Acasă Blog Pagina 850

Ministerul Sănătății pregătește viitoarea pandemie. Amenzi de 3.000 de lei pentru nerespectarea restricțiilor

Din toate modificările și completările aduse de Ministerul Sănătății la Hotărârea de Guvern privind sancțiunile pentru încălcarea normelor din domeniul sănătăţii publice, două sunt extrem de importante. Prima este introducerea, în premieră, a unor amenzi usturătoare pentru nerespectarea restricțiilor și nepurtarea măștii în situaţii de risc epidemiologic, semn că Alexandru Rafila se pregătește pentru o nouă pandemie. Pentru a mai atenua șocul, o altă sancțiune introdusă este pentru spitalele care mai cer acum teste Covid la internare.

În procesul evoluţiei legislaţiei naţionale în domeniul sănătăţii publice și în contextul armonizării cu legislaţia Uniunii Europene, au fost elaborate şi aprobate noi reglementări în domeniul sănătăţii publice, care nu prevăd, însă, sancțiuni, susține Ministerul Sănătății în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern.

Potrivit acestuia, constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei pentru persoanele fizice, respectiv cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru persoanele juridice, nerespectarea măsurilor necesare în domeniul sănătăţii publice cu caracter temporar, în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, pentru prevenirea introducerii şi limitarea răspândirii bolilor infecto-contagioase pe teritoriul României. Modificarea vine după ce amenzile din pandemie au fost anulate pe bandă rulantă în instanță, pe motiv de neconstituționalitate, dat fiind procedurile legislative defectuoase.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, se asigură, astfel, că, la următoarea pandemie, toți cei care vor mișca în front vor primi amenzi usturătoare. Pe de altă parte, abia acum ministerul s-a trezit să impună sancțiuni managerilor de spitale care cer teste Covid la internare. Potrivit proiectului de act normativ, aceștia vor primi amenzi cuprinse între 2.000 de lei și 5.000 de lei pentru nerespectarea obligației de a dispune măsurile necesare în vederea asigurării accesului pacienţilor în unităţile sanitare publice, precum şi a accesului acestora la serviciile medicale, fără prezentarea rezultatului unui test pentru detecţia infecţiei cu virusul SARS-CoV-2.

Se întorc vremurile tulburi

Noua hotărâre de guvern aduce sancțiuni și pentru lipsa de informare a rudelor despre pacienții internați, luându-se, în calcul, de fapt, interdicția pentru aparținători de a vizita pacienții. Semn, din nou, că se întorc vremurile tulburi.

Astfel, vor fi sancționate cu amenzi între 2.000 de lei și 3.500 de lei, persoanele fizice, și între 5.000 de lei și 7.000 de lei, persoanele juridice, care nu respectă legislația în vigoare privind obligația unităților sanitare publice de a elabora proceduri şi de a implementa un sistem de informare a aparţinătorilor pacienţilor care să permită ca la cel mult două ore de la internarea pacientului să fie comunicate informații aparţinătorilor, telefonic/prin sms, la cerere. Aceste informații trebuie să cuprindă secţia/compartimentul unde este internat, numărul salonului, etajul, numele medicului curant şi numărul de telefon apelabil pentru informaţii despre starea de sănătate a pacientului, cu respectarea drepturilor pacientului. Aceleași sancțiuni se vor aplica și pentru nerespectarea de către secţiile/ compartimentele unității sanitare publice a obligaţiei informării telefonice, zilnice, a aparţinătorilor, prin medicul curant/medicul de gardă/ personalul desemnat, despre starea şi evoluţia pacientului, cu respectarea drepturilor pacientului, în situaţia în care programul de vizită este suspendat.

Echipamente de protecție

Sancționabile vor fi și  neafișarea, la loc vizibil, la intrarea în unitatea sanitară publică a programului zilnic de lucru a medicilor curanți, în vederea solicitării aparținătorilor pacienţilor internaţi pe oricare dintre secţiile/compartimentele unităţii sanitare de a discuta cu medical curant, precum și neasigurarea pentru vizitatori, în mod gratuit de către unitatea sanitară, a echipamentului de protecție adaptat în funcție de gradul de risc al secției. Amenzi între 2.000 de lei și 7.000 de lei vor primi și cei care nu respectă suspendarea programului de vizită la nivelul unităţii sanitare publice  în situaţiile de risc epidemiologic.

UE distruge industria auto. Porsche și Ferrari, ultimii apărători ai motorului “clasic”

4

Două dintre cele mai venerabile nume europene din industria auto, Porsche și Ferrari, apar în dezbaterea din UE cu privire la un plan de distrugere a motorului cu combustie –  și schimbă discuția.

Constructorii de mașini sport doresc să obțină o derogare pentru combustibilii sintetici sau e-carburanți, de la interdicția prevăzută de UE pentru anul 2035 privind vehiculele noi cu motoare cu combustie internă.

Deși fac parte dintr-un segment restrâns al industriei auto, statutul de emblemă națională al Porsche și Ferrari a fost suficient pentru a determina guvernele lor să conteste planul UE săptămâna trecută, cu doar câteva zile înainte de un vot programat.

Măsura a zguduit Bruxelles-ul și a redeschis întrebările legate de acești combustibili presupuși a fi neutri din punct de vedere climatic, care s-au dovedit a fi prea costisitori pentru flotele mari de vehicule. Dar a dezvăluit, de asemenea, întrebări mai profunde cu privire la forțele economice și sociale care se află în joc în tranziția Europei către tehnologia ecologică.

Automobilele se află în centrul cultural al Germaniei, care rămâne singura națiune europeană care nu are limite de viteză pe porțiuni din faimoasele autostrăzi – un ghimpe permanent pentru ecologiști.

Iar opoziția față de propunerea de lege a UE ilustrează reticența națiunii de a-și lua adio de la unele dintre simbolurile sale prin excelență, cum ar fi Porsche 911. Iar Ferrari va continua să producă mașini cu motor cu combustie, indiferent  de tranziția electrică, pentru a-și perpetua moștenirea și rafinamentul tehnic.

Susținătorii e-combustibililor spun că aceștia sunt, în esență, energie electrică regenerabilă care a fost transformată într-un combustibil lichid. Pentru a le produce, oamenii de știință combină dioxidul de carbon capturat cu hidrogenul care a fost desprins din apă într-un proces alimentat de energie regenerabilă, creând un combustibil sintetic de hidrocarburi.

Pentru viitoarele mașini sport germane și italiene contează densitatea superioară de putere a acestor carburanți, în comparație cu bateriile litiu-ion din vehiculele electrice.

Formula 1, cea mai importantă competiție auto din lume, va trece la carburanți sintetici începând cu sezonul 2026. Această mișcare nu va face nicio diferență în ceea ce privește emisiile globale ale sportului – 99% dintre acestea provin din surse care nu sunt legate de mașinile de curse, cum ar fi călătoriile cu avionul.

Dacă nu vor fi salvați de e-fuels, motoarele cu combustie vor fi în pericol. În timp ce companii precum Mercedes-Benz și BMW au echipe care lucrează la o nouă generație de motoare cu combustie pentru a se conforma reglementărilor privind emisiile Euro-7, vor intra în vigoare în 2025, nu există planuri sau finanțare pentru o generație ulterioară.

Există puține excepții de la noile norme UE, dar statele membre și Parlamentul au convenit anterior ca producătorii de nișă – inclusiv Lamborghini – care produc un număr mic de vehicule să beneficieze de o amânare de un an în ceea ce privește obiectivele privind emisiile.

Cu toate acestea, Roberto Vavassori, un executiv al producătorului italian de frâne Brembo, a declarat că „principala întrebare este cum și unde vom găsi toată energia curată de care are nevoie procesul de tranziție electrică, deoarece am putea realiza că Europa nu va fi pregătită pentru aceasta, în ceea ce privește infrastructura, în 2035”.

 

Hrana viitorului, cu radiații. Cursa spațială a semințelor mutante

2

Unele dintre cele mai mici forme de viață de la bordul Stației Spațiale Internaționale au misiunea de a hrăni oamenii de pe o planetă care se încălzește.

Semințele de sorg și creson lansate pe orbită de Agenția Internațională pentru Energie Atomică sunt legate de capsulă printr-o cutie metalică subțire. Aceasta le expune la radiații solare mai intense, în cadrul unui test de inducere a mutațiilor genetice, astfel încât să poată supraviețui temperaturilor mai ridicate și solurilor mai uscate.

„Până în prezent, cea mai mare parte a astrobotanicelor a avut ca scop testarea modului în care plantele pot fi cultivate pentru a hrăni astronauții pentru eventuale colonii spațiale”, a declarat Shoba Sivasankar, șefa departamentului de genetică din cadrul AIEA.”Acest experiment este diferit, deoarece este conceput pentru a ajuta oamenii de pe Pământ să se adapteze la schimbările climatice”.

Fermierii din Argentina până în SUA, Franța și India se străduiesc să mențină randamentele pe fondul încălzirii globale, iar creșterea prețurilor la culturile cheie folosite pentru coacerea pâinii influențează stabilitatea politică. Seceta care afectează Africa de Nord reduce recoltele locale de grâu, ceea ce ar putea duce la creșterea cererii într-una dintre cele mai importante regiuni importatoare din lume.

Încălzirea temperaturilor și perturbările meteorologice au redus productivitatea alimentară la nivel mondial cu aproape 13% din 1961, potrivit unor estimări recente ale Organizației Națiunilor Unite. NASA se așteaptă la schimbări fundamentale în ceea ce privește modul de cultivare a alimentelor în următorul deceniu.

China, cu aproape o cincime din populația lumii, dar cu doar 7% din terenul arabil,  trimite semințe în spațiu la bordul unor rachete și baloane la mare altitudine. Oamenii de știință susțin că semințele spațiale produc recolte cu randament mai mare de grâu, orz, porumb, castraveți și roșii.

„Sperăm că pot crește mai bine, cu o rezistență mai puternică, cu o rată de supraviețuire și eficacitate mai mare”, a declarat Wang Yan, cercetător universitar, pentru China Economic Net. „Toate pot fi obținute prin mutații genetice în spațiu”.

Semințele de sorg și arabidopsis (un văr al cresonului folosit pe scară largă în experimentele genetice), lansate pe orbită la 400 de kilometri în noiembrie, pe o rachetă Northrop Grumman,  ar trebui să se întoarcă în laboratoarele AIEA în aprilie, după care vor fi supuse unor teste.

Orezul este cultura cel mai des expusă la radiații, cu 870 de soiuri noi cultivate. Condițiile din ce în ce mai secetoase au diminuat producția acestui aliment de bază pentru jumătate din populația lumii. Soiurile modificate în Vietnam și Indonezia au crescut randamentul cu peste 40%.

Potrivit Bloomberg, laboratoarele AIEA reprezintă una dintre ultimele frontiere ale diplomației, generând o colaborare între China, Rusia și SUA. Țările au investit aproape 100 de milioane de dolari în ultimii ani pentru a moderniza instalația din epoca Războiului Rece, care ajută la îndeplinirea unei obligații din Tratatul de neproliferare de către cele cinci puteri nucleare oficiale.

 

 

Societate a livrării la domiciliu

Două chestii năstrușnicie dar extrem de nociv caracteristice și la modă: dispariția casierițelor de la Auchan (pronunțat „Oucen”, nicidecum Oșan) și prezența consilierului Ion.

Consilierul este un moft și ca orice moft un damf de provincie, hop și noi, pe programul doi! Oricum, ideea de consilier sau de consultant era derizorie, aparținea fătucilor și țiitoarelor de amploaiați, dregători piloși, nește viețuitoare care se îndeletniceau cu deschisul ușilor, al plicurilor recent sosite și cu așezarea linguriței în ceașca de cahvea de la automat.

Casierițele sunt altceva. În modernitatea lichidă în care viețuim, cu sfoiegii (viermii de făină, de care orice gospodină se ferea să-i aibă în cămară), cu cărăbușii, acarienii și gărgăunii unei lumi din care nu mai facem parte, societate numerică și a curieratului rapid, clasa muncitoare chiar merge pieptiș înspre paradis. Paradisul fiscal și tehnologic. Marketing impulsiv, pe de-o parte, narcisism de budoar, pe de altă parte. Unul vrea să vânză, cu cât mai mult profit, ălălalt vrea să aibă cât mai repede, dacă se poate ieri, să se dea pe iutub sau pe tictoc. Produsele nu numai că sunt perisabile rău de tot, dar sunt replici, mâna a doua, solduri.

Noi vrem să ne rostogolim în vârtejuri de notorietate, să him ceva, să plonjăm în curtea miraculoasă a recordurilor, să mişcăm balamalele Nobelului, ale Eurovizionului, să ne poleim cu funcţii de ceva, de vreun şefuleţ pe la CIO, pe la Federaţia mondială de trosbal, sau măcar de popice, pe la pupitrele Nato sau Veto, de-aia schelălăiau străjerii publici în fiece sară, pe la a doua vizită a doftorului. Nu vă mai amintiţi că şi nea Nicu rânjea la Nobel, şi zău că era mai bine plasat, da’ nu efectuase şi el vreo pace inter-zonală, măcar pe hârtie. Aici, cu parşiva asta de Istorie, mâncată de igrasia interpretărilor de orice fel, e greu. Mai ales cu imperiile, ca junghi. Bugeacul, de pildă, am fost forţaţi să ni se ia, l-am dat la schimb pe Dobrogea cu a ei ieşire la mare. Să mă ierte Dumnezeu, e mult mai bine. Oricum, Pământul, ca planet, trebuie  să  aparţină ca amanet  tuturor  oamenilor,  ca  omenet.

Am pus demult întrebarea ce caută lipiți între ei, ca siamezii, niște bursieri nemțălești de Caracal și nește băieți de îngrijitoare și de vânzătoare de mezeluri? „Țopeala”, mi se răspundea mereu. La început toți erau împreună și pe-a mână, se „înfăptuia neabătut, cu hotărâre și în mod organizat”. Apoi parcă a intrat dihonia printre noi, că eram „noi”. Lumea parcă nu se mai împărțea la doi, ci parcă intuia, prevedea că se va împărți la cinci, la șase, la opt și jumătate, de Fellini. După enterese, după purtat de fesuri și pardon fese chiar, după servicii și deservicii. De atunci, pe o direcție erau unii care se lăudau că rezitsaseră prin cultură, pe sensul ălălat circulau alții, care refuzau stare de odihnă și care doreau să hie incandescenți, ca la furnale. Toți, în mare, vânau de fapt posturi, postiuri, imposturi și sinecuri. Intrări în muncile de primăvară, dar mai ales ieșiri. Atunci, dacă cereai restul corect la prăvălie – începuseră să apară unele mai fistichii, inițial pe valută – te făceau comunist. Atunci s-au creat legende urbane și interurbane, cu aviz la cabină și cu taxă inversă. Multe goluri au vrut să răsune, vreo cinșpe mii de specialiști au început să se învârtă în căldare și să nu facă absolut nimic altceva decât livrarea țării peste hotare. Fiind societate mai înceată, mai eminamente agricolă, am așteptat trei decenii de neînfăptuiri mărețe, de „eșece”, rateuri tradiționale. De puțin pe lângă Înalta Poartă. În mod normal, golul istoric/-teric, vizibil din naștere, trebuia văzut și înțepat de prin anii ’90. Darea în stambă și la semn a Elitei cu chirie și cu ceapă crudă se vedea din primele pachete livrate pe ecranul zilelor de zaveră, ce Dumnezeu! Inteleptuali de bodegă și de tras cu urechea. Eseiști cuminți, de Carei și Făurei. Filosofi, auzi dumneata! Mister Gaga. Profesori de filozofie marxistă, cominterniști reșapați și reactivați.

Alta, ca bunioară iotete alde madame Nestor – din Pif, de vă mai amintiți. Era unul care avea ticul evadării și care venea îndărăt fiindcă poseda domiciliu asigurat, masă/casă. Că nu are ce căta acolo, nu încape absolut nicio îndoială, dar așa sunt unii părinți, trag cu dinții pentru afirmarea odraslelor, ca ăia care te dau la pian deși ești afon. Ce, unii fotbaliști nu fac la fel? Și mulți alții, precum ăștia de-și exportă odraslele pe la școli unde nu ți se cere nici bacalaureatul. Dacă Amoeba a stat și ea două săptămâni și un city-breack prin America! Într-un fel e de înțeles, dar nu pe nervii,  pe banii și pe viața noastră. Dar să vedem și cine sare la mușcat halvița: o prezentatoare de meteo, un mâzgălitor de afișe și un actorache-animatorache de bingo și de roata nenorocului? Hai, bre, mergeți la pitulat și jucați leapșa pe ouate cu alde Ian-Tzî, ăla care spune lucruri mai nebune decât plozii din studiou, alte genii de scrânciob, aduse cu bunici de buiotă și de genitori bezmetici dar mult frustrați.

Cipuri pentru război: cum fentează Rusia sancțiunile

Rusia reușește să ocolească cu succes sancțiunile Uniunii Europene și ale Grupului celor Șapte pentru a obține semiconductori și alte tehnologii esențiale pentru războiul său din Ucraina.

Importurile rusești în general au revenit în mare parte la nivelurile de dinainte de 2020, iar analiza datelor comerciale sugerează că cipurile avansate și circuitele integrate fabricate în UE și în alte națiuni aliate sunt expediate în Rusia prin țări terțe precum Turcia, Emiratele Arabe Unite și Kazahstan, potrivit unui diplomat european intervievat de Bloomberg.

Livrările din China către Rusia au crescut, de asemenea, pe măsură ce Beijingul joacă un rol din ce în ce mai important în aprovizionarea Moscovei, a adăugat diplomatul, care a cerut să nu fie numit pentru a discuta informații sensibile. Aceste țări din afara UE nu au sancționat ele însele Rusia, dar majoritatea au negat în mod repetat că ajută Kremlinul.

De la invazia Ucrainei, în urmă cu un an, țările UE și G-7 au introdus mai multe runde de sancțiuni, în încercarea de a degrada mașina de război rusă și de a-i submina economia. Datele sugerează că impactul real în anumite domenii este, până în prezent, sub așteptările pe care le-ar fi avut oficialii.

„Simpla semnare a unor noi sancțiuni nu este suficientă”, a declarat Daniel Tannebaum, expert în combaterea criminalității financiare la firma de consultanță Oliver Wyman. „Guvernele au acum nevoie de mecanisme de aplicare a legii”.

UE a sancționat aproape 1 500 de persoane, a restricționat exporturile a sute de bunuri și tehnologii și a vizat multe dintre principalele surse de venit ale Moscovei. Însă blocul comunitar nu dispune încă de un aparat eficient pentru a pune în aplicare aceste măsuri și este în urma SUA.

Având o istorie mai lungă în ceea ce privește sancționarea puterilor străine, americanii dispun de o agenție centralizată, de proceduri mai eficiente de colectare a informațiilor, precum și de o legislație riguroasă și  instrumentele necesare pentru a aplica regulile în țară și în străinătate.

În UE, punerea în aplicare este un efort disparat care revine în mare parte statelor membre.În timp ce Comisia Europeană oferă orientări, autoritățile naționale sunt responsabile pentru identificarea încălcărilor și impunerea de sancțiuni. Iar acest lucru înseamnă că rezultatele nu sunt consecvente.

În cele din urmă, directorii din sectorul industrial pot fi supuși la presiuni atunci când vine vorba de luarea unor măsuri dure împotriva propriilor companii.

Administrația Biden a dat publicității o notă de conformitate menită să ia măsuri drastice împotriva intermediarilor folosiți pentru a eluda sancțiunile și controalele la export ale Rusiei. Menționează China, Armenia, Turcia și Uzbekistan ca fiind locații care pot fi folosite pentru a redirecționa în mod ilegal produse restricționate către Rusia. Însă țările UE au fost timide în ceea ce privește urmărirea, cel puțin în mod public, a potențialelor încălcări la nivel național.

Discuțiile privind înăsprirea regimului de aplicare a legii în UE au deschis o dezbatere cu privire la împărțirea responsabilităților între Bruxelles și capitalele europene în ceea ce privește măsurile de control.

La punerea în aplicare a serii succesive de sancțiuni, statele membre au avut grijă să limiteze impactul asupra propriilor rezultate financiare și asupra economiei mondiale în general.

 

 

Revoluție energetică în bastionul petrolului american

Câmpuri înnegrite de panouri solare cât vezi cu ochii și păduri de turbine eoliene: Texas, sediul istoric al producției de petrol din Statele Unite, se află acum în fruntea energiei regenerabile.

La sud de Dallas, comitatele Navarro și Limestone sunt un simbol al acestei tranziții: leagăne al industriei petroliere texane de la sfârșitul secolului al XIX-lea, care a îmbogățit regiunea, dețin cele mai multe instalații de energie verde.

Potrivit AFP, un nou parc eolian a fost inaugurat acolo săptămâna trecută de compania energetică franceză Engie, cu 88 de turbine și o capacitate de producție de 300 de megawați (MW).Mai la vest, în Abbott, un alt oraș rural, o fermă solară de 250 MW a început să producă energie electrică, împreună cu o zonă de stocare a energiei în baterii.

Potrivit organizației americane Clean Power, Texas este statul american cu cea mai mare pondere a proiectelor de energie regenerabilă pentru uz comercial și industrial în 2022. Cu o capacitate energetică de 35%, este cu mult înaintea celui de-al doilea stat ca mărime, Illinois, din nordul țării, cu 7%.

Gazdă a rafinăriilor și a industriei petrochimice, Texasul are propria rețea de alimentare a celor 30 de milioane de locuitori, ceea ce reprezintă o excepție în Statele Unite.

În 2021, un val de frig intens care a provocat o reducere a sarcinii în rețea a dus la pene de curent pentru mai multe milioane de locuințe și a provocat peste 200 de decese, determinând acest stat conservator să își consolideze și să își diversifice aprovizionarea.

Texasul este încă dependent în mare măsură de combustibilii fosili, gazul rămânând în fruntea mixului său energetic la începutul anului 2023 (42%, potrivit operatorului de rețea Ercot), alături de cărbune (11%). Cu toate acestea, se acordă din ce în ce mai mult spațiu energiei regenerabile, în special energiei eoliene (29%) și solare (11%). Restul este asigurat de energia nucleară și hidroelectrică.

„Folosim energie convențională, bazată pe carbon, dar Texasul este acum un lider în domeniul energiei curate. Cred că în viitor vom vedea o combinație a celor două”, spune Jeff Montgomery, președintele Blattner Energy, care a construit 400 de proiecte de energie regenerabilă în întreaga țară.

Dar există și alte interese: „Gazul este extras pentru a fi vândut în Europa, iar războiul din Ucraina a întărit această dependență de gazul american și mai ales de cel texan”, a declarat Frank Demaille, director general adjunct al Engie.

IRA, marele plan ecologic al președintelui Joe Biden, adoptat anul trecut, ar putea accelera această tendință, oferind subvenții mari pentru tranziția energetică.

„Există o nevoie de energie”, subliniază Paul Curran, directorul executiv al BQ Energy, care urmează să înceapă anul acesta lucrările la o instalație solară de 50 MW.

 

Suceala europeană: oamenii nu își pot plăti facturile, dar industriașii critică subvențiile pentru energie

Europa nu ar trebui să cheltuiască miliarde pe subvenții pentru consumul de combustibili fosili, ci să se concentreze mai degrabă pe reducerea cererii și pe tranziția către sursele regenerabile de energie, potrivit unor importanți industriași europeni.

„Este ceva în neregulă în ceea ce privește destinația banilor”, a susținut Philippe Delorme, șeful operațiunilor europene la grupul industrial Schneider Electric. “Oamenii nu își pot plăti facturile ,dar noi ne cheltuim toți banii pe analgezice pe termen scurt, în loc să ne vindecăm boala.Există o nevoie urgentă de a reduce dependența de acești combustibili cu conținut ridicat de carbon și de a aborda ineficiența în utilizarea energiei.”

Dimitri Papalexopoulos, președinte al Titan Cement și vicepreședinte al Mesei rotunde europene pentru industrie, a declarat că este de înțeles că guvernele încearcă să atenueze durerea provocată de creșterea prețurilor la energie pentru gospodării și întreprinderi în această iarnă, dar aceste subvenții nu sunt sustenabile.

„Nu se acordă suficientă atenție orizontului de cinci până la opt ani. Ar trebui să se pună accentul pe accelerarea tranziției către energia regenerabilă, asigurându-se în același timp că o parte cât mai mare din valoarea inovării rămâne în Europa”.

Subvențiile globale pentru consumul de combustibili fosili au fost de peste un miliard de dolari anul trecut, cea mai mare sumă înregistrată vreodată, conform datelor Agenției Internaționale pentru Energie.

Grupul de reflecție economică Bruegel estimează că, începând din septembrie 2021, statele membre ale UE au alocat peste 657 de miliarde de euro pentru a-i proteja pe consumatori de creșterea costurilor energiei, numai Germania reprezentând 265 de miliarde.

„Nu toate aceste sume vor subvenționa consumul de combustibili fosili. Nu putem continua să avem subvenții generalizate pentru energie”, spune Simone Tagliapietra, autorul raportului Bruegel. Dar combustibilii fosili reprezintă în prezent aproximativ 70% din mixul energetic al Europei, ceea ce sugerează că o mare parte din cheltuieli vor merge în această direcție.

Benoit d’Iribarne, șeful departamentului de producție al gigantului Saint-Gobain, producător de materiale de construcții, a fost de acord. „Subvențiile generale nu sunt cea mai bună modalitate de a cheltui banii.Dacă am putea cheltui jumătate sau o treime din această sumă pentru a accelera tranziția, ar fi mult mai bine pentru Europa și industriile sale. Dacă reducem cererea, reducem și costul energiei”.

Comentariile vin în contextul în care Comisia Europeană pune la punct un pachet de măsuri menit să răspundă la Legea privind reducerea inflației din SUA, care oferă stimulente pentru energie curată în valoare de aproximativ 369 de miliarde de dolari.

Industria europeană speră ca planul să abordeze unele provocări de lungă durată, cum ar fi costurile ridicate ale blocului energetic în comparație cu cele din SUA și Asia, o piață energetică fragmentată și o reglementare complexă.

Roboții, câștigătorii deglobalizării

Companiile se confruntă din ce în ce mai mult cu deficitul de forță de muncă. Campionii industriali din SUA, UE și Asia(China, Japonia sau Coreea de Sud) par să-și mute strategiile spre deglobalizare. Ce înseamnă asta?

Înseamnă automotizarea fabricilor și o resetare globală a producției.Chiar și înainte de pandemie, Beijingul a desfășurat retorica „Fabricat în China 2025” pentru  a asigura o mai mare autosuficiență în domeniul tehnologiei și al producției specializate. Impulsul acestei campanii a fost accelerat de Covid-19, apărând cu o tentă naționalistă mult mai ascuțită.

SUA au avut, de asemenea, libertatea de a se înăspri în favoarea decuplajului. Adoptarea Legii de reducere a inflației în mod vădit protecționistă și a Legii privind cipurile și știința de anul trecut a însemnat că atât SUA, cât și China au intrat în 2023 cu politici industriale clare și opuse globalizării.

Toate acestea, subliniază Financial Times, au consacrat idei precum „reshoring”, „nearshoring” și „friend-shoring” ca parte a noului set de instrumente geopolitice. Oricât de adânc ar fi scepticismul din lumea corporatistă, consensul deocamdată este de a juca acest joc, mai ales atunci când există stimulente generoase pentru a muta bazele de producție și pentru a crea lanțuri de aprovizionare mai scurte și mai puțin globalizate.

Nimeni nu știe sigur cât va dura această perioadă și poate fi cel mai sigur să presupunem că este permanentă atâta timp cât geopolitica este la conducere.

Mai exact, presiunea exercitată asupra companiilor de a construi lanțuri de aprovizionare multiple și de a reduce dependența față de China creează noi constrângeri asupra capacității de a vâna forță de muncă ieftină oriunde este disponibilă.

În multe cazuri, mutarea producției în SUA sau în Japonia o va plasa în mod explicit în locuri în care deficitul de forță de muncă și de competențe este cel mai acut. Aceeași dinamică este valabilă și în China, unde decalajul dintre cererea și oferta de forță de muncă a crescut constant.

Aici intervin, bineînțeles, roboții și automatizarea fabricilor. Începând de anul trecut, volumul exporturilor de roboți industriali din Japonia către SUA a crescut într-un ritm fără precedent, livrările din octombrie și decembrie atingând niveluri record.

Cercetările efectuate de Association for Advancing Automation au constatat că vânzările de roboți către companiile nord-americane au atins un nivel record de 2,38 miliarde de dolari în 2022, cu 18% mai mult decât în anul precedent.Tendința rămâne dominantă mai ales în sectorul automobilelor, producția de semiconductori și alimente.

Ideea că politica de deglobalizare va continua să favorizeze roboții a produs, de asemenea, câteva previziuni care atrag atenția. Un raport recent realizat de Grand View Research a constatat că piața globală pentru camerele, senzorii și cititoarele care dau putere roboților și altor tehnologii de automatizare – a atins anul trecut 16,9 miliarde de dolari. Și prevede că această industrie va depăși 40 de miliarde de dolari până la sfârșitul deceniului.

 

 

 

 

Peste100 de miliarde de dolari: cel mai profitabil an al comerțului cu mărfuri

0

Industria de tranzacționare a mărfurilor a stabilit un record absolut în 2022 pentru marja brută, depășind 100 de miliarde de dolari. În urma nivelurilor record din 2020 și 2021, veniturile aproape s-au triplat din 2018, când au fost de 36 de miliarde de dolari, și aproape că au dublat marjele brute de 57 de miliarde de dolari din 2009, când piețele au cunoscut un boom după prăbușirea financiară globală.

Analiza consultanței Oliver Wyman indică faptul că principalele mărfuri care au determinat creșterea comerțului au fost petrolul și gazele naturale. Sancțiunile impuse de SUA și UE asupra energiei rusești au forțat produsele acestei țări să circule mai degrabă spre est decât spre vest și au atras noi surse de energie pentru a satisface cererea din Europa.

Pentru a atrage petrolul și GNL din SUA departe de Asia, prețurile în Europa au crescut, ceea ce a dus la costuri extreme pentru electricitate și la un interes sporit pentru sursele regenerabile. Acest lucru a contribuit la creșterea cu 55% a tranzacțiilor cu petrol și la o creștere uimitoare de 90% a tranzacțiilor cu energie electrică și gaze.

GNL a fost un alt element cheie, cu o creștere de aproximativ 40%, deoarece produsele lichefiate au umplut golurile unde gazul din conducte nu era disponibil.

Jucătorii care au înregistrat creșteri spectaculoase au fost comercianții care nu sunt în mod tradițional susținuți de active – adică independenți, bănci și fonduri speculative.Există factori care au susținut expansiunea.

Volatilitate dramatică: piețele de mărfuri în 2022 au depășit limitele utilizării normale a cuvântului „volatilitate”. La fiecare dintre numeroasele fluctuații de preț, comercianții au avut ocazia să câștige bani din mișcările ascendente și descendente.

Modificări ale fluxurilor comerciale: modelele de transport maritim s-au schimbat, în special în industria energetică. S-au diferențiat comercianții capabili să facă față acestor schimbări, să reorienteze mărfurile și să găsească noi surse și piețe de desfacere.

Creștere stabilă a cererii și piețe scurte: redresarea economică post-Covid a făcut ca cererea de mărfuri și energie să rămână ridicată pe tot parcursul anului. Această creștere a cererii în general, în timp ce oferta a rămas restrânsă și potențial indisponibilă, a împins în sus prețurile și volatilitatea.

Garanții în bani cash: unii traderi au profitat de această presiune asupra bilanțului pentru a evalua situația și pentru a obține randamente eficiente din punct de vedere al capitalului.

 

Inflația, de patru ori peste ținta Băncii Centrale Europene. Vine încă o majorare a ratelor dobânzilor

Banca Centrală Europeană ar urma să majoreze costurile de împrumut cu încă o jumătate de punct la decizia din această lună, potrivit președintelui Christine Lagarde.

„Este foarte probabil că vom majora ratele dobânzilor cu 50 de puncte de bază”, a declarat Lagarde pentru El Correo.”Este o decizie care a fost indicată la ultima noastră reuniune de politică monetară și toate cifrele pe care le-am văzut în ultimele zile confirmă faptul că această majorare a dobânzii este foarte, foarte probabilă”.

O mișcare de o asemenea amploare ar duce la 350 de puncte de bază creșterile de dobândă ale BCE din iulie până în prezent. Ce se va întâmpla după 16 martie, este mai puțin sigur.

În condițiile în care inflația este în continuare de peste patru ori mai mare decât ținta de 2% stabilită de BCE, iar rata subiacentă se află la un nivel record, unii oficiali au sugerat că ar putea fi necesară încă o majorare de jumătate de punct în luna mai, iar investitorii pariază pe o rată maximă de 4% – comparativ cu o rată actuală a depozitelor de 2,5%.

„Nu vă pot spune cât de sus vor ajunge ratele”, a menționat Lagarde în interviul publicat duminică pe site-ul BCE. „Știu că vor fi mai mari decât sunt acum și că mai avem încă mult de lucru, pentru că nu putem declara victoria”.

Banca  este programată să prezinte noi previziuni economice după următoarea decizie privind dobânda, deși Lagarde nu a vrut să ofere informații suplimentare.

„Sunt încrezătoare că inflația globală va scădea în 2023, în timp ce inflația de bază va fi mai rigidă pe termen scurt. Proiecțiile nu includ o recesiune în aceste an”, a spus ea. „Și mă aștept la o creștere economică ceva mai bună comparativ cu stagnarea din ultimul trimestru din 2022. Dar este adevărat că există o incertitudine uriașă.”

Întrebată despre faptul că majorarea ratelor ar putea afecta creșterea economică, președintele BCE a reafirmat prioritățile instituției sale: Principala mea preocupare este inflația. Nu vrem să distrugem economia; nu acesta este obiectivul nostru, ci să domolim inflația”.

Bancherii centrali trebuie să-și arunce ochelarii de cal

Paradoxal, chiar și rigizii bancheri  sunt capabili de iubire: iubesc țintele de inflație și majorarea costului împrumuturilor.Dar situația economică din ultimii doi ani sugerează lecții pentru acești profesioniști ai cifrelor seci. Și două erori.

În primul rând, băncile centrale au fost inițial prea lente în înăsprirea politicii monetare, diagnosticând greșit o creștere mare, de durată și generalizată a prețurilor ca fiind una modestă, temporară și specifică energiei.

În al doilea rând, băncile centrale s-au angajat apoi într-un joc de recuperare, atât în ceea ce privește inflația, cât și propria credibilitate. S-a întâmplat chiar în momentul în care cererea se bloca, înrăutățind o situație de creștere anemică. Și a pus la îndoială înțelepciunea și sustenabilitatea înăspririi monetare.

Bancherii vor să se lupte pentru a-și comunica intențiile. Ar trebui ca politica monetară să se mențină (pentru a limita daunele suplimentare aduse economiei) sau să se răsucească (pentru a reduce presiunile inflaționiste viitoare)? Această incertitudine a făcut ca piețele financiare să se agite, iar așteptările privind inflația să se clatine.

Ceea ce a experimentat lumea este o schimbare în sus a nivelului prețurilor globale, urmare a dislocărilor din lanțurile de aprovizionare globale, afectate de furtuni geopolitice încrucișate. Pe măsură ce aceste lanțuri au devenit atât mai fragmentate, cât și mai fragile, prețurile au crescut.

Nicăieri aceste presiuni nu sunt mai acute decât pe piața muncii și salariilor – o inflație lipicioasă. Această deplasare în sus a nivelului de echilibru al prețurilor la nivel mondial este imaginea în oglindă a epocii de aur a globalizării care a avut loc după cel de-al doilea Război Mondial, când lanțurile globale de aprovizionare s-au prelungit și s-au adâncit, contribuind la faptul că inflația a rămas în mod constant sub țintă, inclusiv în SUA și zona euro.

Acea epocă de aur s-a încheiat acum.Reflația rezultată pare să persiste pentru o perioadă măsurată în ani, nu în trimestre.Astfel de șocuri de amploare și de durată ale ofertei globale pun factorii de decizie monetară în fața unei încurcături.

Vor tolera ei inflația peste ținta stabilită – în conformitate cu (in)acțiunile inițiale ale băncilor centrale din ultima vreme? Sau continuă să majoreze ratele pentru a contracara prețurile ridicate și lipicioase – în conformitate cu (hiper)activitatea lor ulterioară?

Pe drumul de până acum, băncile centrale au călcat în ambele direcții, probabil mai întâi prea blânde cu inflația și apoi prea dure cu economia.

O opțiune, evocată de Financial Times, ar fi mutarea permanentă în sus a nivelului țintelor de inflație, de exemplu la 3%, reducând astfel amploarea ratelor potențiale ale țintelor de inflație.

Însă, indiferent de meritele de fond ale unei ținte de inflație mai ridicate, aceasta ar fi o diagnosticare greșită, deoarece problema în cauză este un nivel persistent mai ridicat al prețurilor globale, nu ratele naționale ale inflației.

O a doua, mai radicală, înseamnă suspendarea țintelor de inflație pentru o perioadă temporară, cu promisiunea de a le refixa cât mai curând posibil.

Unii analiști susțin că orice modificare a politicilor monetare este cea mai proastă decizie posibilă. De fapt, este a doua cea mai proastă.Cel mai rău ar fi ca bancherii centrali să  mențină cu strictețe țintele existente și fie să continue să le rateze, fie să provoace  daune inutile economiei.

 

 

 

 

ROTATIVA LUI CIUCĂ: CHILOȚARUL ROMICĂ!

Bruma de echilibru politic adusă de neașteptata prestație non- conflictuală a generalului Nicolae Ionel Ciucă în fruntea Guvernului s-ar putea risipi la ”marele șmen” care se pare că va înlocui ”marea rotativă” din 25 mai…

Romică Andrei Baciu, ”lustruit” de Stolojan

Și asta cu toate că, spre meritul său, reevaluatul om politic Nicolae Ionel Ciucă se află în grafic cu predarea controlată, pe persoană fizică, a Puterii. Ceea ce însă nu convine deloc anumitor grupuri de interese liberale. Mai ales dacă nominalizarea pesedistă pentru postul de premier va fi un adept al ”liniei combative” care deja și-a anunțat, în interiorul partidului, intenția de ”tocare” a președintelui Klaus Iohannis în ultimul său an de mandat. Astfel că, de la Bruxelles și fără să îi pese că scandalul QATARGATE încă îi suflă în ceafă, Cristian Bușoi și-a băgat iar coada în calculele politice de la București.

Și dacă nu pentru Burduja s-a retras Ciucu…?

”Marmota” de la Bruxelles a ”învelit” demisia președintelui Organizației București a Partidului Național Liberal printr-un sec comunicat virtual cu privire la ”concentrarea” primarului Ciucu strict la problemele Sectorului 6.

Și dacă nu Burduja îi ia locul lui Ciucu…?

Astfel că, după ce a defilat cu ”Ion” pe la Palatul Victoria și i-a băgat pe gât încă premierului Ciucă așa-zisul ”consilier cu inteligență artificială”, Sebastian Burduja a deschis deja sticla de șampanie… Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării fiind ferm convins că el și doar el este alesul liberal pentru a prelua conducerea Organizației București a Partidului Național Liberal, în locul de acum demisionarului primar Ciprian Ciucu.

Numai că, ghinion, mai ceva ca pe vremurile când plângea la propriu la comanda lui Traian Băsescu, ”bătrânul combinator” Theodor Stolojan s-a apucat iarăși de făcut ce știe el mai bine… Astfel că, la nivelul subteran al puținilor lideri liberali care mai contează cu adevărat, Theodor Stolojan deja ”lustruiește soclul” viitorului președinte al Organizației București a Partidului Național Liberal. Cel care însă, culmea, după cum reiese din informațiile intrate în posesia noastră, nu ar fi în niciun caz ”iepurele” Sebastian Burduja. Ci ”tânărul politician de mare anvergură și care promite cel mai mult”,… Andrei Baciu!

Crescut de Botezatu, ”înfiat” de Bușoi…

Adică nimeni altul decât cel cunoscut de o parte a sistemului drept ”chiloțarul lui Bote” și de cealaltă, ”chiloțarul lui Bușoi”.

”Jocul murdar” al liberalilor care l-au reactivat pe însuși Stolojan  pentru această operațiune având drept țintă impunerea de îndată a actualului secretar de stat de la Ministerul Sănătății în fruntea Organizației București a Partidul Național Liberal. Și de aici declararea ”hegemoniei” asupra celor mai înalte funcții nu doar din cadrul ”partidului Brătienilor”, dar și statului român…

Orban… Barbu… Cîțu… Gheorghiță… neputincioși

Cuplul Ludovic Orban – ”Bitanu” Costel Barbu a pierdut din start, la scor de neprezentare, ”meciul” cu ”chiloțarul Romică”… În aceeași jenantă postură aflându-se și fostul premier și președinte al Partidului Național Liberal, Florin Cîțu… Dar și ”doctorul sistemului”, Valeriu Gheorghiță… Astfel că s-a întărit legendarea fostului manechin Romică Andrei Baciu drept ”omul serviciilor”.

Orban, Barbu, Cîțu, victimele doctorului manechin

În acest sens fiind suficient să reamintim analiza în care precizam că ”deși evident eșuata campanie de vaccinare din România a spart destule capete de politicieni, nu puțini sunt liderii care s-au bătut să aibă control absolut pe aceasta. Iar dacă instalarea drept coordonator național a doctorului Valeriu Gheorghiță pare deja mai mult o strategie mediatică, menită a mai gâdila orgoliul prezidențial, la un anumit nivel al sistemului se admite că adevăratul câștigător al campaniei de vaccinare ar fi fost de fapt Cristian Bușoi.

Europarlamentarul care s-ar fi zbătut, cu o încăpățânare demnă de o cauză mai bună, să își pună vechiul său om de încredere, doctorul manechin Romică Andrei Baciu drept secretarul de stat care să îl asiste pe Gheorghiță din partea Ministerului Sănătății.

Este vorba de același Romică Andrei Baciu care prezenta chiloți și blănuri pentru creatorul de modă Cătălin Botezatu…

Același Romică Andrei Baciu care, în anul 2015, pe când conducea un ONG pompos intitulat  Asociația SOS Drepturile Pacienților a declanșat o campanie publică de informare deschisă de chiar vechiul său protector, Cristian Bușoi. Și tot sprijinit de Bușoi, Baciu a reușit să penetreze până și guvernul tehnocrat, cu toate că doar pentru câteva zile. Acesta fiind retras, după ce fusese nominalizat drept ministru al Sănătății, Dacian Cioloș recunoscând public că ”Baciu m-a mințit, nu mi-a spus că nu și-a dat secundariatul”, echivalent cu examenul de medic specialist.

Același Cioloș recunoscând și că actualul europarlamentar liberal Cristian Bușoi i-a dat un telefon în care i-a spus că ” domnul Baciu este un tânăr profesionist remarcabil”. Iar la înscrierea ulterioară în filiala Sectorului 1 a Partidului Național Liberal condusă la acea vreme de Cristian Bușoi, acesta l-a prezentat din nou pe Baciu drept „un tânăr deștept, harnic și curat”!

Uite că nu doar ”ai lui Bușoi” sunt ”pe căști”!

Într-adevăr ”curat deștept”, din moment ce ”anonimul” său ONG a primit nu mai puțin de un milion de euro de la AbbVie, o companie ”Big Pharma” pentru diverse ”campanii publicitare”. După care Ludovic Orban l-ar fi ”înghițit” drept secretar de stat tot după un telefon al lui Cristian Bușoi. Succesorul lui Orban, Florin Cîțu jucând și el același rol decorativ în păstrarea ”chiloțarului ” Romică Andrei Baciu în fruntea Ministerului Sănătății.

Postură în care se află și astăzi… În momentul în care ”chiloțarul lui Bușoi” se află în pole – position pentru preluarea președinției Organizației București a Partidului Național Liberal. Și propulsarea sa spre ”culmile” unei cariere politice care poate strica, de acum înainte, în orice moment, ”rotativa lui Ciucă”! Mai ales dacă așa o cer interesele lui Bușoi…

Finii și cu soacra

Acel Bușoi ”omniprezent” în stenogramele interceptărilor operate de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție în ”Dosarul Severin”… Cel în care alți politicieni și-au luat cu condamnare, dar interceptatul Cristian Bușoi, nu!

La fel ca și în dosarul instrumentat de către fostul șef de Secție al Structurii Centrale a DNA, Gheorghe Popoviciu cu privire la ”răsfățul financiar” cu milioane de acțiuni la Fondul Proprietatea, cu care ANRP i-a desfătat pe finii lui Cristian Bușoi, Marius Bogdan Militaru și Daniel Groza.

Numai că aceștia ”s-au simțit” și apoi i-au făcut ”parte” și nașului, după cum reiese din chiar declarația de avere a europarlamentarului mare susținător al lui ”Romică Chiloțarul”.

Lala…E …OK? Medical OK…?

Și iată cum legendarea lui Bușoi că ”ascultă mult prin oraș”, dar vorbește și mai mult pe urmă, cu ”cine trebuie” a fost întărită și de trecerea acestuia, ca gâsca prin apă, prin ”apele tulburi” ale atâtor dosare grele ale Direcției Naționale Anticorupție. Culmea fiind că, întâmplător sau nu, singura victimă colaterală a fost chiar soacra lui Cristian Bușoi, cea condamnată pentru… spălare de bani!

Ghici cine a supravegheat campania de testare și vaccinare anti – COVID!

Iată însă că, pentru a conștientiza și Bușoi că nu doar ”ai săi” se află ”la căști”, numele europarlamentarului care încearcă propulsarea lui Romică Andrei Baciu în fruntea PNL apare și într-o speță în care atât acesta, cât și bunul său prieten de la porțile Severinului, Mihail Lala, pot fi oricând întrebați dacă e…OK… OK Medical… Cu referire la campania de testare anti –COVID…

O femeie de 46 ani din Bucureşti şi-a pus capăt zilelor, ŞOCANT: s-a aruncat de la etajul 12, în Pantelimon!

2

Un eveniment tragic s-a produs duminică după-amiază, în Bucureşti. O femeie de 47 de ani ar fi căzut de la etaj. Se pare că a fost o sinucidere.

Aceasta s-a aruncat de la etajul 12 al unui bloc de pe Șoseaua Pantelimon.

Vecinii ştiau că are probleme psihice

Femeia locuia la etajul 1 și era cunoscută ca având probleme psihice. Ea a lăsat și un bilet de adio. Incidentul este investigat.

La data 5 martie a.c., în jurul orei 12.05, polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 9 au fost sesizați, prin apel 112, cu privire la faptul că o femeie, în vârstă de 46 de ani, s-ar fi precipitat, de la un etaj superior al unui bloc în care locuia, din Sectorul 2.

În vederea stabilirii cauzelor și condițiilor în care s-a produs decesul, cercetările au fost preluate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și Serviciul Omoruri”, a transmis Poliția Capitalei.

S-a sinucis un bărbat şi la Braşov

O dramă a avut loc şi la Braşov. Un bărbat de 65 de ani a murit după ce a căzut de la etajul al cincilea al unui bloc de locuinţe. Când au ajuns la faţa locului echipele de salvatori, aceştia au constatat că în urma impactului cu solul bărbatul a decedat.

Poliţia a deschis o anchetă şi în acest caz, pentru a stabili cauzele şi condiţiile în care s-a produs incidentul.

Noua democrație, adică dictatura analfabeților digitalizați

1. Așa e moda? Președintele unei țări în război trebuie să fie în kaki și la întâlnirile cu alți președinți? Pe bune? Mai durează mult caterinca asta? Unii mai au și creier, nu sunt toți românii useriști, adică analfabeți digitalizați. Te vezi cu președintele SUA și ești în izmene verzui? În cazul ăsta, președinții de state care se duc la Campionatul Mondial de Fotbal ar fi bine să se afișeze în chiloți de sport și cu crampoane sub bătături. A fost un caz, dar era ceva estetic. E vorba despre doamna președinte a Croației, care s-a îmbrăcat în tricou la finala mondialelor ca să evidențieze ceva. Kolinda avea valoare, avea bust, avea ce să arate, avea. Zele, bă, Zele, cu noi ăștia peste 50 de ani nu ține!

Nu ne driblezi, noi i-am văzut pe Arabela și Rumburak, pe Sorin Cârțu și Costel Orac! I-am prins pe Cârțu cu Betis Sevilla și pe Orac cu Inter Milano și vii tu, un Zele, să ne driblezi! Dacă mă apuc să povestesc și despre Marcel Răducanu, te lași, Zele, te lași, ne lași! Ce să-ți mai scriu? Că aveam nouă ani, mă întorceam cu părinții și fratele meu de la plajă și s-a blocat drumul de pe varianta Constanța – Mamaia, fiindcă era înmormântarea marelui dribleur Aurică Rădulescu? S-a întâmplat într-o duminică de iulie. 10000, poate 15000 de oameni ocupaseră șoseaua, în cartierul Palas, după pod. Aurică Rădulescu are prima cruce din cimitir, pe dreapta. Și vii tu, Zele, să ne driblezi? Chiar așa? Dacă eram proști, ne dădeam întâlnire la Girafă.

2. Duminică, 5 martie. Nouă ani de când fotbalul românesc a fost distrus. Normal că am fost primul care a scris. Pe 5 martie 2014, puteți verifica. Din acest motiv m-a apreciat și statul român. Am pierdut procesul cu domnul Burleanu. În rechizitoriu (sau ce era textul ăla impecabil) scria că, atacându-l pe Burleanu, am „adus prejudicii federației române de box”. Da, de box. Cum să nu am încredere în justiție? Totuși, în justiție sunt și oameni pricepuți. La FRF nu se pricepe nimeni la Fotbal. Asta s-a și dorit, asta e cheia succesului. Domnul președinte al FRF a spus că speră că în cinci sau zece ani să fie și un român la Gala FIFA. Dacă ne concentrăm, putem să avem pe scenă un chelner sau un electrician.

3. Întâi a fost corectitudinea politică. Pe urmă a apărut democrația useristă, adică o dictatură minoritară electoral (7-8%) care promovează cenzura și certitudinea politică. Useriștii au voie să facă glume despre Iisus (de exemplu „ești sănătos la cap dacă vrei să bei sângele și să mănânci trupul unuia care a murit de 2000 de ani?”), însă noi n-avem voie să scriem despre desavarșiții care s-au născut bărbați, dar propria bărbăție îi lasă indiferenți. Mi se pare corect, democratic.

4. O întrebare de final. Generalii ăia de la Antena 3 Sienen vorbesc la mișto sau așa sunt ei?

REVOLUŢIE la Atena după catastrofa feroviară: mii de oameni au aruncat cu cocktailuri Molotov! (VIDEO)

S-a declanşat haosul pe străzile Atenei, după catastrofa feroviară în urma căreia au murit 57 de oameni, printre care şi un român. Tragedia a fost pusă pe seama unei erori umane, dar şi a neglijenţelor pe calea ferată elenă.

Între manifestanţii din faţa parlamentului din Atena şi poliţişti au izbucnit ciocniri violente. Manifestanţii au incendiat pubelele de gunoi şi au aruncat cu cocteiluri Molotov, iar poliţia a răspuns cu gaze lacrimogene şi grenade asurzitoare în plin centrul capitalei elene.

Au strigat „Jos guvernele asasine”

Manifestanţii, care au agitat pancarde cu mesajul „Jos guvernele asasine”, au răspuns la apelul studenţilor, ai lucrătorilor feroviari şi ai angajaţilor din sector public, în contextul în care trenurile şi metroul sunt în grevă.

Oamenii au eliberat către cer sute de baloane negre, în amintirea victimelor coliziunii frontale dintre un tren de călători care făcea legătura între Atena şi Salonic şi un tren de marfă, marţi seară.

Dau vina pe corupţie

Cum justifică protestatarii ieşirea lor? Ca un act de revoltă la adresa corupţiei de la Atena. „Simţim o furie imensă. Lăcomia, absenţa măsurilor luate pentru protecţia călătorilor au dus la cea mai gravă tragedie feroviară din ţara noastră”, a declarat Michalis Hasiotis, preşedintele sindicatului experţilor contabili care s-au alăturat procesiunii.

Starea proastă a reţelei feroviare, diverse probleme în sistemul de semnalizare şi de siguranţă pe căile ferate au fost semnalate, în contextul în care şeful de gară din Larisa, oraşul cel mai apropiat de accident, şi-a recunoscut responsabilitatea.

Premierul grec, la biserică

În timp ce, la Atena, se dezlănţuia haosul, premierul elen a participat la o slujbă religioasă la catedrala mitropolitană din Atena, în timp ce bisericile din toată ţara plănuiau să aducă un omagiu victimelor a ceea ce autorităţile au descris drept „o tragedie naţională”.

„Nimic nu merge bine în ţara asta, spitalele sunt în agonie, şcolile se închid, pădurile ard… De cine îşi bat ei joc?”, a declarat Nikos Tsikalakis, preşedintele unui sindicat feroviar.

Ursula von der Leyen, pusă la zid pentru contractul cu Pfizer. Tăcerea ei, suspectă

Virginie Joron, deputat european din partea Franţei, a afirmat că întregul scandal privind achiziţia vaccinurilor anti-Covid 19 este unul de corupţie şi de deturnare de fonduri şi cere măsuri urgente pentru pedepsirea celor responsabili de cheltuielile care ar urma să depăşească 71 miliarde euro.

„Sunt convinsă că este vorba despre un scandal de corupţie între Comisia Europeană şi compania Pfizer, deoarece aşa reiese din raportul Curţii Europene de Conturi care notează că peste 71 miliarde euro au fost alocaţi pentru contractele de achiziţionare a vaccinurilor anti-Covid 19″, a spus aceasta.

Ursula von der Leyen nu spune nimic

Tăcerea președintelui Comisiei Europene în ceea ce privește contractul cu Pfizer alimentează suspiciunile, a acuzat avocatul european al poporului, Emily O’Reilly.

O’Reilly a mai declarat că acest lucru afectează încrederea publicului și reprezintă o problemă care nu va dispărea de la sine.

În aprilie 2021, von der Leyen dezvăluia într-un interviu pentru New York Times că a vorbit cu directorul general al Pfizer prin mesaje timp de o lună, în timp ce contractul era în curs de negociere, însă Comisia a declarat ulterior că nu mai are mesajele respective.

Acreditare retrasă pentru CEO-ul Pfizer

Din cauza lipsei de cooperare a conducerii companiei Pfizer cu comisia din cadrul Parlamentului European, ai cărei membri verifică şi achiziţiile din timpul pandemiei, aceştia din urmă au propus retragerea acreditărilor pentru Albert Bourla – CEO Pfizer şi pentru ceilalţi reprezentanţi ai companiei.

Această retragere înseamnă că niciun reprezentant al companiei farmaceutice nu va mai avea acces în Parlamentul European”, a spus Virginie Joron.

Se scumpesc benzina şi motorina. Cât costă carburanţii, în România, duminică, 5 martie

Prețurile practicate de stațiile de carburanți din București și din țară, astăzi, 5 martie 2023, pot fi verificate online de șoferi pe Monitorul Preţurilor.

Prețurile carburanților în stațiile de alimentare au o evoluție similară cu cea a cotațiilor internaționale Platts pentru benzină și motorină, dar cu o diferența de câteva zile, a constatat Consiliul Concurenței în urma unui studiu care reanalizează modul în care modificările cotațiilor care se transmit în prețurile la pompă.

Petrom a majorat preţul la pompă

Petrom, liderul pieței de distribuție a carburanților, a majorat din nou prețul motorinei la pompă. Stația Petrom de pe Șoseaua Virtuții din București, afișează pe data de 5 martie 2023 un preț al benzinei standard de 6,58 lei/litru, în timp ce prețul motorinei standard este de 7,25 lei/litrul.

Motorina extra se vinde cu 7.61 lei pe litru, iar benzina extra 99 poate fi cumpărată cu prețul de 7.04 lei pe litru.

Cât consumă maşinile românilor

Consumul mediu anual în România este de circa 7,3 milioane de tone de carburanți, dintre care 5,9 milioane de tone motorină, dintre care doar circa două treimi se produce în cele trei rafinării din țară, restul se importă.

Consumul a crescut ușor anul trecut, cu circa 3%.

Schimbul de scrisori între Ucraina și România, halucinant. Studiul de la Kiev zice că Delta Dunării și-așa e poluată

Studiul de impact asupra mediului privitor la săparea canalului Bîstroe, realizat de ucraineni, este absolut halucinant. Rezumând, Kievul spune că sturionii sunt puternici și pot supraviețui turbidității și că Delta Dunării se degradează din cauza poluării. În replică, ministrul Mediului din România, Tanczos Barna, a scris părții ucrainenii că există motive întemeiate să se considere că lucrările de adâncire a canalului vor avea un impact negativ semnificativ transfrontalier.

Ministerul Mediului atrage atenția asupra distrugerii Deltei Dunării

Pe zi ce trece, devine tot mai clar că autoritățile române au premeditat totul în ceea ce privește acceptarea distrugerii Deltei Dunării de către ucraineni, prin adâncirea canalului Bîstroe. Pe site-ul Ministerul Mediului, la și altele, a apărut un comunicat cu data de 22 iunie 2022, în care instituția punea la dispoziția publicului Notificarea Ministerului Protecției Mediului și Resurselor Naturale din Ucraina pentru proiectul ”Construcție nouă a infrastructurii de transport – port maritim (terminal) în Izmail, raionul Izmail, regiunea Odesa și cale ferată de acces, adiacentă stației Izmail a Sucursalei regionale Calea ferată din Odesa, Ucraina”. Nu știu care public, pentru că este prezentată doar varianta în limba engleză. Notificarea ucrainenilor era de adâncire a canalului la 8,23 metri! Operațiunile era necesare pentru construirea unui port fluvial (terminal) pe Dunăre cu posibilitatea de livrare a mărfurilor de cereale pentru asigurarea securității alimentare a statului în condiții de război, se arăta în notificare. Oprindu-ne puțin aici, informația livrată oficial de Bogdan Aurescu, ministrul de externe al României, a fost că ucrainenii au cerut doar permisiunea să tranziteze canalul cu nave mici cu cereale!

Publicul, ținut departe de informații

În notificare, ucrainenii spun că va exista un termen de 20 de zile lucrătoare de la publicarea notificării pe site-ul Ministerului Mediului din România pentru ca publicul să furnizeze observații și sugestii pentru activitățile planificate de ucraineni. Observațiile primite vor fi luate în calcul la elaborarea evaluării de impact asupra mediului. Evident că publicul nu a știut nimic despre notificarea, ascunsă undeva, pe site-ul Ministerului Mediului, și publicată, restrictiv, doar în limba engleză. În plus, nu a existat, în iunie 2022, niciun anunț al vreunei entități, nu numai a Ministerului Mediului, despre vreo dezbatere publică pe această temă. Iar opiniile publicului, adică ale populației din România, erau cruciale. De ce? Pentru că în scrisoarea trimisă ulterior de Ucraina României se subliniază că românii nu s-au împotrivit deloc și nu au avut nimic de comentat, lucru confirmat, de altfel, și de ministrul Mediului, Tanczos Barna, în răspunsul trimis în 1 martie 2023. Mergând mai departe, dezbaterile publice și observațiile românilor au fost incluse și în Acordul dintre România și Ucraina pe mediu, din noiembrie 2022, absența acestora constituind un motiv de acceptare tacită a distrugerii Deltei Dunării.

Și-așa nu ne mai trebuie

Fundamentarea științifică și biologică a impactului adâncirii canalului Bîstroe asupra Deltei Dunării și a debitelor Dunării, întocmită de ucraineni, arată că nimic nu va fi afectat. Despre sturioni, specialiștii ucraineni spun că sunt puternici și rezistă, fiind și capabili să evite zonele periculoase. În ce privește Delta, analiza experților de la Kiev ne duce către ideea că și-așa nu ne mai trebuie. ”În ultimii ani s-a observat o scădere a numărului de fitoplancton în Delta Dunării, care ar putea fi o consecință a unei schimbări a regimului hidrochimic al Deltei Dunării și avandeltei, care este asociată cu o scădere semnificativă a concentrației de forme minerale ale azotului. Scăderea numărului și a biomasei de fitoplancton, față de anii precedenți, poate se explică prin nivelul ridicat de poluare. Conținutul ridicat de metale și organice alohtone substanța din apă poate fi atribuită factorilor de suprimare a fitoplanctonului, în special în deltă”, se arată în studiul ucrainean.

Ministerul Mediului contraatacă

Dragarea pe toată lungimea Brațului Chilia între Marea Neagră și Portul Izmail, urmând Canalul Bastroe, la adâncimea de 8,23 m, ar necesita obligatoriu elaborarea unor studii care vizează evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra ţărmurilor, întrucât există sectoare în care se va efectua dragarea la linia frontierei, ceea ce înseamnă că țărmurile românești ar putea fi afectate, susține Ministerul Mediului în răspunsul trimis către Ucraina. ”Depunerile aluvionare  reprezintă un risc pentru navigația la gura Sulina. Lucrările de dragare de la 7,32 m până la 8,23 m și, după aceea, exploatarea acestor căi navigabile vor avea efecte importante asupra repartizarea apei si debitelor aluviale ale Dunarii între Brațul Chilia și Brațul Tulcea. Totodată, lucrările majore de dragare vor influența negativ și curgerea apei pe brațele secundare ale Chiliei, care alimentează cu apă teritoriul Deltei Dunării și poate afecta în mare parte Rezervația Biosferei Delta Dunării”, se arată în scrisoarea Ministerului Mediului din România.

România fabrică arme de înaltă performanță. Ministerul Apărării le preferă pe cele americane

Toate eforturile industriei de armament din țară de a fabrica tehnică de înaltă perfomanță sunt zadarnice. Pistolul și arma de asalt făcute de Cugir, cu care Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă s-au pozat la Târgu Mureș, nu sunt dorite de MApN, care preferă să finanțeze industria americană de profil. Sindicaliștii din industria de apărare ne spun că, la fiecare test în poligon, ministerul vine cu alte solicitări, multe dintre ele pe care nici americanii nu le cer producătorilor lor.

Fotografiile cu armele românești făcute de premierul Nicolae Ciucă și de Marcel Ciolacu la Târgu Mureș nu au nicio legătură cu industria de armament. În continuare, Ministerul Apărării Naționale refuză să achiziționeze arme autohtone, indiferent cât de performante ar fi acestea. Cerințele de îmbunătățiri ale armelor sunt, de multe ori, peste standardele NATO, semn că autoritățile găsesc doar pretexte pentru a cumpăra tot de la americani.

”S-au făcut câteva lucruri importante în industria românească de armament. Și vorbim aici despre o armă de asalt produsă de Cugir, care este foarte aproape de a da o lovitură, pentru că arma este foarte bună. Dar mai sunt ceva observații din partea Ministerului Apărării Naționale în ce privește greutatea acesteia. Este o armă proiectată și fabricată de Cugir, fiind un prototip românesc 100%. În momentul de față, arma de asalt pe care a făcut-o Cugir corespunde cerințelor actuale ale NATO. Eu zic că ar trebui ca toate instituțiile militarizate din țară să-și îndrepte atenția către această armă, pentru că ar ajuta foarte mult producția internă. Indiferent de ce se spune, însă, de către oficialități, armele pe care aceste forțe speciale române le vor achiziționa este clar că vor fi de proveniență americană. Noi copiem totul de la americani, iar dotarea va fi după modelul american”, ne-a declarat Constantin Bucuroiu, preşedintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA). Acesta susține că ar trebui până la urmă să ne descotorosim de ideea asta că numai ce este american este foarte bun și să încercăm să dăm gir industriei românești.

Jandarmii, încântați de pistolul de la Cugir

Cei de la Cugir au mai făcut un pistol foarte reușit, iar Armata Română, indiferent că sunt trupe speciale, ar trebui să o aibă în vedere, la fel ca și arma de asalt, ne spun sindicaliștii din industria de apărare. ”Am stat de vorbă cu niște militari de la Jandarmerie, care au participat la trageri cu acest pistol, și mi-au spus că sunt extrem de mulțumiți de această armă, cu precizie mare și balistică bună, dar că șefii lor nu vor arme românești. Este un pistol care are același nivel de performanță cu al celor mai bune de pe piață. Ministerul Apărării Naționale, la fiecare test balistic pe armele românești, a venit cu solicitări în plus, solicitări cu mult peste ceea ce cer americanii sau alții la armele lor. Mi se pare că aceste solicitări sunt mai degrabă pentru a găsi motive să nu achiziționeze arme din România”, ne-a precizat președintele ASIAA, Constantin Bucuroiu.

AKM-ul rămâne în top

AKM-ul românesc, făcut după Kalashnikov, are succes pe piață, dar România îl mai vinde doar americanilor, arma fiind adaptată pentru populația civilă. AKM-ul pentru militari este o armă foarte reușită, dar MApN nu o mai vrea, iar în lume, unde se caută, nu se fac contracte, pentru că nu se mai ocupă nimeni, consideră președintele ASIAA, Constantin Bucuroiu. ”Noi, care eram prezenți pe toate piețele lumii, acum, nu mai suntem pe nicăieri. Industria a fost lăsată să moară și, în prezent, nu ar mai putea produce în timpul necesar pentru a onora un contract. Polonezii și-au pus în cap să devină cea mai puternică industrie de armament din lume și acum industria lor duduie. La noi, militarii strâmbă din nas când le spui de vreun produs românesc”, a mai afirmat Constantin Bucuroiu, președintele ASIAA.

Discuțiile din spatele deciziilor de lockdown din Marea Britanie, în pandemie: „Speriem pe toată lumea”

Fostul ministru al Sănătăţii din Marea Britanie Matt Hancock le-a spus consilierilor săi că vrea să „sperie pe toată lumea” pentru a se asigura că vor fi respectate restricţiilor anti-Covid-19.

Un schimb de mesaje pe WhatsApp între Matt Hancock și alți demnitari a fost publicat în Sunday Telegraph. Acesta arată că secretarul de cabinet Simon Case a sugerat în ianuarie 2021 că factorul „frică” ar fi „vital” în stoparea răspândirii virusului.

Factorul „frică”, „vital” în stoparea răspândirii virusului

Consilierul lui Hancock a spus: „În loc să atragem mai mult atenţia înainte, putem trece la pasul cu noua tulpină”. „Speriem pe toată lumea cu noua tulpină”, a răspuns ministrul Sănătăţii de la acea vreme.

„Dar complicaţia cu Brexitul ocupă primul loc”, a spus el, într-o aparentă referire la acoperirea mediatică a ieşirii Marii Britanii din UE. „Da, asta va aduce o schimbare adecvată a comportamentului”, a spus consilierul. „Când vom implementa noua variantă”, a răspuns Hancock.

Conversaţia, pe 13 decembrie 2020, a venit pe fondul îngrijorărilor cu privire la răspândirea rapidă a virusului în sud-estul Angliei. Hancock a anunţat că o nouă variantă de Covid-19 a fost identificată în Marea Britanie pe 14 decembrie.

Marea Britanie, de 3 ori în lockdown național

Cinci zile mai târziu, s-a anunţat că Londra şi sud-estul Angliei urmau să intre într-un nou nivel de alertă de nivel 4, când prim-ministrul de atunci Boris Johnson a anulat şi o politică promisă privind „bulele” de Crăciun, care permitea familiilor să se întâlnească.

Întreaga Anglie a intrat în al treilea lockdown naţional la 6 ianuarie 2021.

Haos feroviar în Germania din cauza unor români: peste 1.400 de minute întârziere / Ce făceau conaționalii

11

Românii au dat peste cap mersul trenurilor din Germania, după ce și-au instalat corturile între liniile de cale ferată.

Au fost înregistrate peste 1.400 de minute întârziere, după episodul scandalos. Circa 53 de trenuri au fost afectate, spun autoritățile federale din Germania.

Românii și-au instalat corturi de dormit între șinele de tren

După ce a descoperit o tabără de corturi între liniile de cale ferată, pe linia dintre Gara Centrală din Mainz – Mombach/Mainz Nord, poliția federală a decis, joi, 2 martie, închiderea rutei.

Corturile au fost observate de un ofițer de poliție care călătorea într-un tren. O patrulă a poliției federale din Mainz a dat în zonă peste un grup, care era format din cinci până la zece persoane, care campaseră în zona căii ferate. Unii dintre ei au fugit în momentul în care au văzut că polițiștii se îndreaptă spre ei.

O româncă, în vârstă de 63 de ani, și un român, în vârstă de 66 de ani, au fost reținuți de polițiști. Cei doi au afirmat că voiau să doarmă între șine. Prin urmare, autoritățile federale au decis să închidă calea ferată.

O adolescentă de 14 ani a pus pe jar Poliția România. A plecat din Tulcea și a ajuns în Timişoara / A pus la cale o aventură inspirată din cărțile pe care le citea

10

O fată de 14 ani, care a dispărut din judeţul Tulcea în noaptea de marţi spre miercuri, a fost găsită, duminică dimineaţa, în gara Timişoara Nord, poliţiştii stabilind că nu ar fi fost victima vreunei infracţiuni.

Fata a dispărut de acasă în noaptea de marţi spre miercuri. Ea a fost căutată de poliţişti, jandarmi, pompieri şi voluntari. Căutările în zona apropiată de locuinţa sa au fost făcute şi cu câini de urmă şi cu o dronă.

A dispărut după ce a citit “Pisicile Războinice”

Denisa Gabriela Coadă a plecat de acasă pe 28 februarie, într-o aventură pe care o planificase de patru luni, inspirată din cartea „Pisicile Războinice”. Tot ce a luat cu ea au fost economiile de 200 de lei, scrie Ziua de Vest.

Ea credea că este personajul principal din carte, care a plecat în aventură într-o pădure. Adolescenta a ajuns până aproape de granița României cu Serbia.

Copila a mers în pădure să refacă un traseu din poveste

Unul dintre cele mai importante indicii pe care le-au găsit polițiștii au fost o scrisoare pe care fata a lăsat-o și în care povestea tot ce a pus la cale.

Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Tulcea a transmis că în urma activităţilor desfăşurate la nivel naţionale, Denisa Gabriela Coadă, în vârstă de 14 ani, din Mahmudia, a fost găsită, duminică, în jurul orei 6.15, în gara Timişoara Nord.

“Adolescenta a fost găsită cu sprijinul poliţiştilor din Timişoara, urmând să fie condusă la un centru de primire D.G.A.S.P.C. Timişoara. Din primele discuţii purtate cu aceasta nu au rezultat indicii că ar fi fost victima vreunei infracţiuni”, a anunţat IPJ Tulcea.

Prințul Harry, dezvăluiri șocante: Marijuana „m-a schimbat și m-a ajutat” / Ce spune despre consumul de cocaină

2

Ducele de Sussex, în vârstă de 38 de ani, a vorbit recent despre viața și familia sa într-o conversație online de 90 de minute cu Gabor Maté, în vârstă de 79 de ani, recunoscând că cocaina nu a făcut „nimic” pentru el atunci când avea dificultăți psihice.

Prințul Harry spune că marijuana, în schimb, l-a ajutat să facă față traumei sale mentale.

Consumul de marijuana l-a ajutat să treacă peste traume

El a spus în timpul discuției cu Dr. Gabor Maté, un autor despre traume şi dependenţă, că „[Cocaina] nu a făcut nimic pentru mine, a fost mai mult un lucru social și mi-a dat cu siguranță sentimentul de apartenență, Cred că, probabil, m-a făcut să mă simt diferit de felul în care mă simțeam, ceea ce era un fel de idee.”

Prinţul Harry a apărat utilizarea marijuanei, spunând că l-a ajutat „să facă faţă traumelor şi durerilor din trecut” şi a fost precum „curăţarea parbrizului”.

„Mi-a înlăturat totul și mi-a adus un sentiment de relaxare, eliberare, confort, o ușurință de care am reușit să mă țin pentru o perioadă de timp.

„Am început să o consum în mod recreațional și apoi am început să realizez cât de bine a fost pentru mine, aș spune că este una dintre părțile fundamentale ale vieții mele care m-a schimbat și m-a ajutat să fac față traumelor și durerilor din trecut”.

Conversaţia dintre Prințul Harry și Dr. Gabor Maté, lângă un şemineu, în California, s-a axat pe teme despre „trăitul cu pierderi” din memoriile sale, Spare.

El a dezvăluit că propria sa reacţie la publicarea controversatei cărţi a fost să se simtă „incredibil de liber”.

„Am simţit că mi s-a luat o greutate uriaşă de pe umerii mei”, i-a spus el doctorului Maté, descriind cartea ca pe un „act de serviciu” pentru a-i ajuta pe alţii să încalce tabuul despre a vorbi despre problemele de sănătate mintală.

Iașiul, destinație de cumpărături pentru moldovenii de peste Prut. Care sunt cele mai căutate produse

4

Moldovenii de la graniţă îşi fac cumpărături în România. Iașiul este căutat de vecinii de peste Prut pentru că unele produse sunt și cu 30% mai ieftine decât în țara lor.

Așa se face, că în fiecare weekend, în marile magazine din Iași întâlnești basarabeni cu sacoșele pline de cumpărători. Unii și-au făcut un obicei din a-și cheltui banii în România, alții vin pentru prima oară, transmite Digi 24.

Moldovenii, atrași de diversitatea produselor și prețuri

„Chiar dacă bat drumul zeci de kilometri și achită cartea verde, tot li se pare mai convenabil să cumpere de la noi.”, spune Ana din Ungheni, atrasă de prețurile mai mici la haine. „La haine e diferență în jur de 100 de lei.”, adaugă ea.

Oamenii nu sunt atrași doar de prețuri, ci și de diversitatea produselor de la raft. „Sunt niste branduri pe care nici nu le avem în Republica Moldova, asta este. Diferența de preț, la calitate, greu de spus, dar cel puțin de doua ori.” „Posibilitatea de a alege din colecție mai nouă, adică ăsta este un plus. Sunt mai multe magazine și simplu, posibilitatea de a alege din gama mai largă de produse”. „Da, este diferență pentru ca nu sunt așa de stilate ca și aici.”

Principalul motiv pentru care moldovenii trec granița pentru cumpărături e inflația uriașă din Republica Moldova. „Republica Moldova are o inflație dublă față de România, deci prețurile acolo sunt mult mai mari și probabil că și lanțurile de aprovizionare au fost perturbate sau întrerupte.”, spune un economist.

Estimările arată că, în weekend, trec granița cu 20 la sută mai mulți moldoveni decât în timpul săptămânii.

Bulgaria sfidează UE: refuză să mai cumpere vaccinuri împotriva Covid-19 / Ce a făcut cu dozele deja cumpărate

Bulgaria refuză să mai cumpere vaccinuri împotriva Covid-19. Ministrul interimar al sănătăţii, Asen Medjdiev, a declarat că vaccinurile împotriva COVID-19 sunt ineficiente împotriva noilor variante.

El a mai spus că a cerut Comisiei Europene rezilierea contractului cu Pfizer.

Bulgarii nu mai vor să se vaccineze

„Vaccinurile împotriva COVID-19 sunt ineficiente împotriva noilor variante. Populaţia nu are nevoie de vaccinuri în acest moment, nici la noi şi nici în Uniunea Europeană. Bulgaria refuză să le cumpere în viitor”, a spus Asen Medjdiev.

Bulagaria va distruge în acest an o cantitate uriașă de doze de vaccin împotriva COVID-19. Decizia a fost anunțată de către ministrul Sănătății și vine după ce populația nu mai vrea să se vaccineze.

„În acest moment, nu mai există persoane care să vaccineze” populaţia, a spus ministrul interimar al sănătăţii Asen Medjdiev în cadrul unui interviu pentru televiziunea de stat din Sofia.

Bulgaria a distrus cantități uriașe de vaccinuri împotriva COVID-19 expirate

Bulgaria trebuie să distrugă alte 2,8 milioane de doze în acest an, asta după ce a distrus deja „cantităţi uriaşe” de vaccinuri expirate.

Acesta a anunţat Comisia Europeană că Bulgaria este în favoarea rezilierii contractului cu BioNTech/Pfizer, în baza căruia ţara sa este obligată să cumpere vaccinuri împotriva coronavirusului până în 2025.

Decizia este susţinută şi de Polonia, Republica Cehă şi Lituania, a spus el.