parteneri strategici am fi cu susținătorii ambasadorului Dănuț Neculăescu, ”CI”-iștii noștri tot trebuie să arunce o ”geană” pe eventualele vulnerabilități ale titularului unui post diplomatic de o asemenea importanță.

”Școala de cadre” a lui Adrian Năstase nu piere!

Și mai ales că, în unele medii acesta este dat drept ”răul cel mai mic” pentru înlocuirea actualului ministru de Externe, Bogdan Aurescu. Ca să nu mai vorbim că ”radicalizații” Parteneriatului Strategic îl văd pe același Dănuț Neculăescu chiar la ”next level” al Guvernului României, implicit un obedient succesor al generalului Nicolae Ionel Ciucă. Și chiar ”varianta pesedistă” de la rotativă…

Și chiar dacă astăzi nu ne oprim încă asupra minuțioasei operațiuni de documentare a promovării  cărții ”ideologului lui Putin” în România, nu putem totuși să nu adăugăm la ”CV-ul gri” al lui Dănuț Neculăescu faptul că acesta este fiul lui Sache Neculăescu. Tatăl ambasadorului fiind seniorul organizației județene a PSD Dâmbovița și, multă vreme, cunoscut drept omul de casă al ”aghiotantului lui Ponta”, ”baronul roșu” Țuțuianu.

De asemenea, ”nea Sache” a fost dintotdeauna perceput și drept unul dintre pesediștii rămași loiali lui Adrian Năstase. Coincidența făcând ca Neculăescu Jr. să intre în MAE tocmai în anul 2002, atunci când Năstase se afla la apogeul carierei sale. Dănuț Neculăescu făcându-și ucenicia și la Cabinetul lui Mircea Geoană…

Ceea ce nu l-a împiedicat însă pe Bogdan Aurescu, după ce a devenit consilierul prezidențial pe probleme externe al lui Klaus Iohannis, să pună umărul la promovarea lui ”Dănuț al lu Sache pesedistu” secretar de stat la MAE… Într-un guvern condus de progresistul Dacian Cioloș și cu ”venerabilul maestru” Lazăr Comănescu ministru de Externe…

Dughin, ideologul lui Putin și-a lansat cartea la București

După cum nu a contat nici venirea la putere a pretins suveranistului Liviu Dragnea… ”Dănuț al lu Sache” fiind reevaluat de pesediști și numit consilier pe probleme de politică externă a fostului premier Sorin Grindeanu…

Așa că, la ce ”spate” transpartinic și transfrontalier a afișat întotdeauna Dănuț Neculăescu, chiar că nu mai miră, cel puțin pe inițiații sistemului, faptul că el este ”alesul NATO pentru România”.

Numirea sa în ce funcție din Guvern o va impune dinamica operativă părând, la această oră, o simplă formalitate. Asta dacă nu cumva vreo structură contrainformativă va sparge între timp ”buboiul Dughin”…

Se închid ușile vizelor de aur. Dar ferestrele sunt deschise

0

Portugalia a închis programul „golden visa”, care oferea rezidență străinilor în schimbul unei investiții de cel puțin 350.000 de euro. Dar nomazii digitali și bogații nu trebuie să se îngrijoreze că vor pierde șansa de a se stabili în stilul de viață mediteranean.

Factorii de decizie din sudul Europei nu vor renunța la oferirea de stimulente pentru a atrage elita globală neliniștită.

În timp ce cifrele pentru Portugalia nu sunt uriașe – doar câteva zeci de cereri în ianuarie și o medie de mai puțin de 100 pe lună în ultimul deceniu – impactul lor a creat o revărsare de anxietate.

Președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, și-a exprimat nemulțumirea față de programele de vize de aur după ce acestea ar fi oferit o portiță de scăpare pentru oligarhii ruși de a evita sancțiunile.

Irlanda a oprit recent un program similar. Chiar și Marea Britanie post-Brexit, ea însăși având mare nevoie de investiții străine, și-a înăsprit acordul de impozitare a persoanelor fără cetățenie.

Poate că politicienii europeni nu doresc să se bazeze pe străinii bogați pentru a stimula finanțele statului, dar în mare parte nu au de ales, în special în sud. Rafael Domenech, șeful departamentului de analiză economică al băncii spaniole Banco Bilbao Vizcaya Argentaria SA, a declarat pentru Washington Post că  sudul Europei are nevoie de investiții de “multe miliarde de euro” în următorii 10-20 de ani.

Nu este o surpriză faptul că, pe măsură ce ușa vizelor de aur portugheze se închide, consilierii fiscali prevăd că se deschid ferestrele.

În ianuarie, Spania a introdus o actualizare pentru nomazii digitali a așa-numitei legi Beckham (numită după fotbalistul care a fost unul dintre primii care au profitat de această înțelegere fiscală), care permite celor care se mută în țară pentru muncă să plătească impozite ca nerezidenți pentru o perioadă de șase ani.

Actualizarea îi invită pe antreprenorii, investitorii și profesioniștii care desfășoară activități independente și doresc să se mute în Spania să plătească un impozit forfetar de 24% pentru veniturile de până la 600.000 de euro – în comparație cu o rată marginală de 47% pentru veniturile de peste 300.000 de euro pentru toți ceilalți.

Grecia ar lua în calcul măsuri de acest fel. La fel ca Spania, devine o destinație pentru londonezii bogați post-Brexit.

Biroul național de statistică al Portugaliei estimează că deținătorii de vize de aur au adus investiții de 6,8 miliarde de euro, majoritatea canalizate în proprietăți imobiliare în Lisabona și Porto.

O cotă de impozitare unică menită să atragă imigranți bogați în Italia a alimentat un boom economic în Milano, ducând la creșterea prețurilor locuințelor.

Noua cursă a înarmării: uraniul rusesc, numai bun pentru China

Livrările de combustibil nuclear rusesc către un nou reactor chinez au stârnit îngrijorarea SUA cu privire la potențialul Beijingului de a produce plutoniu cu destinație militară.

Potrivit Firstpost, inginerii ruși expediau în decembrie o cantitate mare de combustibil nuclear pe o insulă îndepărtată, situată la aproximativ 220 de kilometri de țărmul nordic al Taiwanului, în timp ce negociatorii chinezi și americani susțineau că au purtat discuții productive pentru reducerea tensiunilor militare.

Așa-numitul reactor cu reacție rapidă al Chinei de pe insula Changbiao este una dintre cele mai atent monitorizate instalații nucleare din lume.

Un raport al serviciilor americane de informații arată că  acest reactor(CFR-600) să producă plutoniu de “calitate militară” în acest an, ceea ce ar putea permite Beijingului să își cvadrupleze stocul de focoase în următorii 12 ani.În acest fel, China ar putea egala arsenalele nucleare pe care SUA și Rusia le dețin în prezent.

Capacitatea tot mai mare a Chinei de a-și extinde armamentul atomic vine în contextul în care ultimul tratat care mai limitează stocurile strategice ale SUA și Rusiei este pe punctul de a se prăbuși, pe fondul unei confruntări în spirală din cauza războiului din Ucraina.

Într-o videoconferință din 30 decembrie, Vladimir Putin l-a asigurat pe președintelui chinez Xi Jinping că domeniul apărării și al tehnologiei militare „ocupă un loc special” în relațiile lor.

Oficialii Departamentului american al Apărării au tras în repetate rânduri un semnal de alarmă cu privire la ambițiile Chinei în materie de arme nucleare, de la publicarea unui raport din 2021 către Congres.

Planificatorii militari apreciază că CFR-600 este pregătit să joace un rol critic în creșterea stocului de focoase nucleare al Chinei la 1.500 de focoase până în 2035, de la aproximativ 400 în prezent.

Experții Pentagonului spun că furnizarea de 6.477 de kilograme de uraniu de către Rosatom, companie de stat rusă, la 12 decembrie, alimentează un program atomic care ar putea destabiliza echilibrul militar din Asia, unde există tensiuni tot mai mari legate de Taiwan și de controlul asupra Mării Chinei de Sud.

China posedă puține mijloace pentru a-și spori stocul de plutoniu pentru arme nucleare după ce programul său producție s-a închis în anii 1990.

Beijingul susține că SUA au exagerat în mod repetat cu „amenințarea nucleară a Chinei” drept scuză pentru a-și extinde propriul arsenal strategic.

Vladimir Putin a semnat marți un proiect de lege care suspendă oficial ultimul tratat de arme nucleare rămas în vigoare cu Statele Unite, New Start.

 

 

Energie, Big Tech și bănci. Dividendele, venit record de 1,5 miliarde de dolari

1

În ciuda inflației în creștere și a incertitudinii, companiile au plătit acționarilor lor dividende în valoare de 1 560 de miliarde de dolari anul trecut. Acesta este un nou record înaintea unui  2023 promițător.

Plățile totale de dividende sunt în creștere cu 8,4% față de 2021 datorită revenirii activității economice globale după pandemie, potrivit unui raport al managerului de active Janus Henderson.

Producătorii de petrol și gaze și instituțiile financiare au reprezentat jumătate din această creștere, conform datelor Indexului Global de Dividende al celor mai mari 1.200 de capitalizări bursiere din lume.

Pe măsură ce prețurile în creștere ale energiei le-au sporit profiturile, companiile  „și-au mărit distribuțiile cu peste 66%, sub formă de dividende ordinare sau extraordinare”.

Băncile au continuat să beneficieze de reautorizarea dividendelor, după ce acestea au fost înghețate de Banca Centrală Europeană la începutul pandemiei: au contribuit la un sfert din creșterea globală.

Sectorul transportului maritim a beneficiat de creșterea transportului de marfă, în special pentru compania daneză Maersk, sectorul auto de creșterea prețurilor la mașini și sectorul de lux de creșterea continuă a cererii.

Ultimele două sectoare sunt „motorul” creșterii dividendelor în Europa, deși „plățile speciale” de la compania energetică franceză TotalEnergies și de la compania norvegiană Equinor „au contribuit, de asemenea, în mod semnificativ”.

În 2021, companiile miniere au fost în centrul atenției, cu patru jucători în top 10 al celor care plătesc dividende. În anul 2022 s-a înregistrat o ușoară scădere a prețurilor materiilor prime, ceea ce a dus la scăderea dividendelor acestora.

Dar grupul minier anglo-australian BHP rămâne în fruntea podiumului, în timp ce omologul său Rio Tinto se menține pe locul 7.

Podiumul anului 2022 este completat de compania petrolieră de stat braziliană Petrobras și de gigantul american din domeniul IT Microsoft. Pe locurile următoare se află Apple, China Construction Bank, China Mobile, JPMorgan Chase și Johnson & Johnson.

Douăsprezece țări au înregistrat dividende record în dolari: SUA, Canada, Brazilia, China, India și Taiwan, iar alte câteva în moneda lor proprie: Franța, Germania, Japonia și Australia.

Șapte dintre companiile din top 10 al Janus Henderson rămân americane. Două sectoare au contribuit puternic la creșterea dividendelor din SUA: energia (cu o plată unică importantă pentru Pioneer Natural Resources și dividende mari pentru Chevron și Exxon) și sectorul financiar (inclusiv Wells Fargo, Morgan Stanley și Blackstone).

De asemenea, Chevron și Exxon și-au dublat dividendele cu răscumpărări uriașe de acțiuni. Pentru acest an, a dministratorul de active mai mizează pe un nou record de 1,6 trilioane de dolari în dividende distribuite.

 

 

 

Dispozitive integrate sub piele. Predicțiile „părintelui telefonului mobil”

“Într-o zi, telefoanele vor deveni dispozitive integrate în pielea noastră, mai degrabă decât plăcile rectangulare negre cu care ne-am obișnuit”, spune inventatorului telefonului mobil.

„Următoarea generație va avea telefonul încorporat sub pielea urechilor”, a declarat Marty Cooper, căruia i se atribuie inventarea primului telefon mobil în 1973, într-un interviu acordat CNBC, în cadrul Mobile World Congress de la Barcelona.Astfel de dispozitive nu vor avea nevoie să fie încărcate, deoarece „corpul uman este încărcătorul perfect”.

Viziunea lui Cooper face aluzie la o posibilă etapă viitoare a umanității, în care corpurile noastre vor fi dotate cu microcipuri și senzori puternici.

Mai multe startup-uri dezvoltă tehnologii care încearcă să combine computerele cu creierul uman, de exemplu, cum ar fi Neuralink a lui Elon Musk.

Cooper susține că smartphone-ul din prezent a devenit “prea complex, cu numeroase aplicații și un ecran care nu se potrivește cu curbura feței”.

Piața smartphone-urilor a stagnat în ultimii ani, iar în industrie există sentimentul că producătorii se străduiesc să vină cu noi modele inovatoare.

Prevalența telefoanelor din zilele noastre a dus la o litanie de probleme, de la dependența de social media până la încălcări ale vieții private.

Marty Cooper a primit un premiu pentru întreaga carieră la MWC în această săptămână, pentru a marca 50 de ani de când a creat primul telefon mobil pe Sixth Avenue. Folosind Motorola DynaTAC 8000X, la care se face referire în celebrul film „Wall Street”, el a efectuat un apel către principalul său concurent de la AT&T,Joel S. Engel.

Și mărturisește că nu și-ar fi imaginat niciodată că telefoanele vor deveni computerele portabile care sunt astăzi.

Cu toate acestea, el a adăugat: „Știam că era important să ne conectăm. Și am spus o glumă, că într-o zi, când te vei naște, ți se va atribui un număr de telefon. Iar dacă nu răspundeai la telefon, erai mort. În prezent, în lume există mai multe abonamente de telefonie mobilă decât oameni. Telefonul devine o extensie a persoanei”.

Colonizarea digitală: pericolele renunțării la banii cash

Bjorn Ulvaeus, unul dintre membrii celebrei trupe suedeze ABBA, a devenit un purtător de cuvânt al unei lumi fără bani după ce fiul său a fost jefuit. În opinia sa, renunțarea la monede și bancnote ar afecta infractorii și evazioniștii fiscali, ajutând în același timp întreprinderile și bugetele guvernamentale.

„Suedia ar fi țara ideală fără numerar”, spunea Bjorn în 2014, lăsându-i pe analiști cu gura căscată. Aproape un deceniu mai târziu, aproape că i s-a îndeplinit dorința. O minoritate de suedezi au declarat într-un sondaj că au folosit numerar în ultimele 30 de zile, în timp ce un procent uriaș de 95% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 65 de ani au descărcat aplicația de plăți mobile Swish, deținută de creditori, inclusiv Danske Bank  și Swedbank.

Tranzacțiile în numerar au scăzut la 8% din plățile companiilor la sfârșitul anului 2022, de la 18% cu cinci ani înainte, estimează Jonas Hedman de la Copenhagen Business School. Cu volume atât de mici, este efectiv neprofitabil să manipulezi numerar.

Suedia este o economie cu o tehnologie avansată. Dar direcția de deplasare este aceeași peste tot, accelerată de o pandemie care a dus la înlocuirea meniurilor din restaurante cu coduri QR și la creșterea cheltuielilor online. Având în vedere că băncile centrale de pretutindeni se gândesc la propriile monede digitale pentru a compensa riscurile lipsei de numerar, există lecții de învățat.

Infracțiunile legate de numerar, cum ar fi jafurile, au scăzut, la fel ca și evaziunea fiscală. Consumatorii și întreprinderile par, de asemenea, să aprecieze noua situație. A devenit mai ușor să cheltuiești mai mult, poate prea mult, deoarece cumpărătorii din generația Z cad pradă împrumuturilor de tip „cumpără acum – plătește mai târziu”.

Cu toate acestea, spre ușurarea autorităților de reglementare, criptomonedele volatile nu au reușit să prindă complet în Suedia – până acum.

Totuși, au apărut riscuri. Unul dintre acestea este excluderea digitală pentru cei fără card. Acest lucru merge mână în mână cu problema „computerul spune nu”. Atunci când sistemele de plăți digitale eșuează, eșuează cu adevărat – așa cum au descoperit utilizatorii Swish anul trecut, când întreaga rețea a căzut. Când apare o defecțiune tehnică nu există soluție de rezervă.

Vulnerabilitatea este o altă problemă. Poate că oamenii se simt mai în siguranță dacă au mai puține bancnote în buzunare noaptea târziu, dar criminalitatea a devenit digitală și a creat noi tipuri de fraudă.

Datele privind tranzacțiile se află din ce în ce mai mult în mâinile marilor conglomerate tehnologice, cum ar fi Meta Platforms,  care a speriat autoritățile de reglementare la nivel mondial atunci când a încercat să își lanseze propria monedă.

Iar într-o lume în care hackerii sunt sponsorizați de guverne și în care atacurile cibernetice pot lovi infrastructuri critice, plățile reprezintă un risc geopolitic.

Un răspuns ar putea fi lupta pentru protejarea numerarului, mai degrabă decât înlocuirea acestuia, așa cum susține cu tărie autorul Brett Scott în Cloud Money. Dar nu este un panaceu: marșul nostru spre plăți fără numerar nu se va opri brusc.

Companiile private își doresc prea mult acest lucru, iar consumatorii sunt comozi,  spune Jonas Hedman, economist la  Copenhagen Business School.

Protecția banilor cash ar putea veni chiar din partea unei monede digitale emisă de o bancă centrală.  Joachim Samuelsson de la firma suedeză de tehnologie Crunchfish  proiectează bani digitali cu mai multe proprietăți asemănătoare numerarului, cum ar fi funcționalitatea offline.

O monedă reglementată, transfrontalieră, trans-valută ar putea oferi tranzacții mai rapide, potrivit strategului Deutsche Bank AG, Marion Laboure.

Bancherii centrali au nevoie de acordul politicienilor și al publicului, în contextul celei mai mari provocări în materie de inflație din ultimii ani. În anii ’70, ABBA cânta despre „funny money”; nimeni nu se mai amuză acum.

ULTIMA ORĂ: Alina Albu, propusă de ministrul Justiției la șefia DIICOT

2

O informație de ultimă oră vine de la Ministerul Justiției (MJ). Și vizează rezultatul procedurii de selecție pentru șefia Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Mai exact, Alina Albu este propusă de către ministrul Cătălin Predoiu pentru funcția de procuror-șef al DIICOT – se menționează într-un comunicat al MJ.

Conform sursei citate, propunerea va fi transmisă Secției pentru Procurori a CSM miercuri, 1 martie, „pentru obținerea avizului în conformitate cu art.147 alin.(3) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor”.

Redăm în cele ce urmează, integral, comunicatul de presă:

„În data de 24.02.2023, s-au desfășurat, la sediul Ministerului Justiției, interviurile pentru funcția de Procuror-Șef al DIICOT.

Procedura de interviuri publice pentru selecția propunerilor a fost introdusă inițial în practica ministrului Justiției încă din anul 2020, cu ocazia selecției precedente. Ulterior, procedura de interviuri publice a fost ridicată la rang de lege și este, în prezent, prevăzută de art.146 din Legea nr. 304/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Procedura a fost evaluată pozitiv de Comisia de la Veneţia prin Avizul nr. 1105/2022 și prin ultimul Raport pozitiv MCV din decembrie 2022.

Interviurile au fost desfășurate în fața comisiei de interviu constituită, potrivit legii, din reprezentanții Ministerului Justiției, ai CSM, INM și ASE şi compusă din ministrul Justiției, secretari de stat, procurori, un profesor de management şi un psiholog. În urma fiecărei serii de interviuri, au avut loc consultări extinse și minuțioase între ministrul justiţiei şi toţi membrii comisiei de interviu.

Prin comunicatul de presă din data de 27.02.2023, au fost formulate o serie de precizări și considerații prin care am mulțumit candidaților pentru asumarea responsabilității candidaturii, soliditatea dosarelor profesionale depuse, ținuta profesională înaltă a prestațiilor la interviu, dar și considerații privind optica și viziunea construirii propunerilor, plecând în primul rând de la stadiul de dezvoltare a instituțiilor respective și a nevoilor lor de modernizare în etapa următoare, raportate la caracteristicile profesionale și moral-psihologice ale fiecărui candidat, stilul lor de conducere și viziunea acestora asupra căilor de urmat mai departe în modernizarea instituțiilor, considerații pe care le reiterez.

(Comunicatul din data de 27.02.2023 poate fi consultat la https://www.just.ro/comunicat-de-presa-al-ministrului-justitiei-27-02-2023/).

În urma analizei candidaturilor prin prisma celor precizate mai sus, am selectat și propus pentru funcția de Procuror-Șef al DIICOT pe doamna procuror Alina Albu.

Propunerea va fi transmisă Secției pentru Procurori a CSM astăzi, 01.03.2023, pentru obținerea avizului în conformitate cu art.147 alin.(3) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Cătălin Predoiu

Ministrul Justiției”

Bogații lumii profită de prăbușirea unei piețe de un trilion de dolari

0

Fondatorul grupului de îmbrăcăminte Zara, Amancio Ortega, cea mai bogată persoană din Spania, și-a extins anul trecut portofoliul global de proprietăți imobiliare comerciale, achiziționând cel puțin 10 proprietăți în America de Nord și Marea Britanie pentru mai mult de 2 miliarde de dolari.

Alți miliardari și firmele lor de investiții au rămas concentrate pe această clasă de active, care a fost printre cele mai afectate de pandemie și de consecințele de durată ale muncii la distanță, potrivit raportului Knight Frank’s 2023 Wealth Report.

Acesta este un contrast puternic față de investitorii instituționali, care și-au redus cota de piață de 1,1 trilioane de dolari americani pentru birouri, spații logistice și locuințe de închiriat, în condițiile în care neplățile încep să crească din cauza ratelor de dobândă mai mari, în contextul sfârșitului erei banilor ușori.

Persoanele fizice bogate, birourile de familie și companiile cu acționariat restrâns au profitat de profilul lor de îndatorare mai mic și de orizonturile de investiții mai lungi pentru a cheltui 455 de miliarde de dolari în imobiliare comerciale. Pentru prima dată, sunt cei mai activi cumpărători din acest sector.

„Cumpărătorii privați profită de reevaluarea continuă a activelor și de pozițiile valutare mai puternice”, a declarat Alex James, șeful departamentului de consultanță pentru clienți privați al Knight Frank. „Această tendință va continua, investitorii privați căutând opțiuni lichide de conservare a averii”.

Cifrele evidențiază perspectivele de investiții pe termen lung ale ultra-bogaților lumii și modul în care aceștia caută adesea să își diversifice averea prin intermediul sectorului imobiliar, unde vânzările de obligațiuni ipotecare comerciale sunt acum în scădere, deoarece creșterea ratelor dobânzilor reduce volumul împrumuturilor.

Ortega, în vârstă de 86 de ani, a achiziționat în septembrie cinci centre logistice din SUA pentru peste 700 de milioane de dolari. Apoi, în decembrie, un zgârie-nori rezidențial de lux din Seattle pentru aproximativ 300 de milioane de dolari, după ce anterior cumpărase o clădire de birouri Amazon din oraș. Are o avere netă de 63,5 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index, derivată în mare parte din participația sa majoritară la Inditex, proprietarul Zara.

Joe Tsai, cofondator al Alibaba Group Holding, are o  indirectă în peste o jumătate de duzină de hoteluri de cinci stele din Spania, prin intermediul biroului său de familie, Blue Pool Capital.

Investitorii privați s-au concentrat în principal pe locuințe de închiriat în sectorul imobiliar comercial în cursul anului 2022. Au  alocat cel mai mult capital în SUA, unde New York rămâne un centru și pentru tranzacțiile imobiliare rezidențiale de 25 de milioane de dolari sau mai mult.

 

America e bolnavă! Călăreții apocalipsei sănătății

Dacă sănătatea înseamnă bogăție, atunci viitorul Americii pare sumbru. Șase din zece americani suferă de cel puțin o afecțiune cronică, iar patru din zece suferă de două. „America este o societate bolnavă”, subliniază Wall Street Journal. „La propriu”.

Nici Bloomberg nu se lasă mai prejos, titrând „O Americă bolnavă nu poate concura cu China”. Deficitul de sănătate al SUA este o problemă economică în creștere. Rata de participare a forței de muncă este de 62,4%: 11 milioane de locuri de muncă sunt vacante, în comparație cu doar 5,7 milioane de persoane care își caută un job.

Într-o perioadă de tensiuni tot mai mari atât cu Rusia, cât și cu China, deficitul de sănătate este, de asemenea, o problemă de securitate națională.

Un sondaj realizat în 2020 pentru Pentagon a constatat că mai mult de trei sferturi dintre tinerii americani (18-24 de ani) nu sunt apți pentru serviciul militar din cauza unor probleme de sănătate, obezitatea fiind cea mai importantă dintre acestea. Situația este semnificativ mai gravă într-un grup de state sudice și sud-estice (Alabama, Arkansas, Florida, Georgia, Louisiana, Mississippi, Carolina de Nord, Carolina de Sud, Tennessee și Texas) care au o tradiție militară puternică.

Obezitatea este legată de multiple probleme de sănătate, inclusiv boli de inimă, depresie, hipertensiune arterială, cancer legat de stilul de viață și diabet, care afectează 13% din populație și îi costă pe angajatori aproximativ 90 de miliarde de dolari pe an. Un studiu din 2020 a stabilit costul economic al obezității la aproape 1,4 trilioane de dolari pentru 2018 – aproape 7% din produsul intern brut.

În 2021, speranța de viață a scăzut la 76,1 ani – cea mai mică cifră din 1996. Speranța de viață din Virginia de Vest este mai mică decât cea din Mexic.

Invazia de opioide a amplificat problemele Americii: decesele cauzate de supradoze de droguri au crescut de la 17.000 în 2000 la 92.000 în 2020, în mare parte datorită producției și distribuției în masă de opioide de către marile companii farmaceutice.

Pandemia Covid-19 a acționat ca al treilea călăreț al apocalipsei sănătății. Rata de mortalitate Covid din America este în continuare mult mai mare decât în majoritatea celorlalte țări avansate, cu 339 de decese la 100.000 de locuitori, comparativ cu 254 în Franța, 201 în Germania și 134 în Canada.

Pandemia a dus la o scădere bruscă a ratei de participare a forței de muncă   (deja scăzută), o scădere din care America încă nu și-a revenit. Institutul Brookings sugerează că aproximativ trei milioane de persoane – sau 1,8% din forța de muncă civilă – ar putea rămâne fără loc de muncă din cauza efectelor “Covid lung”.

Problemele de sănătate mintală ale Unchiului Sam par a fi la fel de presante ca și problemele de sănătate fizică, deși sunt în mod clar mai greu de măsurat și de diagnosticat. Un raport al Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor arată că, în 2021, aproape o treime dintre fetele de liceu s-au gândit serios să își ia viața.

Tinerii suferă de un sindrom de alienare, cu rate crescute de abandon școlar și rate în scădere de participare la universitate. Nimic din toate acestea nu este de bun augur pentru viitor.

Locurile de muncă din America au un efect negativ asupra sănătății forței de muncă. În cel mai bun caz, managerii americani se fac vinovați de faptul că ignoră nevoile lucrătorilor din prima linie, trăind într-o bulă de gulere albe. În cel mai rău caz, i-au presat să muncească din ce în ce mai mult în joburi care sunt deja monotone. Angajații le găsesc atât de neiertătoare,  pentru că ei înșiși suferă de probleme de sănătate.

De asemenea, industria fast-food este un lobby puternic, hotărât să îndoape populația (în special pe cea săracă) cu grăsimi saturate și sare, în timp ce șoptește lucruri frumoase despre ESG( environmental, social, governance).

Americanii trebuie să înceapă să se gândească la starea populației în același mod ferm în care o făceau liberalii britanici de la începutul secolului al XX-lea, ca o chestiune de eficiență națională, dar și de compasiune națională. Sănătatea precară nu este doar o tragedie pentru individul care suferă de ea. Este, în ansamblu, o constrângere asupra productivității și capacității de apărare a țării.

 

 

 

Rasismul economic și războiul de pe centurile de socializare

1. Ați fost anul ăsta în Poiana Brașov, ați avut bani să vă duceți copiii la schi? N-ați fost, n-ați avut. Poate ați fost câteva zile în Austria sau în Bulgaria cu bani pe care ați început să îi strângeți din septembrie. Să vă povestesc eu ce e în Poiana Brașov. În cârciumile cu specific românesc din Poiana Brașov se dansează cu steagul bicolor pe masă. Steagul bicolor e printre bucățile de șorici de pe platouri și de pe obraji. Se dansează și la mesele de pe terasă, fiindcă petrecăreții au geci care costă cât două rate de-ale dumneavoastră la mașină. Și fiecare mașină face cât un apartament de trei camere în Berceni, pentru care plătiți 30 de ani. La plecare, tovarășii invadați se urcă la volan. Bineînțeles că poliția rutieră nu îi oprește. Poliția e timorată, poliția se uită la generalii caraghioși de la Antena 3 Sienen. La vară, petrecăreții (ăia mai săraci, care nu sunt deja în Sudul Franței) se vor muta pe Litoral. La Constanța au terasă cu stridii, în Piața Ovidiu, încă de anul trecut. Am văzut-o eu, ca să nu existe discuții. În august era în fața Casei Hrisicos, spre muzeu. 

2. O firmă străineză de placaj montat și înșurubat la domiciliu (atelierul ambulant își zice corporație de mobilier) va deschide o hală și în vestul României. Nu vrea nimeni să se angajeze, pentru că marii conducători din nordul Europei au hotărât că amploaiații români nu au voie să câștige mai mult de 2000 de lei pe lună. Nu contează că, la noi, cifra de vânzări e mai mare de două-trei ori decât în Germania sau în Franța. Blocaj la 2000 de lei pe lună înseamnă rasism economic. 2000 de lei cheltuie refugiații la prânz. Mama, tata și doi copii. Dacă unesc mesele mai multe familii, iese de-o mașină.

3. Sunt născut în 1970, trupele sovietice au dispărut din România în 1958. N-am studiat rusa la școală, am fost generația crescută cu limba engleză (în loc de franceză și italiană). Am cunoscut francezi, italieni, elvețieni, spanioli, nemți și niciun rus. Niciunul. Dar de un an tot văd ucraineni. Opulența acestor suferinzi de război sfidează clasa medie din România.

4. E indecent față de memoria înaintașilor să mănânci borșul „io mă lupt cu rușii”. Bunicii noștri s-au luptat cu rușii, au făcut pușcărie, au murit în Siberia, le-au naționalizat rușii casele și le-au băgat pământul în C.A.P. Cum pielea „pulpinocheriei” (cuvântul îi aparține lui Nichita Stănescu, îl știu din albumul  memorial scos de Gheorghe Tomozei) să te lupți tu cu rușii, măscăriciule? Unchii și bunicii noștri mergeau desculți prin ghețurile Siberiei. Bunicul a ajuns până aproape de Stalingrad, a fost rănit (glonț în omoplat), a stat trei zile în zăpadă, i-au degerat două degete. Și te lupți tu cu rușii pe centurile de socializare, panaramezule!

5. Guvernul se poartă curtenitor cu tovarășii invadați pentru că România se află în niște structuri și îndeplinește un protocol. Dar cetățenii nu au nicio datorie să se prefacă. ROMÂNII ÎI DISPREȚUIESC EREDITAR PE RUȘI (mai ales eu) și, insist, nu au nicio datorie față de ucraineni. Din contră, ucrainenii ne sunt datori moral, teritorial și material pentru 2022 – 2023.

6. În aceste zile, cele mai izbutite metafore sunt cifrele. Copilul român – alocație de 243 de lei pe lună. Copilul refugiatului – 3700 de lei pe lună. Dacă un ucrainean face cât 15 români, atunci îi va învinge fără noi pe ruși. Mult succes! Ca la mondialele de fotbal, unde românii sunt doar telespectatori.

7. Trei ani de pandemie și război. Ne-am dovedit proști de creduli. Și de fricoși. Dacă prostul nu înghite basmele, vine unul mai prost decât el (adică useristul), dar mai obraznic, și îl acuză de „Teoria Conspirației.

Premierul are un nou „subaltern”. Ciucă l-a prezentat, de față cu miniștrii, pe ION – primul consilier guvernamental ce foloseşte inteligenţă artificială – VIDEO

Premierul Ciucă are un nou consilier în echipa guvernamentală. Se numește ION, iar șeful Executivului a ales să-l și prezinte, la începutul ședinței de miercuri, de la Palatul Victoria, de față cu miniștrii din Cabinetul pe care-l conduce, pe consilierul guvernamental care foloseşte inteligenţă artificială. Nu oricum, ci schimbând câteva cuvinte cu robotul ce seamană foarte mult cu o oglindă.

„O să începem şedinţa de Guvern cu o surpriză. Astăzi este 1 martie, e prima zi calendaristică a primăverii, este ziua Mărţişorului. Le doresc doamnelor şi domnişoarelor să aibă o primăvară frumoasă şi astăzi avem o surpriză care nu aparţine Guvernului, ci aparține unor români care au avut o iniţiativă de apreciat.

Guvernul României marchează astfel o premieră la nivel naţional şi internaţional pentru că discutăm despre primul consilier guvernamental care foloseşte inteligenţă artificială. Este aici în stânga mea. Vi-l prezint. Numele lui este ION şi vine de la transpunerea în oglindă a sintagmei NOI”, a început prin a spune șeful Guvernului, în debutul ședinței de miercuri a Executivului.

Ce rol are consilierul ION

Până să „discute”, scurt, cu robotul ION, care are aspectul asemănător unei oglinzi, Ciucă a mai spus: „Va primi rolul de consilier onorific al premierului şi apreciez că rolul lui e să ne ajute pe noi să îi putem ajuta mai bine pe cetăţenii români, informând Guvernul României în timp real cu propunerile, cu problemele şi cu dorinţele românilor”.

Totodată, șeful Executivului a mai spus: „E o iniţiativă a unor cercetători şi profesori români. (…) Proiectul ION reprezintă un sistem care (…) foloseşte inteligenţă artificială pentru a capta rapid şi automat părerile, doleanţele românilor, folosind informaţiile din spaţiul public”.

Nu în ultimul rând, premierul a mai ales să sublinieze că este un proiect românesc „100%”.

Apostolul Justiției usr-iste, deputatul Mihai Badea, hrănit ani buni din contracte publice

După ce și-a câștigat ani buni pâinea și biletul de RATB pe la casele de avocatură ce au beneficiat în trecut de contracte bănoase și controversate cu diverse instituții sau societăți ale statului român, Mihai-Alexandru Badea și-a descoperit valențe de deontolog. Și a devenit USR-ist de profesie, ba chiar deputat. Deși absolut nimic din activitatea sa profesională de avocat nu îl recomanda, deputatul USR Badea a ajuns membru al Comisiei juridice din Camera Deputaților, ba chiar președinte al acesteia la un moment dat. Abuzând de această poziție, fostul avocățel de Registrul Comerțului a început să interfereze, nepermis, cu puterea judecătorească. Să amenințe CSM și Inspecția Judicară, să arate cu degetul spre judecători incomozi crezului absurd usr-ist. 

Potrivit cv-ului postat pe site-ul Camerei Deputaților, după ce a terminat Dreptul în anul 2008, Mihai-Alexandru Badea și-a făcut ucenicia într-ale avocaturii la Boștină și Asociații. Da, exact, la celebrul avocat Boștină reținut și cercetat în 2015 pentru acuzații de evaziune fiscală în domeniul IT și al consultanței cu prejudicii de un milion de euro. Adică acel gen de consultanță pe care o presta stagiarul Mihai-Alexandru Badea, pe bani europeni sau de la bugetul statului, la Boștină în perioada 2009-2011. Căci, pe când nu era USR-ist convins, Mihai-Alexandru Badea oferea asistență juridică companiei de stat Poșta Română, sub umbrela casei de avocatură Boștină, în proiecte menite să scurgă banul public. Astfel, stagiarul Badea a fost implicat în proiectul înregistrării tuturor sediilor secundare ale Poștei Române în Registrul Comerţului și în proiectul întabularii tuturor proprietăţilor imobiliare ale Poștei Române în Cartea Funciară. Adică s-a ocupat de niște trebușoare pe care le putea face orice jurist al Companiei Naționale Poșta Română. Însă cum s-ar mai fi scurs banii publici pentru consultanța privată a avocaților? Căci, conform datelor publicate de Corpul de Control al Guvernului, în perioada 1 ianuarie 2009-31 mai 2012 (adică exact în perioada în care actualul deputat USR lucra la Boștină) casa de avocatură Boştină & Asociaţii S.P.R.L. avea contracte încheiate cu instituții și autorități în valoare de 10.877.010,33 lei. 

Devenit avocat definitiv în martie 2011, Mihai-Alexandru Badea l-a părăsit pe Boștină și s-a dus la casa de avocatură Banu, Raclaru și Nasta. Aici a interferat mai puțin cu serviciile acordate instituțiilor sau autorităților de stat. Și a plecat destul de repede la o altă casă de avocatură, Grigoraş și Partenerii. Deși era era avocat definitiv, Badea a prestat și aici inclusiv ceea ce și un student poate să facă: „redactarea documentelor necesare și reprezentarea clienților în fața Oficiului Registrului Comerțului din București”.

Actualul USR-ist Mihai-Alexandru Badea s-a reîmprietenit bine cu banul public în perioada 2014-2017, când a activat la Vlănțoiu și Asociații. Conform propriului CV, Badea a prestat pe banii clientului Opera Națională București. Iar datele din Raportul Corpului de Control al Cabinetului Cioloș arată că în perioada 01.07.2012 – 31.12.2015 societatea de avocatură Vlănțoiu și Asociații, unde lucra Mihai-Alexandru Badea, era pe locul 22 în top contracte încheiate cu entități publice, cu o sumă de 1.107.284,42 lei. De altfel, Opera Națională București, pentru care Badea a prestat consiliere juridică, a cheltuit atunci pe avocați externi suma de 1.668.356,26 lei. 

Agitația politică din 2017 (înlocuirea lui Cioloș cu Grindeanu și mai apoi cu Tudose) a avut rolul să îl determine pe Mihai-Alexandru Badea să își caute menirea politică. S-a suspendat din data de 7.03.2017 din Baroul București și s-a angajat în funcția de consilier la Grupul parlamentar al partidului Uniunea Salvați România. Astfel, cel hranit din contracte cu instituții publice a devenit un aprig luptător al conservării banului public. Și chiar dacă trecutul profesional nu îl recomanda cu nimic, avocatul Badea și-a folosit experiența depunerii de acte la Registrul Comerțului pentru a începe, în perioada 2017-2020, să ofere asistență juridică deputaților USR!!! Și nu una oarecare, ci chiar în procesul de exercitare a dreptului de a sesiza Curtea Constituţională.

Vocal în discursuri goale în conținut, Mihai -Alexandru Badea s-a implicat în campania electorală din 2020, a candidat și a devinit deputat USR cu imunitate. Uitând că a fost hrănit din banul public ani la rând, Badea a mimat o pricepere juridică de excepție și a prins un loc în Comisia Juridică a Camerei Deputaților. A fost numit chiar președintele acesteia. Dar cum Parlamentul nu este Registrul Comerțului, unde orice prăpădit de avocat obține clientului mențiunea dorită, Badea a fost înlocuit din funcția de președinte. Și-a folosit  însă titulatura de membru în Comisia Juridică a Camerei Deputaților pentru a proteja interesele usr-iste din Justiție. Tocmai el, stagiarul lui Boștină & Co.

Preotul Vasile Ioana, îndrumări în contextul Postului Paștelui: „Ar trebui ținut post de tehnologie. Să lăsăm deoparte telefonul!”

7

Postul Paștelui, adesea cunoscut drept Postul Mare, care precede marea sărbătoare a Învierii Domnului, a început în prima zi a acestei săptămâni.

Dincolo de latura alimentară, cei care țin post se străduiesc, cel mai adesea, să fie mai toleranți cu semenii și să acorde mai mult timp rugăciunii și laturii spirituale a existenței lor.
Părintele Vasile Ioana, unul dintre cei mai cunoscuți preoți din România, apreciat pentru comunicarea sa deschisă cu credincioșii, a venit cu câteva sfaturi, pentru Postul Paștelui.

Totul, având în vedere că trăim în era tehnologicului, iar multe dintre aceste accesorii ce permit conectarea la Internet tind să acapareze tot mai mult din timpul omului.

Părintele Vasile Ioana: Să lăsăm un pic deoparte tehnologia

Preotul de la biserica „Sfântul Nicolae Dintr-o Zi”, aflată în apropiere de Piața Universității din Capitală, dă de înțeles că, în loc să butoneze telefonul, pentru beneficiul sufletesc, oamenii ar putea să citească, de exemplu, un capitol din Biblie.

Pentru suflet mai avem altceva. Astăzi, spre deosebire de alte perioade ale istoriei umanității, omul are acum un consum spiritual de alt tip: de Youtube, TikTok, Facebook și Instagram. Care consumă timpul omului.

Ar trebui ținut post de tehnologie. Să lăsăm deoparte telefonul și să ne unim cu Dumnezeu, prin citirea Psaltirii. Să citim un capitol din Biblie, să citim mai mult din cuvântul lui Dumnezeu și să venim la Denii și la Liturghie.

Haideți să luăm dimineață Agheasmă Mare și să lăsăm un pic deoparte tehnologia, care înseamnă preocuparea pentru viețile altor oameni”, a spus părintele Vasile Ioana, la postul de televiziune, citat de antena3.ro.

Porc de Crăciun cu voucher de la ANSVSA. Câți bani se oferă

6

O nouă inițiativă legislativă ar putea să soluționeze problema micilor crescători care sunt nevoiți să renunțe la creșterea porcului din cauza restricțiilor impuse pentru lichidarea focarelor de pestă porcină africană.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA)
ar putea oferi un voucher în valoare de 200 lei pentru achiziția porcului de Crăciun.

Vouchere pentru porc de Crăciun, de 200 de euro

Noua legislația vine ca un ajutor în implementarea unei alte inițiative aflate în fază finală a dezbaterii parlamentare, Legea Porcului.

„Am discuții cu colegii pentru a face un proiect de lege separat ca să vină cumva sprijin la Legea porcului. Vreau să facem în felul următor: în raza de 10 km unde avem ferme comerciale și unde avem crescători înscriși în registrul agricol cu porci și care vor să abandoneze creșterea porcilor, timp de cinci ani să primească un voucher de la ANSVSA în valoare de 200 de euro pe care să îl tranzacționeze de Crăciun la ferma comercială și să își păstreze tradiția, să primească acel porc. Acesta ar fi un aspect.”, a declarat deputatul Emil Dumitru, vicepreședinte al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, potrivit agrointel.ro.

Legea Porcului datează la Comisia de Agricultură de la Camera Deputaților din noiembrie 2021.

Românii consumă carne de porc din import

În lipsa ofertei interne, românii mănâncă în mare parte carne de porc din import, în principal, din țări precum Spania, Germania și Ungaria. Nici nu este de mirare, în condițiile în care doar undeva la 20% din consum este asigurat din intern, pe fondul decimării efectivelor de porci din cauza pestei porcine.

Cel mai mare furnizor de carne de porc pentru România a fost, în primele 11 luni din 2022, Spania cu un volum de 90 066 tone, în valoare de 253,4 milioane de euro, urmată de Ungaria – 59 035 tone (128,8 milioane euro), Polonia – 24 496 tone (46,1 milioane euro) și Belgia – 20 241 tone (41,1 milioane euro), potrivit datelor furnizate Ziarului Puterea de către INS.

Au fost selectate primele 50 de proiecte pentru finanțare prin Programul de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat/Câte sunt instituții de învățământ

7

Primele 50 de proiecte depuse în cadrul Programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat au fost selectate pentru finanțare – a anunțat, miercuri, 1 martie, ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla.

Pe listă au fost incluse mai multe instituții de învățământ, dar și blocuri de locuințe, din câte se mai precizează într-un comunicat al Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA).

Astfel, 19 instituții de învățământ, 13 edificii socio-culturale, 11 blocuri de locuințe, 4 clădiri administrative și 3 unități de sănătate au fost incluse în lista celor care pot primi finanțare odată ce autoritățile locale depun documentele suplimentare necesare”, conform comunicatului.

Unde se află clădirile și cât e suma totală solicitată pentru consilidarea lor

Potrivit sursei menționate, clădirile sunt din București, Argeș, Botoșani, Brașov, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Ilfov, Neamț, Prahova, Timiș, Tulcea, Vaslui și Vrancea, iar suma totală solicitată pentru consolidarea lor este de 738 milioane de lei.
În același comunicat se precizează că în urma includerii pe Ordinul de ministru, beneficiarii trebuie să depună documentația necesară în vederea încheierii contractelor de finanțare.

„Odată încheiate aceste contracte, având în vedere că finanțarea este asigurată din bani publici, se va derula procedura de achiziție publică, iar după aceea pot începe lucrările de consolidare”, au mai transmis reprezentanții ministerului condus de către Cseke Atilla.

Minister: 316 proiecte au primit solicitări de clarificare, fiind în etapa de evaluare

Ministerul Dezvoltării derulează Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, care, pentru anul 2023, are un buget alocat de 200 de milioane de lei credite bugetare și 500 milioane de lei credite de angajament, iar finanțarea este de 100%. „Locatarii clădirilor consolidate și autoritățile locale nu vor fi nevoiți să restituie banii”, se mai precizează în comunicatul instituției.

„În perioada 3 ianuarie – 20 februarie, a fost deschis apelul de proiecte pentru Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, în urma căruia au fost depuse cereri de finanțare pentru consolidarea seismică a 366 de clădiri.

Celelalte 316 proiecte dintre cele 366 de solicitări de includere în Program au primit solicitări de clarificare și sunt în etapa de evaluare.

Suplimentar clădirilor consolidate prin Programul național de consolidare, ministerul finanțează, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), alte 251 de clădiri, iar, prin Compania Națională de Investiții, 57 de clădiri”, se mai transmite în comunicatul postat pe site-ul MDLPA în 1 martie.

Demolări în spitale, de frica seismelor! Nu mai îndeplinesc condițiile de securitate și vor fi puse la pământ

1

Două clădiri vechi de 100 de ani ale unor spitale din Galați vor fi demolate pentru că sunt încadrate în clasa 1 de risc seismic.

Este vorba despre un corp al Spitalului de Boli Infecțioase și o clădire a spitalului TBC din Galați. Cele două au trecut prin cutremurele din anii 1977, 1986, 1990 și 2005 și nu mai îndeplinesc condițiile de securitate.

Clădirile vechi de 100 de ani au trecut prin 4 cutremure majore

Potrivit unui proiect de hotărâre al Consiliului Județean Galați, prima clădire care va fi demolată va fi Pavilionul de Dermatovenerologie (corp C21) de la Spitalul de Boli Infecțioase „Sf. Cuvioasa Parascheva”.

„Spitalul de Boli Infecțioase a fost construit în perioada interbelică, data exactă a construcției nu se cunoaște. Concluziile expertizei tehnice asupra clădirii arată că structura de rezistență este deficitară la acțiunea cutremurelor specifice zonei, aceasta încadrându-se în clasa de risc seismic II – din care fac parte clădirile susceptibile de avariere majoră la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător Stării Limite Ultime, care pune în pericol siguranța utilizatorilor”, se arată în expunerea de hotărâre.

De asemenea, se menționează că actuala construcție nu corespunde nici din punct de vedere funcțional și al dotărilor conform normativelor în vigoare. Astfel, se propune demolarea acesteia, deoarece cheltuielile pentru refuncționalizare și consolidare sunt costisitoare și nu se justifică.

A doua clădire care va fi demolată este la Spitalul de Pneumoftiziologie Galați. Este vorba de centrala de abur, o construcție într-un stadiu avansat de degradare, cu o vechime de 70 de ani.

„Aceasta a fost construită în anul 1952 și a trecut prin patru cutremure semnificative: 1977, 1986, 1990 și 2005, fără a se efectua intervenții de consolidare a clădirii sau reparații capitale ale pereților ori suprastructurii clădirii”, susțin reprezentanții Consiliului Județean Galați.

Concluziile expertizei tehnice asupra clădirii sunt în favoarea demolării clădirii având în vedere gradul ridicat de risc seismic.

Scandal la înmormântarea lui Mihai Șora: acuzații grave făcute de fiul său / Cum se apără văduva filosofului

19

Mihai Şora a fost înmormântat marţi, în Cimitirul Bellu, iar sicriul a fost depus luni seară la Biserica Albă din București, acolo unde a avut loc și slujba de înmormântare.

Printre cei care au luat cuvântul s-a numărat Tom Șora, fiul filosofului, care a făcut acuzații dure la adresa soției eseistului, despre care spune că i-a cenzurat relația cu tatăl.

UPDATE Luiza-Palaciuc Şora, soţia filosofului Mihai Șora, a transmis un mesaj în apărarea sa, după acuzaţiile fiului Tom, la slujba de înmormântare. „Tom Şora a minţit spunând că nu a fost lăsat să vorbească la telefon cu tatăl lui. Tom Şora, ca şi sora lui, Sanda Şora, nu i-au telefonat, pur şi simplu, lui Mihai Şora ani la rând – nici chiar de Sărbători sau de ziua lui, când a împlinit o sută de ani”, a scris pe Facebook Luiza-Palaciuc Şora.

Aceasta spune că poate fi verificat acest lucru „examinând istoricul apelurilor intrate, prin Telekom, la cele două numere active ale lui Mihai Şora. Cel dintâi avea mereu robotul activat, unde oricine putea lăsa un mesaj, în caz că nu eram acasă. La care se adaugă numărul nostru de mobil, neschimbat de peste 20 de ani, şi pe care Tom Şora, ca şi dumneavoastră, de altfel, îl cunoaşteţi. Şi unde pot fi trimise sms’uri ori mesaje pe WhattsApp, atunci când este pus pe silenţios. De asemenea, nu i-au trimis nicio scrisoare, carte poştală, mesaj prin vreo altă persoană”.

Tom Șora a acuzat-o pe Luiza Șora că l-a împiedicat pe tatăl său să aibă o relație cu copiii

„Am aflat de moartea tatălui meu cu totul întâmplător, și anume o cunoștință a surorii mele a citit pe Facebook că a murit tatăl meu. Eu locuiesc în Germania. Și atunci sora mea, sâmbătă seara, mi-a spus că a murit tatăl nostru. Deci nu am fost înștiințat că a murit, am aflat întâmplător. Relația noastră, a familiei noastre cu tatăl nostru a fost sistematic împiedicată în ultimii 10 ani. Nu am putut lua legătura cu el nici telefonic, nici prin mail, a fost blocată. Nu puteam să dau telefon să vorbesc cu el, eram cenzurat. Am încercat de nenumărate ori în acești zece ani să iau contact cu el, nu am putut”, a spus la slujba de înmormântare, Tom Șora.

Fiul filosofului a relatat cum a reușit totuși, să ia legătura cu tatăl său la protestele din august 2019, unde spune că a venit fără să-și anunțe prezența.

„Am venit spontan și acolo, practic, în piață, am vorbit cu tatăl meu și până la urmă, printr-o minune, am reușit să ne întâlnim de două ori într-un local, nu acasă. Și acolo am vorbit și a fost destul de bine ce am vorbit și am sperat că relația se va normaliza și că voi putea vorbi din nou, normal, la telefon, personal, cu tatăl meu care acum trei ani era lucid, se putea vorbi foarte bine cu el. După vreo două săptămâni, când m-am întors în Germania, am dat telefon să văd ce mai faci, cum îți merge…. Imposibil, nu am mai putut vorbi cu el”, a mai spus Tom Șora.

Unul dintre preoții care au oficiat slujba a intervenit după câteva minute și l-a oprit pe Tom Șora, argumentând că nu este momentul și locul pentru astfel de mărturisiri.

Filosoful Mihai Șora a murit sâmbătă, 25 februarie, la vârsta de 106 ani.

Hidroelectrica a început să trimită facturile la clienți. Suma pe care trebuie s-o achite un bărbat din Alba pentru un consum pe 3 luni jumătate

9

După multe luni de întârziere, facturile clienților Hidroelectrica au început să ajungă la clienți.

Întârzierea începea să devină îngrijorătoare pentru consumatori care se gândeau cu groază ca vor primi deodată facturi pentru mai multe luni cumulate, lucru care cu siguranță va destabiliza bugetele multor familii și firme mici.

Scadența este de 42 de zile

În aceeași situație se afla consumatorii din întreaga țară.

La exact un an de la transferul la Hidroelectrica, abonatul din Alba Iulia a primit a doua factură de la companie, pentru consumul realizat între 16 aprilie și 31 iulie 2022. Deci o singură factură pentru consumul făcut pe trei luni și jumătate.

Termenul de plată pentru această factură care cumulează consumul pe aproape 4 luni este de 10 aprilie 2023, deci de aproximativ 42 de zile. Suma totală de plată este de 954,67 de lei, pentru un consum de 1404 kWh.

Compania de stat Hidroelectrica a fost pusă în situația de nu face față numărului mare de clienți, care au ales-o pentru că are prețul cel mai bun de pe piață, și din cauza multiplelor schimbări în modul de calcul al subvențiilor și ajutoarelor acordate de guvern consumatorilor de energie electrică.

Explozii radio, asemănătoare bătăilor de inimă, detectate la Soare. Fenomenul, explicat de specialiști

2

Semnale radio misterioase „asemănătoare unor bătăi de inimă” au fost descoperite în interiorul unei erupții solare.

Oamenii de știință examinează încă un semnal ciudat venit din spațiu. De data aceasta, cercetătorii spun că semnalele radio au un model ciudat de „bătăi de inimă” – provenind de la o sursă din interiorul atmosferei Soarelui.

Semnalul se repeta la fiecare 10 până la 20 de secunde

Aceștia au detectat semnalele în cadrul unei erupții solare de clasă C la peste 5.000 de kilometri deasupra suprafeței Soarelui. Detectarea și studierea semnalelor solare ar putea ajuta astronomii să înțeleagă proprietățile fizice care determină erupțiile solare – cele mai puternice explozii ale sistemului solar – să elibereze explozii gigantice de energie.

„Acest model de bătaie este important pentru înțelegerea modului în care energia este eliberată și disipată în atmosfera Soarelui în timpul acestor explozii incredibil de puternice de pe Soare. Cu toate acestea, originea acestor modele repetitive, numite și pulsații cvasi-periodice, a fost mult timp un mister și o sursă de dezbatere în rândul fizicienilor solari.”, a declarat Sijie Yu, astronom la Centrul pentru Cercetări Solare-Terrestre al Institutului de Tehnologie din New Jersey, într-un comunicat al universității.

Cercetătorii au descoperit semnalele modelului în timp ce studiau observațiile unui eveniment de erupție solară din 13 iulie 2017, cu ajutorul telescopului Expanded Owns Valley Solar Array (EOVSA). EOVSA privește Soarele într-o frecvență de peste 1 până la 18 gigahertzi. Acesta este sensibil la radiațiile radio eliberate de electronii de mare energie din atmosfera Soarelui. Electronii de înaltă energie sunt energizați în special atunci când are loc o erupție solară.

Privind la erupția solară, echipa a observat explozii radio cu un model de semnal care se repetă la fiecare 10 până la 20 de secunde. Modelul era „ca o bătaie a inimii”, spune Yuankun Kou, doctorand la Universitatea Nanjing din China și autorul principal al studiului.